Aspecte teoretice privind organizarea contabilitatii manageriale la o entitate din sfera productiilor sau a serviciilor

Studiu de caz privind contabilitatea manageriala autonoma in sistemul costurilor integrate realizat pentru societatea comerciala SC BestWay SRL

Conf. Univ. Dr. Gheorghe Flcean

student: Ciobanu Claudia Sectia: ECTS , grupa 2, an: 2

Cuprins : 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) Conceptul de contabilitate manageriala si elemente definiorii ale acesteia Obiectivele contabilitatii manageriale Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii manageriale Adaptarea sistemului de conturi la exigentele organizarii contabilitalii manageriale Metoda de calculatie a costurilor aplicabila entitatii ( procedeul de calcul a costului unitar) Elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli Studiu de caz Concluzii Bibliografie: "Contabilitatea intreprinderilor" Octavian Bojian ,editura Economica , 2001 "Contabilitate manageriala- aspect teoretice si practicc" -Sorin Briciu , editura Economica , 2006 "Contabilitate manageriala " , Fatacean Gheorghe , editura Alma Mater , editia a 2a , revizuita si completata , Cluj-Napoca 2009 "Contabilitate de gestiune" , Leslie Chadwick , editura Teora , 2000 "Contabilitate manageriala , Oprea Calin, Mariana Man , Monica-Viorica Nedelcu , editura Didactica si Pedagogica , 2008 Internet

1 Conceptul de contabilitate manageriala si elemente definitorii ale acesteia

Fata de contabilitatea financiara, contabilitatea managerial reprezint un domeniu distinct in cadrul evidentei contabile, care fumizeaz informatii analitice de detaliu referito are la eficienta utilizrii factorilor de productie. Conceptul de contabilitate manageriala a aparut destul de greu ,imbracand aceasta forma nu inainte de a detine alte denumiri precum contabilitate de gestiune sau contabilitate analitica. Prima forma a contabilitatii manageriale a fost reprezentata de contabilitatea industriala ca urmare a dezvoltarii acestui sector,insa cu timpul aceasta s-a extins si in cadrul celorlalte sectoare (inclusiv si in cazul prestarilor de servicii sau in activitatea bancara) motiv ce a determinat schimbarea denumirii acestei discipline in contabilitate de gestiune si apoi contabilitate manageriala. Prima denumire de contabilitate de gestiune este sugestiva pentru aceasta disciplina insa nu are in vedere scopul urmarit de aceasta adica de a ajuta in prelucrarea si promovarea luarii deciziilor manageriale urmare a acestui fapt contabilitatea de gestiune va fi redenumita in contabilitate manageriala , denumire ce are in vedere scopul disciplinii in sine. Astfel intr-un mediu de afaceri global disciplina are caracteristic de a fi un amestec ntre dou discipline. Prima, contabilitatea,abordeaz partea tehnic a cuantificrii, prelucrrii i comunicrii informatiilor. Cea de a doua, managementul, furnizeaza o perspectiv asupra problemelor comportamentale specifice controlului asupra unei intreprinderi. Punctul de plecare n contabilitatea de gestiune il reprezint preluarea din contabilitatea financiar a cheltuielilor de exploatare care vor fi analizate impreun cu veniturile de exploatare, de aceea contabilitatea manageriala mai este numit i contabilitate de gestiune. Nu sunt incorporate n costuri cheltuielile financiare i cheltuielile extraordinare. Excepie o fac dobanzile pe ntru creditele bancare primite de intreprindere cu ciclul lung de fabricatie i care dup caz pot fi repartizate n costul produselor respective. nregistrarea cheltuielilor n contabilitatea de gestiune se face simultan cu inregistrarea din contabilitatea financiara pe baza acelorai documente sau pe baza unor documente centralizatoare, cu deosebire c datele se vor prelua dup criterii proprii. Dar de ce sa alegem contabilitatea manageriala in locul celei financiare? Una din ideile majore care intervin in alegerea contabilitatii manageriale in detrimentul celei financiarc o reprezinta avantajele pe care aceasta le detin in comparatie cu informatiile puse la dispozitie de contabilitatea financiara. Astfel diferentele dintre contabilitatea financiara si cea manageriala sunt urmatoarele :

Diferentele dintre contabilitatea financiara i cea manageriala Criterii de Contabilitatea financiar Contabilitatea de gestiune comparare
1.Utilizator

ii principali de
2.Obligativitate informaie a organizrii

Utilizatorii interni i externi Organizare impus de legislaie

Numai utilizatori Interni

Se

organizeaz c i

numai este detalii

dac

administrarea hotrte proceduri

intreprinderii necesar. stricte

contabilittii

ntreprinderile mari i definesc privind organizarea CM luand

3.Scopul

ntocmirea rapoartelor financiare pentru utilizatori Sistem de contabilitate in partid dubl Respectarea obligatorie a principiilor i normelor acceptate (legi, SNC, instruciuni, regulamente etc.) Unitatea valoric (bani) Unitatea economic in ansamblu Periodic,In mod regulat

contabilitt ii
4.Sisteme de

n consideraie specificula Asigurarea cu informaie activitii i necesittile interne managerilor n scopuri de de informare. planificare, control i de dirijare a activitti Nu este limitat ca contabilitatea in partid dubl, poate fi folosit orice sistem potrivit Nu exist norme i limitri, unicul criteriu este unitatea informaiei Orice unitate de msur potrivit: Diferite subdiviziuni structurale ale unitii economice La cerere, in mod neregulat, dar poate fi impus de conducere i regularitatea rapoartelor

contabilitat eNivelul 5. de reglementar e 6.Etoloane de masurare

7.Obiectul

evidentei i 8.Frecvent onalizei a intocmirii rapoartelor 9.Gradul de exactitate 10.Publicitatea

interne Date exacte informaia Multe date aproximative poate fi publicat,uneori se public n mod obligator. Datele nu se dau publicitii deoarece n mare parte reprezint tain comercial

