CONTABILITATE MANAGERIALA

Cuprins:

Introducere 2

1Bazele teoretice şi organizatorice ale contabilităţii manageriale 2

1.1.Ce este contabilitatea manageriala 2

1.2.Utilizatori ai informaţiilor furnizate de contabilitatea managerială 4

1.3.Caracteristicile calitative ale informaţiilor contabilităţii manageriale 5

1.4. Factori ce influenţează organizarea contabilităţii manageriale 6

2.Studiu de caz privind contabilitatea manageriala integrata în sistemul 7

conturilor integrale

Concluzii

Bibliografie

1
 Introducere
Contabilitatea este un limbaj al activităţii economice. Asemenea altor limbaje, îşi are
propriul său vocabular, propria sa terminologie, propriile sale mijloace de exprimare, propriile
convenţii şi principii şi bineînţeles propriile sale dificultăţi.
Definiţia dată contabilităţii de AAA (Asociaţia Americană de Contabilitate) în 1996 este
următoarea:“…procesul de identificare, măsurare şi comunicare a informaţiei economice, pentru
a permite utilizatorilor acesteia să efectueze judecăţi şi să ia decizii în cunoştinţă de cauză”. În
1970, AICPA (Institutul American al Contabililor Publici Autorizaţi) a statuat că rolul
contabilităţii constă în a “furniza informaţii cantitative, preponderent de natură financiară,
referitoare la entităţi economice şi care urmează a fi utilizate în luarea deciziilor economice”.
Analizând definiţia anterioară remarcăm o serie de termeni cheie: măsurare, comunicare,
informaţii, proces decizional, utilizatori ai informaţiei contabile. În acest context, teoreticienii îşi
definesc demersul ca pe o filosofie a furnizării de informaţii pentru a ajuta luarea optimă a
deciziilor.
Prin intermediul acestui raport mi-am propus să prezint în prima parte bazele teoretice şi
organizatorice ale contabilităţii managerial iar în partea a doua am efectuat un studiu de caz
privind contabilitatea manageriala integrata în sistemul conturilor integrale. Raportul de cercetare
se încheie cu concluzii si bibliografia utilizata în acest sens.

1. Bazele teoretice şi organizatorice ale contabilităţii manageriale

1.1 Ce este contabilitatea managerială
In România contabilitatea este considerată o disciplină ştiinţifică din domeniul ştiinţelor
economice. În SUA contabilitatea este considerată o disciplină ştiinţifică din domeniul
ştiinţelor de gestiune. Obiectul general al ştiinţelor de gestiune în reprezintă “ studiul
manierei de a conduce, de a dirija, de a structura şi de a dezvolta o organizaţie ”Astfel,
contabilitatea, ca disciplină ştiinţifică, se localizează astăzi în domeniul ştiinţelor de gestiune,
după ce, în ultimele decenii ale secolului trecut, a fost, cel mai adesea considerată în cadrul
ştiinţelor economice.
Deosebirea dintre ştiinţele economice şi cele de gestiune poate fi surprinsă prin afirmaţia
sugestivă a lui Herbert Simon (1982) “ Economia a descoperit instituţia pieţei, mecanismele
preţului ca proces de reglare a pieţei. Gestiunea a descoperit instituţia organizaţiei
formalizate, mecanismele de autoritate şi de influenţă interpersonală pentru asigurarea
coordonării şi planificării, ca mijloc de luare a deciziilor” Care sunt elementele specifice
contabilităţii manageriale? Contabilitatea managerială4, este o nouă diciplină, care trebuie să
cuprindă atât elemente specifice contabilităţii financiare (generale), cât mai ales din cea de-a
doua latură a contabilităţii contabilitate de gestiune.
Un loc special în cadrul contabilităţii manageriale trebuie să-l ocupe controlul de gestiune
care este responsabil de buna funcţionare a sistemului informaţional necesar luării deciziilor

