0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
20 vizualizări12 pagini
Acest articol prezintă cadrul general al normalizării
contabilităţii manageriale la nivel naţional, după efectuarea unei
incursiuni în normalizarea internaţională a acesteia. Sunt prezentate
detaliat obiectivele normalizării contabilităţii manageriale din România
din prisma autorilor, precum şi profilul şi atribuţiile contabilului de
gestiune, în calitate de normalizator. Articolul se încheie cu concluziile
autorilor legate de normalizarea contabilităţii manageriale din România la
nivel microeconomic.
Titlu original
Aspecte ale normalizării contabilităţii manageriale din România la nivel microeconomic
Acest articol prezintă cadrul general al normalizării
contabilităţii manageriale la nivel naţional, după efectuarea unei
incursiuni în normalizarea internaţională a acesteia. Sunt prezentate
detaliat obiectivele normalizării contabilităţii manageriale din România
din prisma autorilor, precum şi profilul şi atribuţiile contabilului de
gestiune, în calitate de normalizator. Articolul se încheie cu concluziile
autorilor legate de normalizarea contabilităţii manageriale din România la
nivel microeconomic.
Acest articol prezintă cadrul general al normalizării
contabilităţii manageriale la nivel naţional, după efectuarea unei
incursiuni în normalizarea internaţională a acesteia. Sunt prezentate
detaliat obiectivele normalizării contabilităţii manageriale din România
din prisma autorilor, precum şi profilul şi atribuţiile contabilului de
gestiune, în calitate de normalizator. Articolul se încheie cu concluziile
autorilor legate de normalizarea contabilităţii manageriale din România la
nivel microeconomic.
Sorin BRICIU Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba-Iulia briciusorin@gmail.com Sorinel CPUNEANU Universitatea Artifex, Bucureti sorinelcapusneanu@gmail.com
Rezumat. Acest articol prezint cadrul general al normalizrii contabilitii manageriale la nivel naional, dup efectuarea unei incursiuni n normalizarea internaional a acesteia. Sunt prezentate detaliat obiectivele normalizrii contabilitii manageriale din Romnia din prisma autorilor, precum i profilul i atribuiile contabilului de gestiune, n calitate de normalizator. Articolul se ncheie cu concluziile autorilor legate de normalizarea contabilitii manageriale din Romnia la nivel microeconomic.
Cuvinte-cheie: contabilitate managerial; normalizare; principii; plan de conturi; metode.
Coduri JEL: M21, M41. Cod REL: 14B, 14I.
Economie teoretic i aplicat Volumul XVIII (2011), No. 3(556), pp. 57-68 Sorin Briciu, Sorinel Cpuneanu
58 1. Cadrul general al normalizrii internaionale i naionale Normalizarea internaional a contabilitii manageriale este realizat prin activitatea desfurat de ctre Comitetul Contabililor Profesioniti n Afaceri (1) , o component a Federaiei Internaionale a Experilor Contabili (2)
care a elaborat o serie de norme cu privire la conceptele de baz cu care opereaz contabilitatea de gestiune, urmrind armonizarea terminologiilor specifice acesteia. n Romnia, normalizarea contabilitii de gestiune la nivel naional este reglementat prin OMF nr. 1826/2003, n care sunt aprobate unele msuri privind organizarea i conducerea contabilitii de gestiune de ctre persoanele juridice obligate prin lege, acestea fiind asigurate de ctre Ministerul Finanelor. Prevederile generale ale acestei legi ofer cadrul general de armonizare a normalizrii internaionale a ctorva concepte cu care opereaz contabilitatea de gestiune cu normalizarea naional a contabilitii de gestiune din Romnia, lsnd la latitudinea contabilului de gestiune modul de realizare a acesteia. Normarea contabilitii manageriale la nivel microeconomic reprezint procesul elaborrii i aplicrii normelor, regulilor i procedurilor specifice organizrii i conducerii contabilitii manageriale. Normalizarea contabilitii manageriale la nivel microeconomic se realizeaz prin armonizarea metodologiei interne a contabilitii manageriale, acceptat de ctre toate subdiviziunile organizatorice ale