FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

SPECIALIZAREA: AUDIT ȘI GUVERNANȚĂ CORPORATIVĂ

ANUL: II

PROIECT
CONTABILITATE MANAGERIALĂ
APROFUNDATĂ

MASTERANZI: FURTUNA ALEXANDRA

MOGA ANDA ……………..

Suceava, 2015

Aplicaţia 1: Exemplificare privind raportul dintre contabilitatea financiară şi

contabilitatea managerială sau de gestiune
• Evidenţierea determinării costurilor şi rezultatului, precum şi a raportului dintre profit şi
vânzări atât în contabilitatea financiară, cât şi în contabilitatea de gestiune;

Determinarea costurilor în contabilitatea financiară

Elemente de calcul Valori in U.M.

• Cheltuieli cu materialele 58.000
• Cheltuieli cu personalul 29.000
• Alte cheltuieli 17.000
• Cost Total 104.000
• Vânzări 165.000
• Rezultat(profit) 61.000
• Profit/ Vânzări 36,97%

Din contul de profit şi pierdere simplificat se observă un profit de 61.000 lei,

reprezentând astfel 36,97% din vânzări.
• Pornind de la datele exemplului luat la punctul a) şi dispunând de următoarele informaţii:
produsele P1 şi P2 se află în fază de creştere/maturitate, produsul P3 în fază de declin,
pentru produsul P2 concurenţa este puternică, iar pentru produsul P1, concurenţa este
redusă, să se specifice care vor fi deciziile care ar putea fi luate de manageri pentru fiecare
din cele trei produse. Dacă spre exemplu, produsul P2 ar fi un produs nou, introdus de
curând pe piaţă, iar concurenţa este redusă, la ce decizie ar trebui să recurgă managerii?

Elemente de calcul BISCUITI CU BISCUITI BISCUITI Total

CIOCOLATA CU OVAZ SARATI

• Cheltuieli cu 27000 19500 11500 58000

materialele
• Cheltuieli cu 13500 9700 5800 29000
personalul
• Alte cheltuieli 9000 5500 2500 17000
• Cost total 49500 34700 19800 104000
• Vânzări 77700 68400 18900 165000
• Rezultat (profit) 28200 33700 -900 61000
• Profit % 36,29 49,27 - 39,97%

Produsul P2, BISCUITI CU OVAZ aduce in medie un profit de 49,27% iar P1,
BISCUITI CU CIOCOLATA aduce un profit de 26,29% Produsul P3, BISCUITI SARATI a
generat o pierdere care a condus la scăderea profitului pe total la 39,97%;
P2 se află în faza de creştere/maturitate, veniturile din vânzări acoperind costurile,
rezultând astfel profit. Se remarcă faptul că produsul P2 este cel mai rentabil (49,27%).
Concurenţa pentru acest produs este redusă, qcest lucru însemnând o creştere a cererii, respectiv
a vânzărilor.
 Acest produs trebuie în continuare inovat, modernizat şi promovat în rândul clienţilor.
Totodată, costurile pot fi reduse pentru a creşte vânzările, astfel evitându-se starea de declin.

Aplicatia2: Identificarea şi determinarea cheltuielilor şi veniturilor unei

entităţi economice şi întocmirea contului de profit şi pierdere după cele două
modele (după natura cheltuielilor şi după funcţiile întreprinderii)

• Delimitarea cheltuielilor şi a veniturilor unei entităţi economice în vederea întocmirii

contului de profit şi pierdere (repartizarea cheltuielilor după natura economică şi
reflectarea acestora în contul de profit şi pierdere care vizează gruparea cheltuielilor din
exploatare după natura economică; repartizarea cheltuielilor pe destinaţii şi întocmirea
contului de profit şi pierdere având în vedere gruparea cheltuielilor după funcţiile
întreprinderii). Se va alege un sigur produs realizat de firma respectivă.

