Contabilitatea manageriala la firma Titomix S.R.

L
Posted on 16:56 by Softspot Contabilitatea manageriala la firma Titomix S.R.L UNIVERSITATEA

BABES-

BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR

CONTABILITATEA MANAGERIALA LA FIRMA SC TITOMIX SRL

STUDENTA: IGRET RAMONA CIG, GRUPA 5, ANUL 2

CLUJ-NAPOCA 2010 CONTABILITATEA MANAGERIALA LA S.C. TITOMIX S.R.L.

CUPRINS

1. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI 2. CONCEPTIA DE ORGANIZARE A CONTABILITATII MANAGERIALE IN FIRMA 3. OBIECTIVELE CONTABILITATII MANAGERIALE IN FIRMA 4. FACTORII CARE INFLUENTEAZA ORGANIZAREA CONTABILITATII MANAGERIALE 5. ADAPTAREA SISTEMULUI DE CONTURI DIN CONTABILITATEA FINANCIARA LA EXIGENTELE ORGANIZARII CONTABILITATII MANAGERIALE 6. METODA DE CALCULATIE A COSTURILOR APLICABILA IN CADRUL FIRMEI 7. ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI 8. STUDIU DE CAZ 9. CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII MANAGERIALE 10.BIBLIOGRAFIE

1. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

Societatea comerciala SC TITOMIX SRL se constituie in baza articolului 32 si articolului 210 din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, partile fiind ale unei singure persoane avand capacitatea de folosinta si de exercitiu deplina si sustine ca nu a suferit condamnari penale. Societatea comerciala SC TITOMIX SRL, cu sediul in Bistrita, strada Crinilor, numarul 21, judetul Bistrita-Nasaud; este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata, cu asociat unic, ale carei raspunderi sunt garantate cu capitalul social in valoare de 2000 lei. Asociatul unic este obligat numai la plata partilor sociale, o parte sociala avand valoarea de 100 lei, rezultand astfel 20 de parti sociale. Societatea se constituie, se organizeaza si isi desfasoara activitatea potrivit legislatiei din Romania si in conformitate cu prevederile statului. Scopul societatii este prestarea si realizarea unor activitati economice conform obiectului de activitate pentru promovarea si punerea in aplicare a initiativei particulare precum si realizarea de profit. Societatea are in prezent 4 angajati. Societatea are ca obiect de activitate: croitoria in serie. Societatea opereaza urmatoarele operatiuni, in conditiile legii: -Intocmeste documentele justificative pentru orice operatie care afecteaza patrimoniul unitatii; -Inregistreaza in contabilitate operatiunile patrimoniale; -Inventariaza patrimoniul unitatii; -Intocmeste balanta si bilantul contabil.

2. CONCEPTIA DE ORGANIZARE A CONTABILITATII MANAGERIALE IN FIRMA

Datorita complexitatii fenomenelor si proceselor economice, dar si a evolutiei procesului decizional, s-au dezvoltat patru conceptii de organizare a contabilitatii manageriale: - contabilitatea manageriala in partida simpla; - contabilitatea manageriala integrata; - contabilitatea manageriala dualista; - contabilitatea manageriala moderna. Contabilitatea manageriala in partida simpla este specifica formelor simple de organizare, entitatilor cu numar mic de angajati sau cu o complexitate scazuta. Contabilitatea manageriala integrata se bazeaza pe organizarea fluxului informational pe doua canale, utilizand conturile contabilitatii financiare. Contabilitatea manageriala dualista presupune existenta unui circuit autonom, distinct, adica a unui sistem de conturi independent. Conceptiile moderne de organizare a contabilitatii manageriale s-au dezvoltat cu ajutorul unor modele operationale de gestiune. Organizarea contabilitatii manageriale se realizeaza in raport cu marimea intreprinderii, nevoile interne de informare si specificul activitatii. Astfel, intreprinderile mari isi organizeaza o conatbilitate manageriala bazata pe proceduri detaliate si riguroase. In schimb, in cazul firmelor mici, functiile contabilitatii de gestiune sunt preluate adesea

de contabilitatea financiara, prin detalierea si prelucrarea informatiilor furnizate de acestea in functie de nevoile manageriale. In teoria si practica moderna a contabilitatii manageriale dupa tipul de conexiune intre contabilitatea financiara si cea manageriala, se confrunta 2 conceptii generale de organizare a acesteia si anume: a. Conceptia organizarii contabilitatii de gestiune intr-un sistem conectat, integrat cu contabilitatea financiara, realizandu-se un singur circuit informational contabil, care integreaza cele 2 componente denumita conceptia monista (integralista) de organizare a contabilitatii (monism contabil); b. Conceptia organizarii conatbilitatii de gestiune intr-un circuit cmplet autonom fata de contabilitatea financiara denumita conceptia dualista de organizare a contabilitatii (dualism contabil). In optica contabilitatii internationale, contabilitatea manageriala si cea financiara se realizeaza concomitent, fara o scindare riguroasa a acestora. Solutia integrarii contabilitatii de gestiune in contabilitatea financiara este destul de delicata, deoarece presupune combinarea functionalitatii sistemelor de conturi specifice contabilitatii de gestiune cu functionalitatea conturilor de cheltuieli (clasa 6 Cheltuieli) si respectiv de venituri (clasa 7 Venituri) ale contabilitatii financiare. Adversarii contabilitatii integraliste sustin ca aceasta solutie este greu de practicat datorita interferarii inregistrarilor din contabilitatea financiara cu cele din contabilitatea manageriala. Se reproseaza acestei conceptii faptul ca face sa dispara, respectiv sa soldeze, conturile de cheltuieli si de venit din contabilitatea financiara, la finele fiecarei perioade de calcul, ceea ce face dificila intocmirea si prezentarea contului 351 Rezultatul financiar total din contabilitatea financiara. Avantajul: reducerea volumului de munca aferent contabilitatii. Dezavantajul: scurgerea informatiilor considerate confidentiale.