acesteia. ntr-o accepiune general, contabilitatea managerial reprezint acea parte integrant a managementului ce se ocup cu identificarea, prezentarea i interpretarea informaiilor folosite pentru formularea de strategii, luarea deciziilor, optimizarea folosirii resurselor, informarea angajailor, protejarea activelor, planificarea i controlul activitilor, informarea asociailor sau altor utilizatori de informaii externi. Cu alte cuvinte, contabilitatea managerial cuprinde att elemente specifice contabilitii financiare (generale), ct i elemente specifice contabilitii de gestiune. Asistm astzi la o repoziionare a contabilitii n ansamblul tiinelor sociale, respectiv n domeniul tiinelor de gestiune datorit rolului practic al acesteia, care a devenit un instrument pentru gestiunea afacerilor tool of management. Desigur, problematica ncadrrii contabilitii n domeniul tiinelor de gestiune poate fi abordat i prin prisma contabilitii manageriale, care trebuie s cuprind att elemente specifice contabilitii financiare (generale), ct mai ales din cea de-a doua latur a contabilitii, contabilitatea de gestiune. Un loc special n cadrul contabilitii manageriale trebuie s-l ocupe controlul de gestiune, care este responsabil de buna funcionare a sistemului informaional Aspecte ale normalizrii contabilitii manageriale din Romnia la nivel microeconomic
59 necesar lurii deciziilor ntr-o entitate. La acesta trebuie inclus i auditul intern, care ajut entitatea s-i ating obiectivele, realiznd evaluri sistematice i mbuntind managementul riscului, controlul i gestionarea proceselor. Bunoar, contabilitatea managerial trebuie s furnizeze managerului acele elemente strict necesare care s-l fac s neleag fenomenele i procesele care au loc n entitate, s-i furnizeze informaii operative pe baza crora poate lua decizii pertinente, s poat prevedea repercusiunile deciziilor luate i n acelai timp s aib prghiile pentru efectuarea unui control permanent i eficient. Managerul (inginer, medic, arhitect, economist etc.) trebuie, n acelai timp, s posede aadar cunotinele necesare interpretrii datelor furnizate de contabilitatea managerial care s-i serveasc n activitatea de conducere. Restul informaiilor de strict specialitate rmn de domeniul profesionistului contabil, care le prelucreaz i interpreteaz. El prezint managerului consecinele deciziilor luate i/sau ce urmeaz a fi luate, dar i soluiile propuse pentru eficientizarea activitii. Profesionistul contabil trebuie s aib nu numai atribuii i abiliti noi, ci i noi responsabiliti, s nu stea n expectativ n procesul de luare a deciziilor, ci s intervin pentru a critica ceea ce s-a fcut, s fie parte integrant a aciunii colective. Cea mai mare parte a informaiilor care stau la baza deciziei de investire la nivelul entitii sunt furnizate de contabilitate. Investitorii sunt interesai de poziia financiar i performanele entitii (bilanul contabil, contul de profit i pierdere, situaia modificrilor capitalurilor proprii, situaia fluxurilor de trezorerie, notele explicative la situaiile financiare anuale). Ct privete contabilitatea financiar, elementele pe care managerul trebuie s le cunoasc se refer, n primul rnd, la situaiile financiare. Datorit creterii rolului social al informaiei contabile, producerea i difuzarea acestora sunt supuse unui proces de normalizare. Scopul normalizrii contabile este acela de a crea norme contabile care s permit prezentarea de situaii financiare comparabile i o mai bun comunicare financiar ntre actorii unei piee financiare globale (3) . Se apreciaz c normalizarea contabil nu i va atinge scopul dect ntr-un context n care performana economic a entitilor, anume msurat prin performana financiar, este judecat pertinent de investitorii bursieri i util pentru analitii financiari n stabilirea previziunilor lor. Comitetul pentru Standardele Contabile Internaionale (IASB) tinde s devin autoritatea recunoscut la nivel mondial ca unic normalizator, organism care produce norme contabile cu soluii care duc la uniformizarea practicilor contabile pentru aceeai situaie.