Societatea S.C. BISKREAM S.R.L. prezintă un cont de profit şi pierdere cu gruparea

cheltuielilor din exploatare după natura operaţiilor, folosind sistemul continental de înregistrare
contabilă. Societatea S.C. OREO S.R.L. prezintă un cont de profit şi pierdere cu gruparea
cheltuielilor din exploatare după funcţiile întreprinderii, folosind sistemul anglo-saxon de
înregistrare contabilă. Obiectul de activitate al celor două întreprinderi este producţia de biscuiti.
(P1 – BISCUITI CU CIOCOLATA, P2 – BISCUITI CU OVAZ , P3- BISCUITI SARATI, P4-
BISCUITI CU SEMINTE)
Pentru obţinerea BISCUITI CU CIOCOLATA se consumă trei tipuri de materii prime:
A(ciocolata), B(cacao) şi C(zahar).
Pentru evaluarea stocului de materie primă A(ciocolata) se foloseşte metoda inventarului
intermitent:
• stoc iniţial 800 kg * 17 lei/kg;
• achiziţii 650 kg * 17 lei/kg;
• stoc final 1000 kg * 17 lei/kg.
Pentru evaluarea stocului de materie primă B(CACAO) se folosește metoda FIFO:
• stoc inițial 300 kg * 15 lei/kg, 100 kg * 14 lei/kg;
• cumpărări 300 kg * 15 lei/l, 200 kg * 16 lei/kg;
• consum 300 kg.
Pentru evaluarea stocului de materie primă C se folosește metoda FIFO:
• stoc inițial 500 kg * 3 lei/kg, 150 kg * 4 lei/kg;
 • cumpărări 330 kg * 3 lei/kg, 160 kg * 4 lei/kg;
• consum 700 kg.

Societatea înregistrări următoarele cheltuieli:

• Cheltuieli salariale 70000 lei , din care aferente muncitorilor care lucrează în producţie
40000 lei, personalului administrativ 25000 lei şi personalului din sectorul de desfacere
15000 lei;
• Cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială 27,8%
• Cheltuieli cu amortizarea 5000 lei, din care amortizarea aferentă utilajelor de producţie
2000 lei, amortizarea spaţiului de producţie 10000 lei, amortizarea sediului administrativ
8000 lei şi amortizarea mijloacelor de transport utilizate în sectorul de desfacere 12000
lei;
• Cheltuieli privind combustibilul consumat de mijloacele de transport 15000 lei
• Cheltuieli privind alte materiale consumabile (coli, pixuri) 8000 lei
• Cheltuieli privind energia electrică 18000 lei , din care aferente utilajelor şi spaţiului de
producţie 13000 lei şi sediul administrativ 5000 lei
• Cheltuieli de reclamă şi publicitate 21000 lei
• Cheltuieli privind dobânzile 10000 lei
• Cheltuieli cu impozitul pe profit 18000 lei
Atât societatea SC.BISKREAAM S.R.L., cât şi societatea S.C. OREO S.R.L. deţin
fiecare câte 50% din capitalul societăţii S.C. BELVITA S.R.L. care raportează la sfârşitul
perioadei un profit de 80000 lei.
În cursul perioadei s-au obţinut 120000 bucăţi, din care au fost vândute 102000, la preţul
de vânzare de 2,5 lei/bucată.

A). Identificarea cheltuielilor

Cheltuieli de exploatare
a) Cheltuieli cu materia primă:
materia A: 800 kg x17lei/buc + 650 kg x 17 lei/buc – 1000 kg x 17 lei/kg = 7650 lei
FIFO :
materia primă B: (300 kg * 15 lei/kg) + (100 kg * 14 lei/kg) + (100 kg * 15 lei/kg) = 7400 lei
materia primă C: 500 kg* 3 lei/kg+ 150 kg *4 lei/kg+50 kg*3 lei/kg=2400 lei
Ch mat. prime= 7650+7400+2400=17450 lei
b) Cheltuieli cu salariile: 70.000 lei
c) Cheltuieli cu amortizarea: 50.000 lei

d) Cheltuieli cu combustibilul consumat de mijloacele de transport 15000 lei

e) Cheltuieli privind alte materiale consumabile (coli, pixuri) 8000 lei
f) Cheltuieli privind energia electrică 18.000 lei
g) Cheltuieli de reclamă și publicitate 21.000 lei
h) Cheltuieli cu contribuțiile salariale: 70.000 x 27,8% = 19460 lei
i) Cheltuieli cu dobânzile: 10000 lei
j) Cheltuieli cu impozitul pe profit: 18000 lei

