Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Stiinte Economnice Bucuresti

Programul de studii universitare de masterat: Marketing si relatii publice in
afaceri - IF
Disciplina: STRATEGII SI TACTICI DE RELATII PUBLICE

Imaginea - avantajul competitiv al firmei

SAMSUNG

Titular de disciplin:

Masterand:

Bucureti

2018
1
 CUPRINS:

Introducere
Capitolui1: SAMSUNG - important jucator pe piata din Romania.
1.1.Scurt istoric
1.2. Obiect de activitate
1.3.Micromediul
1.4. Macromediul
Capitolul 2: Cererea intentiei de cumparare a telefoanelor SAMSUNG
2.1.. Analiza SWOT
2.2. Analiza profil-client
2.3. . Lansare produs nou
2.4. Campanie de promovare a unui produs nou
Concluzii
Bibliografie

2
 INTRODUCERE

Dac nu te gndeti la client

nseamn c nu gndeti deloc
( Theodor Levitt )

Calitatea este rezultatul aciunii conjugate a unui complex de factori economici, naturali,
sociali, care se afl ntr-o strns dependen. n economia clasic se aveau n vedere urmtorii
factori care determinau calitatea :
-materia prim,
-procesul tehnologic,
-mijloacele de munc ,
-comportamentul consumatorului.
Numrul acestor factori a crescut considerabil n timp, odat cu diversificarea activitilor
i a ofertei.
Factorul uman influeneaz calitatea att ca factor social ct i prin alte caracteristici
specifice intelectuale, caracteristici psihologice, cultura, etc.
Lucrarea de fa i propune s analizeze din punct de vedere teoretic i practic legtura
dintre comportamentul consumatorului, calitatea produselor sau serviciilor si imaginea firmei.
Partea teoretic analizeaz urmtoarele aspecte:
-Aria nevoilor umane;
-Structura intern a atitudinii consumatorului;
-Modelele de selecie a produselor;
-Relaia dintre nevoile clientului i satisfacia, respectiv insatisfacia creat de produse
sau servicii.
-Analiza calitii la client ;
-Costul clientelei pierdute;
-Implemetarea marketingului calitii totale.
Partea practic cuprinde un studiu de caz la SAMSUNG., o anchet de pia avnd ca
obiectiv determinarea gradului de satisfacie fa de produs.

3
 CAPITOLUI 1: SAMSUNG - IMPORTANT JUCATOR PE PIATA DIN
ROMANIA.

1.1.Scurt istoric
Pe data de 1 martie 1938, Byung-Chull Lee a nfiinat compania Samsung n Daegu,
Coreea, axat pe export(exportul petelui uscat, legumelor i fructelor din Coreea n Manchuria
i Beijing).
Peste mai mult de un deceniu, Samsung- nume care nseamn trei stele 1 n coreean
va avea propriile mori de cereale i utilaje de confecionat, propriile operaiuni de producie i
vnzri.
n anul 1969, n Suwon, Coreea de Sud a fost nfiinat Samsung Electric Industries ca o divizie a
grupului Samsung.
Producerea electronicelor i aparatelor electocasnice a fost principalul obiect
de activitate. Anul 1974 a nsemnat intrarea Samsung pe piaa semiconductoarelor prin achiziia
Korea Semiconductor, prima companie care realiza cipuri, iar la nceputul anilor 1980 a
cumprat compania producatoare de sisteme de comutare, Korea Telecommunications.
Samsung Electric Industries n 1981 a fabricat peste 10 milioane de televizoare alb-negru.
Samsung a fabricat componente electronice precum baterii lithium-ion, semiconductoare,cipuri,
memorii flash i componente hard drive pentru clieni ca Apple, Sony, HTC i Nokia.
n prezent Samsung Electronics este condus de catre Kwon Oh-Hyun, are
aproximativ320000 de angajati n peste 80 de tari.
Datorita managementului strict i investiilor masive ncercetare-dezvoltare n anii 1980-1990
compania s-a transformat n unul dintre lideriimodiali de pe piaa electronicelor.

1.2. Obiect de activitate

Samsung are ca obiect de activitate proiectarea i fabricarea de componente electronice ,
produse IT, produse audio-video, electrocasnice precum si vanzarea lor la nivel modial.
Viziunea Samsung Electronics pentru noul deceniu este Inspire the World, Create the
Future (Inspir lumea, creeaz viitorul).
Ne-am luat angajamentul s inspirm comunitile din ntreaga lume prin dezvoltarea de
tehnologii noi, produse inovatoare i soluii creatoare. Totodat, ne-am angajat s crem un viitor
mai luminos, dezvoltnd noi valori pentru reelele noastre principale: industria, partenerii i
angajaii. Prin toate aceste eforturi, sperm s contribuim la crearea unei lumi mai bune i a unei
experiene mai bogate pentru toi.

1.3.Micromediul
,,Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaz n mod
direct firma i asupra crora se poate exercita un anume control. Influennd deciziile, strategiile,
i tacticile de marketing, schimbrile din acest mediu au o deosebit semnificaie pentru
marketeri. Componenii principali ai micromediului sunt: furnizorii, intermediarii, clienii,
concurenii i ali deinatori de interese.