Cu toate ca contabilitatea financiar si contabilitatea manageriala au o serie de particularitai individuale ce difera, exist i caracteristici comune: ambele contabiliti examineaza unele i aceleai operaii economice(aceleai documente primare), dar sub diferite aspecte: 2. sunt obligate s respecte principiile generale acceptate de contabilitate; 3. costul efectiv al produselor fabricate (scrviciilor prestate, lucrrilor executate) calculat in contabilitatea managerial este preluat la sfritul lunii de ctre contabilitatea financiar pentru evaluarea stocurilor fabricate; 4. informaiile ambelor contabilitai sunt luate pentru luarea deciziilor. Putem observa ca accasta disciplina : contabilitatea managerial rspunde la urmtoarele intrebari: Care este obiectivul strategic al intreprinderii? De ce resurse are nevoie intreprinderea i de unde se pot obtine acestea, pe termen scurt i lung ? Exist un sistem flexibil care s informeze intreprinderea c nu se indreapt in direcia care trebuie i c sunt necesare corecturi? Cum tie intreprinderea ca a ajuns acolo unde i-a propus ? Cum evalueaz i recompenseaz intreprinderea performanele ma nagerului?
1.

2 Obiectivele contabilitatii manageriale Obiectivul principal al contabilitatii manageriale este reprezentat de msurarea, colectarea, prelucrarea i transmiterea informaiei pentru planificare (bugetare), calculaie, control i analiza executrii bugetelor n scopul pregtirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. Institutul contabilittii de gestiune amcrican definete contabilitatea de gestiune astfel: Procesul de identificare, colectare, analiz, prelucrare, interpretare i transmitere a informaiilor financiare i nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funciilor de planificare, evaluare i control in cadrul intreprinderii i pentru asigurarea utilizrii i evidentierii corespunzatoare a resurselor acesteia:' Astfel prin contabilitatea de gestiune se determin costul de productie pe produs, lucrare sau serviciu (P, L, S), costul pe centre dc responsabilitate, costul diferitelor functiuni, rezultatele analitice (pe produs, lucrare sau serviciu i pe centre) exprimate atat in uniti monetare ct i nemonetare(bucati tone , m2 etc .) Principalele functii si obiective ale contabilitatii manageriale sunt:

determinarea diferitor marje i rezultate analitice pe produse, servicii sau activiti; calcularea costurilor pe produse (lucrri, servicii), activitai i pe unitai organizaionale (diviziunii, departamente, sectii, servicii etc.);

cunoaterea detaliat a proceselor de alocare a resurselor n interiorul ntreprinderii pe centre de responsabilitate i pe produse; metode de transformare a resurselor consumate in rezultate; elaborarea previziunilor avnd la baz consumurile trecute putndu -se evalua in timp consecintele activelor viitoare furnizarea informatiei necesare elaborrii bugetelor, furnizarea informaiei necesare elaborrii bugetelor; furnizarea informatiilor necesare elaborarii bugetelor, furnizarea de informatii pentru stabilirea abaterilor ntre previziuni si realizri: furnizarea datelor pentru exercitarea controlului gestionar: furnizarea de informatii destinate msurrii performantelor (rentabilitate, productivitate) la nivelul sectoarelor de activitate i al produselor: furnizarea datelor pentru exercitarea controlului gestionar: luarea deciziilor manageriale pe termen lung i coordonarea dezvoltrii ntreprinderii.

Astfel un sistem efectiv de contabilitate managerial d posibilitate intreprinderii s manuiasc operatiile de fiecare zi, s depisteze probleme i s le rezolve, s fac planuri pentru perioadele scurte i lungi i s evalueze progresul. in Romania. in sfera contabilittii manageriale intr urmtoarele probleme: - Inregistrarea operatiilor privind colectarea i repartizarea cheltuielilor pe destinatii, activitti, faze de fabricatie, etc. - decontarea productiei, - calculul costurilor de productie pe PLS i inclusiv pentru productia in curs de executie. - calcularca costurilor i determinarea rezultatelor analitice. 3 Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale Contabilitatea de gestiune furnizeaza date care vin s completeze informatiile din contabilitatea financiar care clasific informatiile privind cheltuielile i veniturile din rapoartele ntocmite in functie de: (1)organizarea contabilitatii manageriale nascute dintr-un complex de factori care tin de structurile functionale si operationale ale intreprinderii: (2) ariile de responsabilitate atribuite managerilor i functiile acestor manageri ( deoarece ele se adreseaz exclusiv managerilor ca beneficiari interni de date.), Complexitatea factorilor care intra sub incidenta organizarii contabilitatii manageriale au in vedere realizarea modului dc organizare a contabilitatii dc gestiune. Evolutia complexului de factori precum si a procesului managerial si dec izional din cadrul unei intreprinderi au dus la identificarea a 4 conceptii de organizare a contabilitatii manageriale: A .conceptia de organizare a contabilitatii manageriale in partida simpla: conceptia de organizare integralista sau integrata a contabilitatii managerialc;

B.

conceptia dualista(autonoma) de organizare a contabilitatii manageriale;

