CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL I
1.ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE
1.1. Factorii de organizare si principiile contabilitatii de gestiune
1.2. Centre de responsabilitate ( sectoare de activitate). Purtatori de cost
1.3. Conturi de gestiune – clasa 9
1.4. Filiera logica a inregistrarilor contabile
CAPITOLUL II
2. CONSIDERAŢIUNI GENERALE PRIVIND COSTURILE
2.1 Constituirea şi evoluţia studiului costurilor
2.2. Definirea şi tipologia costului
2.3. Conţinutul şi structura generalã a cheltuielilor care formeazã costurile
2.3.1. Conţinutul şi structura cheltuielilor specifice agenţilor economici
2.3.2. Structura şi conţinutul cheltuielilor pe destinaţii economice şi „pe articole de calculaţie
a costurilor”
2.4 Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor
CAPITOLUL III
3. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA SI CALCULATIA COSTURILOR
PRIN METODA STANDARD COST LA Sc SRL
3.1.Prezentarea firmei Sc SRL
3.1.1. Scurt istoric
3.1.2. Structura actionariatului
3.1.3. Misiune si viziune
3.1.4. Structura organizatorica
3.1.5. Piaţa şi concurenţa
3.1.6.Prezentarea produselor şi serviciilor oferite de firmă
3.1.7.Analiza Swot
3.2. Studiu de caz privind contabilitatea si calculatia costurilor prin metoda standard cost la
Sc SRL
CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
 CAPITOLUL I
ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE

1.1. Factorii de organizare si principiile contabilitatii de gestiune

Organizarea contabilitatii de gestiune se face diferentiat in cadrul unei firme, in functie

de conditiile de desfasurare a activitatii, de particularitatile specifice activitatii, particularitati
regasite in factorii de organizare.1
Acesti factori sunt:2
a. Marimea intreprinderii.
In functie de marime se stabileste si structura organizatorica pe fabrici, sectii, ateliere,
etc., dar se organizeaza si activitatea financiara – contabila in sistem centralizat ( pentru firme
mai mici), si/sau in sistem descentralizat pentru intreprinderi mai mari. In functie de acesta
organizare are loc atat fluxul informational cat si o delimitare si o structurare a costurilor.
b. Caracterul productiei care poate fi permanent sau sezonier.
In functie de perioada in care se desfasoara activitatea si implicit se obtin produse, se
repartizeaza si cheltuielile. Cheltuielile variabile se regasesc numai in perioada de activitate,
in timp ce cheltuielile fixe se regasesc in tot timpul anului (chiar daca avem activitate
sezoniera).
a. Tipul productiei , productie care poate fi :
- productie de masa
- productie de serie
- productie unicat.
In functie de aceasta se aplica metoda de calculatie, respectiv metoda globala, metoda
pe faze si metoda pe comenzi. Totodata pentru a determina costul prestabilit se aplica metoda
standard-cost.

1
Pisleag Ana ---Conta financiară curentă Editura Alma Mater Sibiu 2011
2
Doval, E., Negulescu, O. (2012) Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Curs in tehnologia ID-IFR,
Editura Fundatiei România de Mâine, Bucureşti
 b. Tehnologia de fabricatie si gradul de automatizare al productiei.
In functie de acestea sunt stabilite tehnic etapele parcurse de la intrarea materiei prime
si pana la obtinerea produsului finit. In functie de aceste etape se stabilesc si etapele de
calculatie si implicit structurile pe posturi, procedeele de calculatie si modul de determinare a
costului unitar.3

Principiile de organizare a contabilitatii de gestiune4

a. Principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cele care nu privesc

productia. Acest principiu spune ca se impune o sepaare a evidentei cheltuielilor care privesc
productia ( se refera la obiectul de activitate ) de cele care nu privesc productia (se refera al
cheltuielile cu caracter cultural, social, sportiv).