1. Furnizori
n cazul companiei Samsung, aprovizionarea cu marf se realizeaz indirect, din fabricile
i depozitele companiei n diferite ri, sau direct, de la uzin. n primul caz, depozitul
1
http://www.samsung.com/ro/aboutsamsung/samsung/history_08.html
4
funcioneaz ca o firm separat care achiziioneaz cantitile necesare tuturor rilor pe care le
deservete i le revinde acestora n cantitile dorite. Aspectul negativ al acestei modaliti l
reprezint numrul redus de produse al catalogului comparativ cu fabricile. Astfel, exist
posibilitatea ca un produs s nu fie gsit n catalogul depozitului (deoarece are o cerere foarte
mic) i s nu poat fi comercializat de nicio ar. Soluia acestei situaii o reprezint a doua
modalitate de aprovizionare, direct de la uzin. n cel de-al doilea caz ne confruntm ns cu
volumul pe care uzinele l produc. Spre exemplu, pentru televizoarele LCD Flat TV volumul
minim este de 20.000 de uniti. Dac cererea este mult mai mic, ara de suprastocheaz sau
renun la comercializarea produsului.
Pn n anul 2012, Samsung a fost i furnizorul de baterii pentru Ipad i MacBook-uri.
Din anul 2012 ns, Apple ,,s-a reorientat ctre doua mari companii chineze pentru a-i livra
componentele2 deoarece contractul dintre Samsung i Apple a ncetat; motivul nu a fost fcut
public.

2. Intermediarii
Compania Samsung are distribuitori n USA, Australia, Europa, China, Coreea, Taiwan,
Japonia i Singapore. Printre distribuitori se regsesc: ,,Leader Computers, Multimedia
Technology, Samsung Communications3, etc.
Samsung a declarat anul trecut c o s deschid 1.400 magazine ,,Samsung Experience
n cadrul lanului de magazine Best Buy. Vicepreedintele Ketrina Dunagan a declarat c, pentru
anul 2017, ,,este convenabil s se deschid magazine n parteneriat cu Best Buy 4. Totodat,
peste 100 de magazine ,,Samsung Experience exist n China, n vreme ce prezena Apple este
sczut (3% din magazine). Produsele Samsung pot fi achiziionate aadar din magazinele
Samsung, online sau de la distribuitorii autorizai.

3. Clienii
Departamentele de marketing se axeaz pe a maximiza cererea pentru produsele pe care
le ofer clienilor dar i pe meninerea clienilor existeni i atragerea de noi clieni din rndul
nonconsumatorilor relativi i al concurenei.
Consumatorii privai formeaz piaa de consum, intermediarii care cumpr pentru a
revinde formeaz piaa de distribuie, cumprtorii externi creeaz piaa internaional iar
organisemele publice, piaa guvernamental.
Samsung se adreseaz clienilor pentru care calitatea i inovaia n domeniul tehnologic
sunt importante. n urma unei cercetri realizate de firma Likester, majoritatea clienilor
Samsung provin din America(peste 22 de milioane), dintre care 55% sunt femei.
Ambele firme se adreseaz consumatorilor din toat lumea(studeni, profesori, etc.) care
i doresc s experimenteze cele mai bune tehnologii.

4. Concurena
. Pe plan internaional, concurenii se difereniaz n funcie de tipul pieei astfel: n
telefonia mobil concurenii sunt Apple, Nokia, LG, Sony-Ericcson, pe piaa produselor IT
concurenii: LG, Toshiba, i pe piaa produselor audio: Sony, Philips.

1.4. Macromediul

2
Alexandra Sandu. Ziare.com, noiembrie 2012
3
Arnnet.com.au, Distributor Directory, Samsung
4
Allthingsd.com, Samsungs decides to build its own stores-inside Best Buy, april 2013)
5
 ,,Macromediul ntreprinderii reprezint ansamblul factorilor ce constituie climatul
general n care acetia i desfoar activitatea.5
Aceti factori sunt cunoscui sub denumirea de factorii STEP i sunt mprii n patru
categorii.
Prima categorie de factori, factorii socio-culturali, se refer la modele de comportament
ale consumatorilor pe o anumit pia; a doua categorie cuprinde factorii tehnologici prin care se
urmrete mrirea potenialului economic, a treia categorie este reprezentat de factorii
economici care sunt concretizai ntr-un sistem de variabile economice i modaliti de alocare a
resurselor n societate i a patra categorie, factorii politico-juridici ce fac referire la mijloacele de
control destinate s apere interesele indivizilor i societii n ansamblu.
1 Factorii socio-culturali
Utilizarea telefoniei mobile i a calculatoarelor a luat amploare n ntreaga lume fapt ce
determin creterea oportunitilor pentru companiile productoare Samsung.
Samsung trebuie s se adapteze constant noilor cerine ale consumatorilor i totodat s
creeze noi nevoi.
Potrivit Samsung, motivul pentru care dezvolt noi produse tehnologice din ce n ce mai
performante este de a crea un viitor mai bun : ,,Samsung is taking on an ambitious challenge to
create a better future6
2. Factorii tehnologici
Tehnologia evolueaz rapid iar oamenii aprecieaz tot mai mult progresele din domeniul
tehnologic. Mediul tehnologic n care opereaz ntreprinderile este constituit din componente
care explic n esen ,,cum se obin produsele de care se folosete societatea la un moment dat.
Samsung se implic n dinamica mediului tehnologic prin perfecionarea produselor IT,
orientndu-se n principal pe inovaii i invenii.
Un exemplu n acest sens l reprezint vnzrile record de smartphonuri ale companiei
Samsung, care a ajuns, n anul 2017, lider pe pia.