Se accepta totusi ca aceasta conceptie poate fi practicata cu succes de catre unitati economice specializate in comert si turism, unde nu se pune cu predilectie problema costului de productie, ci doar determinarea rezultatelor economico-financiare pe grupe de marfuri. Contabilitatea dualista consta in prelucrarea distincta a informatiilor de catre cele doua contabilitati, fiecare din ele urmarind validarea obiectivelor sale specifice, putanduse merge pana la organizarea si conducerea fiecarei contabilitati in birouri distincte. Aceasta conceptie satisface cerintele productiei si este orientata spre perfectionarea calculatiei si a controlului asupra consumurilor. Ea prevede utilizarea unor sisteme de conturi ale contabilitatii manageriale independente de cele ale contabilitatii financiare, utilizand conturi-perechi cu aceeasi denumire care au o structura opusa si se reflecta ca intr-o oglinda. Astfel in contabilitatea financiara, consumurile sunt grupate pe elemente economice, cheltuielile si veniturile sunt urmarite dupa natura lor economica, iar in contabilitatea manageriala consumurile, cheltuielile si veniturile sunt grupate pe centre de consumuri (intreprindere, productie, hala, sector, brigada) si obiecte de calculatie (produse finite, lucrari executate si servicii prestate). Un astfel de subsistem este folosit in tarile cu o reglementare stricta a contabilitatii din partea statului (Franta, Belgia, Romania etc.). Avantajul: asigura o confidentialitate mai inalta a informatiilor contabile. Dezavantajul: majorarea volumului de munca contabil. Organizarea contabilitatii manageriale in societatea SC TITOMIX SRL se realizeaza in sistem integrat. Acest model de organizare a contabilitatii manageriale in sistem integrat contabil romanesc gaseste aderenta tot mai mare in randul responsabililor din cadrul entitatilor economice datorita urmatoarelor aspecte: -lipsa unei aprecieri unanime din partea practicienilor in ceea ce priveste sistemul dualist de contabilitate, cu utilizarea unui sistem de conturi specific; -cresterea utilizarii pe acara larga a metodelor de calculatie a costurilor partiale care se preteaza la modelele de prelucrare automata a informatiilor si la filozofia proceselor

moderne de management, de a dispune in timp util de informatiile necesare asistarii procesului managerial; -posibilitatea implementarii acestui model al contabilitatii manageriale pe structura organizatorica, functionala si operationala a entitatilor prin antrenarea unui numar cat mai mare de responsabili in cadrul procesului de control si reglare al gestiunii entitatii. Organizarea contabilitatii in sistem integrat este determinata de realizarea prealabila a urmatoarelor demersuri: -identificarea functiilor vitale ale entitatii (cercetare dezvoltare, productie, administratie, comerciala) care au o activitare notabila si sunt sub autoritatea unui responsabil; -identificarea activitatilor esentiale in cadrul fiecarei functii care genereaza un volum de activitate semnificativ,care transfera in diferite structuri de costuri un nivele relevant al cheltuielilor directe si/sau indirecte asupra costurilor si a caror distributie corecta poate inlatura situatiile de supraevaluare,subevaluare sau subventionare a costurilor; -identificarea purtatorilor de costuri, respectiv a produselor, lucarilor, serviciilor si activitatilor ce fac obiectul calculatiei precum si a decupajelor tehnico-organizatorice si tehnologice in care se realizeaza; -stabilirea criteriului de structurarea a cheltuielilor pe elemente primare de cheltuieli sau articole de calculatie.

3. OBIECTIVELE CONTABILITATII MANAGERIALE IN FIRMA

Obiectivele contabilitatii managerial reprezinta un element primordial al acestei sectiuni a contabilitatii ce priveste necesitatea organizarii acesteia in cadrul entitatilor economice. Obiectivele contabilitatii managerial s-ar putea grupa astfel: Obiective de evidenta analitica a structurilor contabile care iau nastere in urma operatiunilor si activitatilor derulate de entitati: active, datorii, capitaluri proprii, venituri, cheltuieli si rezultate; Obiective de performanta privind calculul unor indicatori partiali si integrali utilizati in masurarea rentabilitatii operatiunilor si activitatilor entitatii precum si a costului acestora; Obiective de previzionare si control realizate prin intermediul bugetelor de venituri si cheltuieli detaliate de la nivelul de entitate la nivel de functie, structura tehnicoorganizatorica, activitate, produs, lucrare sau serviciu realizat; Realizarea unui control de gestiune exercitat asupra activitatii entitatii prin sistemul informational al costurilor, abaterilor bugetelor si a indicatorilor de monitorizare, masurare si control al performantei. Obiectivele contabilitatii manageriale statuate in cadrul conceptiei constau in furnizarea informatiilor necesare asistarii procesului decisional pentru realizarea unui obiectiv fundamental al gestiunii economico-financiare a entitatilor economice respectiv maximizarea valorii de piata a acestora, ceea ce presupune urmatoarele actiuni: - angajarea si combinarea factorilor de productie in activitati si proiecte cu rentabilitati ridicate; - realizarea unui control al performantelor i calitatii in mod analitic la nivelul fiecarei activitati/proiect care consuma resurse; - asigurarea politicii de crestere a valorii entitatii, prin mentinerea si imbunatatirea