b. Principiul separarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele cu caracter

neproductiv. Obiectul contabilitatii de gestiune il reprezinta cheltuielile care privesc
productia. Acestea, la randul lor, vor fi separate in cheltuieli cu caracter productiv si cheltuieli
cu caracter neproductiv (nrebuturi, pierderi, depasiri de costuri). Cheltuielile cu caracter
productiv se includ in codtul produsului, in timp ce cheltuielile cu caracter neproductiv vor fi
incluse in costul perioadei.
c. Pricipiul separarii cheltueililor in spatiu. Potrivit acestui principiu, orice cheltuiala
este atasabila unui anumit centru de responsabilitate ( loc de desfasurare a activitatii). In
functei de locul care a generat cheltuiala se stabileste si responsabilitatea.

d. Principiul separarii cheltuielilor in timp. Acst principiu presupune stabilirea unei

legaturi intre momentul efectuarii cheltuielilor si momentul realizarii productiei.
Astfel cheltuielile se impart in:
- cheltuieli anticipate care se efectueaza inainte de desfasurarea activitatii si se includ
esalonat in costul produsului;
- cheltuieli curente care se efectueaza in momentul desfasurarii activitatii;
- cheltuieli previzionate sau cheltuieli cu provizioanele care au loc dupa efectuarea
activitatii.

3
Moroşan Iosefina, Analiza economico- financiară,Editura Fundatie Romania De Maine, Bucuresti 2017
4
Pisleag Ana ---Conta financiară curentă Editura Alma Mater Sibiu 2011
 e. Principiul documentarii conform caruia orixe cheltuiala inregistrata in
contabilitatea financiara trebuie sa fie consemnata intr-un document justificativ.

1.2. Centre de responsabilitate ( sectoare de activitate). Purtatori de cost

Purtatorul de cost este reprezentat de obiectul de calculatie si consta in produs,

comanda, lucrare sau serviciu. Purtatorul de cost este individualizat in functie de specificul
activitatii.5

Centrele de responsabilitate ( sectoarele de cheltuieli )

Centrul de responsabilitate 6reprezinta o subdiviziune din structura organizatorica a

unei intreprinderi fara personalitate juridica si in care se desfasoara anumite activitati, se
genereaza costuri, se obtin produse pentru care se stabilesc responsabilitati precise. Centrele
de responsabilitate se regasesc in diferite denumiri, respectiv: fabrici, sectii, sectoare, ateliere,
etc.

Centrele de responsabilitate se impart in:

- centre de profit;
- centre de costuri;
- centre de cifra de afaceri;
- centre de investitii;
- centre de cheltuieli.

a. Centrul de profit7 este acel centru de responsabilitate care dispune de resurse

materiale, financiare si umane pentru desfasurarea activitatii, obtine produse, le vinde si

5
Doval, E., Negulescu, O. (2012) Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Curs in tehnologia ID-IFR,
Editura Fundatiei România de Mâine, Bucureşti
6
Moroşan Iosefina, Analiza economico- financiară,Editura Fundatie Romania De Maine, Bucuresti 2017
7
Pisleag Ana ---Conta financiară curentă Editura Alma Mater Sibiu 2011
inregistreaza cheltuieli, venituri, rezultate, incasari si plati. Are conturi la banca, relatii cu
furnizorii, creditorii, bugete ( cu exceptia TVA si impozit pe profit ) si organizeaza
contabilitate proprie.
Obiectivul principal este obtinerea de profit. Nu dispune de capitaluri proprii si nu ia
decizii investitionale si de repartizare a profitului.

Cheltuieli FIRMA
administrative

Cheltuieli CR1 CR2 CR3

industriale

Cheltuieli P1 P2 P3 P1 P4 P2 P 6

directe

b. Centrele de costuri au ca obiect primordial desfasurarea unei activitati ori realizarea

unor produse cu incadrarea intr-o anumita limita de costuri. 8 Produsele di subansablele
obtinute nu sunt destinate vanzarii ci trec spre un alt centru de responsabilitate pentru a fi
vandute sau finalizate.

Centrul prin care se realizeaza vanzarea este denumit centru de cifra de afaceri.
Un centru de cost dispune de resurse financiare, materiale si umane pentru
desfasurarea activitatii, are contabilitate proprie sau poate avea, nu are relatii cu statul, tertii
si nu are conturi bancare.

FIRMA

8
Materie prima CR1 financiară,Editura
CR2 Fundatie
CR3 Romania De Maine,
CCA Bucuresti 2017
Moroşan Iosefina, Analiza economico-
Cheltuieli Venituri

Rezultate/ profit sau pierdere

 Figura
Sursa

c. Centrul de cifra de afaceri are obiectiv principal maximizarea cifrei de afaceri.