3. Factorii economici
Nivelul de dezvoltare al companiilor concurente, Samsung, este unul ridicat. De
asemenea, gradul de ocupare a forei de munc este mare i personalul este calificat n ambele
companii. Samsung are 270.000 de angajai n 79 de ri.
rile cu un venit ridicat sunt atractive pentru ambele companii pentru a crete volumul
vnzrilor. Totodat, infrastructura internetului depinde de economia unei tari pentru a investi in
acest domeniu.
Situaia financiar a companiei Samsung este una foarte bun, fapt dovedit de volumul
vnzrilor de 268,8 miliarde de dolari, in anul 2017.

4. Factorii politico-juridici
Anumite ri au legislaii diferite care fie restricioneaz, ntr-o oarecare msur, anumite
companii, fie le ofer oportuniti (spre exemplu, nivel sczut al taxrii)
NAFTA (North American Free Trade Agreement) i Uniunea European deschid noi
oportuniti de deschidere spre piee din Europa, Asia sau America Latin, ceea ce ofer
Samsung un potenial de pia ridicat.

CAPITOLUL 2: CEREREA INTENTIEI DE CUMPARARE A

TELEFOANELOR SAMSUNG

5
Prof. univ. dr. Victor Manole, Prof. univ. dr. Mirela Stoian, Prof. univ. dr. Horia Dorobantu. Marketing. Capitolul
Mediul de Marketing al firmei, subcapitolul Macromediu. Editura ASE, Bucureti
6
Samsung.com, About Samsung performance, profile 2013
6
 2.1. Analiza SWOT

Puncte tari
Notorietate ridicata
Investiii mari n cercetare-dezvoltare, investirea n talente tiinifice
Linii de produse diversificate i difereniate pentru a satisface nevoile schimbtoare
ale consumatorilor.
Design atractiv al produselor ce capteaz atenia clienilor,fapt ce se datoreaz echipei
de design a companiei care dezvolt tot timpul esteticul produselor.
Cot mare de pia care continu s creasc(telefoane mobile, memory chip i LCD)

Puncte slabe
Percepia consumatorilor asupra unor caracteristici ale produselor, de exemplu
durabilitatea
Concentrarea pe mai multe categorii de produse. Spre deosebire de companii ca Nokia
sau Sony, specializate n telefoane mobile, respectiv electronice de consum, produsele Samsung
sunt diversificate.
Lipsa unor abilitati sau competente deosebite
Inexistenta unui directii strategice clare

Oportuniti
Creterea pieei de electronice i electrocasnice
Cererea mare din partea consumatorilor pentru produse inovative
Cresterea puterii de cumparare a populatiei
Posibilitatea de a deschide mai multe magazine(showroom)

Ameninri
Prezena tot mai mare a produselor low-cost
O nou nanotehnologie poate nlocui avantajele tehnologice ale DRAM(creat de
Samsung)
Disputele legale cu competitorii si, de exemplu Apple
Aparitia unor modele similar cu un raport calitate-pret mai bun

2.2. Analiza profil-client

7
 Chestionar Samsung
Va rugam sa va rezervati cateva momente pentru completarea urmatorului chestionar
privind lansarea pe piata a unei noi tablete.
Raspunsurile dvs sunt importante pentru realizarea cercetarii de marketing si vor ramane
confidentiale.
Va multumim!

1.Utilizati tablete?
a)Da b)Nu

2.Ce marci de telefoanecunoasteti?

a)Asus
b)Samsung
c)Allview
d)Apple
e)Altele

3.Pe care dintre urmatoarele tipuri de telefoanele preferati?

a)Cu Windows OS b)Cu Android OS c)Ios

4.Samsung produce cele mai bune tablete.

a)Acord total b)Acord c)Nici acord/Nici dezacord d)Dezacord e)Dezacord total

5.Dupa ce criterii alegeti o telefon?

a)Design b)Pret c)Speficicatii d)Altele

6.Ce tip de telefon preferati in privinta marimii display-ului?

a)7 inch b)8 inch c)9.7 inch d)>10 inch

7.Ce parere aveti despre seria de telefoaneSamsung Galaxy Tab?

a)excelenta b)buna c)indiferent d)mai putin buna e)groaznica

8.Va rugam sa acordati note pe o scala de la 1 la 5 urmatoarelor culori in masura pentru care se
potrivesc pentru o telefon.
(5 sepotriveste cel mai bine.1 se potriveste cel mai putin
a)Alb b)Negru c)Albastru d)Rosu e)Portocaliu

9.Design-ul va influenteaza intentia de cumparare?

a)mult b)putinc)deloc

10.Ce atribute specifice trebuie sa aibe o telefon pentru a fi considerata superioara?