indicatorilor de echilibru financiar. Obiectivele contabilitatii manageriale in cadrul acestei conceptii de organizare se bazeaza pe analiza a doi indicatori de masurare a performantelor activitatii entitatii respectiv: 1. rezultatul exercitiului; 2. Valoarea adaugata. Contabilitatea de gestiune are ca obiect: - cunoasterea detaliata a proceselor de alocare a resurselor in interiorul intreprinderii pe centre de responsabilitate si pe produse; - metode de transformare a resurselor consumate in rezultate - elaborarea previziunilor avand la baza consumurile trecute putandu-se evalua in timp consecintele activelor viitoare. Contabilitatea de gestiune furnizeaza date care vin sa completeze informatiile din contabilitatea financiara si ele se adreseaza exclusiv managerilor ca beneficiari interni de date. Rezulta ca, contabilitatea de gestiune are ca finalitate furnizarea informatiilor necesare luarii deciziilor de catre manageri avand in fond 2 scopuri: - calcularea costurilor; - influentarea comportamentului celor care pot actiona asupra costurilor. In cadrul intreprinderii contabilitatea manageriala mai are drept scop si urmatoarele obiective: - cresterea calitatii produselor si serviciilor firmei; - reducerea timpului necesar pentru proiectarea, crearea si livrarea produselor si serviciilor; - satisfacerea totala a clientilor.

4. FACTORII CARE INFLUENTEAZA ORGANIZAREA CONTABILITATII MANAGERIALE

Sunt avute in vedere principiile continuitatii activitatii , permanentei metodelor, prudentei , independentei exercitiului financiar, evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv , intangibilitatii , necompensarii. Toate aceste conventii si principii intra in organizarea contabilitatii, impreuna cu factorii principali si specifici care influenteaza maniera de organizare a contabilitatii si anume: forma de proprietate, forma juridica de constituire , marimea unitatii patrimoniale. Intr-o intreprindere, modul de luare al deciziilor poate fi centralizat sau descentralizat. Studiile au demonstrat ca o centralizare in luarea deciziilor prevaleaza influenta si viziunea managerilor in difuzarea informaiei contabile. O autonomie, imbinata cu o descentralizare a conducerii intreprinderii, confera serviciului financiarcontabil posibilitatea sa impuna propria viziune in difuzarea informatiei. Exista o serie de factori care influenteaza modul de organizare a sistemului informational contabil, si anume: marimea intreprinderii, modul de luare a deciziilor centralizat sau descentralizat, interdependenta dintre serviciul financiar contabil si celelalte structuri organizatorice din intreprindere, pozitia atribuita serviciului contabil in cadrul intreprinderii, utilizarea noilor tehnologii si produse informatice in prelucrarea si comunicarea informatiei contabile, conceptia monista sau dualista in organizarea sistemului contabil, modul de obtinere a informatiilor interne si a informatiilor externe, influenta exercitata de organele de conducere si de control dintr-o intreprindere. Elaborarea unui sistem informational integrat, care sa reuneasca toate structurile organizatorice dintr-o intreprindere, in cadrul careia sistemul contabil informational este chemat sa raspunda tuturor nevoilor informationale formulate de celelalte servicii si compartimente asigura un volum de informatii mare si o calitate sporita a informatiilor difuzate. Daca celelalte structuri organizatorice dintr-o intreprindere nu-si exprima

nevoile si nu exista un dialog, un schimb de informatii constant si reiterativ, difuzarea si calitatea informatiilor contabile vor fi influentate in sens negativ.

5. ADAPTAREA SISTEMULUI DE CONTURI DIN CONTABILITATEA FINANCIARA LA EXIGENTELE ORGANIZARII CONTABILITATII MANAGERIALE
Clasa 9 de conturi - Pentru organizarea contabilitatii de gestiune, folosirea conturilor din aceasta clasa este optionala. 90 Decontari interne 901 Decontari interne privind cheltuielile 902 Decontari interne privind productia obtinuta 903 Decontari interne privind diferentele de pret Aceste conturi sunt conturi de reflectare sau conturi oglinda care asigura autonomia contabilitatii manageriale fata de contabilitatea financiara. Decontari interne privind cheltuielile cont de pasiv Se crediteaza: - in cursul perioadei de calculatie cu cheltuielile efective de exploatare preluate din contabilitatea financiara in corespondenta cu debitul conturilor din grupa 92 - Conturi de calculatie (921, 922, 923, 924, 925) Se debiteaza numai la sfarsitul perioadei de calculatie cu decontarea cheltuielilor efective catre contabilitatea financiara astfel: - decontarea productiei obtinute la cost de inregistrare prestabilit prin creditul contului 931 - decontarea diferentelor de pret intre costul efectiv si costul prestabilit prin creditul contului 903 - decontarea costului subactivitatii prin creditul contului 902 - decontarea productiei neterminate in cost efectiv prin creditul contului 933 In urma decontarilor catre contabilitatea financiara a costurilor efective determinate prin contabilitatea manageriala contul 901 se soldeaza. Decontari interne privind productia obtinuta - cont de pasiv dupa functia contabila, iar dupa natura soldului este cont bifunctional. Acest cont evidentiaza decontarile intre subunitati privind productia obtinuta dar are si rolul de a determina diferentele de pret intre costul efectiv si cel prestabilit. Se crediteaz n cursul lunii cu: - valoarea produciei obinute n cost prestabilit prin debitul contului 931 Se debiteaza la sfarsitul lunii cu: - valoarea productiei obtinute in cost efectiv prin creditul contului 921 - cheltuielile de desfacere prin creditul contului 925 Se crediteaza la sfarsitul lunii cu: - diferentele de pret intre costul efectiv si cel prestabilit in corespondenta cu debitul