2
 într-o entitate. La acesta trebuie inclus şi auditul intern, care ajută entitatea să-si atingă
obiectivele realizând evaluări sistematice şi îmbunătăţind managementul riscului, controlul şi
gestiunea proceselor. Auditul intern trebuie perceput şi ca o activitate independentă, obiectivă,
de asigurare şi consultare, având drept scop sporirea valorii şi perfecţionarea operaţiunilor
unei entităţi. Independenţa auditorului constituie un element important în garantarea
“obiectivităţii” informaţiei contabile destinate terţilor şi în mod special acţionarilor sau
asociaţilor. In activitatea unei entităţii, cele două funcţiuni, auditul intern si controlul de
gestiune sunt complementare.
Rapoartele de audit intern furnizează controlorului de gestiune informaţii pertinente privind
aprecierea funcţionării activităţii entităţii în vederea elaborării proiecţiilor sale. La rândul său, în
realizarea misiunilor sale, auditorul intern se poate raporta la informaţiile proprii controlului de
gestiune în vederea stabilirii unor puncte slabe.
In Figura 1.1 sunt prezentate schematic elementele contabilităţii manageriale:

CONTABILITATEA FINANCIARĂ CONTROLUL DE GESTIUNE – controleaza

-Situaţiile financiare ( Poziţia financiară si eficienta si eficacitatea actiunilor și
performanţa) mijloacelor pentru atingerea obiectivelor
entității
CONTABILITATEA DE GESTIUNE - AUDIT INTERN - evaluări sistematice
organizarea unui sistem de măsurare a
activităţii; - calculul costurilor; - furnizarea
informaţiilor. - facilitarea luării deciziilor

Figura 1.1 Elementele sistemului contabilităţii manageriale

Sursa: Briciu Sorin, Contabilitatea managerială, Aspecte teoretice şi practice, Editura
Economică Bucureşti 2006, pag 27

Contabilitatea managerială, trebuie să furnizeze managerului acele elemente strict necesare,

care sa-l facă să înţeleagă fenomenele şi procesele care au loc în entitate, să-i furnizeze
informaţiile operative pe baza cărora poate lua decizi pertinente să poată prevedea repercusiunile
deciziilor luate si, în acelaş timp, să aibă pârghiile pentru efectuarea unui control permanent şi
eficient. Consider că elementele componente ( mai precis sursele de informaţii) prezentate de
Briciu Sorin sunt discutabile si perfectibile. Pentru că, auditul intern de fapt foloseşte informaţiile
oferite de contabilitatea managerială.
Din această schemă lipseşte controlul intern, acesta contribuind la armonizarea acţiunilor
individuale, la asamblarea acestora într-un tot organic şi unitar. Intervenţia controlului intern se
manifestă în toate etapele proiectării, organizării şi desfacerii activităţilor economice, dar mai ales
în faza finală, când rezultatele obţinute trebuie raportate la un scop (adică la situaţia care ar trebui
să existe denumită generic „situaţia ideală” sau „situaţia de dorit”). Cu această ocazie controlul
stabileşte nu numai abaterile înregistrate, dar şi căile de remediere a lor.

3
 Pentru a sublinia rolul sistemului de control intern pentru managementul întreprinderilor, voi
prezenta obiectivele principale ale acestuia şi anume de a asigura:
- fiabilitatea şi exhaustivitatea informaţiei;
- respectarea politicilor, planurilor, procedurilor, legilor şi reglementărilor;
- protecţia patrimoniului;
- utilizarea economică şi eficace a resurselor;
- realizarea obiectivelor şi a scopurilor atribuite unei activităţi sau unui program.
Mai mult decât atât în accepţiunea modernă a controlului intern, practica internaţională şi
lucrările străine de specialitate disting trei forme ale acestuia: controlul strategic, controlul de
gestiune şi controlul de execuţie, care se definesc în conformitate cu obiectivele pe care le au.
Dacă privim conceptul de contabilitatea managerială din punctul de vedere al surselor de
colectare a datelor şi informaţiilor necesare managerilor, consider că acestea pot fi preluate din
contabilitatea financiară, contabilitatea de gestiune si calculaţia costurilor, control de gestiune. În
măsura în care misiunile auditului intern sau a celorlalte forme ale controlului intern sunt aferente
domeniului contabilităţii financiare sau contabilităţii de gestiune şi calculaţiei costurilor şi oferă
informaţii utile managerilor, acestea pot fi considerate ca o extensie a bazei informaţionale a
contabilităţii manageriale. În spiritul teoriei sistemelor, entitatea economică (întreprinderea,
organizaţia) este percepută ca un sistem ce comportă un număr de subsisteme interconectate.
Din cele prezentate rezultă că, problema poziţionării contabilităţii manageriale în cadrul
ansamblului sistemului informaţional al unei afaceri (a sistemului informaţional economic) nu
este facilă.
Contabilitatea managerială dezvoltându-se pe mai multe planuri, va trebui să-şi colecteze
informaţiile din mai multe (sub) sisteme relativ externe sferei ei de influenţă, şi anume:
a. informaţiile cu privire la costuri le va prelua de la contabilitatea costurilor (sistemul
informaţional al costurilor este o piatră de temelie a sistemului informaţional financiar-contabil
dintr-o organizaţie);
b. informaţiile cu privire la vânzări le va prelua de la marketing;
c. informaţiile legate de abateri vor fi preluate din analiza bugetelor;
d. informaţiile despre investiţii le va prelucra cu instrumentele finanţelor investiţionale;
e. interpretarea fenomenelor tehnice le va face utilizând cunoştinţele tehnice de specialitate
iar formatul informaţiilor preluate, raţionamentele ce decurg din acestea le va realiza cu ajutorul
managementului;
f. informaţiile privind performanţa financiară, poziţia financiară precum si informaţii curente
operative sunt preluate din contabilitatea financiară;
g. informaţiile privind cotele de impozitelor şi taxelor vor fi preluate din prevederile
legislative;
h. informaţiile privind costurile de protecţie a mediului vor fi extrase din contabilitatea verde;
i. informaţiile cu privire la evoluţia unui domeniu de activitate le va prelua din anuarele
statistice si alte situaţii întocmite la nivel macroeconomic