.

11.In ce masura reclama va influenteaza alegerea unei marci de tablete:

a)f.mult b)mult
c)indiferent d)putin
e)f.putin

12.Credeti ca acest tip de telefon este folosit mai des pentru:

a)Aplicatii b)Internet

13.Utilizati telefon:
8
 a)f.des
b)des
c)rar
d)ocazional
e)niciodata

14.Care ar fi pretul corect pentru o telefon care are caracteristici medii?

a)<400 lei b)400-800 lei c)>800 lei
15.Varsta dvs:
a)14-25 ani b)25-45 ani c)peste 45 ani

16.Sexul dvs:
a)M b)F

17.Mediul de viata:
a)urban b)rural

18.Venitul dvs:
a)<600 lei
b)600-1000 lei
c)1000-1500 lei
d)>1500 lei

19.Studii:
a)Medii b)Universitare c)Postuniversitare

Analiza si interpretarea datelor

Chestionarul a fost realizat pe un esantion de 100 de persoane.
1.Utilizati tablete?
Da:75% dintre persoanele intervievate
Nu:25% dintre persoanele intervievate
Concluzie:Mai mult de jumatate din persoanele chestionate sustin ca sunt utilizatoare de tablete,
iar restul nu.
2.Ce marci de telefoanecunoasteti?
a)Asus 25%
b)Samsung 25%
c)Allview 13%
d)Apple 27%
e)Altele 10%

Concluzie:Apple ocupa locul principal in preferintele consumatorilor,urmata de Samsung si

Asus care impart aceeasi pozitie.

3.Pe care dintre urmatoarele tipuri de telefoanele preferati?

a)Cu Windows OS 23% b)Cu Android OS 40% c)iOS 37%
Concluzie:Cel mai utilizat tip de telefon este cel cu Android cu un procentaj de 40%,urmat de
cel cu iOS care are un procentaj foarte apropiat de 37%.

4.Samsung produce cele mai bune tablete.

a)Acord total b)Acord c)Nici acord/Nici dezacord d)Dezacord e)Dezacord total
Acord total Acord Nici acord/Nici Dezacord Dezacord total
dezacord
9
2 1 0 -1 -2
30 25 20 15 10

30% - dintre persoanele chestionate sunt n acord total cu faptul ca Samsung produce cele mai
bune tablete
25% - sunt de acord cu aceasta afirmatie
20% - au ales varianta de mijloc a grilei
15% - nu sunt de acord
10 % - sunt n dezacord total cu aceast afirmaie

Scor [(30*2)+(25*1)+(20*0)+(-1*15)+(-2*10)] : 100= 0.5

Concluzie: n cadrul eantionului luat n studiu, dup cum arat scorul obinut,putem spune ca
Samsung produce cele mai bune tablete.Doar un sfert din persoanele chestionate si-au manifestat
dezacordul sau dezacordul total fata de aceasta afirmatie.

5.Dupa ce criterii alegeti o telefon?

a)Design25% b)Pret27% c)Speficicatii29% d)Altele19%

Concluzie:Conform persoanelor intervievate,speficicatiile tabletei este criteriul cel mai

important in decizia de cumparare,un alt rol important il are si pretul ce tine de posibilitatile
financiare ale fiecaruia.

6.Ce tip de telefon preferati in privinta marimii display-ului?

a)7 inch 15% b)8 inch 35% c)9.7 inch 20% d)>10 inch 30%
Concluzie:Din punct de vedere al marimii display-ului cel de 8 inch este cel mai preferat, urmat
fiind de cel de 10 inch.

7.Ce parere aveti despre seria de telefoaneSamsung Galaxy Tab?

a)excelenta b)buna c)indiferent d)mai putin buna e)groaznica

Atribute Procente %
Excelenta 28%
Buna 30%
Indiferent 15%
Mai putin buna 17%
Groaznica 10%

Concluzie:Mare parte din cei intervievati au o parere foarte buna despre seria de tablet Samsung
Galaxy , doar o mica parte sunt de parere ca seria este groaznica.

8.Va rugam sa acordati note pe o scala de la 1 la 5 urmatoarelor culori in masura pentru care se
potrivesc pentru o telefon.
(5 sepotriveste cel mai bine.1 se potriveste cel mai putin

a)Alb b)Negru c)Albastru d)Rosu e)Portocaliu

Atribute Note acordate Total Apreciere
1 2 3 4 5 atribute
Albastru 5 10 20 25 40 100 3.85

10
Negru 3 12 22 23 40 100 3.85
Portocaliu 50 25 10 10 5 100 1.95
Alb 3 7 15 25 50 100 4.12
Rosu 10 15 10 20 45 100 3.75

Albastru=(1*5+2*10+3*20+4*25+5*40)/100=3.85
Negru=(1*3+2*12+3*22+4*23+5*40)/100=3.85
Portocaliu=(1*50+2*25+3*10+4*10+5*5)/100=1.95
Alb=(1*3+2*7+3*15+4*25+5*50)/100=4.12
Rosu=(1*10+2*15+3*10+4*20+5*45)/100=3.75

Concluzie:Cea mai potrivita culoare este alb, dar negrul si albastrul sunt foarte apropiate si pot
reprezenta de asemenea o alternativa.

