Aspecte teoretice si practice privind implementarea

contabilitatii manageriala la o entitate din sfera

productiilor sau a serviciilor

Studiu de caz privind contabilitatea managerial autonoma in sistemul costurilor

integrale realizat pentru societatea comerciala SC BestCalc SRL

Conf. Univ. Dr. studentă:

Gheorghe Fătăcean Nemeş Magdalena Daniela

Sectia: FB , grupa 6, an: 2

 Cuprins :

1) Conceptul de contabilitate manageriala si elemente definiorii ale acesteia

2) Obiectivele contabilitatii manageriale
3) Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale
4) Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii manageriale
5) Adaptarea sistemului de conturi la exigentele organizarii contabilitatii manageriale
6) Metoda de calculatie a costurilor aplicabila entitatii ( procedeul de calcul a
costului unitar)
7) Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli
8) Studiu de caz
9) Concluzii

Bibliografie:

 “Contabilitatea intreprinderilor” Octavian Bojian ,editura Economica , 2001

 “Contabilitate manageriala- aspect teoretice si practice” , -Sorin Briciu ,
editura Economica , 2006
 “Contabilitate manageriala “ , Fatacean Gheorghe , editura Alma Mater ,
editia a 2a , revizuita si completata , Cluj-Napoca 2009
 “Contabilitate de gestiune” , Leslie Chadwick , editura Teora , 2000
 “Contabilitate manageriala “ , Oprea Calin, Mariana Man , Monica-Viorica
Nedelcu , editura Didactica si Pedagogica , 2008
 Internet
 1 Conceptul de contabilitate manageriala si elemente definiorii ale acesteia

Fata de contabilitatea financiara, contabilitatea managerială reprezintă un domeniu distinct în

cadrul evidenţei contabile, care furnizează informaţii analitice de detaliu referitoare la eficienţa
utilizării factorilor de producţie .
Conceptul de contabilitate manageriala a aparut destul de greu ,imbracand aceasta forma nu
inainte de a detine alte denumiri precum contabilitate de gestiune sau contabilitate analitica .

Prima forma a contabilitatii manageriale a fost reprezentata de contabilitatea industriala ca

urmare a dezvoltarii acestui sector , insa cu timpul aceasta s-a extins si in cadrul celorlalte
sectoare (inclusiv si in cazul prestarilor de servicii sau in activitatea bancara) motiv ce a
determnat schimbarea denumirii acestei discipline in contabilitate de gestiune si apoi
contabilitate manageriala.

Prima denumire de contabilitate de gestiune este sugestiva pentru aceasta disciplina insa nu
are in vedere scopul urmarit de aceasta adica de a ajuta in prelucrarea si promovarea luarii
deciziilor manageriale ;ca urmare a acestui fapt contabilitatea de gestiune va fi redenumita in
contabilitate manageriala , denumire ce are in vedere scopul disciplinii in sine.

Astfel într-un mediu de afaceri global disciplina are caracteristică de a fi un amestec între două
discipline. Prima, contabilitatea,abordează partea tehnică a cuantificării, prelucrării şi comunicării
informaţiilor. Cea de a doua, managementul, furnizează o perspectivă asupra problemelor
comportamentale specifice controlului asupra unei întreprinderi.

Punctul de plecare în contabilitatea de gestiune îl reprezintă preluarea din contabilitatea

financiară a cheltuielilor de exploatare care vor fi analizate împreună cu veniturile de exploatare,
de aceea contabilitatea manageriala mai este numită şi contabilitate de gestiune.

Nu sunt încorporate în costuri cheltuielile financiare şi cheltuielile extraordinare.

Excepţie o fac dobânzile pentru creditele bancare primite de întreprindere cu ciclu lung de
fabricaţie şi care după caz pot fi repartizate în costul produselor respective.

Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea de gestiune se face simultan cu înregistrarea

din contabilitatea financiară pe baza aceloraşi documente sau pe baza unor documente
centralizatoare, cu deosebire că datele se vor prelua după criterii proprii.

Dar de ce sa alegem contabilitatea manageriala in locul celei financiare?

Una din ideile majore care intervin in alegerea contabilitatii manageriale in detrimentul celei
financiare o reprezinta avantajele pe care aceasta le detin in comaratie cu informatiile puse la
dispozitie de contabilitatea financiara.
Astfel diferentele dintre contabilitatea financiara si cea manageriala sunt urmatoarele :
 Diferentele dintre contabilitatea financiara şi cea manageriala
Criterii de
Contabilitatea financiară Contabilitatea de gestiune
comparare
1. Utilizatorii Utilizatorii interni şi externi Numai utilizatori interni
principali de
informaţie

2. Obligativitatea Organizare impusă de legislaţie Se organizează numai dacă administrarea

organizării întreprinderii hotărăşte că este necesară.
contabilităţii Întreprinderile mari îşi definesc proceduri şi
detalii stricte privind organizarea CM luînd
în consideraţie specificul activităţii şi
necesităţile interne de informare.

3. Scopul Întocmirea rapoartelor financiare Asigurarea cu informaţie a managerilor în

contabilităţii pentru utilizatori scopuri de planificare, control şi de dirijare
a activităţii

4. Sisteme de Sistem de contabilitate în partidă Nu este limitată ca contabilitatea în partidă

contabilitate dublă dublă, poate fi folosit orice sistem potrivit

5. Nivelul de Respectarea obligatorie a Nu există norme şi limitări, unicul criteriu

reglementare principiilor şi normelor acceptate este unitatea informaţiei
(Legi, SNC, instrucţiuni, regulamente
etc.)

6. Etaloane de Unitatea valorică (bani) Orice unitate de măsură potrivită:

măsurare

7. Obiectul evidenţei Unitatea economică în ansamblu Diferite subdiviziuni structurale ale unităţii
şi analizei economice

8. Frecvenţa Periodic, în mod regulat La cerere, în mod neregulat, dar poate fi

întocmirii impus de conducere şi regularitatea
rapoartelor rapoartelor interne

9. Gradul de Date exacte Multe date aproximative

exactitate

10. Publicitatea Informaţia poate fi publicată, Datele nu se dau publicităţii deoarece în

uneori se publică în mod mare parte reprezintă taină comercială
obligator

Cu toate că contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială au o serie de

particularităţi individuale ce diferă, există şi caracteristici comune:
 1. ambele contabilităţi examenează unele şi aceleaşi operaţii economice(aceleaşi
documente primare), dar sub diferite aspecte;
2. sunt obligate să respecte principiile generale acceptate de contabilitate;
3. costul efectiv al produselor fabricate (serviciilor prestate, lucrărilor executate)
calculat în contabilitatea managerială este preluat la sfârşitul lunii de către
contabilitatea financiară pentru evaluarea stocurilor fabricate;
4. informaţiile ambelor contabilităţi sunt luate pentru luarea deciziilor.
Putem observa ca aceasta disciplina : contabilitatea managerială răspunde la următoarele
intrebari:
 Care este obiectivul strategic al întreprinderii?
 De ce resurse are nevoie întreprinderea şi de unde se pot obţine acestea, pe
termen scurt şi lung ?
 Există un sistem flexibil care să informeze întreprinderea că nu se îndreaptă în
direcţia care trebuie şi că sunt necesare corecturi? Cum ştie întreprinderea că a
ajuns acolo unde şi-a propus ?
 Cum evaluează şi recompensează întreprinderea performanţele managerului?