2. REPARTIZAREA CHELTUIELILOR DUPĂ FUNCȚIILE ÎNTREPRINDERII

Nr. Cheltuieli după natură TOTAL Producţie Administraţie Desfacere
Crt

1 Cheltuieli cu materia 17450 17450 - -

primă

2 Cheltuieli cu salariile 70000 40000 12000 18000

3 Cheltuieli cu asigurările 19460 11120 3336 5004

şi protecţia socială

4 Cheltuieli cu amortizarea 50000 30000 8000 12000

5 Cheltuieli cu 15000 - - 15000

combustibilul

6 Cheltuieli cu alte 8000 - 8000 -

materiale consumabile

7 Cheltuieli cu energia 18000 13000 5000 -

electrică

8 Cheltuieli cu reclamă şi 21000 - - 21000

publicitate

TOTAL 218910 111570 36336 71004

Repartizarea cheltuielilor după funcţiile întreprinderii

3. CMP = 111570 lei / 120000 buc = 0,93 lei/buc.
Venituri privind costul produselor finite: 102000 buc *2,5lei/ buc=255000 lei.
Venituri privind costul produselor vândute: 102000 buc * 0,93 lei/ buc= 94860 lei
Venituri privind costul stocurilor de produse: 255000-94860=160140 lei
4. ÎNTOCMIREA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
- după natura economică lei
N-1
Venituri:
-Cifra de afaceri 255000
Total venituri 255000
Venituri privind costul stocului 160140
Cheltuieli:
-Cheltuieli cu materia primă 17450
-Cheltuieli cu materiale consum. 23000
-Cheltuieli de personal 89460
-Cheltuieli cu energia electrică 18000
-Cheltuieli de reclamă şi publicitate 21000
-Cheltuieli cu amortizarea 50000
-Cheltuieli cu dobânda 10000

Total cheltuieli (mai puţin venituri privind costul stocurilor) 228910

Profitul aferent entităţilor asociate sau asocierilor în participaţie 50 % *80.000= 40000

Rezultatul înainte de impozitare 66090

Cheltuieli cu impozitul pe profit 18000
Rezultatul exerciţiului 48090

- după funcţiile întreprinderii

N-1 N
- Cifra de afaceri 255000
- Costul bunurilor vândute 94860
Marja brută 160140
- Cheltuieli administrative 33336
- Cheltuieli de desfacere 71004
- Cheltuieli cu dobânda 10000
Profitul aferent entităţilor asociate sau asocierilor în 40000
participaţie
Rezultatul înainte de impozitare 66090
- Cheltuieli cu impozitul pe profit 18000
Rezultatul exerciţiului 48090
• Pentru aceeași firmă luată în studiu se va determina costul de producție al produsului
”N”(alt produs față de cel ales la punctul nr.1), respectiv se vor reflecta în contul de profit
și pierdere cheltuielile care au format costul (contul de profit şi pierdere cu reflectarea
cheltuielilor după funcţiile întreprinderii). În datele exemplului va trebui să fie prezentate şi
cheltuielile celorlalte sectoare (administrativ şi de desfacere), precum şi determinarea
acestora.
Întreprinderea SC. BISKREAM S.R.L prezintă următoarele date pentru producerea de
fuste de blugi:
- achiziţii materie primă: 20.000 lei ;
-cheltuieli cu salariile:
-directe 25.000 lei,
- indirecte de producţie 15.000 lei,
- personalului de conducere a unităţii 10.000 lei,
- personalului din departamentul desfacere 8.000 lei;
-cheltuieli cu publicitatea 8.000 lei
-cheltuieli de întreţinere a echipamentelor şi utilajelor 5.000 lei
-cheltuieli cu materiale indirecte
-din secţiile de producţie 6.000 lei
-din sectorul administrativ şi de conducere a unităţii 2.000 lei
-din departamentul desfacere 3.000 lei
-cheltuieli cu amortizarea
-din secţiile de producţie 25.000 lei
-din sectorul administrativ şi de conducere 6.000 lei
-din departamentul desfacere 7.000 lei
- cheltuieli cu energia şi apa
-din secţiile de producţie: 7.000 lei
-din sectorul administrativ şi de conducere 3.000 lei
- din departamentul desfacere 4.000 lei
- stoc iniţial de materii prime: 3.000 lei
-stoc final de materii prime: 7.000 lei
-stoc iniţial al producţiei în curs de execuţie 5.000 lei
-stoc final al producţiei în curs de execuţie 8.000 lei
 -stoc iniţial al produselor finite 4.000 lei
-stoc final al produselor finite 7.000 lei
-venituri obţinute din vânzarea produselor finite 300.000 lei
REZOLVARE
I. Calculul costului de producţie pentru produsul finit ( BISCUITI CU OVAZ ) obţinut în
cursul perioadei
Costul de producţie = Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte
A.Cheltuieli directe
Sold iniţial de materii prime 3.000 lei +
Achiziţii de materii prime 20.000 lei –
Sold final de materii prime 7.000 lei =
= Cheltuieli cu materii prime 16.000 lei