9.Design-ul va influenteaza intentia de cumparare?

a)mult 60% b)putin 28% c)deloc 12%
Concluzie:Conform indivizilor chestionati design-ul joaca un rol foarte important in procesul de
cumparare acest lucru regasindu-se in procentul de 60 %,doar o mica parte si anume 12% sustine
ca design-ul nu le influenteaza intentia.

10.Ce atribute specifice trebuie sa aibe o telefon pentru a fi considerata superioara?

Dintre atributele specificate de cei intervievati cele mai importante sunt:
Design atractiv, Fiabilitate ridicata, Componente performante

11.In ce masura reclama va influenteaza alegerea unei marci de tablete:

Atribut Procent%
F.mult 25%
Mult 35%
Indiferent 10%
Putin 16%
F.putin 14%
Concluzie:Cei mai multi dintre cei chestionati si anume 35% sustin ca reclama le influenteaza
alegerea unei marci de tablete, doar 14% sustin ca reclama nu le influenteaza decizia.

12.Credeti ca acest tip de telefon este folosit mai des pentru:

a)Aplicatii 55% b)Internet 45%

Concluzie:Conform esantionului telefon este folisita deobicei pentru aplicatiile sale iar internetul
este si el destul de folosit.
13.Utilizati telefon:

Atribut Procent raspunsuri%

F.des 22%
Des 28%
Rar 25%
Ocazional 15%
Niciodata 10%

11
Concluzie:Intr-o masura mare(28%) dintre cei chestionati afirma ca utilizeaza des telefon,doar o
mica parte (10%) sustin ca nu o utilieaza.
14.Care ar fi pretul corect pentru o telefon care are caracteristici medii?
a)<400 lei b)400-800 lei c)>800 lei

Concluzie:Cea mai mare parte si anume 37% sustine ca pretul corect pentru o telefon cu
caracteristici medii este intre 400-800 lei.

15.Varsta dvs:
a)14-25 ani 44% b)25-45 ani 36% c)peste 45 ani 20%
Concluzie: La categoria de vrst, segmentul cel mai cooperant a fost cel de 14-25 ani cu un
procent de 44% pe langa cel de 25-45 ani si peste 45 ani
16.Sexul dvs:
a)M b)F
Concluzie: Referitor la sexul celor care au fost chestionati, s-a ajuns la o oarecare egalitate, si
anume feminim 47% iar masculin 53%.
17.Mediul de viata:

Concluzie:Marea majoritate dintre cei intervievati locuiesc in mediul urban.

18.Venitul dvs:
a)<600 lei 10%
b)600-1000 lei 22%
c)1000-1500 lei 48%
d)>1500 lei 20%
Concluzie: Venitul n care majoritatea celor chestionati s-au ncadrat a fost intre 1000-1500
Ron(48%) urmat apoi de cel ncadrat ntre 600-1000 Ron(22%).
19.Studii:
a)Medii 50% b)Universitare 35% c)Postuniversitare 15%
Concluzie: Categoria de studii care a avut cel mai mare procentaj a fost cea cu studiile medii
50%, urmat apoi de cele universitare 35% i postuniversitare 15%.

2.3. Lansare produs nou

SINGAPORE, 29 aprilie 2017 Samsung Electronics Co, Ltd, a anunat astzi noul
smartphone cu camer foto avansat, Samsung Galaxy K zoom, care mbin tehnologia avansat
a unui aparat de fotografiat digital cu experiena de top Samsung Galaxy. Acesta ofer
posibilitatea de a capta rapid imagini, avnd o optic performant, precum i un design premium.
Utilizatorii vor avea ntr-un singur dispozitiv soluiile de telefonie mobil de care au nevoie, dar
i posibilitatea de a crea coninut foto i video de calitate profesional cu un dispozitiv uor de
utilizat i distractiv.
Fiind un smartphone cu aparat de fotografiat specializat, Galaxy K zoom ofer un sistem
tehnologic avansat, conceput pentru a oferi controlul i funcionalitatea unui aparat de fotografiat
profesional, pentru ca toate momentele s fie surprinse la o claritate maxim. Galaxy K zoom
este echipat cu cea mai nou tehnologie n materie de obiective retractabile, care ofer zoom
optic de 10x ntr-o carcas extrem de subire i elegant. Alte caracteristici notabile includ
senzorul BSI CMOS de 20,7 megapixeli pentru imagini foarte clare i detaliate inclusiv n
condiii de iluminare sczut.
Compact i extrem de portabil, Galaxy K zoom dispune de linii elegante, stilate, fiind
confortabil de inut n mn. n plus, dispozitivul ofer toate funciile pe care consumatorii le
12
 doresc ntr-un smartphone Galaxy de top, cum ar fi Ulta Power Saving Mode (pentru a minimiza
consumul de energie), S Health Lite (pentru antrenamente de fitness personalizate) i o aplicaie
Studio pentru a le permite utilizatorilor s editeze uor imagini i clipuri video.