Sorin Briciu, Sorinel Cpuneanu
60 2. Normalizarea contabilitii manageriale n Romnia n viziunea noastr, normarea i normalizarea contabilitii manageriale la nivel microeconomic (figura 1) ar trebui s prezinte unele obiective cum ar fi:
Figura 1. Normarea i normalizarea contabilitii manageriale la nivel microeconomic
1. Elaborarea i utilizarea planului de conturi specific contabilitii manageriale. Pentru organizarea contabilitii n practica romneasc se utilizeaz planul de conturi general coninut de Reglementrile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene, stabilit de Ministerul Finanelor Publice i aprobat prin OMFP nr. 1752/2005. Dualitatea sistemului contabil romnesc presupune organizarea contabilitii n dublu circuit: contabilitatea financiar i contabilitatea de gestiune. Planul de conturi general este format din 9 clase de conturi (8 destinate contabilitii financiare i unul destinat contabilitii de gestiune). Clasa 9 Conturi de gestiune este utilizat pentru organizarea i conducerea contabilitii de gestiune, coninnd 10 conturi sintetice de grad I, divizate pe trei grupe de conturi: decontri interne privind cheltuielile, conturi de calculaie i costurile produciei. OMFP nr. 1826/2003 menioneaz trei modaliti distincte de organizare a contabilitii de gestiune: fie utiliznd conturi specifice (clasa 9 Conturi de gestiune). Utilizarea acestor conturi nu este obligatorie, folosirea lor fiind opional; fie prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiar; fie cu ajutorul evidenei tehnico-operative proprii, fr a explica modul de concretizare n practica contabil a fiecreia. Majoritatea specialitilor din domeniul contabilitii manageriale sunt de acord cu ideea potrivit creia ndeplinirea obiectivelor contabilitii manageriale se pot realiza numai utiliznd un plan de conturi propriu. La baza alegerii i pstrrii sistemului de conturi specific contabilitii de gestiune se afl o serie de argumente ce vizeaz tradiia continuat n Romnia n privina utilizrii Elaborarea i utilizarea planului de conturi specific contabilitii manageriale Elaborarea i utilizarea unui sistem de documente specific contabilitii manageriale Adoptarea unei metode de calculaie a costurilor, precum i a unor procedee specifice utilizate pentru calculaia costurilor Aspecte ale normalizrii contabilitii manageriale din Romnia la nivel microeconomic
61 sistemului dualist, att n perioada economiei centralizate, ct i dup adaptarea planului de conturi general la modelul francez, ncepnd cu 1994. Aceast tradiie a fost continuat pe dou direcii: a utilizrii conturilor avnd la baz dubla nregistrare. Marea majoritatea a contabililor deprini cu utilizarea unui sistem contabil avnd la baz un plan de conturi au continuat folosirea acestuia datorit multiplelor avantaje pe care acesta le ofer i care au fost menionate anterior. a utilizrii programelor informatice bazate pe dubla nregistrare. Pentru a uura munca contabililor, informaticienii au creat programe software bazate pe nregistrri contabile i nu pe foi de calcul matematice ca n cazul foilor de decontare tabelar a costurilor. Aceste programe informatice prezentau i nc prezint uurin n utilizarea lor, mai ales datorit cantitilor foarte mari de date care pot fi prelucrate cu ajutorul calculatoarelor. Planul de conturi specific contabilitii de gestiune reprezint temelia construirii unui plan de conturi flexibil i adaptabil fiecrui tip de activitate desfurat de ctre entiti potrivit specificului acestora. Modul de construcie al conturilor de gestiune prevzute n planul contabil general din Romnia scoate n eviden absena unui numr mare de grupe de conturi cu roluri i funcii contabile definite. Actualul sistem de conturi care s-a format nu ofer imaginea unei calculaii de costuri totale n vederea determinrii costurilor pe produse, ci mai degrab a unei colectri de cheltuieli la nivel global. Conturile analitice cuprinse n Planul de Conturi General rmn limitate sub aspectul coninutului lor informaional, motiv pentru care i Ministerul Finanelor Publice precizeaz ca nefiind obligatorii. Regulamentul de aplicare a legii contabilitii din Romnia prevede posibilitatea ca, n funcie de necesitile fiecrei firme i de scopul urmrit de ctre acestea, s se poat introduce i alte conturi sau s se procedeze