Genereaza doar cheltuieli specifice vanzarilor, desfacerii.

d. Centrul de investitii este in fapt un centre de profit dar care are putere decizionala si
asupra investitiilor care urmeaza a fi efectuat9e.

e. Centrul de cheltuieli este reprezentat de servicii functionale din cadrul intreprinderii

cum ar fi serivicul financiar-contabil, tehnic, administratic etc care primeste anumite resurse
pentru derularea activitatii specifice.

1.3. Conturi de gestiune – clasa 910

Conturile din cala 9 respecta principiile dublei inregistrari, iar

corespondenta conturilor se realizeaza numai intre conturile din clasa 9.
Grupele de conturi sunt:
-grupa 90 – conturi de deconturi
-grupa 92 – conturi de calculatie
-grupa 93 – conturi de productie ( costul productiei )

9
Moroşan Iosefina, Analiza economico- financiară,Editura Fundatie Romania De Maine, Bucuresti 2017
10
1802/2014
 GRUPA 90 – CONTURI DE DECONTARI

Contul 901 – decontari interne privind cheltuielile :

-este un cont bifunctional ;
-evidentiaza toate cheltueilile care fac obiectul contabilitatii de gestiune;
-face legatura dpdv al nivelului cheltuielilor incorporabile intre contabilitatea
financiara si contabilitatea de gestiune;
-functioneaza in realitate ca un cont de pasiv;
-evidentiaza toate cheltuielile, respectiv atat cele aferente productiei terminate cat si
aferente productiei neterminate;
-in credit vom avea colectarea cheltuielilor in cursul lunii si la inceputul lunii, atat
pentru productia neterminata cat si pentru cea care poate devenii productie terminata in cursul
lunii in corespondenta cu debitul conturilor de cheltuieli, respectiv 921, 922, 923, 924, 925;
-se debiteaza la sfarsit lunii prin creditul urmatoarelor conturi: 931 cu costul productiei
terminate, 933 cu costul efectiv al productiei neterminate, 903 cu diferentele dintre costul
prestabilit si cel efectiv (pentru productia terminata);11
-de regula nu prezinta sold.

Contul 902 – decontari interne privind productia obtinuta ( productia

terminata):
-este un cont bifunctional;
-functioneaza ca un cont de pasiv;
-evidentiaza atat costul prestabilit cat si cel efectiv , si implict diferentele de pret
aferente productiei terminate;
-se crediteaza cu costul prestabilit al productiei terminate ( debitul contului 931) si cu
diferentele dintre costul prestabilit si cel efectiv ( debit cont 903)’
-se debiteaza cu costul efectiv al productiei terminate (creditul conturlui 921).

Contul 903 – decontari interne privind diferentele de pret :

-este un cont de activ;
11
Moroşan Iosefina, Analiza economico- financiară,Editura Fundatie Romania De Maine, Bucuresti 2017
 -evidentiaza diferentele dintre costul prestabilit si costul efectiv;
-in debit se inregistreaza diferentele productiei terminate ( in negru diferentele
nefovorabile si in rosu diferentele favorabile ) prin creditul contului 902;
-se crediteaza cu inchiderea contului de diferente la sfarsitul lunii prin debitul contului
901;
-nu prezinta sold.

GRUPA 92 – CONTURI DE CALCULATIE

Cu ajutorul acestor conturi se realizeaza calculatia costurilor obtinand

costul de productie si costul complet comercial. Sunt structurate in concordanta cu
criteriul de clasificare al cheltuielilor dupa destinatie.

Contul 921- cheltuielile activitatii de baza :

-este un cont de activ;
-evidentiaza toate cheltuielile directe, identificabile de purtatorul de cost in momentul
efectuarii ( colectare de cheltuilei);
-la safrsitul lunii primeste prin repartizare cotele de cheltuieli indirecte astfel incat cu
ajutorul acestui cont se realizeaza costul produsului;
-in debitul contului se inregistreaza :
-colectarea cheltuielilor directe prin creditul contului 901;
-primirea prin repartizare la sfarsitul lunii a cheltuielilor indirecte de productie prin
creditul contului 923 si a cheltuielilor generale si de administratie prin creditul contului 924;
-primirea pe baza de decont a cheltuielilor auxiliare prin creditul contului 922;
-in creditul contului se inregistreaza la sfarsitul lunii costul efectiv al productiei
terminate prin debitul contului 902 si costul efectiv al productiei neterminate prin debitul
contului 933.