2.4. Campanie de promovare a unui produs nou

Ca form de comunicare folosit pentru a informa, convinge sau reaminti publicului

despre bunurile, serviciile, imaginea, implicarea n comunitate a unei persoane sau organizaii,
promovarea are adesea rolul decisiv n procesul de realizare a obiectivelor stabilite.
Promovarea, ca expresie a aciunilor, mijloacelor i metodelor utilizate n orientarea,
informarea, atragerea i convingerea clienilor s cumpere produsul n scopul satisfacerii
dorinelor lor, dar i asigurrii rentabilitii ntreprinderii productoare, este o necesitate pentru
nfptuirea obiectivelor strategice i tactice ale ntreprinderii, pentru nviorarea ciclului de via
al produsului, ca i pentru anihilarea efectelor aciunilor ce duc la scderea vnzrilor.
Trsturile eseniale ale promovrii sunt:
- caracterul direct, imediat, concret Samsung Group i promoveaza produsele prin mijloacele
mass-media, pliante, prospecte, brouri, prin anunuri publicitare n presa.
- prezena unui avantaj, adaos, supliment, etc. pentru achiziia produsului direct de la sediul
central al companiei, se acord o reducere de 5%, iar pentru achiziia a 3 agende IMAG se ofer
un cadou promoional constnd ntr-un mediu de stocare USB.
- caracter excepional i neobinuit datorit funciilor sale i a inovaiei tehnologiei folosite i
a mbinrii dintre o agend electronic clasic i un telefon mobil
- legtura sa cu un produs definit datorit asemnrii att cu agendele clasice ct i cu un
telefon mobil.
- originea sa (productor, distribuitor, organizaie profesional) i intele sale variate
productorul are o influen semnificativ pe pia, iar plaja de clieni este una variat.
- legtura sa cu mixul de marketing n ansamblu compania Samsung realizeaz o bun
conexiune ntre toate politicile de marketing.
Promovarea se desfoar n dou direcii principale:
1. promovarea produselor prin totalitatea mijloacelor i metodelor utilizate n orientarea,
informarea potenialilor clieni asupra produselor noi sau mbuntite, ncepnd de la ideea de
produs nou i pn la lansarea lui pe pia, pentru dezvoltarea unei atitudini pozitive fa de
produs.
2. promovarea vnzrilor prin ansamblul aciunilor i mijloacelor de captare a ateniei
potenialilor cumprtori, de ctre punctele de vnzare, n scopul impulsionrii vnzrilor. Se
realizeaz prin mai multe tipuri de aciuni, denumite mijloace sau forme promoionale, cum ar fi:
publicitatea, promovarea direct, relaii publice, marchandising,
Rolul promovrii rezid n coninutul complex al conceptului de promovare, ce relev faptul c
scopul general este influenarea comportamentului oamenilor, n aa fel nct, s sporeasc
volumul vnzrilor bunurilor respectivului productor. De aceea, promovarea ndeplinete o serie
de funcii economico-sociale, ce evideniaz utilitatea sa cum ar fi:
furnizarea de informaii att cumprtorului ct i vnztorului.
neutralizarea informaiilor defavorabile ce se rspndesc mai ales prin zvonistic.
stimularea cererii este scopul direct i imediat.
atenuarea fluctuaiilor cererii mai ales n cazul produselor sezoniere
diferenierea produselor, mai ales a mrcilor.

CONCLUZII

13
 Piaa smartphone-urilor a trecut n 2017 de 2,5 milioane de uniti, valoarea fiind de peste
500 de milioane de euro.
Valoarea pieei locale de smartphone-uri s-a situat anul trecut la circa 500 milioane de
euro, cu peste 50% mai mult dect n 2017, acestea ajungnd s aib astfel o pondere de 90% n
totalul pieei de telefoane mobile din punct de vedere valoric. Cantitativ ns livrrile de smart-
phone-uri au reprezentat aproximativ 55% din totalul pieei de telefoane mobile, conform
calculelor ZF bazate pe informaiile furnizate de subsidiara local a gigantului sud-coreean
Samsung.
Piaa de telefoane mobile a depit anul trecut 4,5 milioane de uniti, potrivit
estimrilor noastre, cu o valoare de peste 550 de milioane de euro. Iar piaa smartphone-urilor a
trecut n 2017 de 2,5 milioane de uniti, valoarea fiind de peste 500 milioane de euro, a
declarat pentru ZF Alexandru Munteanu, eful diviziei de telecom din cadrul Samsung Romnia,
liderul pieei locale de telefoane inteligente, cu o cot de pia de peste 40%.
Vnzrile de smartphone-uri au nregistrat creteri spectaculoase n ultimii doi ani,
cuprinse ntre 50% i 60%. n 2012 s-au vndut aproximativ un milion de telefoane inteligente n
Romnia, iar n 2017 numrul acestora a ajuns la 1,5 milioane de uniti, valoarea pieei fiind de
320 de milioane de euro.
Piaa de smartphone-uri va continua s creasc n 2015, n medie cu 30% din punct de
vedere valoric, iar ca numr de uniti va depi 3 milioane de uniti, potrivit lui Munteanu.
Deja n primele dou luni ale anului piaa de smartphone-uri a crescut cu peste 35%. Pe
msur ce ne vom apropia de jumtatea anului, procentele vor mai scdea, media anual urmnd
s se situeze cel mai probabil la 30%.
Tendina de nlocuire a telefoanelor simple (feature phones) a nceput n a doua jumtate
a anului 2017, cnd au nceput s apar modele de smartphone-uri tot mai ieftine. Astfel,
utilizatorii i-au nlocuit telefonul mobil i au ales n mare parte un smartphone ieftin (entry
level).