2 Obiectivele contabilitatii manageriale

Obiectivul principal al contabilitatii manageriale este reprezentat de măsurarea,
colectarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiei pentru planificare (bugetare), calculaţie,
control şi analiza executării bugetelor în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea
deciziilor manageriale. Institutul contabilităţii de gestiune american defineşte contabilitatea de
gestiune astfel: „Procesul de identificare, colectare, analiză, prelucrare, interpretare şi transmitere
a informaţiilor financiare şi nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor de
planificare, evaluare şi control în cadrul întreprinderii şi pentru asigurarea utilizării şi evidenţierii
corespunzătoare a resurselor acesteia.”

Astfel prin contabilitatea de gestiune se determină costul de producţie pe produs, lucrare sau
serviciu (P, L, S), costul pe centre de responsabilitate, costul diferitelor funcţiuni, rezultatele
analitice (pe produs, lucrare sau serviciu şi pe centre) exprimate atât în unităţi monetare cât şi
nemonetare(bucati , tone , m2 etc .)

Principalele functii si obiective ale contabilităţii manageriale sunt:

 determinarea diferitor marje şi rezultate analitice pe produse, servicii sau activităţi;

 calcularea costurilor pe produse (lucrări, servicii), activităţi şi pe unităţi organizaţionale
(diviziunii, departamente, secţii, servicii etc.);
 cunoaşterea detaliată a proceselor de alocare a resurselor în interiorul întreprinderii pe
centre de responsabilitate şi pe produse
 metode de transformare a resurselor consumate în rezultate
 elaborarea previziunilor având la bază consumurile trecute putându-se evalua în timp
consecinţele activelor viitoare
  furnizarea informaţiei necesare elaborării bugetelor;
 furnizarea informaţiei necesare elaborării bugetelor;
 furnizarea informaţiilor necesare elaborării bugetelor;
 furnizarea de informaţii pentru stabilirea abaterilor între previziuni şi realizări;
 furnizarea datelor pentru exercitarea controlului gestionar;
 furnizarea de informaţii destinate măsurării performanţelor (rentabilitate, productivitate)
la nivelul sectoarelor de activitate şi al produselor;
 furnizarea datelor pentru exercitarea controlului gestionar;
 luarea deciziilor manageriale pe termen lung şi coordonarea dezvoltării întreprinderii.

Astfel un sistem efectiv de contabilitate managerială dă posibilitate întreprinderii să

mănuiască operaţiile de fiecare zi, să depisteze probleme şi să le rezolve, să facă planuri pentru
perioadele scurte şi lungi şi să evalueze progresul.

În România, în sfera contabilităţii manageriale intră următoarele probleme:

- înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii, activităţi,
faze de fabricaţie, etc.
- decontarea producţiei,
- calculul costurilor de producţie pe PLS şi inclusiv pentru producţia în curs de execuţie,
- calcularea costurilor şi determinarea rezultatelor analitice.

3 Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale

Contabilitatea de gestiune furnizează date care vin să completeze informaţiile din contabilitatea
financiară care clasifică informaţiile privind cheltuielile şi veniturile din rapoartele întocmite în
funcţie de:
(1)organizarea contabilitatii manageriale nascute dintr-un complex de factori care tin de
structurile functionale si operationale ale intreprinderii;
(2) ariile de responsabilitate atribuite managerilor şi funcţiile acestor manageri ( deoarece ele se
adresează exclusiv managerilor ca beneficiari interni de date.) ,
Complexitatea factorilor care intra sub incidenta organizarii contabilitatii manageriale au
in vedere realizarea modului de organizare a contabilitatii de gestiune.

Evolutia complexului de factori precum si a procesului managerial si decizional din

cadrul unei intreprinderi au dus la identificarea a 4 conceptii de organizare a contabilitatii
manageriale:

A. conceptia de organizare a contabilitatii manageriale in partida simpla;

B. conceptia de organizare integralista sau integrata a contabilitatii manageriale;

C. conceptia dualista(autonoma) de organizare a contabilitatii manageriale;

D. conceptii moderne organizare a contabilitatii manageriale.

 Reforma economica initiata si derulata dupa anul 1990, a cuprins toate sferele vietii
economice, marcand transformari profunde in toate sectoarele economice .Legea contabilitatii
nr.82/1991,modificata prin OG 70/2004 prevede la art.1 alin.1 ca societatile
comerciale,companiile nationale,regiile autonome, institutiile nationale de cercetare dezvoltare ,
societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca
contabilitate proprie,respectiv contabilitae financiara si dupa caz contabilitae de gestiune
adaptata la specificul activitatii.

A . Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale in partida simpla

Contabilitatea manageriala in partida simpla este specifica formelor simple de organizare,

entitatilor cu numar mic de angajati sau cu o complexitate scazuta. Numarul de produse create de
acestea este mic sau necesita un proces de prelucrare de o complexitate foarte scazuta.
Astfel evidenta contabila sa tine cu ajutorul unor „carti contabile” sau jurnale deschide
pentru fiecare produs si care au menirea de a inregistra delatiat operatiunile generatoare de
cheltuieli si venituri rezultatae in urma producerii si vanzarii produselor create .Toate aceste
operatiuni se inregistreaza pe baza unor documente justificative .
B . Conceptia de organizare integralista sau integrata a contabilitatii manageriale