4
 Din parcurgerea acestor elemente, rezultă caracterul profund interdisciplinar al contabilităţii
manageriale. Acest aspect, adică caracterul său intermediar, o face şi mult mai flexibilă şi mai
adaptabilă nevoilor fiecărei afaceri
Bunăoară, contabilitatea managerială trebuie să furnizeze managerului acele elemente strict
necesare care:
- să-l facă să înţeleagă fenomenele procesele care au loc într-o entitate,
- să-i furnizeze informaţii operative pe baza cărora poate lua decizii pertinente,
- să poată prevedea repercursiunile deciziilor luate şi, în acelaş timp,
- să aibă pârghiile pentru efectuarea unui control permanent şi eficient.

1.2 Utilizatori ai informaţiilor furnizate de contabilitatea managerială

Contabilitatea şi informaţiile contabile au o utilizare mai largă decât pare la prima vedere.
Utilizatorii informaţiilor contabile pot fi clasificaţi, în general, în trei grupuri:
1. – cei ce gestionează întreprinderea;
2. – cei din afara întreprinderii (care au un interes financiar direct în aceasta din urmă);
3. – persoane, organizaţii şi instituţii (care au un interes financiar indirect în întreprinderi).

Conform opiniilor autorului Horia Cristea, informaţiile de provenienţă internă sunt folosite de
management în trei direcţii:
a. elaborarea de planuri şi monitorizări ale realizării acestor planuri;
b. coordonarea zilnică, incluzând şi stabilirea preţurilor şi a unei politici adecvate, privind
reclama;
c. rezolvarea problemelor cu care se confruntă organizaţia.
Principalii utilizatori ai informaţiilor furnizate de contabilitatea managerială, ca parte integrantă a
managementului, sunt:
a. conducerea unei anumite organizaţii cu multiplele sale nevoi informaţionale pe care
contabilitatea managerială încearcă să le satisfacă în parte.
Astfel, contabilitatea managerială îşi aduce contribuţia în cadrul sistemului decizional prin:
1. analiza costurilor;
2. planificare şi bugetare;
3. formularea de raţionamente decizionale;
4. controlul folosirii resurselor;
b. investitorii (asociaţii), aceştia fiind interesaţi atât de evoluţia proceselor interne, de impactul
lor financiar, cât şi de analiza eficienţei noilor proiecte de investiţii ale firmei, în funcţie de care
îşi fundamentează decizia de investire;
c. băncile ce acordă credite, în situaţia în care procesul de investire sau de finanţare a organizaţiei
este susţinut prin credit bancar;
d. angajaţii firmei, aceştia fiind direct interesaţi atât de politicile salariale, politicile de pensionare
cât şi de alte facilităţi salariale acordate de organizaţie.