Cheltuieli cu materii prime 16.000 lei +

Cheltuieli cu salarii directe 25.000 lei=
= Total cheltuieli directe de producţie 41.000 lei

B.Cheltuieli indirecte
• Cheltuieli generale de producţie

Cheltuieli indirecte cu salariile din secţiile de producţie 15.000 lei +

Cheltuieli de întreţinere a echipamentelor şi utilajelor din sec. producţie 5.000 lei +
Cheltuieli cu materiale indirecte din secţiile de producţie 6.000 lei +
Cheltuieli cu amortizarea din secţiile de producţie 25.000 lei +
Cheltuieli cu energia şi apa 7.000 lei =
= Total cheltuieli indirecte de producție 58.000 lei

• Cheltuieli totale de producţie = 41.000 lei + 58.000 lei = 99.000 lei

Cheltuieli totale de producţie 99.000 lei +

Sold iniţial al producţiei în curs de execuţie 5.000 lei –
 Sold final al producţiei în curs de execuţie 8.000 lei =
= Cost de producţie al produsului final obţinut 96.000 lei
• Cheltuieli generale de administraţie

Cheltuieli ale personalului de conducere a unităţii 10.000 lei +

Cheltuieli cu materiale indirecte din sectorul administrativ şi de conducere a unităţii
2.000 lei +
Cheltuieli cu amortizarea din sectorul administrativ şi de conducere
6.000 lei +
Cheltuieli cu energia şi apa din sectorul administrativ şi de conducere
3.000 lei
= Total cheltuieli generale de administraţie 21.000 lei

• Costul de întreprindere = 99.000 lei + 21.000 lei = 120.000 lei

• Cheltuieli generale de desfacere

Cheltuieli cu publicitatea 8.000 lei +

Cheltuieli cu salariile personalului din departamentul desfacere 8.000 lei +
Cheltuieli cu materiale indirecte din departamentul desfacere 3.000 lei +
Cheltuieli cu amortizarea din departamentul desfacere 7.000 lei +
Cheltuieli cu energia şi apa din departamentul desfacere 4.000 lei =
= Total cheltuieli desfacere 30.000 lei

• Cost complet comercial = 120.000 lei + 30.000 = 150.000 lei

Sold iniţial al produselor finite 4.000 lei +

Produse finite obţinute 191.000 lei -
Sold final al produselor finite 7.000 lei =
= Costul de producţie al produsului finit vândut 188.000 lei

II. Întocmirea contului de profit şi pierdere cu reflectarea cheltuielilor după funcţiile

întreprinderii
 Indicatori Sume
Cifra de afaceri netă 300.000
- Costul de producţie al bunului vândut( fusta) 188.000
= Rezultatul brut 112.000
- Cheltuieli de desfacere 30.000
- Cheltuieli generale de administrație 21.000
+ Alte venituri din exploatare -
Rezultatul brut din exploatare 61.000
+ Alte venituri și cheltuieli -
- Impozit pe profit ( 16 % ) 9760
= Profit sau pierdere net/netă 51.240

• În vederea exemplificării situaţiei costului bunurilor fabricate şi a bunurilor vândute să se

prezinte principalele cheltuieli de exploatare şi soldurile conturilor de stocuri pentru anul
2014, cu valorile exprimate în euro.
euro
CheltuieCheltuieli de exploatare Producţie Administraţie Desfacere Total
1. Cheltuieli cu materii prime 3000 - - 3000
2. Alte cheltuieli materiale - 1000 1000
consumabile
3. Cheltuieli cu energia şi apa 1800 700 800 3300
• Cheltuieli cu personalul 10000 5000 6000 21000
• Cheltuieli cu asig. şi prot. 2780 1390 1668 5838
socială
• Cheltuieli cu combustibilul - - 5000 5000
• Cheltuieli cu reclama şi 3000 3000
publicitatea
Total 17580 8090 16468 42138
Costul bunurilor vândute=42138 euro
Costul de producţie=17580 euro