Contabilitatea manageriala integrata se bazeaza pe organizarea fluxului informational pe

doua canale, utilizand conturile contabilitatii financiare. Organizarea integrată presupune
realizarea calculaţiei costurilor prin intermediul conturilor din CF fiind specifică contabilităţii
moniste (într-un singur circuit). Astfel concepţia monistă (integralistă) de organizare a
contabilităţii reprezinta concepţia organizării contabilităţii de gestiune într-un sistem conectat,
integrat cu contabilitatea financiară, realizîndu-se un singur circuit informaţional contabil, care
integrează cele 2 componente.
Soluţia integrării contabilităţii de gestiune în contabilitatea financiară este destul de
delicată, deoarece presupune combinarea funcţionalităţii sistemelor de conturi specifice
contabilităţii de gestiune cu funcţionalitatea conturilor de cheltuieli (clasa 7 „Cheltuieli”) şi
respectiv de venituri (clasa 6 „Venituri”) ale contabilităţii financiare.
Un astfel de subsistem este folosit de majoritatea întreprinderilor industriale din Marea
Britanie, Canada, Republica Moldova, etc.
Avantajul: reducerea volumului de muncă aferent contabilităţii.
Dezavantajul: scurgerea informaţiilor considerate confidenţiale , greu de practicat
datorită interferării înregistrărilor din contabilitatea financiară cu cele din contabilitatea
managerială.

Acest sistem de poate aplica in cazul entitatilor care doresc sa se axeze pe problematica
determinarii rezultatelor si a rentabilitatilor analititce abordat in special de entitaile cu profil
economic bazate pe servicii sau constructii. De asemenea unităţile economice specializate în
comerţ şi turism, unde nu se pune cu predilecţie problema costului de producţie, ci doar
determinarea rezultatelor economico-financiare pe grupe de mărfuri pot folosi cu succes acest
sistem.
 In cadrul acestui sistem de organizare calculatia costurilor se realizeaza pe o prelucrare
extracontabila a informatiilor legate de cheltuieli ,iar prelucrarea acestor informatii au in vedere
ajutarea in luarea deciziilor de la nivelul managementului firmei.
Astfel pentru a organiza contabilitatea manageriala in sistem integralist(monist)se
analizeaza doi indicatori cu ajutorul carora se masoara performantele entitatii. Acestia sunt :
-rezultatul exercitiului-rezultat in urma diferentei dintre veniturile unei entitati si
cheltuielile acesteia de ocicei la nivelul unui an calendaristic. Se concretizeaza astfel:
- profit – cand V>Ch.
- pierdere – cand V<Ch.
-valoarea adaugata –plusul de valoare creat in cadrul entitatii in urma utilizarii factorilor
de productie munca si capital .

B1 . Conceptul de organizare a contabilitatii manageriale axata pe conceputul de

rezultat al exercitiului se poate realiza prin Determinarea rezultatelor economico-financiare:

 Pe functii ale entitatii;

 Pe activitati ale entitatii
 Pe centre de profit;
 Pe produse/lucrari/servicii (PLS).
B2 . Conceptul de organizare a contabilitatii manageriale axata pe conceputul de
valoare adaugata

Se realizeaza prin tabloul soldurilor intermediare de Gestiune (TSIG), tablou ce se construieşte

prin regruparea şirearanjarea veniturilor şi a cheltuielilor, deci a poziţiilor din contul de „Profit
şi pierdere”. Soldurile intermediare de gestiune, se calculează în sume
comparabile, astfel :
1 Venituri din vânzarea mărfurilor(ct 707)
2 Cheltuieli privind mărfurile(ct 607)
3 Marja comercială (1 -2)
4 Producţia vândută(ct 701 – 706 +708)
5 Variaţia stocurilor(ct 711 +⁄ -)
6 Producţia imobilizată (ct 721 + 722)
7 Producţia exerciţiului (4 +5 + 6)
8 Consumuri intermediare inclusiv cheltuieli provenite de la
terţi(gr.60, exclusiv 607, gr.61, gr.62, exclusiv 621)
9 Valoarea adăugată(3+7-8)
10 Venituri din subvenţii de exploatare(7411)
11 Cheltuieli cu impozitele şi taxele(gr.63)
12 Cheltuieli cu personalul(gr 64 +621)
13 Excedentul (deficitul) brut din exploatare(9+10-11-12)
14 Alte venituri din exploatare şi venituri din provizioane
15 Alte cheltuieli din exploatare
16 Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele
17 Rezultatul din exploatare(13+14-15-16)
18 Venituri financiare
19 Cheltuieli financiare
20 Rezultatul curent(17+18-19)
21 Venituri extraordinare
22 Cheltuieli extraordinare
23 Rezultatul extraordinar(21-22)
24 Rezultatul brut al exerciţiului(20+23)
25 Impozitul pe profit
26 Rezultatul net al exerciţiului(24-25)

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt, etape succesive în formarea

rezultatului final. Construcţia indicatorilor se realizează în cascada pornind de la cel mai
cuprinzător
(producţia exerciţiului + marja comerciala) şi încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al
exerciţiului). Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la
treaptă
respectivă de acumulare.

Întocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop:

 aprecierea creşterii bogăţiei, generate de activitatea întreprinderii;
 descrierea repartizării bogăţiei create de întreprindere între: salariaţi şi organismele
sociale,stat, acţionari, întreprindere;
 înţelegerea formării rezultatului net;
 studiul structurii activităţii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluţiei în timp a
acesteia (de exemplu, rata marjei comerciale, rata valorii adăugate, ponderea exportului
etc.);
 studiul mijloacelor de exploatare, folosind rate precum randamentul forţei de muncă,
 randamentul echipamentului industrial etc.;
 analiza rentabilităţii;
 analiza evoluţiei în timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri
intermediare de gestiune, identificarea cauzelor acestor variaţii şi stabilirea, dacă este
cazul,de măsuri corectoare.

C. Conceptia dualista(autonoma) de organizare a contabilitatii manageriale

Contabilitatea manageriala dualista presupune existenta unui circuit autonom, distinct,
adica a unui sistem de conturi independent.
Astfel organizarea autonomă presupune existenţa unui circuit aparte şi este caracteristică
concepţiei dualiste, concept preluat şi de România. Acest circuit al CG are o anumită
independenţă faţă de CF şi îşi poate organiza lucrările specifice fie utilizând conturi speciale
(clasa 9 „Conturi de gestiune” → OMFP 94 / 2001), fie prin dezvoltarea în analitic a conturilor
din CF conform particularităţilor din fiecare întreprindere, fie extracontabil prin intermediul
evidenţei tehnico-operative proprii.Ordinul MFP nr. 1826 / 2003 evidenţiază care sunt normele
referitoare la organizarea CG, precizându-se că CG se organizează în mod obligatoriu, în funcţie
de specificul activităţii desfăşurate, responsabil de organizarea ei fiind administratorul firmei.
Avantajul: asigură o confidenţialitate mai înaltă a informaţiilor contabile.
Dezavantajul:. majorarea volumului de muncă contabil şi, respectiv a cheltuielilor de
deservire a departamentului „Contabilitate”, datorită faptului că documentele primare se
prelucrează dublu, o dată pentru necesităţile contabilităţii manageriale şi a doua oară pentru cele
ale contabilităţii financiare.