la adncirea n plan analitic a conturilor necesare solicitate de ctre beneficiarii acestora. Coninutul economic i corespondenele contabile dintre conturile clasei a 9-a Conturi de gestiune standardizate de normele contabile romneti satisfac numai necesitile metodelor de organizare ale calculaiei costurilor de tip absorbant (total) i mai puin pe cele de tip parial. O form de prezentare i utilizare a planului de conturi specific contabilitii de gestiune este subliniat de ctre profesorii universitari Klaus Ebbeken, Ladislau Possler i Mihai Ristea n lucrarea Calculaia i managementul costurilor (4) . Aceasta ine cont i de calculul rezultatului analitic ceea ce constituie un aspect foarte important n prezentarea documentelor de sintez ale contabilitii manageriale. Sorin Briciu, Sorinel Cpuneanu
62 2. Elaborarea i utilizarea unui sistem de documente specific contabilitii manageriale. n privina elaborrii i utilizrii sistemului de documente specific contabilitii de gestiune, Ministerul Finanelor ofer o libertate deplin entitilor. Astfel, pentru reflectarea n contabilitatea managerial a cheltuielilor i realizarea calculaiei costurilor, fiecare entitate i poate organiza sistemul de documente propriu care s asigure att colectarea cheltuielilor (pe purttori i pe sectoare de cheltuieli), ct i determinarea costului efectiv al produciei obinute. Pentru a completa sistemul de documente specific contabilitii manageriale trebuie inut seama i de funcia de determinare a costurilor i de funciile contabilitii manageriale n vederea realizrii obiectivelor acesteia. Astfel, procesul de elaborare a sistemului de documente care servete contabilitii manageriale presupune stabilirea unui anumit numr de formulare, ce vor avea denumiri specifice i scopurile dinainte stabilite, n ceea ce privete: formatul, modul de completare i persoanele responsabile cu completarea lor, numrul de exemplare, circulaia i destinaiile finale pentru pstrare i arhivare. Scopul acestui sistem de documente vizeaz realizarea unui management performant ce se poate realiza prin satisfacerea cerinelor informaionale necesare conducerii entitii i celorlalte departamente implicate n procesul decizional. Astfel, la nivelul contabilitii manageriale putem identifica trei categorii de documente: a) Documente justificative. Acestea se compun din: documente primare n care se consemneaz, de regul, pentru o singur operaiune, n momentul desfurrii procesului sau fenomenului economic (bon de consum); documentele centralizatoare care cumuleaz, de regul, mai multe informaii privind acelai fenomen sau proces economic. Se ntocmesc pe baza unei serii de documente de acelai tip (centralizatoare de cheltuieli) spre a facilita prelucrarea lor contabil ulterioar (fie de antecalculaii i postcalculaii). b) Documente de eviden i prelucrare contabil. Documentele primare se transpun n conturi, pe principiul dublei nregistrri, prin intermediul formulei contabile, respectnd cu strictee procedeele specifice metodei contabilitii. Prelucrarea contabil a documentelor se face prin intermediul registrelor (jurnal, inventar, Cartea-mare). c) Documente de sintez i raportare contabil cumuleaz mai multe informaii ntr-o form coerent din punct de vedere contabil, reflectnd un fenomen mai complex sau o activitate economic, fiind realizate pe baza celorlalte documente justificative. n aceast categorie se ncadreaz balana de verificare, contul de rezultate i alte situaii de raportare a abaterilor i Aspecte ale normalizrii contabilitii manageriale din Romnia la nivel microeconomic
63 performanelor unei entiti precum: situaii ale abaterilor pe purttori i pe sectoare, rapoarte de analiz a acestora, bugete, situaii de calcul al rezultatelor pe obiecte de calculaie (produse, lucrri, servicii) sau pe activiti, note informative sau rapoarte detaliate cu privire la performanele realizate la nivelul sectoarelor de activitate sau al produselor realizate, tabloul de bord, tabloul de bord echilibrat, analiza comparativ, analiza cost-profit etc. Exist o multitudine de documente ce pot fi create i utilizate la nivelul contabilitii manageriale n funcie de specificul activitii desfurate, de particularitile proprii fiecrei entiti, dar mai ales n funcie de necesitile informaionale ale managerilor.