Conceptii moderne de organizare a contabilitatii manageriale. Reforma economica initiata si derulata dupa anul 1990, a cuprins toate sferele vietii economice, marcand transformari profunde in toate sectoarele economice .Legea contabilitatii nr.82/1991,modificata prin OG 70/2004 prevede la art.1 alin.1 ca societatile comerciale,companiile nationale,regiile autonome, institutiilc nationale de cerectare dezvoltare , societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie,respectiv contabilitate financiara si dupa caz contabilitea de gestiune adaptata la specificul A . Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale in partida simpla Contabilitatea manageriala in partida simpla este specifica formelor simple de organizare, entitatilor cu numar mic de angajati sau cu o complexitate scazuta. Numarul de produse create de acestea este mic sau necesita un proces de prelucrare de o complexitate foarte scazuta. Astfel evidenta contabila se tine cu ajutorul unor ''carti contabile" s au jurnale deschide pentru fiecare produs si care au menirea de a inregistra detaliat operatiunile generatoare de cheltuieli si venituri rezultate in urma producerii si vanzarii produselor create .Toate aceste operatiuni se inregistreaza pe baza unor documente justificative B . Conceptia de organizare integralista sau integrata a contabilitatii manageriale Contabilitatea manageriala integrata se bazeaza pe organizarca fluxului informational pc doua canale, wilizand conturile contabilitatii financiare. Organizarea integrat presupune realizarea ealculatiei costurilor prin intermediul conturilor din C1: fiind specific contabilittii moniste (ntr-un singur circuit). Astfel conceptia monist (integralist) de organizare a contabilittii reprezinta conceptia organizrii contabilittii de gestiune intr -un sistem conectat, integrat cu contabilitatea financiar, realizindu -se un singur circuit informational contabil, care integreaz cele 2 componente. Solutia integrrii contabilittii de gestiune in contabilitatea financiar este destul de delicat, deoarece presupune combinarea functionalitii sistemelor de conturi specifice contabilittii de gestiune cu functionalitatea conturilor de cheltuieli (clas a 7 ,Cheltuieli") i respectiv de venituri (clasa 6 Venituri") ale contabilittii financiare. Un astfel de subsistem este folosit de majoritatea intreprinderilor industriale din Marea Britanie, Canada, Republica Moldova, etc. Avantajul: reducerea volumului de munc aferent contabilittii. Dezavantajul: scurgerca informatiilor eonsiderate confidentiale , grcu de practieat datorit interferrii inregistrrilor din contabilitatea financiar cu cele din contabilitatea managerial. Acest sistem de poate aplica in cazul entitatilor care doresc sa se axeze pe problematica determinarea rezultatelor si a rentabilitatilor analititcc abordat in spccial dc entitaile cu

profil economic bazate pe servicii sau constructii. Dc asemenea unittil e economice specializate in

comer i turism. unde nu se pune cu predilectie problema costului de productie, ci doar determinarea rezultatelor economico-financiare pe grupe de mrfuri pot folosi cu succes acest sistem. In cadrul acestui sistem de organizare calculatia costurilor se realizeaza pe o prelucrare extracontabila a informatiilor legate de cheltuieli ,iar prelucrarea acestor informatii au in vedere ajutarea in luarea deciziilor de la nivelul managementului firmei. Astfel pentru a organiza contabilitatea manageriala in sistem integralist(monist)se analizeaza doi indicatori cu ajutorul carora se masoara performanele entitatii. Acestia sunt : rezultatul exercitiului -rezultat in urma diferentei dintre veniturile unei cantitati si cheltuielile acesteia de obicei la nivelul unui an calendaristic. Se concretizeaza astfel: - profit cand V>Ch. - pierdere cand V<Ch. -valoarea adaugata plusul de valoare creat in cadrul cantitatii in urma utilizarii factorilor de productie munca si capital . B1 Conceptul de organizare a contabilitatii manageriale axata pe conceputul de rezultat al exercitiului se poate realiza prin determinarea rezultatelor economico -financiare:

Pe Pc Pe Pe

functii ale entitatii; activitati alc cntitatii centre de profit: produs si lucrari/servicii (PLS).

B2 . Conceptul de organizare a contabilitatii manageriale axata pe conceputul de valoare adaugata Se realizeaza prin tablourile soldurilor intermediare de Gestiune (TSIG), tablou ce se construiete prin regruparea i rearanjarea veniturilor i a cheltuielilor, deci a pozitiilor din contul de Profit i pierdere". Soldurile intermediare de gestiune, se calculeaz in sume comparabile, astfel : 1 Venituri din vnzarea mrfurilor(ct 707) 2 Cheltuieli privind mrfurile(ct 607) 3 Marja comerciala (1 -2) 4 Productia vndut(ct 701 706 +708) 5 Variaia stocurilor(ct 711 1/-) 6 Productia imobilizat (ct 721 + 722) 7 Producia exerciiului (4 +5 + 6) 8 Consumuri intermediare inclusiv cheltuieli provenite de la terti(gr.60, exclusiv 607, gr.61, gr.62, exclusiv 621) 9 Valuarea adugata(3+7 -8) 10 Venituri din subven de exploatare(7411) 11 Cheltuieli cu impozitele i taxele(gr.63) 12 Cheltuielile cu personalul(gr 64 +621) 13 Excedentul (deficitul) brut din exploatare(9+10-11-12) 14 Alte venituri din exploatare i venituri din provizioane 15 Alte cheltuieli din exploatare 16 Cheltuieli cu amortizarea i provizioanele

17 Rezultatul din exploatare(13+14-15-16)

18 Venituri financiare 19 Cheltuieli financiare 20 Rezultatul curent(17+18-19) 21 Venituri extraordinare 22 Cheltuieli extraordinare 23 Rezultatul extraordinar(2I-22) 24 Rezultatul brut al exerciiului(20+23) 25 I mpozitul pc profit 26 Rezultatul net al ezercitiului(24-25) Soldurile intermediare de gestiune reprezint, de fapt, etape succesive in formarea rezultatului final. Construcia indicatorilor se realizeaz in cascada pomind de la cel mai cuprinztor (producia exerciiului + marja comerciala) i ncheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciiului). Fiecare sold intermediar de gestiune reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiv de acumulare. ntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop: aprecierea creterii bogiei, generate de activitatea intreprinderii: descrierea repartizrii bogiei create de intreprindere intre: salariai i organismele sociale,stat, acionari. intreprindere: inelegerea fomrii rezultatului net: studiul structurii activitii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluiei in timp a acesteia (de exemplu, rata marcii comerciale, rata valorii adugate, ponderea exportului etc.): studiul mijloacelor de exploatare. folosind rate precum randamentul fortei de munca, randamentul echipamentului industrial etc.; analiza rentabilitlii: analiza evoluiei n timp prin calcularea variaiei procentuale a principalelor solduri intermediare de gestiunee, identificarea cauzelor acestor variatii i stabilirea, dac este cazul,de msuri corectoare. C . Conceptia de malista(autonoma ) de organizare a contabilitatii manageriale Contabilitatea manageriala dualista presupune existenta unui circuit autonom, distinct, adica a unui sistem de conturi independent. Astfel organizarea autonom presupune existenta unui circuit aparte i este caracteristic concepiei dualiste, concept preluat i de Romania. Acest circuit al CG are o anumit independen fa de CF i ii poate organiza lucrrile specifice fie utiliznd conturi speciale (clasa 9 ,Conturi de gestiune - OMFP 94 / 2001), fie prin dezvoltarea in analitic a conturilor din CF confonn particularittilor din fiecare intreprindere, fie extracontabil prin intermediul evidenei tehnico-operative proprii.Ordinul MFP nr. 1826 / 2003 evideniaz care sunt normele referitoare la