D. Conceptii moderne de organizare a contabilitatii manageriale

Evolutia proceselor de productie si a tehnologiei au impus dezvoltarea unor conceptii
moderne lasand modelele traditionale in urma pe masura ce inovatiile in materie de gestiune au
preluat amploare.
Conceptiile moderne de organizare a contabilitatii manageriale s-au dezvoltat cu ajutorul
unor modele operationale de gestiune (Just In Time ) sau modele operationale bazate pe costurile
tinta (Target Costing) . De asemenea alte metode precum calculul costului pe activitati prin
metoda ABC-ului sau modele bazate pe centre de responsabilitate devin din ce in ce mai
utilizate si la noi in tara.
Organizarea sistemelor contabile pe plan international este caracterizata de doua modele:
- sistemul continental, reprezentat in principal de cel francez;
- sistemul anglo – saxon.
Sistemul contabil francez este mai riguros, avand sarcini bine delimitate si utilizeaza un
sistem de conturi distinct. Sistemul anglo – saxon este caracterizat de o autonomie ridicata,
nefiind influentat de catre factori externi (organisme administrative sau profesionale), ci doar de
nivelul dotarilor, dezvoltarea organizatiei si a mediului economic in ansamblu.

4 Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii manageriale

Organizarea contabilitatii manageriale este dependent de mai multi factori dintre care cei mai
esentiali sunt:

- Profilul si marimea intreprinderii –de care depinde forma de organizare a unitatii

precum si circuitul documentelor si actelor in cadrul acesteia;
- Structura organizatorica a entitatii – reprezentata de activitatile diverse realizate de
societate incepand cu productia, prestari de servicii , executari de lucrari , livrari etc ,
in functie de aceasta de realizeaza repartizarea sectorului productive pe centre de
responsabilitate. Aceasta structura organizatorica se imparte la randul ei in doua
component:
- structura de productie - care cuprinde diverse verigi organizatorice ca de
exemplu sectorul productiv poate fi divizat pe centre ,ateliere , sectoare , uzine ,
sectii depozite , magazine , depouri etc in fucntie de ramura de activitate a respective
entitati;
 - structura functionala – care este generala si aplicabila tuturor entitatilor
astfel: servicii, birouri , compartimente iar in cadrul acestora locuri de munca ;
- Specificul activitatii desfasurate influenteaza puternic organizarea contabilitatii de
gestiune si a calculatiei costurilor deoarece se precizeaza obiectul calculatiei ,
momentul calculatiei ,structura cheltuielilor ocazionate de diverse activitati pe
produse , lucrari ,servicii , tehnologia folosita etc ;
Astfel se pot clasifica in functie de tehnologia folosita si de gradul de omogenitate a
productiei in : productie simpla / productie complexa;
- Organizarea activitatii – odata cu alegerea premiselor si a formei de organizare a
contabilitatii de gestiune se trece la stabilirea sectoarelor de cheltuieli si purtatori de
costuri.

5 Adaptarea sistemului de conturi la exigentele organizarii

contabilitatii manageriale

În ceea ce priveşte folosirea conturilor, precum şi simbolizarea acestora, se va proceda în

aşa măsură încât informaţiile obţinute să fie flexibile, lista conturilor de gestiune fiind adaptată în
funcţie de scopurile urmărite: evidenţa fluxului costurilor, determinarea costurilor aferente
stocurilor, determinarea veniturilor şi a rezultatelor pe activităţi, efectuarea de previziuni, etc.
MFP prin Directiva Metodologică a Contabilităţii a prevăzut pentru clasa 9 – „Conturi de
gestiune” un număr redus de conturi:
grupa 90 – „Decontări interne”
grupa 92 – „Conturi de calculaţie”
grupa 93 – „Costul producţiei”
Acest lucru nu înseamnă că întreprinderile care optează pentru conturi speciale nu pot
crea şi alte grupe de conturi pentru a urmări venitul şi rezultatele analitice adoptând o variantă
dezvoltată a clasei 9 cu 10 grupe.

Funcţiunea conturilor din grupa 90 – „Decontări interne”

Grupa cuprinde 3 conturi:
- 901 – „Decontări interne privind cheltuielile”
- 902 – „Decontări interne privind producţia obţinută”
- 903 – „Decontări interne privind diferenţele de preţ”
Aceste conturi sunt conturi de reflectare sau conturi oglindă care asigură autonomia CG
faţă de CF.
 Contul 901- „Decontări interne privind cheltuielile” Se creditează: în cursul
perioadei de calculaţie cu cheltuielile efective de exploatare preluate din CF în corespondenţă cu
debitul conturilor din grupa 92 – „Conturi de calculaţie” (921, 922, 923, 924, 925). Se debitează
numai la sfârşitul perioadei de calculaţie cu decontarea cheltuielilor efective către CF astfel:
- decontarea producţiei obţinute la cost de înregistrare prestabilit prin creditul contului 931
- decontarea diferenţelor de preţ între costul efectiv şi costul prestabilit prin creditul contului 903
- decontarea costului subactivităţii prin creditul contului 902
- decontarea producţiei neterminate în cost efectiv prin creditul contului 933
În urma decontărilor către CF a costurilor efective determinate prin CG contul 901 se
soldează.
Contul 902 – „Decontări interne privind producţia obţinută” – cont de pasiv după funcţia
contabilă, iar după natura soldului este cont bifuncţional. Acest cont evidenţiază decontările între
subunităţi privind producţia obţinută dar are şi rolul de a determina diferenţele de preţ între
costul efectiv şi cel prestabilit.
Se creditează în cursul lunii cu:valoarea producţiei obţinute în cost prestabilit prin debitul
contului 931.Se debitează la sfârşitul lunii cu:
- valoarea producţiei obţinute în cost efectiv prin creditul contului 921
- cheltuielile de desfacere prin creditul contului 925
Contul 903 - „Decontări interne privind diferenţele de preţ” are rolul de a evidenţia la
sfârşitul lunii diferenţele de preţ între costul efectiv al producţiei obţinute şi costul prestabilit al
acesteia.Se debitează la sfârşitul lunii cu diferenţele de preţ în corespondenţă cu creditul contului
902 astfel: -în negru pentru diferenţele nefavorabile / în roşu pentru diferenţele favorabile . Se
creditează la sfârşitul lunii cu diferenţele de preţ decontate către CF prin debitul contului
901.Contul nu prezintă sold.