contului 903 Pentru inchidere, contul se va credita in corespondenta cu debitul contului 901. La sfarsitul lunii se soldeaza. Decontari interne privind diferentele de pret cont de active care are rolul de a evidentia la sfarsitul lunii diferentele de pret intre costul efectiv al productiei obtinute si costul prestabilit al acesteia. Se debiteaza la sfarsitul lunii cu diferentele de pret in corespondenta cu creditul contului 902 astfel: - in negru pentru diferentele nefavorabile - n rosu pentru diferentele favorabile Se crediteaza la sfarsitul lunii cu diferentele de pret decontate catre contabilitatea financiara prin debitul contului 901. Contul nu prezinta sold. 92 Conturi de circulatie 921 Cheltuielile activitatii de baza 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare 923 Cheltuieli indirecte de productie 924 Cheltuieli generale de administratie 925 Cheltuieli de desfacere Cu ajutorul acestor conturi se realizeaza colectarea cheltuielilor pe destinatii. Functia contabila a acestor conturi se adapteaza la tipul sau metoda de calculatie aleasa. Sunt conturi de activ. Cheltuielile activitatii de baza cont de active care colecteaza pe debit cheltuielile aferente activitatii de baza si deconteaza pe credit costurile efective ale productiei finite si a celei neterminate. Se debiteaza: - in cursul lunii cu cheltuielile directe aferente activitatii de baza preluate din contabilitatea financiara prin creditul contului 901 - la sfarsitul lunii cu cheltuielile indirecte de productie si de administratie generala repartizate prin creditul conturilor 923, 924 - cu costurile efective ale sectiilor auxiliare (mai rar) prin creditul contului 922 - la sfarsitul lunii cu cheltuielile de desfacere in corespondenta cu contul 925 Se crediteaza: - la sfarsitul lunii cu valoarea in cost efectiv a productiei neterminate prin debitul contului 933 - la finele lunii cu valoarea productiei finite in cost efectiv in corespondenta cu debitul contului 902

Contul se soldeaza. In functie de metoda de calculatie aleasa, contul 921 se detaliaza pe analitice: pe produse, lucrari, servicii, comenzi, faze de fabricatie, etc. Cheltuielile activitatii auxiliare cont de active care colecteaza pe debit cheltuielile efective preluate din contabilitatea financiara si se crediteaza cu costurile efective repartizate sectoarelor care beneficiaza de activitatea auxiliara. Contul se detaliaza pe analitice pe fiecare sector auxiliar. Se debiteaza: - in cursul lunii cu cheltuielile preluate din contabilitatea financiara aferente activitatii auxiliare prin creditul contului 901 - la sfarsitul lunii cu cota de cheltuieli generale aferenta lucrarilor si serviciilor prestate catre terti prin creditul contului 924 Se crediteaza: - la sfarsitul lunii cu costurile aferente productiei neterminate prin debitul contului 933 - la sfarsitul lunii cu costurile efective aferente productiei finite decontate sectoarelor beneficiare prin debitul conturilor 923, 924, 925 si mai rar 921 Se soldeaza dupa decontarea costurilor efective aferente activitatii auxiliare. Cheltuielile comune ale sectiilor (cheltuielile indirecte de productie) cont de active care tine evidenta cheltuielilor pe centre de cost la nivelul unei sectii de productie. Desi sunt cheltuieli indirecte fata de obiectul de calculatie, ele sunt totusi cheltuieli directe fata de centrul de costuri. Se detaliaza pe analitice pe fiecare sectie productiva in parte. Se debiteaza: - in cursul lunii cu cheltuielile comune ale sectiilor preluate din contabilitatea financiara prin creditul contului 901 - la sfarsitul lunii cu costurile efective decontate de activitatile auxiliare prin creditul contului 922 Se crediteaza: - la sfarsitul lunii cu repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculatie prin debitul contului 921 - la sfarsitul lunii cu decontarea costului subactivitatii prin debitul contului 902 Dupa repartizarea cheltuielilor indirecte de productie, contul se soldeaza. Cheltuielile generale de administratie cont de activ care colecteaza toate cheltuielile indirecte ale intreprinderii atat fata de obiectele de calculatie, cat si fata de locurile generatoare de costuri. Se debiteaza: - in cursul lunii cu toate cheltuielile indirecte colectate generate de activitatea generala a intreprinderii prin contul 901 - la sfarsitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922