3. Adoptarea unei metode i a unor procedee specifice de calculaie a costurilor. Potrivit reglementrilor contabile din Romnia, calculaia costurilor poate fi efectuat dup una dintre urmtoarele metode: metoda global, metoda pe faze, metoda pe comenzi, metoda costului standard, metoda costurilor variabile sau orice alt metod adoptat de persoana juridic respectiv n funcie de modul de organizare a produciei, specificul activitii, particularitile procesului tehnologic i de necesitii proprii. n literatura de specialitate mai regsim i alte metode de calculaie a costurilor precum: metoda calculaiei costurilor pe activiti (Activity-Based Costing), metoda costului-int (Target Costing) etc. Adoptarea unei metode de calculaie a costurilor se realizeaz prin atingerea obiectivelor urmrite de entitate. Aplicarea unei anumite metode de calculaie a costurilor la nivelul entitii implic apelarea i la anumite procedee de calculaie precum: procedeul suplimentrii, procedeul punctelor extreme, procedeul rundelor, procedeul indicilor de echivalen, procedeul echivalrii produsului secundar cu produsul principal, procedeul valorii rmase etc. Procedeele utilizate n contabilitatea managerial se stabilesc n funcie de caracteristicile calitative ale informaiilor cerute de utilizatori, precum i de particularitile activitii desfurate. Organizarea contabilitii manageriale ntr-o entitate presupune luarea n considerare a factorilor care influeneaz modul de organizare i principiile contabilitii manageriale. n categoria factorilor care influeneaz modul de organizare a contabilitii manageriale ntr-o entitate menionm: Profilul i mrimea entitii. innd cont de mrime n clasificarea entitilor (mari, mijlocii i mici), se pune problema executrii lucrrilor contabilitii manageriale. n cadrul entitilor mari, lucrrile contabilitii manageriale sunt organizate de ctre birourile de planificare i contabilitate care se afl situate n cadrul seciilor de producie, dar i la nivelul entitii. Comparativ cu entitile mari, n cadrul entitilor mici i mijlocii, toate Sorin Briciu, Sorinel Cpuneanu
64 lucrrile contabilitii manageriale sunt organizate i executate de ctre birourile i compartimentele specializate. Structura organizatoric a entitii. Cadrul general pe baza cruia se axeaz sistemul contabilitii manageriale este delimitat prin: structura de producie i structura funcional. Principalul avantaj al structurii de producie l reprezint delimitarea strict a calculaiilor la nivel de secie, atelier, sector etc. i permite extragerea unor informaii suplimentare necesare optimizrii activitilor respective. Comparativ cu structura de producie, structura funcional se identific i se poate urmri prin sectorul administrativ i de conducere, regsindu-se n antecalculul costurilor prin bugete. Organizarea activitii sau a procesului de producie. innd cont de faptul c tipul de producie reprezint o stare funcional a unei verigi de producie sau a unei entiti, determinat de caracteristicile tehnice i organizatorice ale acesteia, se pot delimita astfel dou tipuri de producie: producie de mas (serie mare) i producie individual (serie mijlocie i mic). Printre avantajele pe care le ofer aceste tipuri de producie se numr: producia individual, n serie mic i mijlocie, asigur un grad ridicat de flexibilitate a ntreprinderii. Aceasta permite adaptarea cu costuri mici la nevoile (cerinele) consumatorilor (clienilor) n vederea introducerii de produse noi pe pia, ntr-un interval de timp foarte scurt; producia de mas se caracterizeaz printr-un grad ridicat de eficien economic i rentabilitate la nivel de entitate. Specificul activitii, a procesului tehnologic. innd cont