Contul 922 – cheltuielile activitatii auxiliare:

-este un cont de activ;
-evidentiaza toate cheltuielile aferente activitatii auxiliare;
-in debitul contului se inregsitreaza colectarea cheltuielilor prin creditul contului 901;
 -in creditul contului se inregistreaza decontarea cheltuielilor pe sectoare sau produse
beneficiare prin debitul contului 921, 923, 924, 925;
-nu prezinta sold.

Contul 923 – cheltuieli indirecte de productie :

-este un cont de activ;
-evidentiaza toate cheltuielile indirecte de productie;
-in debit se inregistreaza colectarea cheltuielilor prin creditul contului 901 si 92;
-in credit se inregistreaza repartizarea cheltueililor indirecte la sfarsitul lunii prin
debitul contului 921;
-nu prezinta sold.

Contul 924 – cheltuieli generale si de administratie:

-este un cont de activ;
-evidentiaza toate cheltuielile generale si de administratie;
-in debit se inregistreaza colectarea cheltuielilor prin creditul contului 901 si 922;
-in credit se inregistreaza la sfarsitul lunii repartizarea cheltueililor indirecte prin
debitul contului 921;
-nu prezinta sold.

Contul 925 – cheltueili de desfacere:

-este un cont de activ;
-evidentiaza toate cheltuielile de desfacere;
-in debit se inregistreaza colectarea cheltuielilor prin creditul contului 901 si 922;
-in credit se inregistreaza la sfarsitul lunii repartizarea cheltuielilor indirecte prin
debitul contului 921;
-nu prezinta sold.

GRUPA 93- COSTUL PRODUCTIEI

Contul 931 – costul productiei fabricate:

-este un cont de activ;
 -evidentiaza la cost prestabilit ( standard) productia obtinuta;
-in debit de inregistreaza productia obtinuta evidentiata la cost standard prin creditul
contului 902;
-se crediteaza la sfarsitul lunii prin interfata dintre costuri evidentiate pe produse ( ct.
931) si cheltueilile ocazionate ( debitul contului 901 );
-nu prezinta sold.

Contul 933 – cotul productiei neterminate :

-este un cont de activ;
-evidentiaza la cost efectiv productia netreminata;
-se debiteaza cu productia neterminata la sfarsitul lunii prin creditul contului 921;
-se crediteaza la sfarsitul lunii prin inchiderea contului, prin debitul contului 901;
-nu prezinta sold.

Nota:
In cazul in care contul 933 ramane cu sold la sfarsitul linii, acesta va fi repus pe
cheltuieli la inceptul lunii urmatoare ( destocaj). In aceasta situatie va ramane la sfarsitul lunii
cu sold creditor 901.

1.4. Filiera logica a inregistrarilor contabile

1. Inregistrarea productiei neterminate la inceputul lunii ( repunea se cheltueili a
productiei neterminate) cunoscuta sub denumirea de destocaj in contabilitatea financiara.

921= 901

Nota: In cazul in care productia neterminata la sfarsitul lunii precedente ramane cu

sold ( nu se inchide contul 933), articolul contabil va fii:

921=933

Inregistrarea din contabilitatea financiara este:

711= sau 332

 921 – cheltuielile activitatii de baza
933 – costul productiei in curs de executie

2. Colectarea cheltuielilor ocazionate in cursul lunii (criteriul de colectare este

destinatia cheltuieilor)

% = 901
921
922
923
924
925

Inregistrarea din contabilitatea financiara dupa natura este:

601 = 301
= 401
........................
641 = 421

3. Decontarea prestatiilor reciproce intre sectoarele auxiliare. Secontarea se face pe

baza de documente justificative in functie de prestatiile reciproce:

922/ sectia beneficiara = 922/ sectia furnizoare

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

4. Decontarea cheltuielilor auxiliare catre sectiile sau sectoarele beneficiare sau

produsele beneficiare.