Functionarea conturilor din grupa 92 “Conturi de calculatie “

Aceasta cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I :

921 “ Cheltuielile activitatii de baza “
922 “ Cheltuielile activitatii auxiliare “
923 “Cheltuieli indirecte de productie “
924 “Cheltuieli generale de administratie “
925 “Cheltuieli de desfacere “
Aceste conturi sunt utilizate pentru evidentierea cheltuielilor pe feluri de activitati si in
cadrul acestora pe obiecte de calculatie , precum si pentru calcularea costurilor .Au functie
contabila de conturi de activ . Se debiteaza in timpul lunii cu cheltuielile efectuate in
corespondenta cu contul 901 “ Decontari interne privind cheltu-ielile “ . Se crediteaza la sfarsitul
lunii pentru decontarea cheltuielilor efective pe feluri de produse sau activitati, in corespondenta
cu conturile 902 “Decontari interne privind productia obtinuta “ si 933 “Costul productiei in curs
de executie “.

Functionarea conturilor din grupa 93 “Costul productiei “

Aceasta cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I :
931 “ Costul productiei obtinute “
933 “ Costul productiei in curs de executie “.
Contul 931 “ Costul productiei obtinute “ este utilizat pentru evidentierea productiei obtinute
constand in produse finite , semifabricate , lucrari executate si servicii prestate . Are functie
contabila de cont de activ. Se debiteaza in timpul lunii cu ocazia obtinerii de produse , lucrari si
servicii in corespondenta cu contul 902 si se crediteaza la sfarsitul lunii prin debitul contului 901
“ Decontari interne privind cheltuielile “ .
Contul 933 “ Costul productiei in curs de executie “ are functie contabila de cont de activ. Se
debiteaza la sfarsitul lunii prin creditul conturilor de calculatie ( 921 , 922 , 923 , 924 ) si se
crediteaza in corespondenta cu contul 902 “Decontari interne privind productia obtinuta “ .

6 Metoda de calculatie a costurilor aplicabila entitatii

Costul exprimă totalitatea valorică a factorilor de producţie consumaţi pentru obţinerea de
bunuri, lucrări şi servicii. Costul reprezintă o cheltuială sau o sumă de cheltuieli asociată la o
resursă consumată, un loc de activitate, un produs realizat sau o perioadă de gestiune. În fond,
toate grupările şi regrupările de cheltuieli se fac în scopul determinării în final a costului pe
produse, lucrări sau servicii (care este purtătorul material de costuri).
Astfel, unul dintre principalele concepte cu care opereaza calculatia costurilor este cel de
Cheltuieli
Costul =
cheltuiala, adica expresia baneasca a utilizarii resurselor. Productie
Acestea se pot clasifica dupa diferite criterii:
 dupa raportul dintre evolutia nivelului cheltuielilor si evolutia
productiei:
 cheltuieli variabile
 cheltuieli fixe
 dupa posibilitatea de identificare a cheltuielilor pe purtator si pe sectoare:
 cheltuieli directe
 cheltuieli indirecte
- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor
- cheltuieli generale ale sectiei
- cheltuieli generale ale intreprinderii
 dupa natura economica:
 cheltuieli cu munca vie (salarii brute, contributii, fond de somaj etc.)
 cheltuieli cu munca materializata (materii prime si materiale, energie,
combustibil, amortizare, intretinere, reparatii etc.)
 dupa necesitatile de planificare si postcalcul:
 elemente primare
- cheltuieli cu materii prime si materiale
- cheltuieli cu materii recuperabile (se scad)
- cheltuieli cu energia, combustibil, apa
- cheltuieli cu amortizarea
 - cheltuieli cu prestatiile tertilor
- alte cheltuieli materiale
- contributii si asigurari
- alte cheltuieli salariale
Calculatia costurilor este una din componentele principale ale contabilitatii manageriale ,
avand ca si obiect general determinarea costurilor prestabilite, inregistrarea cheltuielilor
ocazionate de activitate de productie, executarea de lucrari, prestari servicii, determinarea costului
efectiv, delimitat pe fiecare purtator de cost sau sector de activitate, stabilirea abaterilor dintre
costul prestabilit si costul efectiv, analiza acestora cat si determinarea rezultatelor analitice.
Categorii de costuri :

Costul de producţie sau de prelucrare a stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente

producţiei (materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte
cheltuieli directe de producţie), precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod
raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.

Costul complet cuprinde costul de producţie + cheltuielile generale de administraţie +

cheltuielile de desfacere repartizate raţional.
Ţinând cont de momentul calculării costurilor, se disting:
- costuri antecalculate sau prestabilite
- costuri postcalculate (efective, istorice)
În funcţie de sfera de cuprindere a chetuielilor, se disting:
- costuri totale (full costing)
- costuri parţiale: costuri variabile (direct costing)

Metoda de calculaţie este calea de urmat prin utilizarea unor procedee specifice de calculaţie
în scopul realizării obiectivului primordial al contabilităţii de gestiune, respectiv determinarea
costului unitar pe purtător şi pe sectoare de activitate.

Clasificarea metodelor de calculaţie

După momentul la care se efectuează calculaţia comparativă procesului de

producţie:
- metoda de calculaţie de tip prestabilit (antecalculaţie)
- metoda costurilor standard
- metoda de calculaţie de tip efectiv
- metoda globală, pe faze, pe comenzi
După modul de cuprindere a cheltuielilor în determinarea costului unitar, metode de
calculaţie se împart în:
- metoda de calculaţie de tip absorbant, total sau filtoasting
- metoda globală, pe faze, pe comenzi, standard cost
- metoda de calculaţie de tip parţial
- metoda direct costing
- metoda costurilor directe
 După evoluţia metodelor întâlnite:
- metoda de tip clasic: - metode globală
- metoda pe faze
- metoda pe comenzi
- metoda evaluate: - metoda standard cost
- metoda direct costing
- metoda THM (tarif, oră, maşină)

Procedee de determinare a costului unitar.

În această categorie se cuprind:
- procedeul diviziunii simple
- procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă
- procedeul echivalării produsului secundar cu produsul principal
- procedeul deducerii valorii produsului secundar / procedeul valorii rămase sau procedeul
restului , etc.