1.3. Caracteristicile calitative ale informaţiilor contabilităţii manageriale

5
 Calea prin care informaţia ajunge la receptor este cea a comunicării. În cazul contabilităţii
vorbim de o comunicare contabilă (sau comunicare financiară sau comunicare managerială), în
cadrul căreia legătura se stabileşte între entitatea economică, ca emiţător de informaţii şi toţi cei
interesaţi de ea. Comunicarea contabilă este percepută de către J.Durand ca un mijloc de
exprimare, care se caracterizează printr-un mesaj şi un cod, în care destinatarul trebuie să posede
capacitatea de decodare a mesajului.
Informaţia contabilă se construieşte apelând la un limbaj specific, la reguli care permit
codificarea şi decodificarea datelor reprezentate. Limbajul şi regulile contabile asigură
reprezentarea ordonată şi inteligibilă a realităţii economice. Informaţia în sine nu are valoare, ea
capătă valoare o dată cu utilizarea sa în procesul decizional şi în luarea deciziei. Rezultă că,
valoarea economică a informaţiei contabile depinde de câştigul obţinut din luarea deciziei
optimale diminuat de costul informaţiei. Mai exact, ea depinde de tabelul sau arborele de decizie
implementat, de costul sistemului informaţional şi de condiţia de optim urmărită de cel care ia
decizia (aceasta deoarece producerea informaţiei contabile implică costuri care adesea sunt
considerabile, iar profiturile se nasc numai din acţiuni).
Calitatea informaţiei contabile este apreciată în funcţie de doi parametri:
1. utilitatea informaţiei;
2. costul informaţiei;
Definirea conceptului de calitate a informaţiei contabile pleacă de la definirea şi
particularităţile procesului de comunicare contabil şi are ca scop determinarea „criteriilor de
calitate” sau a „caracteristicilor calitative” în vederea elaborării unui instrument de măsură.
În opinia prof. Horia Cristea, calitatea informaţiilor contabilităţii manageriale este una
complexă şi se referă la:
1. Relevanţa pentru responsabilităţile conducătorilor. De exemplu, un manager al
procesului de fabricaţie va fi preocupat mai întâi de informaţiile referitoare la stoc, la nivelul
producţiei, la performanţele producţiei, la gradul de utilizare a utilajelor dintr-un sector anume.
Conducătorul unui departament, sector este interesat de problemele altor sectoare doar dacă
acestea afectează într-un anume fel departamentul său.
2. Relevanţa pentru formularea deciziei. Conducerea trebuie să deţină informaţii relevante
pentru a putea identifica zonele unele trebuie luate decizii şi să ia acele decizii.
3. Obţinerea în timp util. Conducerea are nevoie de informaţii actualizate, pentru a avea
valoare.
4. Valoarea informaţiei. Dacă informaţia generată nu are nici un efect în procesul luării
deciziilor înseamnă că nu are nici o valoare pentru societate şi prin urmare nu trebuie să fie
produsă.
Pentru ca informaţia produsă de contabilitatea managerială să fie utilă în procesul
decizional, ea trebuie să posede o serie de trăsături:
a. să reflecte realitatea economică în mod corect;
b. să fie relevantă pentru persoana căreia îi este destinată;
c. să fie produsă în timp util;
d. să fie corectă;

6
e. să fie inteligibilă

1.4 Factori ce influenţează organizarea contabilităţii manageriale

Între factorii care influenţează modul de organizare a sistemului informaţional al
contabilităţii manageriale, amintim:
a. Mărimea entităţii economice, are o influenţă semnificativă în organizarea sistemului
informaţional al contabilităţii managerial
b. Modul de luare a deciziilor, care poate fi centralizat sau descentralizat
c. Interdependenţa între serviciul (compartimentul) contabilităţii manageriale şi celelalte
structuri organizatorice din cadrul unei entităţi economice, în condiţiile implementării unui sistem
informaţional al afacerii integrat (care să reunească toate structurile organizatorice dintr-o entitate
economică) în cadrul căruia, sistemul informaţional al contabilităţii manageriale este chemat să
răspundă tuturor „consumatorilor de informaţii” (managerii, salariaţii, acţionarii, băncile,
organismele statului etc.).
d. Poziţia atribuită compartimentului contabilităţii manageriale în cadrul entităţii economice,
condiţionează producţia şi difuzarea informaţiei contabile. Ca urmare, compartimentul
contabilităţii manageriale, trebuie să fie suficient de „flexibil” pentru a putea răspunde rapid la
schimbările apărute în cadrul mediului în care îşi desfăşoară activitatea entitatea economică
respectivă. Acolo unde este necesar, informaţiile sau sistemele trebuie îmbunătăţite sau
modificate. Astfel, se impune ca respectivul compartiment (adică cel al contabilităţii manageriale)
să se implice în supravegherea permanentă a mediului exterior în scopul reducerii incertitudinilor
rezultate din relaţiile economice cu acesta.
e. Utilizarea noilor tehnologii şi produse informatice în prelucrarea şi comunicarea
informaţiilor contabile, deoarece, astăzi, proiectarea şi exploatarea eficientă a unui sistem
informaţional al contabilităţii manageriale este de neconceput fără utilizarea calculatorului şi a
diferitelor produse program elaborate în sprijinul obţinerii şi difuzării informaţiei contabile.
f. Influenţa exercitată de organele de conducere şi de control din entitatea economică, în
condiţiile în care una din principalele funcţii ale contabilităţii manageriale este aceea de-a le
informa despre implicaţiile şi consecinţele economice ale deciziilor pe care intenţionează să le ia,
precum şi aceea de a sugera alte căi de acţiune.
g. Concepţia monistă sau dualistă în organizarea sistemului informaţional al contabilităţii
manageriale, deşi adesea o entitate economică nu poate opta pentru aplicarea unui sistem contabil
monist sau dualist, pentru că această opţiune aparţine instanţelor de normalizare care decid, în
principiu, asupra modului de organizare a sistemului contabil dintr-o ţară.

2.Studiu de caz privind contabilitatea manageriala integrata în sistemul conturilor integrale

O entitate productiva realizeaza intr-o perioada de gestiune trei produse p1,p2,p3, cunoscandu-se
urmatoarele informatii:

7
Nr crt Explicatii Produse Total
P1 P2 P3
1 Productie realizata 2000 buc 2500 buc 3000 buc 7500
2 Cheltuieli directe din 140000
care:
2.1 Materii prime 25000 lei 35000lei 40000lei 100000
2.2 Salarii directe 10000lei 14000lei 16000lei 40000
3 Cheltuieli indirecte din 21000
care
3.1 Mat.consumabile 7000
3.2 Salarii 12000
3.3 Servicii intretinere 1500
utilaje
3.4 Amortizare utilaje 500
4 Cheltuieli generale din 12075
care
4.1 Mat consumabile 1075
4.2 Asigurari spatii 300
productive
4.3 Salarii 6000
4.4 Amortize. Constructii 2000
administrative

Se cere:
1. Sa se intregistreze in contabilitatea manageriala integrata colectarea si repartizarea
cheltuielilor directe, indirecte si generale stiind ca baza de repartizare a cheltuielilor
indirecte o reprezinta costul direct iar baza de repartizare a cheltuielilor generale o
reprezinta costul de sectie.
2. sa se inregistreze obtinerea productiei inregistrate la cost de productie;
3. sa se determine costul complet total si pe produs, pretul de vanzare al produselor si cifra
de afaceri totala si pe produse, stiind ca desfacerea produselor se realizeaza printr-o
entitate specializata iar cheltuielile de desfacere reprezinta 2.5% din costul de productie al
fiecarui produs iar marja de profit este de 15% pentru produsul p1, 20% pentru produsul
p2, si 25%pt produsul p3, cunoscandu-se ca s-a vandut intreaga productie pe baza
comenzilor primite de la clenti, la pretul de vanzare determinat si TVA19%.
4. sa se determine rata profitului la nivel global sis a se analizeze in raport cu rata profitului
celor 3 produse.
5. sa se inchida conturile de cheluieli si venituri ale contabilitatii manageriale integrate.

Rezolvare:

1. Stabilirea codurilor analitice de cheltuieli si veituri ale contabilitatii financiare.

8
Functia productie: simbol1
Functia administrativa: Simbol 2
Functia desfacere: simbol 2

Cheltuieli directe: p1: cl6xx simbol 11

P2: cl6xx simbol 12
P3: cl6xx simbol 13
Chaluieli indirecte: clasa 6 simbol 14
Venituri produs p1 cl 7xx simbol 1
P2 cl 7xx simbol 2
P3 cl 7xx simbol 3

2. Rezolvarea studiului de caz, pe baza înregitrarilor contabile din Registrul Jurnal si a calculelor
extracontabile.

REGISTRU JURNAL AL CONTABILITATII MANAGERIALE

INTEGRATE

Nr crt Explicatii operatii CONTABILITATE

INTEGRATA
MANAGERIALA
FC D C SUME
1 1 Inregistrarea cheltuielilor cu materii prime 601 301 100000
601.1 301.11 25000
1 301.12 35000
601.1 301.13 40000
2
601.1
3
2 2 Inregistrarea cheltuielilor cu salarii directe 641 642 40000
641.1 642.11 10000
1 642.12 14000
641.1 642.13 16000
2
641.1
3
3 3 Inregistrarea cheluielilor indirecte cu 602.1 302.14 7000
materiale consumabile 4
4 4 Inregistrarea cheluielilor cu salarii indirecte 641.1 421.14 12000
4
5 5 Inregistrarea cheltuelilor cu intretinerea 628.1 401 12000
utilajelor 4
6 6 Inregistrarea chelt indirecte cu amortizarea 6811. 2813 500
utilajelor 14
7 7 Inregistrarea cheltuielilor generale cu 602.2 302.2 1075

9
 mateeriale consumabile
8 8 Inregistrarea cheltuielilor cu asigurarea 613.2 5121 3000
privind spatiile productive
9 9 Inregistrarea salariilor personalului 641.2 421.2 6000
administrativ
10 10 Inregistrarea amortizarii utilajelor 6811. 281.2 2000
2
11 11 Determinarea costului direct ca baza de
repartizare a cheltuielilor indirecte
RD 601.1 +RD 641
Cost direct =100000lei+40000=140000
12 12 Intocmirea situatiei de repartizare a
cheltuielilor indirecte
1.Chelt indirecte de repartizat
=RD cl6.14=21000
2.baza de repartizare 140000=RD cl6xx

3 coeficient de repartizare=rd1x100=15%
rd2
Greutatea specifica a bazelor de repartizare
gi=bi/B
gp1=35000/140000=0.25
gp2=49000/140000=0.35
gp3=56000/140000=0.4
4. Cheltuieli de repartizare:21000
4.1
P1: 35000x15%=5250lei
P2:49000x15%=7350
P3:56000x15%=8400

4.2
P1=21000x0.25=5250
P2=21000x0.35=7350
P3=21000x0.4=8400
Total: 21000

13 13 Intocmirea situatiei de repartizare a

cheltuielior generalegenerale

1.Cheltuieli generale de repartizat

RD cl 6xx.2=12075
2.Baza de repartizare
RD cl 6xx.1i+RD cl 6xx.14
Costul de sectie
P1=40250
P2=56350

10
 P3=64400
3.Coeficient de repartizare:
Rd1/rd2x100=7.5%
G1=bi/B

P1=40250/161000=0.25
P2=56350/161000=0.35
P3=64400/161000=0.4
4.Cheltuieli generale de repartizare:
P1=40250x7.5%=3018.75
P2=4226.25
P3=4830
Total de control=161000x7.5%=12075
4.2Pe baza greutatii specifice
P1=12075x0.25=3018.75
P2=12075x0.35=422.25
P3=12075x0.4=4830

14 14 Determinarea costului pentru întreaga

productie:
1cost productie=Ch.d+Ch.ind+Ch.gen=
=140000+21000+12075
Cost produse:
P1=35000+3018.75+43268.75=43268.75
P2=49000+7350+4226.25=60576.25
P3=56000+8400+4830=69230
Total=173075
15 15 Inregistrarea productiei obtinute la cost de 345 711 173075
productie efectiv 345.1 711.1 43268.75
345.2 711.2 60576.25
345.3 711.3 69230
16 16 Inregistrarea cheltuielilor de desfacere 628.3 401 4326.88
P1:43268.75x2.5%=1081.72
P2:60576.25x2.6%=1514.41
P3:69230x2.5%=1730.75
17 17 Determinarea costului complet
Cost complet =cost prod.+chelt desfacere
173075+4326.88=177401.88
P1=22.175lei/buc
P2=24.838 lei/buc
P3=23.653lei/buc

18 18 Determinarea profitului pe cele 3 produse si

la nivel global
Pr 44350.47x15%=6652.57

11
 Pr p1=6652.57 =3.33 lei/buc
2000 buc
Pr p2=62096.66x20%=12419.33
Prp2=12419.33 =4.97 lei/buc
2500 buc
Pr p3=70960,75 x25%=17740,19
Prp3=17740,19 lei=5.91 lei/buc
3000buc

Profit global
=6652.57+12419.33+17740.19=36812.09
19 19 Stabilire pret vanzare produse
P1=22.17+3.33=25.5 lei/buc
P2=24.83+4.91=29.808lei/buc
P3=23.653+5.91=29.563
20 20 Inregistrarea vanzarii productiei la pret de 411 % 254921
vanzare 701 214219
Determinarea cifrei de afaceri 701.1 51010
CA=2000x25.505+2500x29.808+3000x29.56 701.2 74520
3 701.3 886889
CA=51010+74520+88689=214219 4427 40702
20 21 Descacarea de gestiune a productiei vandute 711 345 173075
711.1 345.1 43268.75
711.2 345.2 60576.25
711.3 345.3 69230
21 22 Determinarea ratei profitului

Rp1=Prx100=17.18%
CA
rp p1=6652.57x100=13.04%
51010
rp p2=12419.33x100=16.66%
71520
rp p3=17740.31x100=20%
88689

2 23 Inchiderea conturilor de cheltuieli ale 121 % 177401.88

cotabilitatii manageriale integrale 601 100000
601.11 25000
601.12 35000
601.13 40000

602 8075
602.14 7000
602.2 1075

12
 613.2 3000
628 5826.88
628.14 1500
628.3 4326.88
641 58000
641.11 10000
641.12 14000
641.13 16000
641.14 120000
641.2 6000

6811 2500
6811.14 500
6811.2 2000

22 24 Inchiderea contului de venituri ale 701 121 214219

contabilitatii manageriale integrale 701.1 51010
701.2 74520
701.3 88689

REGISTRU JURNAL AL CONTABILITATII MANAGERIALE

INTEGRATE

Nr crt Explicatii operatii CONTABILITATE

INTEGRATA
MANAGERIALA
FC D C SUME
1 1 Inregistrarea cheltuielilor cu materii prime 601 301 100000
601.1 301.11 25000
1 301.12 35000
601.1 301.13 40000
2
601.1
3
2 2 Inregistrarea cheltuielilor cu salarii directe 641 642 40000
641.1 642.11 10000
1 642.12 14000
641.1 642.13 16000
2
641.1
3
3 3 Inregistrarea cheluielilor indirecte cu 602.1 302.14 7000
materiale consumabile 4
4 4 Inregistrarea cheluielilor cu salarii indirecte 641.1 421.14 12000
4

13
5 5 Inregistrarea cheltuelilor cu intretinerea 628.1 401 12000
utilajelor 4
6 6 Inregistrarea chelt indirecte cu amortizarea 6811. 2813 500
utilajelor 14
7 7 Inregistrarea cheltuielilor generale cu 602.2 302.2 1075
mateeriale consumabile
8 8 Inregistrarea cheltuielilor cu asigurarea 613.2 5121 3000
privind spatiile productive
9 9 Inregistrarea salariilor personalului 641.2 421.2 6000
administrativ
10 10 Inregistrarea amortizarii utilajelor 6811. 281.2 2000
2
11 11 Determinarea costului direct ca baza de
repartizare a cheltuielilor indirecte
RD 601.1 +RD 641
Cost direct =100000lei+40000=140000
12 12 Intocmirea situatiei de repartizare a
cheltuielilor indirecte
1.Chelt indirecte de repartizat
=RD cl6.14=21000
2.baza de repartizare 140000=RD cl6xx

3 coeficient de repartizare=rd1x100=15%
rd2
Greutatea specifica a bazelor de repartizare
gi=bi/B
gp1=35000/140000=0.25
gp2=49000/140000=0.35
gp3=56000/140000=0.4
4. Cheltuieli de repartizare:21000
4.1
P1: 35000x15%=5250lei
P2:49000x15%=7350
P3:56000x15%=8400

4.2
P1=21000x0.25=5250
P2=21000x0.35=7350
P3=21000x0.4=8400
Total: 21000

13 13 Intocmirea situatiei de repartizare a

cheltuielior generale generale

1.Cheltuieli generale de repartizat

14
 RD cl 6xx.2=12075
2.Baza de repartizare
RD cl 6xx.1i+RD cl 6xx.14
Costul de sectie
P1=40250
P2=56350
P3=64400
3.Coeficient de repartizare:
Rd1/rd2x100=7.5%
G1=bi/B