Se crediteaza: - la sfarsitul perioadei cu cheltuielile generale repartizate asupra lucrarilor si serviciilor auxiliare prestate tertilor prin debitul contului 922 si asupra obiectelor de calculatie prin debitul contului 921 Daca aceste cheltuieli generale de administratie nu se includ in costul produsului, ele nu se vor repartiza prin debitul contului 921, ci vor fi suportate din rezultatul intreprinderii, caz in care se crediteaza in corespondenta cu debitul contului 902. Dupa repartizare, contul se soldeaza. Cheltuielile de desfacere cont de active care colecteaza si repartizeaza toate cheltuielile legate de productia vanduta. Se debiteaza: - in cursul lunii cu cheltuielile colectate generate de desfacerea /distributia productiei prin contul 901 - la sfarsitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922 Se crediteaza: - la sfarsitul lunii cu repartizarea acestor cheltuieli asupra costului productiei prin contul 921, iar in cazul utilizarii metodei globale prin debitul contului 902 In urma repartizarii, contul se soldeaza.

93 Costul productiei 931 Costul productiei obtinute 933 Costul productiei in curs de executie Aceste conturi au rolul unor conturi de stocuri ce evidentiaza productia finita si respectiv cea neterminata. Sunt conturi de activ si functioneaza astfel: Costul productiei obtinute cont de active care tine evidenta productiei finite sau a lucrarilor executate si a serviciilor prestate. Se debiteaza: - in cursul lunii la cost prestabilit al productiei obtinute prin contul 902 Se crediteaza: - la sfarsitul lunii cu valoarea in cost prestabilit a produselor finite decontate contabilitatii financiare prin contul 901 La sfarsitul lunii, contul se soldeaza. Costul productiei in curs de executie cont de active care tine evidenta productiei neterminate la cost efectiv. Se debiteaza: - la sfarsitul lunii cu valoarea productiei neterminate in cost efectiv prin creditul conturilor 921, 922 Se crediteaza: - la sfarsitul lunii cu valoarea in cost efectiv a productiei neterminate decontate

contabilitatii financiare prin contul 901 (regulamentul de aplicare a legii contabilitatii prevede decontarea acestei productii neterminate prin debitul contului 902, caz in care urmeaza apoi inchiderea contului prin formula: 901 = 902)

6. METODA DE CALCULATIE A COSTURILOR APLICABILA IN CADRUL FIRMEI

Calculatia costurilor este una din componentele principale ale contabilitatii manageriale, avand ca si obiect general determinarea costurilor prestabilite, inregistrarea cheltuielilor ocazionate de activitate de productie, executarea de lucrari, prestari servicii, determinarea costului efectiv, delimitat pe fiecare purtator de cost sau sector de activitate, stabilirea abaterilor dintre costul prestabilit si costul efectiv, analiza acestora cat si determinarea rezultatelor analitice. Obiectivele calculatiei costurilor sunt: - determinarea costului prestabilit, standard antecalculat pe purtatori de cost si sectoare de activitate; - colectarea cheltuielilor de productie, administrarea si determinarea costului efectiv; - determinarea abaterilor dintre costul prestabilit si cel efectiv, analiza acestora cat si determinarea rezultatelor analitice; - determinarea costurilor ca baza a formarii preturilor de vanzare. Astfel, unul dintre principalele concepte cu care opereaza calculatia costurilor este cel de cheltuiala, adica expresia baneasca a utilizarii resurselor. Acestea se pot clasifica dupa diferite criterii: - dupa posibilitatea de identificare a cheltuielilor pe purtator si pe sectoare: - cheltuieli directe - cheltuieli indirecte - cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor - cheltuieli generale ale sectiei - cheltuieli generale ale intreprinderii - dupa natura economica: - cheltuieli cu munca vie (salarii brute, contributii, fond de somaj etc.) - cheltuieli cu munca materializata (materii prime si materiale, energie, combustibil, amortizare, intretinere, reparatii etc.)

- dupa necesitatile de planificare si postcalcul: - elemente primare Metoda de calculatie este calea de urmat prin utilizarea unor procedee specifice de calculatie in scopul realizarii obiectivului primordial al contabilitatii de gestiune, respectiv determinarea costului unitar pe purtator si pe sectoare de activitate. Clasificarea metodelor de calculatie: a. Dupa momentul la care se efectueaza calculatia comparativa procesului de productie: - metoda de calculatie de tip prestabilit (antecalculatie) - metoda costurilor standard - metoda de calculatie de tip efectiv - metoda globala, pe faze, pe comenzi b. Dupa modul de cuprindere a cheltuielilor in determinarea costului unitar, metode de calculatie se impart in: - metoda de calculatie de tip absorbant, total sau filtoasting - metoda globala, pe faze, pe comenzi, standard cost - metoda de calculatie de tip partial - metoda direct costing - metoda costurilor directe c. Dupa evolutia metodelor intalnite: - metoda de tip clasic: - metode globala - metoda pe faze - metoda pe comenzi - metoda evaluate: - metoda standard cost - metoda direct costing - metoda THM (tarif, ora, masina) Procedee de calculatie costurilor - se utilizeaza urmatoarele categorii de procedee: procedee de determinare si delimitare a cheltuielilor pe purtator si pe sectoare procedee de repartizare a cheltuielilor indirect procedee de separare a cheltuielilor in variabile si fixe procedee de determinare a costului productiei de fabricatie interdependent procedee de determinare a costului unitar Metoda de calculatie a costurilor aplicabila in firma S.C. TITOMIX S.R.L. este cea a costurilor standard, care consta in calcularea costului standard de productie pe baza standardelor de consum elaborate. Costul standard reprezinta un cost prestabilit cu caracter normativ ce actioneaz atat ca etalon de masurare si comparatie a costului efectiv, cat si ca instrument de orientare si precizare a conditiilor in care trebuie sa se desfasoare procesul de productie. Standardele reprezinta marimea maxima a unui anumit consum necesar pentru fabricarea unei unitati dintr-un produs.