de tipul de producie, din punct de vedere tehnologic, ntlnim: producie simpl i producie complex. Principalul avantaj oferit de ctre producia simpl n cadrul tehnologiei utilizate const n volumul redus de munc n ntocmirea calculaiilor privind costul pe produs, n timp ce principalul inconvenient oferit de ctre producia complex n cadrul tehnologiei utilizate este cel opus produciei simple, i anume volumul mare de munc n ntocmirea documentelor de centralizare i calculaie a costurilor n cazul produciei complexe. Gradul de specializare i integrare. Alturi de ceilali factori, i gradul de specializare ajut la organizarea contabilitii manageriale punnd accentul pe profilul entitilor i al volumului lucrrilor de determinare a costurilor la nivel de entitate i pe produse. Toate acestea ajut i la alegerea unei metode de calculaia costurilor adecvat, potrivit specificului, gradului de specializare al entitii. Astfel, putem deosebi: entiti specializate i entiti nespecializate. n cadrul entitilor specializate, gradul de specializare i integrare prezint urmtoarele avantaje: posibilitatea de schimbare rapid a nomenclatorului Aspecte ale normalizrii contabilitii manageriale din Romnia la nivel microeconomic
65 produselor; gradul ridicat de specializare pe utilaje, a muncitorilor i a produselor; presupune o calculaie mult mai simpl i mai puin costisitoare. n cadrul entitilor nespecializate, gradul de specializare i integrare prezint urmtoarele dezavantaje: greutate n schimbarea nomenclatorului produselor executate; grad sczut de specializare pe utilaje, a muncitorilor i pe produse; presupune o calculaie mult mai complex i foarte costisitoare, tendina fiind de reprofilare. Gradul de mecanizare, automatizare a produciei. Alturi de gradul de specializare i integrare al entitii, i gradul de mecanizare, automatizare a produciei joac un rol important n organizarea calculaiei costurilor. Astfel se pot distinge entiti care utilizeaz un proces de producie manual (se mai ntlnesc i n prezent n numr destul de mare, dar tendina lor este de reducere ca urmare a mecanizrii i automatizrii, odat cu dezvoltarea tehnologic pe scar larg) i alte entiti care utilizeaz un proces de producie mecanizat: forme de organizare a produciei n flux: linii automate n flux (de tip complet sau secionat); linii automate-rotor; band rulant; conveier secional; sistemul prod-sincron etc. Caracterul procesului de producie. Este unul dintre cei mai importani factori ce trebuie luai n considerare n vederea organizrii calculaiei costurilor. Caracterul procesului de producie i pune amprenta asupra modului de nregistrare a costurilor viitoare, innd seama de modalitatea de includere a cheltuielilor afectate realizrii produselor. Astfel se pot deosebi: entiti cu producie continu i entiti cu producie sezonier. Potrivit Legii contabilitii nr. 82/1991 - republicat i aprut n Monitorul Oficial nr. 23/12.01.2004 se precizeaz c pentru asigurarea unui coninut real i exact al structurii costurilor se vor avea n vedere urmtoarele principii: a) Principiul separrii cheltuielilor care privesc obinerea bunurilor, lucrrilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achiziia, producia sau prelucrarea etc. acestora. Acesta presupune ca la nivelul obiectelor de calculaie stabilite de fiecare persoan juridic s se separe cheltuielile atribuibile obiectelor respective de cheltuielile ocazionate de restul activitii. Cheltuielile care nu particip la obinerea obiectelor de calculaie menionate, cum ar fi: cheltuielile de administraie, cheltuielile de desfacere, regia fix nealocat costului, cheltuielile financiare, cheltuielile extraordinare etc., nu se includ n costul acestora. b) Principiul delimitrii cheltuielilor n timp. Acesta presupune ca includerea cheltuielilor n costuri s se efectueze n perioada de gestiune creia i aparin cheltuielile n cauz. Sorin Briciu, Sorinel Cpuneanu