P1=40250/161000=0.25
P2=56350/161000=0.35
P3=64400/161000=0.4
4.Cheltuieli generale de repartizare:
P1=40250x7.5%=3018.75
P2=4226.25
P3=4830
Total de control=161000x7.5%=12075
4.2Pe baza greutatii specifice
P1=12075x0.25=3018.75
P2=12075x0.35=422.25
P3=12075x0.4=4830

14 14 Determinarea costului pentru întreaga

productie:
1cost productie=Ch.d+Ch.ind+Ch.gen=
=140000+21000+12075
Cost produse:
P1=35000+3018.75+43268.75=43268.75
P2=49000+7350+4226.25=60576.25
P3=56000+8400+4830=69230
Total=173075
15 Inregistrarea poductiei obtinute la 345 711 17307.5
nivel de cost de productie 345.1 711.1 43268.75
345.2 711.2 60576.25
345.3 711.3 69230
16 Inregistrarea cheltuielillor de desfacere 628.3 401 4326.88
21 711 345 173075
711.1 345.1 43268.75
711.2 345.2 60576.25
711.3 345.3 69230

15
 Concluzii:

Referitor la definirea noului concept de contabiltate managerială se impun următoarele concluzii:

1. Caracterizând esenţa contabilităţii manageriale, urmează să subliniem o particularitate
importantă a ei, si anume, conexiunea cu procesul de gestiune;
2. Are un caracter profund interdisciplinar (sursele de informaţii pentru acestea le reprezintă:
contabilitatea financiară, contabilitatea de gestiune, controlul intern, contabilitatea verde,
marketingul, etc.);
3. În prezent în literatura economică nu există definiţii unanim acceptate ale subiectului
contabilităţii manageriale, deoarece o dată cu modificarea sistemelor şi metodelor de gestiune a
activităţii întreprinderii se schimbă şi conţinutul contabilităţii manageriale;
4. Contabilitatea managerială se anunţă ca o disciplină de sine stătătoare, având rădăcinile în
capitalism şi în obiectivul său de bază performanţa (profitul) şi maximizarea sa.
5. Aceasta are instrumente proprii de prelucrare şi prezentare a informaţiilor ce sunt deosebit de
laborioase şi particularizate, create şi adaptate special nevoii de gestiune a afacerii, cum ar fi:
bugetul, controlul bugetar, controlul stocurilor, analiza cost-volum-profit, costurile, preţurile de
transfer, mecanisme de luare a deciziei;
6. În funcţie de scopul urmărit se poate discuta despre două părţi ale contabilităţii manageriale:
contabilitatea deciziilor manageriale şi contabilitatea pentru controlul deciziilor;
7. Contabilitatea managerială răspunde la următoarele probleme:
• Care este obiectivul strategic al întreprinderii?
• De ce resurse are nevoie întreprinderea şi de unde se pot obţine acestea, pe termen scurt şi lung?
• Există un sistem flexibil care să informeze întreprinderea că nu se îndreaptă în direcţia care
trebuie şi că sunt necesare corecturi? Cum ştie întreprinderea că a ajuns acolo unde şi-a propus?
• Cum evaluează şi recompensează întreprinderea performanţele managerului?
8. Este un sistem integrator de informaţii, coordonat orientat spre evenimentele viitoare pentru
a influenţa derularea evenimentelor curente.
Pentru îndeplinirea obiectivelor, pe care le-am prezentat, contabilitatea managerială va
utiliza date (informaţii) din sistemul informaţional al contabilităţii financiare, cât şi din cel al
contabilităţii de gestiune.

16
 Bibliografie:

1.Ion Ionaşcu, Dinamica doctrinelor contabilităţii moderne, Editura Economică, Bucureşti 2003,
pag 37;
2. Briciu Sorin, Contabilitatea managerială, Aspecte teoretice şi practice, Editura Economică
Bucureşti 2006, pag 27;
3. Diaconu, P., Contabilitate managerială, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.18;
4. Feleagă, N., Ionaşcu, I., Tratat de contabilitate financiară, vol.I, Contabilitatea ca joc social,
Editura Economică, Bucureşti, 1998, pag.37
5. Bragă Viorina – Note de curs Contabilitate managerială, https://se-
ag.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-facultate-seag/Contabilitate_manageriala_-
_Curs.pdf

17