Procedeul diviziunii simple

Acest procedeu isi gaseste o aplicabilitate cu prioritate in ramura vegetala, unde toate
cheltuielile sunt efectuate pentru obtinerea unui singur tip de productie, neexistand culturi
intercalate sau produse secundare.
Procedeul diviziunii simple se utilizeaza pentru calculul costului unitar in conditiile unei
productii perfect omogene. El are la baza urmatoarea relatie de calcul:
n
∑ Chi
Cu= i=1
Q Cu=costul unitar; Chi=cheltuieli pe articole de calculatie;
Q=cantitatea de produse; i= articol de calculatie

Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă

Acest procedeu se utilizeaza pentru determinarea costului unitar in cazurile in care:
 Din acelasi consum de materii prime si acelasi consum de forta de munca se obtin
produse sau semifabricate diferite;
 Din acelasi consum de materii prime, dar cu consum diferit de forta de munca, se obtin
produse sau semifabricate diferite. Procedeul indicilor de echivalenta presupune aici
determinarea unor parametri comuni tuturor tipurilor de produse care se obtin, diferentiati in
timp ca nivel de la un produs la altul, parametri ce stau la baza omogenizarii in scopul
diferentierii cheltuielilor
Parametrii pot fi de natura tehnica (lungimea, latimea, suprafata, densitatea,
greutatatea,etc.) sau de natura economica (valoarea materiilor prime consumate, salariile directe,
etc.).
Exista mai multe variante ale acestei metode :
-Varianta coeficienţilor de echivalenţă simpli - directi
- inversati
- Varianta coeficienţilor de echivalenţă complecsi - care presupune utilizarea mai multor
parametrii de echivalalare
- Varianta coeficienţilor de echivalenţă agregati – are in vedere utilizarea mai multor serii
multiple de echivalenta simpli agregati si presupune aceleasi etape cu deosebirea ca pentru prima
etapa de calcul, indicii de echivalenta sunt deja calculati.

Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta impune parcurgerea urmatoarelor etape

generale:
a) determinarea indicilor de echivalenta
MPEi
K i=
MPE e
Q
b) determinarea cantitatilor exprimate in unitati echivalente ( UE ) pe fiecare produs in
parte, in functie de una sau mai multe caracteristici comune tuturor produselor,
conform relatiei:
Q ue =Q i ¿ K
i i

Qi = cantitatea din produsul “i”; Quei = cantitati exprimate in unitati echivalente

aferente produsului “i”; KI= indicele de echivalenta al produsului “i”

C
c) calculul costului exprimat in unitati echivalente ( UE ), ca raport intre cheltuielile
colectate la nivelul grupei de produse si suma cantitatilor exprimate in unitati
echivalente:
CheltuieliTotale
CUE = n

∑ Que i CUE = cost unitar echivalent

i=1

Cu
d) determinarea costului pe unitatea fizica de produs ( i ) ca produs intre costul
unitar echivalent si indicele de echivalenta:
Cu =C UE ¿ K i
u

Ct
e) determinarea costului total al produsului ( i ) ca produs intre costul unitar pe
produs si cantitatea de produs:
Ct =C u ¿Q i
i i

Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal

Acest procedeu se aplica in acele unitati sau instalatii industriale care obtin din procesul de
productie un produs principal si unul sau mai multe produse secundare.
Procedeul valorii ramase
Acest procedeu este utilizat pentru determinarea costului unitar pe produse in acele
intreprinderi care obtin din procesul de productie cuplat, atat un produs principal, cat si unul
secundar, neexistand alta posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte. Costul
unitar se calculeaza dupa relatia:

Cht −Ch S Ch p
CUP =
QP = Qp

7 Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli

Ca si in contabilitatea financiara stabilirea bugetelor este o notiune de o deosebita

importanta careia entitatea trebuie sa-i aloce o aranjare si o distribuire meticuloasa pentru a
obtine rezultate cat mai apropiate de situatia curenta a respectivei unitati productive. Bugetul de
venituri si cheltuieli este principalul element de planificare si previziune utilizat, prin care se
reflecta activitatea entitatii in termeni de cheltuieli si venituri. Rolul si functiile activitatii
bugetare sunt de planificare si control, analiza, reglare si conducere. Astfel, elaborarea bugetelor
are loc periodic si reprezinta o etapa importanta in functionarea entitatii si se realizeaza intr-un
cadru organizatoric adecvat, cu implicarea structurilor de conducere.
Etapele parcurse in elaborarea bugetului sunt:
1) Elaborarea politicii bugetare si stabilirea obiectivelor entitatii pentru anul urmator,
determinarea factorilor de influenta care actioneaza la nivelul luarii deciziilor;
2) Elaborarea bugetelor partiale (prebugetele) in cadrul departamentelor si alegerea unei
variante considerate dezirabile;
3) Negociarea bugetelor si intocmirea bugetelor / verificarea coerentei bugetare;
4) Acceptarea bugetelor si transmiterea acestora catre centrele de responsabilitate ;
5) Ajustarea bugetelor in functie de evolutiamediului de afaceri si a realizarii obiectivelor.

Elaborarea si aplicarea adecvata a bugetului presupune respectarea unor principii

bugetare, cum ar fi:
1) Principiul mentinerii solidaritatii intre diferitele structuri patrimoniale - legate de planul
operational – constituirea unor bugete functionale, adaptate structurii organizatiei, care sa
favorizeze indeplinirea obiectivelor pe termen scurt;
2) Principii legate de planul strategic – considera realizarea unui buget master, adica o
consolidare a celorlalte bugete in vederea favorizarii obiectivelor pe termen lung ale
organizatiei;
3) Principii care iau in considerare factorul uman – stabilirea unui manager de buget si a
persoanelor implicate, pe diferite nivele, in executia bugetara;
4) Principii referitoare la elaborarea bugetului – stabilirea unor limite si a unor intervale de
timp adecvate, dar si pastrarea unei anumite flexibilitati;
5) Principii referitoare la control bugetar –prin cuplarea sistemului bugetar cu polititca
intreprinderii ;
6) Principiul actualizarii previziunilor bugetare.
Functiile bugetelor:
1. Planificarea – toate activitatile anuale trebuie planificate si incluse in buget
2. Coordonarea – toate activitatile trebuie coordonate asitel incat sa existe o corelare
intre acestea, in functie de obiectivele propuse.
3. Comunicarea – bugetele trebuie comunicate catre toate centrele de responsabilitate
manageriala, astfel incat fiecare activitate sa se desfasoare pe baza de buget.
Practic, bugetul unui centru de responsabilitate reprezinta o parte a bugetului
firmei si, in mod implicit, acesta a fost corelat cu obiectivele, strategiile si componentele
firmei.
4. Motivarea – managerii dar si salariatii trebuie motivati pentru realizarea bugetelor si
implicit a obtinerii de rezultate.
5. Controlul – actiunile si activitatile desfasurate trebuie controlate atat intren cat si de
persoane independente.
6. Evaluarea – activitatile desfasurate si performantele managerilor trebuie evaluate.
Practic, acesta evaluare are drept scop o analiza de ansamblu a
performantelor firmei si o certificare a realitatii acestei performante.