organizarea CG, precizandu-sc c CG se organizeaz n mod obligatoriu, n funcie de specificul activitii desfurate, responsabil de organizarea ci fiind administratorul.

Avantajul: asigur o confidentialitate mai nalt a informatiilor contabile. Dezavantajul:. majorarea volumului de munc contabil i, respectiv a cheltuielilor de deservire a departamentului Contabilitate", datorit faptului c documentele primare se prelucreaz dublu, o dat pentru necesittile contabilittii manageriale i a doua oar pentru cele ale contabilittii financiare. D .Conceptii moderne de organizare a contabilitatii manageriale Evolutia proceselor de productie si a tehnologiei au impus dezvoltarea unor conceptii moderne lasand modelele traditionale in urma pe masura ce inovatiile in materie de gestiune au preluat amploare. Conceptiiie moderne de organizare a contabilitatii manageriale s-au dezvoltat cu ajutorul unor modele operationale de gestiune (Just In Time ) sau modele operationale bazate pe costurile tinta (Target Costing) . De asemcnea alte metode prccum calculul costului pc activitati prin metoda AI3C-ului sau modele bazate pe centre de responsabilitate devin din ce in ce mai utilizate si la noi in tara. Organizarea sistemelor contabile pe plan international caracterizata de doua modele: - sistemul continental, reprezentat in principal de cel francez; - sisternul anglo saxon. Sistemul contabil francez este mai riguros, avand sarcini bine delimitate si utilizeaza un sistem de conturi distinct. Sistemul anglo - saxon este caracterizat de o autonomie ridicata, nefiind influentat de catre factori externi (organisme administrative sau profesionale), ci doar de nivelul dotarilor, dezvoltarea organizatiei si a mediului economic in ansamblu. 4 Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii manageriale Organizarea contabilitatii manageriale este dependent de mai multi factori dintre care cei mai escntiali sunt: Profilul si marimea intreprinderii de care depinde forma de organizare a unitatii precum si circuitul documentelor si actelor in cadrul acesteia: Structura organizatorica a entitatii reprezentata de activitatile diverse realizate de societate incepand cu productia, prestari de servicii , executari de lucrari livrari etc , in functietie de aceasta de realizeaza repartizarea sectorului productive pe centre de responsabilitate. Aceasta structura organizatorica se imparte la randul ei in doua component:

- structura de productie - care cuprinde diverse verigi organizatorice ca de excmplu sectorul productiv poate fi divizat pe centre ,ateliere , sectoare , uzine , sectii depozite . magazine . depouri etc in functie de ramura de activitate a respective entitati; - structura functionala -care este generala si aplicabila tuturor entitatilor astfel: servicii, birouri , compartimente iar in cadrul acestora locuri de munca ;

Specificul activitatii desfasurate influenteaza puternic organizarea contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor deoarece se precizeaza obiectul calculatiei , momentul calculatiei ,structura cheltuielilor ocazionate de diverse activitati pe produse lucrari r servicii , tehnologia folosita etc ; Astfel se pot clasifica in functie de tehnologia folosita si de gradul de omogenitate a productiei in : productie simpla / productie complexa: Organizarea activitatii odata cu alegerea premiselor si a formei de organizare a contabilitatii de gestiune se trec la stabilirea sectoarelor de cheltuieli si purtatori de costuri.

5.Adaptarea sistemului de conturi la exigentele organizarii contabilitatii manageriale n ceea ce privete folosirea conturilor. precum i simbolizanta acestora, se va proceda in aa msur incat informatiile obtinute s fie flexibile, lista conturilor de gestiune fiind adaptat in funcie de scopurile urmrite: evidenta fluxului costurilor, determinarea costurilor aferente stocurilor, determinarea veniturilor i a rezultatelor pe activiti, efectuarea de previziuni, etc. MFP prin Directiva Metodologic si a Contabilittii a prevzut pentru clasa 9 Conturi de gestiune" un numr redus de conturi: grupa 90 "Decontri interne" grupa 92 Conturi dc calculaie" grupa 93 .Costul productiei' Acest lucru nu inseamn c intreprinderile care opteaz pentru conturi speciale nu pot crea i alte grupe de conturi pentru a urmri venitul i rezultatele analitice adoptnd o variant dezvoltat a clasei 9 cu 10 grupe. Funciunea conturilor din grupa 90 Decontri inteme" Grupa cuprinde 3 conturi: - 901 Decontri interne privind cheltuielile" - 902 Decontri intrne privind productia obtinut"

- 903 Decontri interne privind diferentele de pre" Aceste conturi sunt conturi de reflectare sau conturi oglind care asigur autonomia CG fat de CF. Contul 901- Decontri interne privind cheltuielile' Se crediteaz: in cursul perioadei de calculaie cu cheltuielile efective de exploatare preluate din CF in corespondent cu debitul conturilor din grupa 92 Conturi de calculaiie" (921, 922, 923, 924, 925). Se debiteaz numai la sfritul perioadei de calculaie cu decontarea cheltuielilor efective ctre CF astfel:

- decontarea produciei obinute la cost de inregistrare prestabilit prin creditul contului 931 - decontarea diferenelor de pre intre costul efectiv si costul prestabilit prin creditul contului 903 decontarea costului subactivittii prin creditul contului 902 - decontarea productiei neterminate in cost efectiv prin creditul contului 933 in urma decontrilor ctre CF a costurilor efective determinate prin CG contul 901 se soldeaz. Contul 902 Decontri interne privind productia obtinut" cont de pasiv dup functia contabil, iar dup natura soldului este cont bifunctional. Acest cont evidentiaza decontrile intre subunitti privind productia obtinut dar are i rolul de a determina diferentele de pret intre costul efectiv i cel prestabilit. Se erediteaz in cursul lunii cu valoarea productiei obinute in cost prestabilit prin debitul contului 931.Se debiteaz la sfarsitull lunii cu: - valoarea productiei obinute n cost efectiv prin creditul contului 921 - cheltuielile de desfacere prin creditul contului 925 Contul 903 - Decontari interne privind diferentele de pret'' are rolul de a evidentia la sfritul lunii diferentele de pre intre costul efectiv al produciei obtinute i costul prestabilit al acesteia.Se debiteaz la sfritul lunii cu diferentele de pre in coresponden cu creditul contului 902 astfel: -in negru pentru diferenele nefavorabile / in rou pentru diferenele favorabile . Se erediteaz la afiritul lunii cu diferentele de pret decontate ctre CF prin debitul contului 901.Contul nu prezint sold. Functionarea conturilor din grupa 92 - Conturi de calculatie Aceasta cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I : 921"Cheltuielile activitatii de baza'' 922 " Cheltuielile activitatii auxiliare " 923 "Cheltuieli indirecte de productie " 924 "Cheltuieli generale de administratie 925 - Cheltuieli de desfacere " Aceste conturi sunt utilizate pentru evidentierea cheltuielilor pe feluri de activitati si in cadrul accstora pe obiecte de calculatie precum si pentru calcularca costurilor .Au functie contabila de conturi de activ . Se debiteaza in timpul lunii cu cheltuielile efectuate in corespondenta cu contul 901 " Decontari interne privind " Se crediteaza la sfarsitul

lunii pentru decontarea cheltuielilor efective pe felul de produse sau activitati, in corespondenta cu conturile 902 "Decontari inteme privind productia obtinuta " si 933 - Costul productieii in curs de executie ".

Functionarea conturilor din grupa 93 "Costul productiei " Aceasta cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul 1 : 931 " Costul productiei obtinute "

933 Costul productiei in curs de executie Contul 931 Costul productiei obtinute este pentru evidentierea productiei obtinute constand in produse finite semifabricate , lucrand executate si servicii prestate. Are functie contabila de cont de activ. Se debiteaza in timpul lunii cu ocazia obtinerii de produse , lucrari si servicii in corespondenta cu contul 902 si se crediteaza la sfarsitul lunii prin debitul contului 901 Decontari interne privind cheltuielile . Contul 933" Costul productiei in curs de executie " are functie contabila de cont de activ. Se debiteaza la sfarsitul lunii prin creditul conturilor de calculatie ( 921 , 922 , 923 , 924 ) si se crediteaza in corespondenta cu contul 902 "Decontari inteme privind productia obtinuta "

Metoda de calculatie a costurilor aplicabila entitatii

Costul exprim totalitatea valoric a factorilor de producie consumai pentru obinerea de bunuri, lucrri i servicii. Costul reprezint o cheltuiala sau o sum de cheltuieli asociat la o resurs consumat, un loc de activitate, un produs realizat sau o perioad de gestiune. ln fond, toate gruprile i regruprile de cheltuieli se fac n scopul determinrii n final a costului pe produse, lucrari sau servicii (care este purttorul material de costuri). Astfel, unul dintre principalele concepte cu care opereaza calculatia costurilor este cel de cheltuiala, adica expresia baneasca a utilizarii resurselor. Costul = Cheltuieli Productie Acestea se pot clasifica dupa diferite criterii:

dupa raportul dintre evolutia nivelului cheltuielilor si evolutia productiei: cheltuieli variabile cheltuieli fixe dupa posibilitarea de identificare a cheltuielilor pe purtator si pe sectoare: cheltuieli directe cheltuieli indirecte - cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor cheltuieli generale ale sectiei - cheltuieli generale ale intreprinderii dupa natura economica: cheltuieli cu munca vie (salarii brute, contributii, fond de somaj etc.) cheltuieli cu munca materializata (materii prime si materiale, energie. combustibil, amortizare, intretinere, reparatii ctc.)

dupa necesitatile de planificare si postcalcul: elemente primare - cheltuieli cu materii prime si materiale - cheltuieli cu materii recuperabile (se scad) - cheltuieli cu energia, combustibil, apa - cheltuielii cu amortizarea - cheltuieli cu prestatille tertilor - alte cheltuieli materiale - contributii si asigurari - alte cheltuieli salariale

Calculatia costurilor este una din componentele principale ale contabilitatii manageriale avand ca si obiect general determinarea costurilor prestabilite, inregistrarea cheltuielilor ocazionate de activitate de productic, executarea de lucrari, prestari servicii, detrminarea costului e fectiv, delimitat pe fiecare purtator de cost sau sector de activitate, stabilirea abaterilor dintre costul prestabilit si costul efectiv, analiza acestora cat si determinarea rezultatelor analitice. Categorii de costuri : Costul de productie sau de prclucrare a stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente produciei (materiale directe, energie consumat in scopuri tehnologica manopera direct i alte cheltuieli directe de produc(ie), precum i cota cheltuielilor indirecte de producie aloctata in mod raional ca fiind legata de fabricatia acestora. Costul complet cuprinde costul de producie + cheltuielile generale de administraie + cheltuielile de desfacere repartizate rational. Tinand cont de momentul calculrii costurilor, se disting: costuri antecalculate sau prestabilite - costuri postcalculate (efective istorice) in functic de sfera de cuprindere a chetuielilor. se disting: costuri totale (fullcosting) - costuri partiale: costuri variabile (direct costing) Metoda de calculaie CSIC calea de urmat prin utilizarea unor procedee specifice de calculaie n scopul realizrii obiectivului primordial al contabilittii de gestiune, respectiv determinarea costului unitar pe purttor i pe sectoare de activitate. Clasificarea metodelor de calculatie Dupa momentul la care se efectueaz calculaia comparativ procesului de producie: metoda de calculaie de tip prestabilit (antecalculaie) metoda costurilor standard metoda de calculatie de tip efectiv metoda global, pe faze, pe comenzi