% = 922
 921 - prestatia se identifica pe produs
923 - prestatia se identifica pe sector
924 de activitate sau centru de
925 responsabilitate

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

Dupa aceasta operatiune contul 922 se inchide.

5. Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie – se face cu ajutorul procedeului

suplimentarii, iar baza de repartizare o reprezinta cheltuielile cu materiile directe sau
manopera directa sau total cheltuieli directe sau pot fi baze diferentiate pentru fiecare fel sau
categorie de cheltuiala directa.

921 = 923

Dupa aceasta operatiune de realizeaza:

- se obtine costul de productie;
- se inchide contul 923.

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

6. Repartizarea cheltuielilor generale si de administratie – se aplica procedeul

suplimentarii, iar baza de repartizare o reprezinta, de regula, costul de productie.

921 = 924

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

Dupa aveasta operatiune se realizeaza:
- se obtine costul complet;
- se inchide contul 924.
 7. Repartizarea cheltuielilor de desfacere – baza de repatizare o reprezinta costul
complet sau costul de productie sau poate fi alt criteriu de repartizare (cantitatea). Procedeul
utilizat este procedeul suplimentarii.

921 = 925

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

Dupa aceasta operatiune se realizeaza :
- se obtine costul complet comercial;
- se inchide contul 925.

8. Inregistrarea la cost prestabilit a productiei terminate, finite, fabricate, obtinute.

931 = 902
Costul prestabiliat se determina prin metoda standard-cost.
Inregistrarea productiei terminate se face in momentul efectiv al obtinerii acesteia.
In contabilitatea financiara se inregistreaza :

345 = 711 costul perstabilit

9. Inregistrarea la cost efectiv a productiei terminate (decontarea costului efectiv al

productiei terminate).

902 = 921

In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.

10. Inregistrarea diferentelor dintre costul prestabilit si cel efectiv.

+ sau - 903 = 902

- cu plus se inregistreaza diferentele nefavorabile

- cu minus se inregistreaza diferentele favorabile
 902

Costul efectiv al Costul prestabilit al productiei terminate

productiei terminate 931
921
Diferente pentru productia terminate +
sau – 903

Contul 902 se inchide dupa aceasta operatiune.

In contabilitatea financiara se inregistreaza :

348 = 711 diferente nefavorabile

711 = 348 diferente favorabile
348 – diferente de pret
Ex. Cost prestabilit 100
Cost efectiv 120
Diferenta nefavorabila 20

Contul de rezultate

Cheltuielile efective 120 Venitul prestabilit 100

Diferente nefavorabila 20
 11. Inregistrarea la cost efectiv a productiei neterminate la sfarsitul lunii.

933 = 921

In contabilitatea financiara se inregistreaza:

331 = 711
Dupa aceasta operatiune contul 921 se inchide.

12. Interfata dintre costul productiei si cheltueilile efectuate- se realizeaza o

comparatie dar si o legatura intre o masa de cheltuieli si aceasi masa de cheltuieli repartizate
pe produse, dar la nivel de cost prestabilt si la nivel de diferente.
Se face referire la productia terminata sau obtinuta.

901 = %
931 cost prestabilit la productai terminata
903 + sau – diferente dintre costul efectiv si costul
costul prestabiliat efectiv

Dupa aceasta operatiune se inchid conturile 931 si 903.

13. Inchiderea conturilor ( cheltuieli aferente productiei neterminate) – interfata

dintre cheltuielile efective si costuri privind productias neterminata.

901 = 933
Dupa aceast operatiune cele doua conturi se inchid.

Nota: In cazul in care nu se efectueaza operatiunea 13 vor ramane cu sold:

- contul 933 ci sold debitor – costul efectiv al productiei neterminate la sfarsitul lunii;
- contul 931 cu sold creditor cu cheltuieli efective eferente productiei neterminate.
Conturile de calculatie se evidentiaza in analitic pe centre de responsabilitate (purtator
de cost, dupa caz) si articole de calculatie:
921
CR / Purtator.de. cos t / articol.de.calculatie

923
CR / articol.de.calculatie