8 Studiu ce caz privind calculatia costurilor

Societatea comerciala SC BestCalc SRL este o societate cu raspundere limitata care s-a
constituit în baza articolului 32 şi articolului 210 din Legea 31/1990 privind societăţile
comerciale, părţile fiind ale unei singure persoane având capacitatea de folosinţă şi de exerciţiu
deplină .
Societatea comercială SC BestCalc SRL, cu sediul în Alba Iulia , strada Cetatii , numărul
3, judeţul Alba; este persoană juridică română, iar entitatea se organizează şi îşi desfăşoară
activitatea potrivit legislaţiei din România şi în conformitate cu prevederile statului. Scopul
societăţii este prestarea şi realizarea unor activităţi economice – conform obiectului de activitate ,
precum si realizarea de profit. Societatea are in prezent 10 angajati.
Obiectul de activitate al societăţii comerciale SC BestCalc SRL este creatrea de calculatoare si
sisteme de calcul stiintifice si complexe ,realizand in urma procesului ce productie si
inventarierea patrimoniului unitatii precum si a balantei si bilantului contabil.
Contabilitatea se ţine în moneda naţională si se organizează şi este condusă de contabilul şef.
In cadrul entitatii profitul sau pierderea se stabileşte lunar.
Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub formă de registre, foi volante, fişe, documente
informatice.
Organizarea contabilitatii manageriale în societatea SC BestCalc SRL se realizează in
sistem autonom prin folosirea conturilor din clasa 9 spre a prezenta situatia si modul de
calculatie a costurilor unitare pe fircare produs in parte ;organizarea contabilitatii in sistem
autonom in aceasta unitate este determinata in prealabil de urmatoarele demersuri:
-identificarea purtatorilor de costuri, respectiv a produselor, lucarilor, serviciilor si activitatilor ce
fac obiectul calculatiei precum si a decupajelor tehnico-organizatorice si tehnologice in care se
realizeaza
 -identificarea “activitatilor esentiale” in cadrul fiecarei functii care genereaza un volum de
activitate semnificativ,care transfera in diferite structuri de costuri un nivele relevant al
cheltuielilor directe si/sau indirecte asupra costurilor si a caror distributie corecta poate inlatura
situatiile de supraevaluare,subevaluare sau subventionare a costurilor

Astfel in decursul unei luni situatia societatii SC BestCalc SRL se prezinta astfel:
P1=calculator simplu
P2=calculator stiintific
P3=calculator cu functii trigonometrice

Nr Explicatii Produse Total

crt. P1 P2 P3
1. Productie realizata 2000 buc. 3000 buc 4000 buc. 9000 buc
2. Cheltuieli directe din care: 150000 lei
2.1 Materii prime 20000 lei 40000 lei 30000 lei 90000lei
2.2 Salarii directe 10000lei 30000 lei 20000 lei 60000lei
3. Cheltuieli indirecte din 30000lei
care:
3.1 Materiale consumabile 10000lei
3.2 Salarii 15000lei
3.3 Intretinere utilaje 3000lei
3.4 Amortizare utilaje 2000lei
4. Cheltuieli generale din 10000lei
care:
4.1 Materiale consumabile 2000lei
4.2 Asigurari spatii de 2000lei
productie
4.3 Salarii 5000lei
4.4 Amortizari constructii 1000lei
administrative

Se va inregistra in contabilitatea manageriala autonoma colectarea si repartizarea cheltuielilor

directe , indirecte si generale stiind ca la baza cheltuielilor indirecte stau cheltuielile directe iar
baza cheltuielilor generale o reprezinta costul de sectie.
De asemenea se va inregistra obtinerea productiei inregistrate la cost de productie si costul
complet total si pe produs , pretul de vanzare al produselor si cifra de afaceri , stiind ca
desfacerea produselor se realizeaza printr-o entitate specializata iar cheltuielile de desfacere
reprezinta 2,5% din costul de productie al fiecarui produs ,marja de profit este de 17% pentru
produsul P1 , 22% pentru produsul P2 , si 30% pentru produsul P3 . In perioada imediat
urmatoare productiei intreaga cantitate de produse obtinute s-a vandut pe baza comenzilor
primite de la clienti la pretul de vanzare determinat si Tva de 19% Explicitare:
Contul: 9XX.1 – cont care va reprezenta operatiunile pentru produsul 1
Contul: 9XX.2 – cont carevareprezenta produsul 2
Contul: 9XX.3 – cont care va reprezenta produsul 3