Dup modul de cuprindere a cheltuielilor n deterrninarea costului unitar, metode de calculaie se impart n: metoda de calculaie de tip absorbant. total sau filtoasting metoda global, pe faze, pe comenzi, standard cost metoda de calculaie de tip panial - metoda direct costing - metoda costurilor directe Dupa evoluia metodelor intalnite:

- metoda de tip clasic:- metoda global - metoda pe faze - metoda pe comenzi metoda evaluate: - metoda standard cost - metoda direct costing - metoda THM (tarif. or, masin) Procedee de determinare a costului unitar. n aceasta categorie se cuprind: procedeul diviziunii simple procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalent procedeul echivalrii produsului secundar cu produsul principal procedeull deduceriii valorii produsului secundar / procedeul valorii rmase sau procedeul restului , etc. Procedeul diviziunii simple Acest procedeu isi gaseste o aplicabilitate cu prioritate in ramura vegetala, unde toate cheltuielile sunt efectuate pentru obtinerea unui singur tip de productie, neexistand culturi intercalate sau produse secundare. Procedeul diviziunii simple se utilizeaza pentru calculul costului unitar in conditiile unei productii perfect omogene. El are la baza urmatoarea relatie de calcul C CU -costul unitar; Chi=cheltuieli pe articole de calculatie:

Q-=cantitatea de produse; i= articol de calculatie Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalent Acest procedeu se utilizeaza pentru deteminarea costului unitar in cazurile in care: Din acelasi consum de materii prime si acelasi consum de forta de munca se obtin produse sau semifabricate diferite; Din acelasi consum de materii prime, dar cu consum diferit de forta de munca, se obtin produse sau semifabricate diferite. Procedeul indicilor de echivalenta presupune aici determinarea unor parametri comuni tuturor tipurilor de produse care se obtin, diferentiati in timp ca nivel de la un produs la altul, parametri ce stau la baza omogeniza rii in scopul diferentierii cheltuielilor

Parametrii pot fi de natura tehnica (lungimea, latimea, suprafata, densitatea, greutatatea,etc.) sau de natura economica (valoarea materiilor prime consumate, salariile directe, etc.). Exista mai multe variante ale acestei metode :

- Varianta coeficientilor de echivalent simpli - directi - inversati

- Varianta coeficientilor de echivalent complecsi care presupune utilizarea mai multor parametrii de echivalalare - Varianta coeficientilor de echivalenta agregati are in vedere utilizarea mai multor serii multiple de echivalenta simpli agregati si presupune aceleasi etape cu deosebirea ca pentru prima etapa de calcul, indicii de e chivalenta sunt deja calculati. Aplicarea procedeului indiciilor de echivalenta impune parcurgerea urmatoarelor etape generale: a) determinarea indicilor de echivalenta K MPE MPE, b) determinarea cantitatilor exprimate in unitati echivalente ( Q u E ) pe fiecare produs in parte, in functie de una sau mai multe caracteristici comune tuturor produselor, conform relatiei: Que, = Qix cantitatea din produsul "i"; Qw, = cantitati exprimate in unitati echivalente aferente produsului "i"; Ki= indicele de echivalenta al produsului "i"
c)

calculul consumului exprimat in unitati echivalente ( C u r ), ca raport intre cheltuielile colectate la nivelul grupei de produse si suma cantitatilor exprimate in unitati echivalente:
C,4.= CheltuieliTotale
Q.

C . = cost unitar echivalent

d)determinarea costului pe unitatea fizica de produs ( Ck ) ca produs intre costul unitar echivalent si indicele de echivalenta: C, = Cut. x K, e)determinarea costului total al produsului (Cxi) ca produs intre costul unitar pe produs si cantitatea de produs: = C, x Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal Acest procedeu se aplica in acele unitati sau instalatii industriale care obtin din procesul de productie un produs principal si unul sau mai multe produse secundare. Procedeul valorii ramase Acest procedeu este utilizat pentru determinarea costului unitar pe produse in acele intreprinderi care obtin din procesul de productie cuplat, atat un produs principal, cat si unul secundar. neexistand alta posibilitate de separare a cheltutelilor pe fiecare produs in parte. Costul unitar se calculeaza dupa relatia: Ch Ch Ch Qp 7 Elaburarea bugetelur de venituri si cheltuieli Ca si in contabilitatea financiara stabilirea bugetelor este o notiune de o deosebita importanta careia cantitatea trebuie sa-i aloce o aranjare si o distribuire meticuloasa pentru a obtine rezultate cat mai apropiate de situatia curenta a respectivei unitati productive. Bugetul de venituri si cheltuieli este principalul element de planificare si previziune utilizat, prin care se reflecta activitatea cantitatii in termeni de cheltuieli si venituri. Rolul si functiile activitatii bugetare sunt de planificare si control, analiza, reglare si conducere. Astfel, elaborarea bugetelor are loc periodic si reprezinta o etapa importanta in functionarea entitatii si se realizeaza intr-un cadru organizatoric adecvat, cu implicarea structurilor de conducere. Etapele parcurse in elaborarea bugetului sunt: I) Elaborarea politicii bugetare si stabilirea obiectivelor entitatii pentru anul urmator, determinarea factorilor de influenta care actioneaza la nivelul luarii deciziilor, 2) Elaborarea bugetelor partiale (prebugetele) in cadrul departamentelor si alegerea unei variante considerate dezirabile: 3) Negociarea bugetelor si intocmirea bugetelor / verificarea coerentei bugetare: 4) Acceptarea bugetelor si transmiterea acestora catre centrele de responsabilitate ; 5) Ajustarea bugetelor in functie de evolutia mediului de afaceri si a realizarii obiectivelor.