Aplicatia 3: Exemplificarea modului de absorţie a cheltuielilor indirecte

• Să se exemplifice modul de absorţie a cheltuielilor indirecte, ţinându-se cont de toate bazele
de absorţie (repartizare) care se pot alege în vederea calculului ratelor de absorţie a
cheltuielilor indirecte, ţinând cont de elementele pe care le puteţi considera într-un centru
de cost. Particularizând apoi situaţia pentru un singur produs, unde se cunosc toate
situaţiile şi se consideră baza de alocare a cheltuielilor indirecte ore manoperă directă să
se determine costul total pentru produsul exemplificat. Ulterior să se întocmească şi o
situaţie comparativă prin utilizarea tuturor bazelor calculate anterior.

Se considere pentru un centru de cost urmatoarele elemente:

Total cheltuieli indirecte = 102000 RON
Numar ore manopera directe= 1050 h
Total salarii directe= 70000 ron
Total materii directe=41000 ron
Total ore masina=700 h
Numar produse=89000 buc
Se calculeaza rata de absorptie a chelt
uielolor indirecte (RAI)
• RAI=102000/10500=97,14 lei/ora

• RAI=102000/70000=1,46cheltuieli indirecte pe o unitate din salarii directe

• RAI=102000/41000=2,48 lei cheltuieli indirecte pe 1 leu materii directe

• RAI=102000/700=145,71 lei cheltuieli indirecte pe 1 h masina

• RAI=102000/110000=0,92 lei cheltuieli indirecte la 1 leu cost primar

• RAI=102000/89000=1,1 leu cheltuieli pe unitate de produs

Produsul biscuiti cu seminte:

materii prime folosite=17000 lei
salarii directe=35000 lei
ore manopera directa=450 ore
ore masina=380 ore
Considerand ca s-a ales ca baza de alocare ore manopera directa ca metoda considerata cat mai
apropiata de realitate costul unitar va fii.
Materii prime folosite=17000 lei
Salarii directe=35000 lei
Cost primar=52000 lei
Cheltuieli indirecte=37000 lei
Cost total=89000
Se poate intocmi si o situatie comparativ prin utilizarea tuturor bazelor de absorptie prezentate.
Baza de Ore Salarii Materii Cost Ore Cost unitar
absorptie manoper directe directe Primar masina
a

RAI 97,14 146% 248% 92% 143,71 1,1

COST UNITAR 450 35000 17000 52000 380 1

X
CALCULUL 450*97,1 35000*1,4 5000*2,48 52000*0,92 380*143,7 1,1
4 6 1
CHELTUIELI 43713 51100 42160 47840 54609 1,1
DIRECTE
ABSORBITE
DE COSTUL
UNITAR AL
PRODUSULUI

• Ţinându-se cont de datele exemplului şă se evidenţieze utilizarea ratei de absorţie a

cheltuielilor indirecte (RAI) în vederea stabilirii plusului sau minusului de absorţie.

CENTRU DE COST BUGET REAL

CHELTUIELI INDIRECTE 102000 93000

ORE MANOPERA DIRECTA 1050 1200

SALARII DIRECTE 70000 65000

MATERIALA DIRECTE 41000 50000

ORE MASINI 700 820

NUMAR PRODUSE 89000 97000

RAI PRESTBILIT 97,14

Cheltuieli absorbite conform buget=97,14 lei/ora
Cheltuieli absorbite de activitatea reala=120*97,14=116568
Minus de absorbtie= 93000-116568=23568

• Exemplificarea absorţiei cheltuielilor indirecte în afara producţiei, cu specificarea bazelor

de repartizare (absorţie) care pot fi luate în funcţie de tipurile de cheltuieli.