De mai bine de 9 ani, cele doua companii : Samsung si Apple, duc o lupta a suprematiei
pe piata mondiala a telefoanelor inteligente iar de trei, sunt actorii unui razboi legal care a costat
mai mult de un trillion de dolari si s-a desfasurat pe 4 continente.
Putem incepe prin a spune ca Samsung a fost unul dintre principalii producatori ai
companiei Apple. Acesta le furniza procesoare, ecrane display si alte componente, generand in
2015 4% din venitul anual de 142 de miliarde al companiei. Apple a investit 100 de milioane de
dolari n Samsung in 1999 pentru a dezvolta productia de display-uri flat.
Au existat un total de 40 de procence patentate intre Samsung si Apple pe teritoriul
urmatoarelor state: Regatul Unit al Marii Britanii, Franta, Spania, Germania, Italia, Coreea de
Sud, Japonia, Australia si Olanda.
In momentul de fata, cele doua companii sunt in process numai pe teritoriul SUA,
renuntand ulterioar la celelalte procese din afara Americii.
Lupta pentru suprematie a celor doua companii a inceput in 2007 , odata cu lansarea
IPhone-ului de catre Apple.
Producerea acestuia fost tinuta in secret aproximativ 3 ani, adica inca din 2004 cand
dezvoltarea ecranelor multi-touch de catre Apple a facut posibila o eventuala lansarea a
companiei lui Steve Jobs pe piata telefoanelor mobile.
Nimeni nu se gandea ca Apple se va lansa pe aceasta piata, ca va incerca sa concurecz cu
cei deja veterani: Nokia, Motorola, Samsung sau Ericsson. Sub numele de Project Purple, acest
nou concept de telefon care se voia a revolutiona, a fost tinut secret spre a evita o posibila esuare.
Intr-un final, in Ianuarie 2007, la Conferinta Anuala Macworld din San Francisco, Steve
Jobs a anuntat noul produs care cuprindea caracteristicile unul IPod, un telefon si unui
communicator Internet.
Cu toate acestea, IPhone nu a reusit sa intreaca asteptarile lui Steve Jobs care se astepta
ca vanzarile sa ajung la 10 milioane de unitatii in 2008 pe cand acestea nu au trecut de jumatate.
14
 Boom-ul s-a produs o data cu lansarea IPhone 3G care a intrecut in primele numai in 3
luni vanzarile anterioare.
Succesul ametitor a lui Apple si vanzarile surprinzatoare ale produselor lor chiar daca
erau inca pionieri in aceasta piata i-au facut pe cei de la Samsung sa se gandeasca de doua ori
inainte de a produce un produs nou. Acestia si-au dat seama ca nu cantitate conta si ca se
aproprie o era in care era necesar lansarea unor produse excelente.
Samsung nu este singura companie care este cunoscuta pentru numeroasele acte de
plagiat. Inca din anii 1990, au existat procese de plagiat intre Samsung si alte companii mai mici
in care cei din urma sustineau ca Samsung ar fi copiat patentele lor de design.
Acest lucru este sutinut si de Apple. In Iunie 2010, Samsung lanseaza in cadrul Centrului
de Conventie de la Las Vegas Samsung Galaxy S.
Samsung Galaxy S a fost lansat de piata chiar daca si cei din interiorul companiei puteau
observa cat de similar era acesta cu IPhone.
Similaritatile dintre cele doua device-uri a fost observata de catre consumatori dar mai
ales de catre Apple.
Razboiul a inceput iar fondatorul Apple era furios, sustinand ca au fost furati.
Designerii Apple se plangeau ca toate eforturile lor si cercetarea de trei ani a fost in
zadar daca altii aveau sa o fure atat de usor.
Steve Jobs dorea justitie dar a fost impiedicat temporar de catre Tim Cook, actualul
successor, care sustinea ca puteau sa resolve acesta problema fara a implica partea legislativa
caci Samsung inca era principalul furnizor pentru Apple.
Situatia de pace nu a persistat caci pe 15 Aprilie 2011, Apple a iceput demersurile pentru
mai multe procese federale in California pentru copierea patentelor celor 2 produse cele mai
cunoscute: IPhone si IPad .
De la distanta de 3 m, nu putea face diferenta intre IPad si Galaxy Tab 10.1.
Au urmat numeroase alte procese in tarile mentionante anterior.
De asemenea, Compania Samsung a demarat numeroase procese impotriva Apple,
acuzandu-i de copirea diferitelor patente.
Cu toate acestea, nu putem afirma ca toate aceste actiuni ale celor doua companii au dus
la un verdict.
Curtea Constitutionala din Seul a acuzat Apple de violarea a doua patente Samsung iar
Samsung la violarea unuia dintre patentele Apple.
In Tokyo, Curtea a respins procesul de patentare a lui Apple si acestia au fost fortati sa
plateaca despagubiri companiei Samsung.
In Germania, a fost interzisa vanzarea tabletei Galaxy Tab 10.1 din cauza asemanarii cu
IPad 2.
Curtea canadiana a gasit compania Samsung vinovata de violarea patentelor Apple atat
pentru IPhone cat si pentru IPad si au trebuit sa plateasca daune de pana la 1 trinilion de dolari.
In momentul de fata, acest razboi pare fara sfarsit iar singurul rezultat este epuizarea
celor doua companii, mai ales financiar.
Aceste actiuni poate nu au avut rezultatul asteptat de Apple, deoarece Samsung inca
produce si dezvolta noi telefoane chiar si cu aceste procese care ii acuza de plagiat.
Exista angajati ai Apple care spun ca Samsung nu mai este un copycat, ci un oponent
puternic pe piata tehnologiei.
In prima parte a acestui an, Samsung a produs 85 milioane unitati, mai mult decat ceilalti
competitori : Apple, Huawei, Lenovo si LG. Apple a produs 43,7 milioane unitati.
Cheia succesului companie Samsung o constituie varietate de produse pe care le produce
anul: de la gadget-uri de ultima performata la telefoane midrange, variatii al telefoanelor Galaxy
S.
Nu acelasi lucru il putem spune despre Apple care nu produce mai mult de doua modele
noi pe an, modele care pana acum putin timp pareau au avea aceleasi configuratii.