Intreprinderile ce aplica aceasta metoda trebuie sa elaboreze: standarde cantitative standarde calitative (valorice). Standardele cantitative sunt elaborate de catre personalul tehnic (ingineri), pe baza documentatiei tehnologice avandu-se in vedere conditiile concrete de activitate a intreprinderii. Ele se caracterizeaza printr-o valabilitate mare in timp (2-3 ani), schimbarea acestora fiind impusa doar de aparitia unei modificari in tehnologia de fabricatie. Standardele valorice reprezinta expresia valorica a standardelor cantitative. Ele sunt calculate de economisti, contabili prin aplicarea preturilor si tarifelor la standardele cantitative si se caracterizeaza printr-o valabilitate mica in timp ( 2-4 luni). Intrucat controlul consumurilor este mai eficient in momentul aparitiei lor, standardele se stabilesc pentru o unitate de produs. Dupa finalizarea unei perioade de gestiune determinate, ele sunt recalculate pentru intregul volum al productiei. Standardele pot fi calculate prin doua metode in baza datelor: anilor precedenti (in medie pe 3 ani); cercetarilor de inginerie. A doua metoda este mai eficienta si se utilizeaza de circa 67 % de intreprinderi. Metoda standard-cost se aplica mai mult de intreprinderile producatoare, la care ciclul de productie consta dintr-un sir de operatiuni succesive. Consumurile standarde privind munca directa se divizeaza in: 1) standarde de timp; 2) standarde de tarif. Conform metodei standard cost abaterile se determina prin intermediul unor calcule speciale, avand la baza insa compararea intre consumurile efective si cele standard.

7. ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI

Sistemul de management prin bugetarea activitatilor firmei presupune stabilirea si corelarea unui ansamblu de obiective si strategii anuale care vizeaza profitabilitatea si lichiditatea afacerii. Bugetele firmei sunt instrumente de planificare si control al performantelor financiare ale firmei. Bugetul de venituri si cheltuieli ne ajuta sa estimam si sa controlam profitul, bugetul de investitii ne determina sa gasim solutii de finantare, iar bugetul de incasari si plati ne arata situatia lichiditatilor pentru sustinerea activitatilor firmei. Pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli se vor intocmi bugete specifice pe tipuri de venituri si pe tipuri de cheltuieli si se va tine cont de toate elementele care pot influenta dimensiunea financiara a unei activitati. De exemplu, pentru estimarea cifrei de afaceri anuale se va tine cont de: modificarea gamei de produse, extinderea portofoliului de clienti, revizuirea politicii de preturi si discount-uri, stabilirea termenelor de incasare, evolutia fortei de vanzare, dimensiunea canalelor de distributie si, nu in ultimul rand, se va tine cont de impactul mijloacelor de reclama si publicitate. In functie de strategiile si modalitatile de actiune stabilite pentru realizarea vanzarilor se vor evalua toate resursele necesare si se vor dimensiona implicatiile financiare asupra intregii activitati a firmei. Departamentul financiar poate elabora bugetul de incasari si plati operationale, aferent vanzarilor catre clienti si achizitiilor de la furnizori, in functie de valoarea contractelor sau a comenzilor si in functie de termenele de plata negociate. Procedura de elaborare a bugetelor anuale cuprinde urmatoarele etape: -realizarea succinta a unui plan de afaceri care sa evidentieze obiectivele financiare ale firmei: cifra de afaceri si profit, necesar de finantare si surse de finantare; -stabilirea componentei sistemului de bugete: tipologia, formatul, structura si continutul fiecarui buget; -alocarea responsabilitatilor pentru elaborarea bugetelor; -elaborarea proiectelor de bugete, ca rezultat al testarii diferitelor scenarii si al negocierii acestora intre diferite compartimente si cu conducerea generala a companiei; -intocmirea si aprobarea bugetelor companiei. Prin intermediul rapoartelor de control bugetar se compara rezultatele obtinute cu bugetele aprobate, se constata diferentele si se analizeaza cauzele acestor abateri, in scopul informarii conducerii si luarii masurilor corective necesare realizarii obiectivelor firmei.

RAPORT CURENT A REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE ESTIMATE ALE SOCIETTII: Indicator Valori realizate Valori recalculate Cretere economic 2007 (RON) 2008 (RON) 2008/2007 Venituri totale 12000 12500 1,41 % Cifra de afaceri 9600 11000 14,58 % Profit brut 1300 1800 38,46 % VENITURI SI CHELTUIELI Situatia financiara pe anul 2008 se prezinta astfel: 1.VENITURI - venituri din activitatea de baza 90.000 RON 2. CHELTUIELI - total cheltuieli 46.411 RON - impozit Profit 25 % 33.970 RON Profit net 9.619 RON Situatia costurilor SC TITOMIX SRL se prezinta astfel: TOTAL COSTURI 46.411 RON 01.CHELTUIELI MATERIALE 15.850 RON - combustibili 6.650 RON - piese auto 3.650 RON - amortizarea mijloacelor fixe 895 RON - energie , apa 2.875 RON - alte cheltuieli 1.780 RON 02. CHELTUIELI CU MUNCA VIE 30.561 RON Cheltuieli cu personalul 27.981 RON Din care: - salarii personal 21.420 RON - CAS 22% 3.245 RON - Somaj 3% 1.240 RON - Asigurari sanatate 7% 1.020 RON - Comision 0.75% 595 RON - Fond accidente 0.5 % 461 RON - Impozit 10% 2.580 RON

8. STUDIU DE CAZ
Spre exemplificare presupunem urmatoarele: o intreprindere de confectii din bumbac prezinta cheltuielile generale de productie ale sectiei n evolutie (Tabel 1). Productia medie este de 216.000 RON si productia standard 300.000 RON. S.C. TITOMIX S.R.L. Sectia Confectii din bumbac pentru imbracaminte Situatia cheltuielilor generale de productie in evolutie - RON Nr. Specificatie crt. 0 1 00 Valoarea productiei I Cheltuieli fixe din care: - salarii TESA sectie - accesoriile salariilor TESA (asig soc, sanatate, somaj, risc, etc.) - amortizarea utilajelor - alte chelt fixe II Chelt variabile Anii 1998 Tabel 1 Media 7 216.000 16.794 11.380

1996 2 120.000 12.620 8.500 3.400.

1997 3 180.000 13.085 8.800 3.520

1999 2000 4 5 6 215.000 250.000 315.000 15.555 10.500 4.200 20.495 14.000 5.600 22.213 15.100 6.040

4.552

665 55 23.800

705 60 24.815

780 75 26.000

815 80 31.745

975 98 33.600

788 74 27.992

din care: - cheltuieli cu 8.700 9.200 9.800 14.500 15.300 intretinerea si 11.500 functionarea utilajelor -en electrica 15.000 15.500 16.000 17.000 18.000 16.300 -alte cheltuieli 100 115 200 245 300 192 variabile TOTAL: 36.420 37.900 41.555 52.240 55.813 44.786 Tinandu-se seama de datele de mai sus modalitatea de determinare a cheltuielilor presupune: -pentru cheltuielile fixe s-a elaborat si bugetul cheltuielilor generale de productie (tabelul 2) S.C. TITOMIX S.R.L. Sectia Confectii din bumbac pentru imbracaminte Situatia cheltuielilor generale de productie - RON Tabel 2 Nr.Crt Specificatie Chelt per precedenta Cheltuieli standard . 0 1 2 3 0 Valoarea productiei 216.000 300.000 I Cgheltuieli fixe din care: 16.794 16.794 - salarii TESA sectie 11.380 11.380 - accesorii la salarii 4.552 4.552 - amortizare 788 788 - alte cheltuieli fixe 74 74 II Cheltuieli variabile din care: 27.992 36.188 - cheltuieli intretinere utilaje 11.500 14.130 - energie electrica 16.300 21.825 - alte cheltuieli variabile 192 233 III TOTAL : 44.786 52.982 IV Cota chelt gen ale administratiei 18.800 20.400 V TOTAL GENERAL : 63.586 73.382 Bugetul de cheltuieli redat n tabelul 2 este sinteza indicatorilor pe sectii, ateliere, etc. in functie de conditiile concrete din fiecare intreprindere. Bugetul cheltuielilor generale de administratie si desfacere are aceeasi metodologie prezentata in tabelul 1 (bugetul cheltuielilor generale de productie). Presupunem ca totalul cheltuielilor medii de administratie sunt de 215.000 RON, iar cheltuielile standard sunt de 280.000 RON. Se va proceda la repartizarea acestor cheltuieli generale de administratie in functie de valoarea productiei pe total societate.

Organizarea contabilitatii costurilor in metoda standard-cost se poare realiza prin una din variantele: metoda standard-cost partial; metoda standard-cost unic; metoda standard-cost dublu. Metoda standard-cost partial presupune inregistrarea costurilor partiale in contul Productie (analitic locuri de cheltuieli) si in cadrul acestora pe articole de calculatie (materiale, manopera, cheltuieli regie, etc.). Contul Productie va avea in debit cheltuielile efective, in credit costurile standard ale produselor obtinute si la finele lunii productia neterminata la costul standard. La finele perioadei de gestiune, produsele finite, productia neterminata evaluata la costuri standard vor fi comparate cu cheltuielile efective ale productiei, diferenta reprezentand abatere de la costul standard ce se inregistreaza in Abateri de la costul standard (analitic pe articole de calculatie; in debit avem depasirile si in credit, economiile). Abaterile vor fi inregistrate apoi in contul de Profit si pierdere. Metoda standard-cost unic. In cazul aplicarii acestei variante de calcul, contul Productie se va debita cu materiale consumate, manopera, cheltuieli de regie la costuri standard si se vor credita cu costurile standard aferente produselor obtinute. Soldul exprima costul standard al productiei neterminate. Metoda standard-cost dublu. Metoda standard-cost dublu presupune inregistrarea consumurilor si decontarea acestora atat la nivelulcosturilor efective cat si la nivelul costurilor standard. Contul utilizat este Cont de compensare standard utilizat numai in cazul acestei metode. Depasirile sau economiile apar sub forma unor indici de eficienta si nu sub forma de abateri.