Nr . crt. Explicatii Contabilitatea manageriala

OE FC D C Sume
1 1 Inregistrarea cheltuielilor cu 921 901 90.000
materiile prime directe 921.1 20.000
921.2 40.000
921.3 30.000
2 2 Inregistrarea cheltuielilor cu 921 901 60.000
salariile directe 921.1 10.000
921.2 30.000
921.3 20.000
3 3 Inregistrarea cheltuielilor indirecte 923 901 30.000
. Elemente cheltuieli:
- Materiale consumabile: 10000
- Salarii: 15000
- Intretinere utilaje: 3000
- Amortizare utilaje: 2000
Total ch indirecte : 30.000
4 4 Inregistrarea cheltuielilor 924 901 10.000
generale . Elemente cheltuieli:
-Materiale consumabile: 2000
-asigurari: 2000
-salarii: 5000
Amortizarea spatiilor
administrative: 1000
Total cheltuieli: 10.000
5 5 Inregistrarea decontarii 902 921 150.000
cheltuielilor directe : 902.1 921.1 30.000
902.2 921.2 70.000
902.3 921.3 50.000
6 6 Inregistrarea repartizarii si 902 923 30.000
decontarii cheltuielilor indirecte 902.1 6.000
avand in vedere situatia de 902.2 14.000
repartizare: 902.3 10.000
1. Cheltuieli indirecte
(RD923)=30000
2. Baza de repartizare:
150.000
3. Coeficient de repartizare :
rd1/rd2*100=30000/15000
=20%
 4. Cheltuieli repartizate:
30.000 din care:
P1: 30000*20%=6000
P2: 70000*20%=14000
P3: 50000*20%=10000
7 7 Inregistrarea repartizarii si 902 924 10.000
decontarii cheltuielilor generale: 902.1 2000
Situatia de calcul a cheltuielilor: 902.2 4666,67
1. Cheluieli de repartizat: 902.3 3333,33
(RD924):10.000
2. Baza de repartizare:
180.000
Din care:
P1 =30.000+6.000=36.000
P2 =70.000+14.000=84.000
P3 =50.000+10.000=60.000
3. Coeficient de repartizare
Rd1/rd2*100%=10.000/180.000*
100%=5,(5)%
4. Cheltuieli repartizate:
10.000 din care
P1=36.000*5,55%=2000
P2=84.000*5,55%=4666,67
P3=60.000*5,55%=3333,33
8 8 Inregistrarea obtinerii productiei: 931 902 190.000
Nota de calcul 931.1 902.1 38.000
Cost productie=cost direct+cost 931.2 902.2 88666.67
indirect repartizat+cheltuieli 931.3 902.3 63333.33
generale repartizate
Din care:
P1=30.000+6.000+2000=38.000
P2=70.000+14.000+4666.67=
88666.67
P3=50.000+10.000+3333.33=
63333.33
9 9 Inregistrarea cheltuielilor de 925 901 4700
desfacere: cost productie*2,5% 925.1 950
P1=38.000*2,5%=950 925.2 2166,67
P2=88666.67*2,5%=2166.67 925.3 1583,33
P3=63333.33*2,5%=1583.33
Total cheltuieli desfacere: 4700

10 10 Inregistrarea decontarii 902 925 4700

cheltuielilor de desfacere 902.1 925.1 950
902.2 925.2 2166,67
902.3 925.3 1583,33
Costul complet=cost productie+cheltuieli de desfacere
P1=38.000+950=38.950
P2=88666.67+2166,67=90.833,34

P3=63333.33+1583,33=64.916,66

Total cost complet=194700

Cost unitar complet:

P1=38.950lei/2000buc=19,475lei/buc

P2=90.833,34lei/3000buc=30,277lei/buc

P3=64.916,66/4000buc=16,229lei/buc

Determinarea profitului pe cele 3 produse si la nivel global:

PrT P1=38.950*17%=6621,5 lei

Pr P1=6621,5lei/2000buc=3,31 lei/buc

PrT P2=90.833,34*22%=19983,33 lei

Pr P2 =19983,33 lei/3000buc=6,66 lei/buc

PrT P3=64.916,66*30%=19474.99 lei

Pr P3=19474.99lei/4000buc=4,86 lei/buc

Profit global=6621,5 lei+19983,33 lei+19474.99 lei=46079,82 lei

Stabilire pret vanzare produse :

Pret produs= cost complet unitar+ profit unitar

P1=19,475lei/buc+3,31 lei/buc=22,785 lei/buc

P2=30,277lei/buc+6,66 lei/buc=36,937 lei/buc

P3=16,229lei/buc+4,86 lei/buc=21,089 lei/buc

11 11 Inregisrarea vanzarii intregii 931 902 46037

productii 931.1 902.1 6620
Nota decalcul 931.2 902.2 19977,66
1. Valoarea de vanzare: 931.3 902.3 19439,34
P1=2000buc*22,785 lei/buc=45570
P2=3000buc*36,937 lei/buc=110811
 P3=4000buc*21,089 lei/buc=84356
CA totala= 240737lei
2. Total cost complet=194700
din care:
P1=38.950
P2=90.833,34
P3=64.916,66
3. Diferenta dintre cifra de
afaceri si costul complet=
46037 din care:
P1=45570-38.950=6620
P2=110811-90.833,34=19977,66
P3=84356-64.916,66=19439,34
12 12 Inregistrarea rezultatului global si a 903 902 -41337
rezultatelor analititce ale contabilitatii 903.1 902.1 -5670
manageriale integrale 903.2 902.2 -17811
903.3 902.3 -17856
13 13 Inregistrarea inghiderii conturilor de 901 % 194700
cheltuieli, venituri si rezultate ale 931 236037
contab. Manageriale 931.1 44620
931.2 108644,33
931.3 82772,67
903 -41337
903.1 -5670
903.2 -17811
903.3 -17856

Determinarea ratei profitului la nivelul entitatii:

R profitului = profit/CA*100=46079,82 lei/240737lei=19,14%
La nivel de produs:
R pr P1 =6620/45570*100=14,527%

R pr P2 =19977,66/110811*100=18,028%

R pr P3 =19439,34/84356*100=23,044%

9 Concluzii
Deoarece primul produs (p1=calculatorul simplu) are o rata a rentabilitatii sub nivelul si rata
profitului a intregii entitati este recomandat ca unitatea sa renunte la fabricarea acestui produs si
sa isi axeze activitatea pe celelalte doua produse .
 Este recomandat ca intreprinderea sa incerce sa dezvolte un nou produs care sa-l
inlocuiasca pe cel curent care nu poate degaja un profit rezonabil si astfel sa lanseze o noua linie
de produse care sa deschida intreprinderii noi opotunitati si un nou segment de piata spre a ridica
profitul la nivelul asteptarilor.
Pe ansamplul intreprinderii ,nivelul productiei si vanzarile sunt la un nivel mediu spre unul
ridicat ceea ce plaseaza intreprinderea pe o pozitie favorabila pe piata si la nivelul competitiei.
Observam că contabilitatea manageriala are ca finalitate furnizarea informaţiilor necesare
luării deciziilor de către manageri având în fond 2 scopuri:

- calcularea costurilor
- influenţarea comportamentului celor care pot acţiona asupra costurilor
- creşterea calităţii produselor şi serviciilor firmei
- reducerea timpului necesar pentru proiectarea, crearea şi livrarea produselor şi serviciilor
- satisfacerea totală a clienţilor.

Astfel prin realizarea unei bune gestiuni a datelor furnizate de contabilitatea

manageriala, prin calculatia costurilor pe produse, lucrari sau servicii , societatile pot analiza
mult mai usor rezultatele intreprinderii spre luarea si aplicarea celor mai bune decizii in cadrul
procesului de implementare a programelor de gestiune in cadrul entitatilor economice.