15
 Surpriza din partea Apple a venit sub forma IPhone 6 si IPhone 6 Plus. Intr-un final,
Apple a renuntat la mult folositele ecrane de 3.5 sau maxim 4 inchi ecrane si au adus pe piate
cele doua smartphone-uri care au fost mult asteptate de doritorii de ecrane mari.
Se pare ca inca de la anuntarea noilor modele Apple, vanzarile celor de la Samsung au scazut

BIBLIOGRAFIE:

16
1.Bondrea Aurelian, Introducere in marketing, Editura Fundaiei "Romnia de Mine",
Bucuresti, 2011,
2.Burja, Camelia. Cum s faci publicitate i distribuie rentabil. In : Tribuna economica, v. 16,
nr. 13, 2005, p. 45-47;
3.Catoiu I. - Cercetari de marketing tratat - Editura Uranus , Bucureti, 2009
4.Demetrescu M.C-Metode de analiz n marketing, Editura Teora, Bucureti, 2000
5.Gheorghe, Dan ; Balaure, Virgil, cond.st. Sisteme de distributie a bunurilor materiale: teza de
doctorat. Bucuresti : A.S.E., 2017;
6.Grigoroiu (Tecau), Alina Simona ; Patriche, Dumitru, cond. st. Aspecte privind integrarea
structurilor comerciale romanesti in cadrul sistemului vertical de distributie: teza de doctorat.
Bucuresti: ASE, 2007
7.Iftimie, Silvia. Strategii logistice in marea distributie. In : Revista de comert, v. 6, nr. 6, 2005,
p. 15-18;
8.Jelev Viorica - Marketingul serviciilor-note de curs,vol.I-II, Editura Fundatia Romania de
Maine, 2009
9.Kotler, Philip ; Armstrong, Gary. Managementul marketingului. Ed. a 4-a. Bucuresti: Teora,
2005;
10.Nita, Constantin. Bazele marketingului. Bucuresti : Editura Economica, 2017;
Olteanu, Valerica. Marketingul serviciilor : o abordare manageriala.Bucuresti: Ecomar, 2005;
11.Panda, Tapan K. ; Sahadev, Sunil. Sales and distribution management.Oxford : Oxford
University Press, 2005;
12.Patriche, Iulian. Circuitele de distributie specifice ale bunurilor si serviciilor. In : Revista de
comert, v. 8, nr. 8, 2007, p. 21-27;
13.Posea Constantin, Managementul logisticii firmei, Editura Editura Fundaiei Romnia de
Mine, 2005
14.Pistol Gh.M. , Bazele Comerului , Editura Fundaiei ,,Romnia de Mine , Timisoara
Patriche D. (coordonator) , Bazele Comerului , Editura Economic , Timisoara , 1999 , pag.18
15.Ristea, Ana-Lucia ; Ioan-Franc, Valeriu. Economia distributiei : marketing, management,
dezvoltare. Bucuresti: Expert, 2005;

17