Vanzari
Cheltuieli de vanzare, marketing estimate=41000 ron
Vanzari total estimate=203000 ron
RAI prestabilit==41000:203000*100=20,19%

Cercetare dezvoltare

Cheltuieli de cercetare estimate=35000 ron

Cost productie estimat=111200 ron
RAI prestabilit=Cheltuieli estimate/Cost productie=35000:112000*100=31,47%

Distributie

Cheltuieli de distributie estimate=48000 ron

Cost productie estimat=112000 ron
RAI prestabilit=48000/112000*100=43,16%

Administratie
Cheltuieli de administratie estimate=32000 ron
Cost productie estimat=112000 ron
RAI prestabilit=32000/112000*100=28,78%
Aplicatia 4: Exemplificarea metodelor de calculaţie a costurilor parţiale

• Să se exemplifice ţinând cont de obiectul de activitate al entităţii luate în studiu metodele de

calculaţie a costurilor parţiale: metoda costurilor variabile şi metoda costurilor specifice.

Metoda costurilor variabile

Compania BISKREAM SRL are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de biscuiti
prin magazinele proprii. Managerul general al companiei analizează starea financiară a
companiei în scopul creşterii profitului. În acest sens următoarele date sunt valorificate astfel:

ELEMENT LEI PE UNITATE DE PRODUS %

Pretul de vanzare 2 100
Costuri variabile 1,1 55
Marja contributiei 0,9 45

Valoarea costurilor fixe este de 22000 pentru perioada analizată.

Prima variantă de creştere a profitului a fi: dacă o activitate promoţională suplimentară realizată
de companie, al cărei cost estimat ar fii 11000 de lei pe perioada analizată ar creşte volumul
vânzărilor la 108000 ea ar trebui sau nu desfăşurată?
A doua variantă , cea mai complexă ar fi: vânzările curente ale companiei pe perioadei analizată
sunt de 36000 buc de biscuiti sarati. Vânzările ar putea creşte cantitativ cu 22% dacă preţul de
vânzare ar scade de la 2 lei la 1,8 lei dar acest lucru ar putea fi realizat dacă ar creşte costurile de
marketing cu 7000 lei pe perioada analizată.
Care este soluţia cea mai avantajoasă?
Prima variantă
Din informaţiile prezentate rezultă că marjă contribuţiei este de 45% . În consecinţă compania v-
a înregistra o marjă a contribuţiei de 45% din venituri suplimentare de 108000, ceea ce însemna
46800 lei. Deoarece costurile fixe previzionate vor creşte cu 11000 lei, înseamnă că profitul din
această activitate suplimentară ar fi de 37600.
Varianta 2
În tabel sunt prezentate comparativ situaţiile cu care se confruntă compania:starea actului şi
schimbările ce s-ar putea iregistra în activitatea companiei.
ELEMENT 36000 BUCATI VANDUTE 43920 BUCATI VANDUTE
VALOAREA DE VANZARE 72000 79056
COSTURI VARIABILE 39600 43481
MARJA CONTRIBUTIEI 32400 35575
COSTURI FIXE 22000 29000
PROFIT 12400 6575
Costurile variabile pentru cele 36000 de bucăţi au fost calculate prin aplicarea cotei de 55%
asupra valorii de vânzare.
Analizând comparativ cele 2 alternative pe care le-ar putea avea compania, observăm că prima
variantă ar putea genera un profit de 12400 de lei iar cea de-a doua un profit de 6575 . Având în
vedere indicatorii soluţia cea mai bună ar fi reprezentată de prima variantă.

Metoda costurilor specifice

În scopul prezenţei metode s-au utilizat datele prezentate în următorul tabel. Elementele de
costuri prezentate în raportul întocmit de contabilul companiei au fost reanalizate în scopul
delimitării lor în variabilele fixe, directe şi indirecte.
Element Magazin 1 Magazin 2 ADMINISTRATI TOTAL DELIMITAT DE
E TIP COST
Costuri directe, 43220 42306 15000 100526
din care
Energie si apa 3000 3500 6500 FIX
Materiale 2120 1056 3176 FIX
nestocate
Marfa vanduta 21000 18500 39500 VARIABIL
Intretinere si 2000 2200 4200 FIX
reparatie
Paza si protectie 1500 1300 2800 FIX

Salarii taxe si 4000-variabil 4500-variabil 12000 39900 FIX+VARIABI

taxe salariale 9000-fixe 10400-fixe L
Amortizare 600 850 3000 4450 FIX
Costuri - - 12800 12800
indirecte, din
care
Materiale - - 2300 2300 FIX
nestocate
Colaboratori - - 3500 3500 FIX
Reclama si - - 4000 4000 FIX
publicitate
Servicii bancare - - 1000 1000 FIX