Astfel, presupunem in urma calculelor ca dispunem de urmatoarele date (si vom calcula dupa metoda standard-cost partial) : Situatia cheltuielilor efective si standard, abaterile inregistrate - RON Tabelul 3 Nr Specificatie Consumuri Abateri crt. La cost efectiv La cost standard 0 1 2 3 4 1. Materiale 56.800 57.500- 700 2. Manopera 20.700 18.300+ 2.400 3. Cheltuieli regie 11.226 9.800+ 1.426 TOTAL : 88.726 85.600+ 3.126 Se vor inregistra in contabilitate consumurile efective:

921/materiale = 901 / 56.800 RON Cheltuielile activitatii Decontari interne de baza privind cheltuielie 921/manopera = 901 / 20.700 RON Cheltuielile activitatii Decontari interne de baza privind cheltuielie 921/cheltuieli regie = 901/11.226 RON Cheltuielile activitatii Decontari interne de baza privind cheltuielie Se va inregistra costul standard al productiei: 931 = 901 / 85.600 Costul productiei obtinute Cheltuielile activitatii de baza / materiale 57.500 manopera 18.300 regie 9.800 Decontarea productiei la costurile standard 902 = 921 / 85.600 Decontari interne privind Cheltuielile activitatii de baza productia obtinuta materiale 57.500 manopera 18.300 regie 9.800 Inregistrarea abaterilor de la costurile standard: 921/materiale = 903 / 700 RON Cheltuielie activitatii Decontari interne privind de baza diferenta de pret 903/manopera = 921/manopera 2.400 RON Decontari interne privind Cheltuielile activitatii diferenta de pret de baza 903/regie = 921/regie 1.426 RON Decontari interne privind Cheltuielile activitatii diferenta de pret de baza Decontarea productiei obtinute la costuri efective: 901 = 931/ 88.726 RON Decontari interne Costul productiei obtinute privind cheltuielile /materiale 56.800 manopera 20.700 regie 11.226 Inregistrarea abaterilor aferente productiei obtinute: 903/material = 931/ 700 RON Decontari interne privind Costul productiei obtinute diferenta de pret 931/manoper = 903/ 2.400 RON

Costul productiei obtinute

Decontari interne privind diferenta de pret 931/regie = 903/ 1.426 RON Costul productiei obtinute Decontari interne privind diferenta de pret Inregistrarile de mai sus se regasesc pe conturi, in schema de mai jos: D 921 /Materiale C 1) 56.800 57.500 ) 4) 700 D 921 /Manopera C 1) 20.700 3) 18.300 4) 2.400 D 921 /Cheltuieli de regie C 1) 11.226 9.800 3) 1.426 4) D 901/ C 5) 88.726 1) 56.800 1) 20.700 1) 11.226 D 931/Materiale C 2) 57.500 5) 56.800 6) 700 D 931/Manopera C 2) 18.300 5 20.700 ) 6) 2.400 D 2) 6) D 6) D 4) 931/Regie 9.800 ) 1.426 903/Materiale 700 ) 931/Manopera 2.400 ) C 2.400 C 700 C 11.226

D 4) D 3)

903/Regie 1.426 902/ 85.600 2) 6)

C 1.426 C 85.600

9. CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII MANAGERIALE

Reflectarea fidel a realitatii economico-financiare si a consecintelor sale sociale, umane, institutionale sunt atributele definitorii ale contabilitatii, pentru perfectionarea careia se bat, se lupta si muncesc astazi cei mai redutabili specialisti in stiinta conturilor. Preocupati de standarde, de convergenta, de reflectarea contabila a realitatii, profesionistii contabili se preocupa in fapt de economie, de institutii, de oameni. Este poate, cea mai frumoasa parte a profesiei contabile. Este unul din motivele pentru care Uniunea Europeana a luat in considerare oportunitatea recunoasterii profesiei contabile la nivel european. In fata provocarilor europene, contabilitatea romaneasca nu putea sa ramana pasiva si fara reflexe. Ea s-a adaptat proceselor de normalizare, armonizare si convergenta, atat prin intermediul unor institutii nationale, cat si prin actiunea organismelor ce reprezinta profesia contabila. Procesul de armonizare a contabilitatii romanesti cu cerintele Standardelor Internationale de Contabilitate (IAS/IFRS) si cu Directivele contabile europene, care armonizeaza regulile si principiile de referinta cu privire la elaborarea situatiilor financiare anuale ale institutiilor publice, reprezinta una dintre cele mai curajoase provocari pentru mediul administrativ. Exista o terminologie-cheie care a invaluit lumea europeana dezvolta si toate marile puteri economice ale lumii, dar pe care noi abia le descifram, cum ar fi: Principiile Contabile General Acceptate in Statele Unite US GAAP . Standardele Internationale de Raportare Financiara IFRS. Standarde de Contabilitate pentru Sectorul Public IPSAS.

10.

BIBLIOGRAFIE

1. C. Caraiani, M. Dumitrana, Contabilitate si control de gestiune, Ed. InfoMega, Bucuresti, 2004 2. Gh. Fatacean, Contabilitate manageriala, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2009 3. I. Ionascu, Control de gestiune, Ed. Economica, Bucuresti, 2003 4. O. Calin, Gh. Carstea, Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor, Ed. Genicod, Bucuresti, 2002

5. http://www.scribd.com