Elaborarea si aplicarea adecvata a bugetului presupune respectarea unor principii bugetare, cum ar fi: I ) Principiul mentinerii solidaritatii intre diferitele structuri patrimoniale - legate de planul operational constituirea unor bugete functionale, adaptate structurii organizatiei, care sa favorizeze indeplinirea obiectivelor pe tennen scurt; 2) Principii legate de planul strategic - considera realizarea unui buget master, adica o consolidare a celorlalte bugete in vederea favorizarii obiectivelor pe termen lung ale organizatiei; 3) Principii care iau in considerare factorul uman - stabilirea unui manager de buget si a persoanelor implicate, pe diferite nivele, in executia bugetara: 4) Principii referitoare la elaborarea bugetului stabilirea unor limite si a unor intervale de timp adecvate, dar si pastrarea unei anumite flexibilitati: 5) Principii referitoare la control bugetar prin cuplarea sistemului bugetar cu polititca intreprinderii 6) Principiul actualizarii previziunilor bugetare. Functiile bugetelor: I. Planificarea toate activitatile anuale trcbuie planificate si incluse in buget 2. Coordonarea toate activitatile trebuie coordonate astfel incat sa existe o corelare intre acestea, in functie de obiectivele propuse. 3. Comunicarea - bugetele trebuie comunicate catre toate centrele de responsabilitate manageriala, astfel incat fiecare activitate sa se desfasoare pe baza de buget. Practic, bugetul unui centru de responsabilitate reprezinta o parte a bugetului firmei si, in mod implicit, acesta a fost acorclat cu obiectivele, strategiile si componentele firmei. 4. Motivarea - managerii dar si salariatii trebuic motivati pentru realizarea bugetelor si implicit a obtinerii de rezultate. 5. Controlul - actiunile si activitatile desfasurate trebuie controlate atat intren cat si de persoane independente. 6. Evaluarea - activitatile defasurate si performante managerilor trebuie evaluate. Practic, acesta evaluare are drept scop o analiza de ansamblu a performantelor firmei si o certificare a realitatii acestei performante. 8 Studiu de caz privind calculatia costurilor

Societatea comerciala SC BestWay SRL este o societate cu raspundere limitata care s-a constituit n baza articolului 32 i articolului 210 din Legea 31/1990 privind societile comerciale, prtile fiind ale unei singure persoane avand capacitatea de folosint i de exercitiu deplin . Societatea comercial SC BestWay Calc SRL. cu sediul in Cluj Napoca, strada Cetatii numrul 3, judetul Cluj;este persoan juridic roman ,iar cantitatea se organizeaz i i desfaoar activitatea potrivit legislatiei din Romania i in conformitate cu prevederile statului.

Scopul societtii este prestarea si realizarea unor activitti econornice - conform obiectului de activitate precum si realizarea de profit. Societatea are in prezent 20 angajati. Obiectul de activitate al societtii comerciale SC BestWay SRL reabilitarea,reamenajarea si construirea de blocuri,cat si vanzarea de materiale de constructii. Contabilitatea se ine in moneda national si se organizeaz i este condus de contabilul ef. In cadrul cantitatii profitul sau pierderea se stabilete lunar. Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub form de registre, foi volante, fie, documente informatice. Organizarea contabilitatii manageriale in societatea SC BestWay SRL se realizeaz in sistem autonom prin folosirea conturilor din clasa 9 spre a prezenta situatia si modul de calculatie a costurilor unitare pe fiecare produs in parte ;organizarea contabilitatii in sistem autonom in aceasta unitate este determinata in prealabil de urmatoarele demersuri: -identificarea punatorilor de costuri, respectiv a produselor. lucrarilor, serviciilor si activitatilor ce fac obiectul calculatiei precum si a decupajelor tehnico-organizatorice si tehnologice in care se realizeaza -identificarea - activitatilor esentiale" in cadrul fiecarei functii care genereaza un volum de activitate semnificativ, care transfera in diferite structuri de costuri un nivele relevant al cheltuielilor directe si/sau indirecte asupra costurilor si a caror distributie corecta poate inlatura situatiile de supraevaluare,subevaluare sau subventionare a costurilor. Astfel in decursul unei luni situatia socictatii SC BestWay SRL sc prezinta astfel: P I =calculator simplu P2=calculator stiintific P3=calculator cu functii trigonometrice Explicatii Produse Nr P1 P2 cr t. l. Productie realizata 2500 3000 buc. buc Cheltuieli directe din 2. care: 2.1 2.2
3.

Total P3 5000 buc. 30000 lei 30000 lei 10500 buc 240000 lei 160000Iei 800001ei 40000Iei 20000Iei 15000Iei 3000Iei 2000Iei 120001ei 40001ei

Materii prime Salarii directe Cheltuieli indirecte din care: Materiale Salarii consumabile Intretinere utilaje Amortizare utilaje Cheltuieli generale din care: Materiale consumabile

60000 lei 20000 lei

70000 lei 30000 lei

3.1 3.2 3.3 3.4

4.