Servicii - - 2000 2000 FIX

telefonice
Total costuri 43220 42306 27800 112526
directe si
indirecte

Calculul costurilor centrelor de analiza prin metoda costurilor specifice se prezinta de forma:
INDICATORI MAGAZIN 1 MAGAZIN 2 TOTAL
CIFRA DE 59000 54800 113800
AFACERI
 - COST VARIABIL 25000 23000 48000
= MARJA BRUTA 34000 31800 65800

• COSTURI FIXE 18220 19306 37526

DIRECTE
= MARJA 15780 12494 28274
SEMIBRUTA
-COSTURI FIXE 12800
INDIRECTE
= REZULTAT 15474

• Să se exemplifice deasemenea situaţia deciziilor de eliminare a produselor.

Managerul firmei BISKREAM SRL îşi evaluează mix-ul de produse în încercarea de a maximiza
profitul. Obiectul de activitate a, firmei în constituie producerea şi comercializarea de pâine, În
ultimul an a comercializat 4 game de produse, toate având o piaţă de desfacere amplă. Datele
referitoare la vânzări se prezintă astfel:
Gama 1: saratele si crantanele
Gama 2: biscuiti cu creme
Gama 3:biscuiti dietetici
Gama 4: napolitane
NR ELEMENT GAMA 1 GAMA 2 GAMA 3 GAMA 4
CRT

1 VALOAREA DE 68000 62000 55000 59400

ACHIZITIE
2 CHELTUIELI DE 12000 10900 14000 9000
COMERCIALIZARE
3 CHELTUIELI 52000 47000 41000 45000
ADMINISTRATIVE
FIXE
4 TOTAL VANZARI 160800 145700 150260 140200

5 PRODUSE 67400 65200 57800 55400

VANDUTE
6 ORE DE VANZARE 9800 10500 11700 9300
NECESARE
7 PROFIT 28800 25800 40260 26800

Pentu a determina marja contribuţiei s-au calculate elementele el component: costuri variabile şi
preţul de vânzare în tabelul următor. Ulterior pe baza marjei contribuţiei s-a stabilitit marja
contribuţiei pe oră prin multiplicarea bazei contribuţie generală de o gamă de produse cu
numărul produselor din gama respective vândute pe oră.

NR ELEMENT INGHETATA INGHETATA INGHETATA INGHETATA

CR VANILIE CIOCOLATA CAPSUNI CARAMEL
T
8 PRET DE VANZARE (RD 2.38 2,23 2,6 2,53
4/5)
9 COST DE ACHIZITIE 1,01 0,95 0,95 1,07
(RD1/5)
10 COST DE 0,18 0,17 0,24 0,16
COMERCIALIZARE(2/5)
11 TOTAL COST VARIABIL 1,19 1,12 1,19 1,23
(RD9+10)
12 MARJA 2,35 1,99 2,18 2,06
CONTRIBUTIEI(RD8/11
)
13 NR DE PRODUSE 6,87 6,21 4,94 5,96
VANDUTE PE
ORA(RD5/6)
14 MARJA CONTRIBUTIEI 16,14 7,39 10,76 12,28
PE ORA(RD12*RD 13)

Gama de produse vizata pentru extinderea pieţei este gama de produse ce generaza cea mai mare
contribuţie pe oră. În cazul nostrum gama de produse, GAMA1 generează cea mai mare
contribuţie orară, de 16,14lei /oră , urmată de gama de produse, GAMA 4,cu o contribuţie orară
de 12,28 lei /oră, gama de produse GAMA 3 cu o contribuţie orară 10,76 lei /oră şi apoi gama de
produse GAMA 2 cu o contribuţie orară de 7,39 lei /oră.
Prin urmare gama de produse vizata pentru extinderea pieţei este gama de produse GAMA 1ce
generează cea mai mare contribuţie orară. Un alt aspect ce ar mai putea fi luat în considerare este
faptul că anumite produse se vând singure iar altele sunt complementare, neputând fi vândute sau
vândute într-o pondere mai scăzută dacă lipseşte produsul principal.