66 c) Principiul delimitrii cheltuielilor n spaiu. Acesta presupune delimitarea cheltuielilor efectuate ntr-o anumit perioad de gestiune pe principalele procese sau alte locuri de cheltuieli care le-au ocazionat, cum ar fi: aprovizionare, producie, administraie, desfacere, iar n cadrul sectorului producie, pe secii, ateliere, linii de fabricaie etc. n cadrul structurilor menionate se pot constitui centre de producie, centre de profit sau alte centre de responsabilitate n raport de care se adncete delimitarea cheltuielilor. d) Principiul delimitrii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv. Acesta presupune delimitarea cheltuielilor productive, care sunt creatoare de valoare, de cheltuielile cu caracter neproductiv. e) Delimitarea cheltuielilor privind producia finit de cheltuielile aferente produciei n curs de execuie. Acest principiu este valabil pentru acele uniti productive a cror producie se prezint parial la sfritul perioadei de gestiune n diverse stadii de transformare, cantitatea i valoarea acesteia fiind diferite de la o perioad de gestiune la alta. Determinarea corect a mrimii produciei n curs de execuie influeneaz nu numai exactitatea mrimii i structurii costurilor la sfritul perioadei de gestiune, dar i ali indicatori economico-financiari (profitul, rata rentabilitii etc.). 3. Conducerea contabilitii manageriale. Profilul i atribuiile contabilului de gestiune Potrivit Legii contabilitii nr. 82, din 24 decembrie 1991, republicat cu toate modificrile i completrile n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr. 454 din 18.06.2008, art. 1, societile comerciale, societile/companiile naionale, regiile autonome, institutele naionale de cercetare-dezvoltare, societile cooperatiste i celelalte persoane juridice au obligaia s organizeze i s conduc contabilitate proprie, respectiv contabilitatea financiar, i contabilitatea de gestiune adaptat la specificul activitii. n entitile mari, exercitarea conducerii contabilitii manageriale se face de ctre directorul economic, contabilul-ef sau alt persoan mputernicit s ndeplineasc aceast funcie. Aceste persoane trebuie s aib studii economice superioare. Contabilitatea managerial poate s fie organizat i condus pe baz de contracte de prestri servicii n domeniul contabilitii, ncheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia. Rspunderea pentru aplicarea necorespunztoare a reglementrilor contabile revine directorului economic, Aspecte ale normalizrii contabilitii manageriale din Romnia la nivel microeconomic
67 contabilului-ef sau altei persoane mputernicite s ndeplineasc aceast funcie, mpreun cu personalul din subordine. n cazul n care contabilitatea este condus pe baz de contract de prestri de servicii, ncheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, rspunderea pentru conducerea contabilitii revine acestora, potrivit legii i prevederilor contractuale. Potrivit noilor reglementri, administratorul nu mai are dreptul de rspundere pentru inerea contabilitii att financiare ct i a celei de gestiune, aa cum era prevzut n varianta anterioar din Legea contabilitii nr. 82/1991. Prin urmare, o entitate este obligat s aib contabilitate, fie intern (cu departament de contabilitate), fie extern (printr-un contract de prestri servicii contabile). Dup prerea noastr, conductorul compartimentului de contabilitate managerial trebuie s fie contabilul de gestiune. Acesta trebuie s fie responsabil de buna funcionare a sistemului informaional necesar evidenierii operaiilor economico-financiare la nivelul contabilitii manageriale care servete n final la luarea deciziilor ntr-o entitate. Contabilul de gestiune i formeaz echipa cu care va asigura buna desfurare a lucrrilor specifice contabilitii manageriale. Prezentm cteva dintre atribuiile pe care le-ar avea un contabil de gestiune: implicarea activ n proiectarea, realizarea i perfecionarea sistemului arhitectural al contabilitii manageriale; elaborarea planului de conturi specific contabilitii manageriale, a normelor metodologice de utilizare (coninutul i funcia fiecrui cont), a schemei corespondenelor contabile i a unei monografii care s cuprind nregistrarea n contabilitatea managerial a principalelor operaiuni (care va ine cont de specificul metodei de calculaia costurilor aleas i de procedeele de calcul aferente); participarea la elaborarea setului de documente specific contabilitii manageriale i adaptarea lor conform specificului i obiectivelor entitii; asigur permanent informarea, cooperarea i comunicarea ntre departamentele implicate n colectarea i prelucrarea informaiilor, indiferent de nivelul ierarhic; punerea la dispoziia responsabililor a instrumentelor adecvate gestiunii; formarea echipei pe care o va conduce i coordona; asistarea n luarea deciziilor. Sorin Briciu, Sorinel Cpuneanu
68 Cu alte cuvinte, dac ar fi s schim profilul contabilului de gestiune, acesta ar fi: o persoan activ, capabil s comunice i s furnizeze rapid informaii contabile fiabile, s coordoneze i s creeze climatul necesar desfurrii activitilor specifice contabilitii manageriale, s cumuleze multiple competene (contabile, informatice, matematice, statistice etc.), s contribuie la formarea profesional i orientarea comportamentelor personalului din subordine i s-l motiveze n vederea obinerii performanelor etc. 4. Concluzii Pentru a asigura succesul realizrii normalizrii contabilitii manageriale este nevoie ca cele trei mari obiective prezentate anterior s fie ndeplinite simultan. Normalizarea este procesul prin care contabilitatea managerial este pus pe fgaul ei normal de ndeplinire a obiectivelor i funciilor sale, contribuind astfel la mai buna gestionare a resurselor, la practicarea unui management performant pe durate de timp ndelungate. La nivel microeconomic, contabilul de gestiune este cel care va trebui s proiecteze, s implementeze i s gestioneze corect toat activitatea contabilitii manageriale, de acesta depinznd ntr-o msur foarte mare i practicarea unui management performant.
Note
(1) The Professional Accountants in Business Committee. (2) International Federation of Accountants. (3) Vezi Ion Ionacu, Dinamica doctrinelor contabilitii moderne, Editura Economic, Bucureti, 2003. (4) Vezi K. Ebbeken, L. Possler, M. Ristea, Calculaia i managementul costurilor, Editura Teora, Bucureti, 2000.
Bibliografie
Briciu, S., Cpuneanu, S., Rof, L.M., Topor, D. (2010). Contabilitatea i controlul de gestiune. Instrumente de evaluare a performanei entitii, Editura Aeternitas, Alba Iulia Cpuneanu, S., Preda, I.A., Analiza planului contabil general din Romnia. Posibiliti de adaptare la metoda ABC (Activity-Based Costing), Economie teoretic i aplicat, nr. 11/2008, pp. 71-78 Neamu, I.H., Teiuan, S.C., Normarea i normalizarea contabilitii de gestiune la nivelul ntreprinderii, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, nr. 8/2006 Ordinul MFP nr. 1826/22.12.2003 pentru aprobarea Precizrilor privind unele msuri referitoare la organizarea i conducerea contabilitii de gestiune, Monitorul Oficial nr. 23 din 12 ianuarie 2004