4.1

4.2 4.3 4.4

Asigurari spatii de productie Salarii Amortizari constructii administrative

20001ei 50001ei 10001ei

Se va inregistra in contabilitatea manageriala autonoma colectarea si repartizarea cheltuielilor directe indirecte si generale stiind ca la baza cheltuielilor indirecte stau cheltuielile directe iar baza cheltuielilor generale o reprezinta costul de sectie. De asemenea se va inregistra obtinerea productiei inregistrate la cost de productie si costul complet total si pe produs , pretul de vanzare al produselor si cifra de afaceri, stiind ca desfacerea produselor se realizeaza printr-o cantitate specializata iar cheltuielile de desfacere reprezinta 2,5% din costul de productie al fiecarui produs ,marja de profit este de 17% pentru produsul P1 , 22% pentru produsul P2 , si 30% pentru produsul P3 . In perioada imediat urmatoare productiei intreaga cantitate de produse obtine s-a vandut pe baza comenzilor primite de la clienti la pretul de vanzare determinat si Tva de 24% Explicitate: Contul 9XX.I - cont care va reprezenta operatiunile pentru produsul 1 Contul: 9XX.2 - cont care va reprezenta produsul 2 Contul: 9XX.3 - cont care va reprezenta produsul 3 Nr . crt OE FC 1 I Contabilitatea manageriale D C Sume Inregistrarea cheltuielilor cu 921 901 160.000 materiile prime directe 921.1 60.000 921.2 70.000 921.3 30.000 Inregistrarea cheltuielilor cu 921 901 80.000 salariile directe 921.1 20.000 921.2 30.000 921.3 30.000 Inregistrarea cheltuielilor 923 901 40.000 . Elemente cheltuieli: indirecte - Materiale consumabile: Salarii: 15000 20000 - Intretinere utilaje: 3000 - Amortizare utilaje: 2000 Total ch indirecte : 40.000 Inregistrarea cheltuielilor 924 901 12.000 generale . Elemente cheltuieli: -Materiale consumabile: -asigurari: 2000 4000 -salarii: 5000 Amortizarea spatiilor Total cheltuieli: 12.000 administrative: Inregistrarea decontarii 902 921 240.000 1000 cheltuielilor directe : 902.1 921.1 80.000 902.2 921.2 100.000 902.3 921.3 60.000 Inregistrarea repartizarii si 902 923 40.000 decontarii cheltuielilor 902.1 13.280 avand in vedere situatia de 902.2 16.600 indirecte Explicatii

repartizare: I. Cheltuieli indirecte (RD923)=40000

902.3

9.960

Baza de repartizare: 240.000 3. Coeficient dc rdl/rd2*100=40000/240 repartizare : =20% 000 4. Cheltuieli 40.000 din care: repartizate: P1: 80000*16,6%=13.280 P2: 100000*16,6%=16.600 P3: 60000*16,6%=9.960 Inregistrarea repartizarii si decontarii cheltuielilor generale: Situatia de calcul a cheltuielilor I . Cheltuieli de repartizat: 280.000 (RD924):12.000 Din care: 2. Baza de repartizare: P1 =80.000+13.280=83.280 P2 =100.000+16.600=116.600 P3 =60.000+9.980=69.980 3. Coeficient de repartizare Rdl/rd2"100%=12.000/280.0004 100%=5% 4. Cheltuieli repartizate: 10.000 din care P1=83.280*5%=4.164 P2=116.600*5%=5.830 P3=69.980*5%=3.499 Inregistrarea obtinerii productiei:

2.

902 902.1 902.2 902.3

924

12.000 4.164 5.830 3.499

931

902

292.000 97.744 122.430 73.459

Nota de calcul 931.1 902.1 Cost productie=cost direct+cost 931.2 902.2 indirect 931.3 902.3 repartizat+cheltuieli generale Din care:repartizate P1=80.000+13.280+4.164=97. P2=100.000+16.600+5.830=122. 744 430 4 P3=60.000+9.960+3.499=73.459 P2=100.000+16.600 9 n Inregistrarea cheltuielilor de 925 901 desfcere. cost productie*2,5% 925.1 P1=97.744*2,5%=2.443,6 925.2 P2=122.430*2,5%=3.060,75 925.3 P3=73.459*2,5%=1.836,475 Total cheltuieli desfacere: 7.250 Inregistrarea decontarii cheltuielilor de desfacere 902 902.1 902.2 902.3 925 925.1 925.2 925.3

7.250 2.443,6 3.060,75 1.836,475

10

10

7.250 2.443,6 3.060,75 1.836,475

Costul complet=cost productie+cheltuieli de desfacere P1=97.744+2.443,6=100.187,6 P2=122.430+3.060,75=125.490,75 P3=73.459+1.836,475=75.295,475 Total cost complet=300.973,825 Cost unitar complet: P1=100.187,6lei/2500buc=40,075 lei/buc P2=125.490,75lei/3000buc=41,83 lei/buc P3=75.295,475lei/5000buc=15,059 lei/buc Determinarea profitului pe cele 3 produse si la nivel global: PrT P1=97.744*17%=16.616,48lei Pr=16.616,49lei/2500buc=6.646 lei/buc PrT P2=122.430*22%=20.813,1lei Pr =20.813lei/3000buc=6,937lei/buc PrT P3=73.459*30%=12.488,03lei Pr=12.488,03lei/5000buc=2,49lei/buc Profil global=16.616,48+20813,1+12.488,03=49.917,61llei Stabilire pret vanzare produse Pret produs= cost complet unitar+ profil unitar P1=40,075+6,646=46,721lei/buc;

P2=41,83+6,937=48,767lei/buc

P3=15,059+2,49=17,549lei/buc

11

Inregistrarea vanzarii intregii productii Nota de calcul I .Valoarea de vanzare: P1=2500*46,721lei/buc=11680 2,5 P2=3000*48,767lei/buc=146301 P3=5000*17,549lei/buc=87745 CA totala= 350848,51ei 2. Total cost complet=300973,825 din care: P1=97.744

931 931.1 931.2 931.3

902 46037 902.1 19058,5 902.2 23871 902.3 14286

P2=122.430 P3=73.459 .Diferenta dintre cifra de afaceri si costul complet= 49.874 din care: P1=116802,5-97744=19058,5 P2=146301-122430=23871 P3=87745-73459=14286 112 1 Inregistrarea rezultatului global si a 903 902 rezultarezultatelor analititce ale 903.1 902.1 contabilitatii managmanageriale 903.2 902.2 integrale 903.3 902.3

13 1

Inregistrarea inchiderii conturilor de cheltuieli, venituri si rezultate ale contab. manageriale

901 % 931 931.1 931.2 931.3 903 903.1 903.2 903.3

: