Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

Programul de Studii: Contabilitate, audit financiar si expertiza contabila

Proiect la disciplina
AUDIT

Studiu de caz „GHlobal Medical”

GHlobal Medical este o companie care produce şi distribuie echipament medical şi care
încearcă să obţină permisiunea de a fi listată la bursa din Londra. Pentru a se conforma cu
reglementările privitoare la guvernanţa corporativă, consiliul de administraţie GHlobal Medical
a înfiinţat un comitet de audit, fără a mai întreprinde nimic în acest sens. Totodată, consiliul de
administraţie al companiei intenţionează să organizeze o recepţie luna viitoare în care să invite
acţionarii majoritari, reprezentanţii băncilor cu care cooperează şi auditorii externi pentru a le
expune strategia elaborată în vederea accesării cotaţiei la bursa de valori.
Şeful de misiune al echipei auditorilor externi, dl. Roger Smith, a primit o solicitare din
partea consiliului GHlobal Medical de a furniza câteva sfaturi cu privire la elaborarea acestei
strategii. Dna. Jessica Park, preşedinta consiliului, l-a asigurat pe dl. Smith că aceste servicii de
consultanţă vor fi achitate de către companie separat de cele de audit extern. In plus, dl. Smith
abia a aflat că, a primit recent, drept moştenire de la o rudă îndepărtată, acţiuni GHlobal
Medical reprezentând aproximativ 5% din capitalul acesteia.

CERINȚE

• Explicați măsurile pe care trebuie să le adopte consiliul de administrație pentru a se

conforma cu reglementările privind guvernanța corporativă necesare accesării
cotației bursiere.
Marea Britanie detine cel mai mare numar de coduri de guvernanta corporativa,
aproximativ o treime din totalul codurilor emise de tarile member ale U.E. si a acceptat si coduri
internationale si paneuropene.
Meritul de a fi elaborat primul Cod de Conducere Corporativa (1992) cu 19 recomandari,
îi revine lui Sir Adrian Cadbury, presedintele companiei Cadbury, materialul sau (Report and
Code of Best Practice) stând la baza Codului Bursei Londoneze. Codul Cadbury stabilea
pentru prima oara regulile de baza ale administrarii unei companii pentru a se obtine cresterea
eficientei, concomitant cu un comportament nediscriminatoriu fata de actionari. În timp, aproape
toate companiile transnationale si-au definit propriile coduri de bune practici, devenind din ce în
ce mai transparente fata de actionari, în buna parte datorita cresterii activismului acestora, dar si
pentru ca, fiind listate la bursa, erau interesate sa aiba o imagine buna fata de furnizorii de
fonduri.
Conform Codului Cadbury, Consiliul de administratie ar trebui:
• sa se reuneasca in mod regulat, sa detina controlul eficace si total asupra companiei si sa
monitorizeze managementul executiv;
• sa includa directori nonexecutivi in masura in care perspectivele acestora sa poata fi luate
in considerare;
• sa aiba un program formal, ce trebuie sa cuprinda problemele semnificative ce necesita
decizia consiliului de administratie, astfel incat conducerea si controlul companiei sa fie
bine stabilite
• Consiliul de administratie trebuie să se asigure că este menţinută o relaţie obiectivă şi
profesională cu auditorii. Ţine de datoria consiliului de administraţie să prezinte o
evaluare echilibrată şi inteligibilă a poziţiei companiei.

Cum am mentionat mai sus, Consiliul de administraţie ar trebui să includa directori

nonexecutivi în masura în care perspectivele acestora să poată fi luate în considerare. Ar trebui să
existe o procedură aprobată pentru directori, în promovare sarcinilor specifice, astfel încât sa
poata primi consiliere profesională independent, dacă este cazul, servicii suportate de companie.
In Marea Britanie, directorii nonexecutivi sunt numiti de Consiliul de administratie
pentru a echilibra puterea directorilor executivi. In acelasi timp, ei sunt perceputi ca o
componenta importanta, independenta si pozitiva a unui Consiliu de administratie eficient.
Consiliul de administratie reprezinta interesele actionarilor intr-o maniera responsabila si
profesionala si trebuie sa fie condus de un director nonexecutiv respectat. Responsabilitatile
acestuia ar trebui sa fie clar definite si criteriile de evaluare ar trebui sa fie implementate pentru a
se asigura remuneratiile corecte pentru o performanta eficace, prin intermediul comitetului de
remuneratie.
Raportul Smith din Marea Britanie, elaborat de Sir Robert Smith aduce recomandari
Consiliului de administatie in ceea ce priveste codul de buna practica al companiilor cotate la
Bursa. Dintre aceste recomandari enumar: Consiliul de Administratie ar trebui sa stabileasca un
comitet de audit alcatuit din cel putin trei membri, care ar trebui sa fie toti directori non-
executivi independenti. Cel putin unul din membrii comitetului de audit ar trebui sa aiba o
experienta financiara semnificativa, recenta si relevanta.
Comitetul de audit ar trebui sa furnizeze o supraveghere a procesului de guvernanta
corporativa si sa aiba o legatura directa cu actionarii prin intermediul unui raport separat de
raportul anual. Principalul rol si responsabilitatile ar trebui sa fie stabilite in termenii de referinta
scrisi si ar trebui sa includa:
• Monitorizarea integritatii declaratiilor financiare ale companiei, verificarea
problemelor de raportare semnificative si a concluziilor incluse;
• Verificarea sistemului de control intern al companiei si, doar daca este cerut, in mod
expres, de un comitet de risc sau consiliul de administratie, a sistemelor de
management al riscurilor;
• Monitorizarea si verificarea eficacitatii functiei de audit intern a companiei;
• Monitorizarea si verificarea independentei, obiectivitatii si eficacitatii auditului
extern, luandu-se in considerare cerintele de reglementare si profesionale relevante
din Maria Britanie.
Conform Codului Combinat companiile trebuie să ţină cont de câteva aspecte:
• fiecare companie ar trebui condusă de un consiliu de administraţie eficient, care este
colectiv responsabil de succesul companiei;
• ar trebui să fie o separare clară a responsabilitaţilor de la varful companiei, între
conducerea consiliului de administraţie şi responsabilitatea executivă a conducerii
afacerilor companiei. Nu ar trebui să existe o singură persoană cu drept majoritar de
decizie.
• consiliul de administraţie ar trebui să includă o stabilitate între directorii executivi si
directorii nonexecutivi (in particular, directori non-executivi independenti), astfel încât
nici o persoană sau grup restrâns de personae să domine puterea de decizie a consiliului.
• numirea în consiliul de administraţie ar trebui să existe o procedură formală, riguroasă şi
transparentă pentru numirea noilor directori în consiliu.
• consiliului de administraţie ar trebui săi se furnizeze, periodic, informaţii într-o formă şi o
calitate adecvată,pentru a îmbunătăţii luarea deciziilor.
• consiliul de administraţie ar trebui să iniţieze o evaluare anuală, formală şi riguroasă, a
performanăelor proprii,precum şi pe cele ale comitetelor şi directorilor.
• toţi directorii ar trebui înscrişi pentru realegere la intervale regulate, pentru continuarea
performanţelor satisfăcătoare.
• nivelurile de remuneraţie ar trebui să fie suficiente pentru atragerea, retinerea şi
motivarea calitaţii conducerii,dar o companie trebuie să evite plătirea a mai mult decât
este necesar.
Totusi, prevederile Institutului Auditorilor Interni din Maria Britanie si Irlanda depasesc
in anumite privinte Codul Combinat, in sensul ca resping principiul: “conformeaza-te sau
explica” in favoarea adoptarii unui “set de reguli uniforme de guvernanta corporative”.
 • Indicați responsabilitățile pe care comitetul de audit GHlobal Medical trebuie să și le
asume vis-à-vis de auditorii externi ai companiei.

In prezent, auditul extern a fost atras de valul riscului si abordare acestuia s-a mutat de la
“riscul auditului” la “riscul afacerii”, adica la riscurile cu care se confrunta clientul, in cazul
mentionat White Lab, la mediul de afaceri in care acesta actioneaza si la operatiunile si procesele
de control.
Rolul comitetului de audit este, in prezent, bine inradacinat un cultura de afaceri.
Comitetele de audit au devenit obligatorii pentru majoritatea burselor de actiuni internationale.
In atentia comitetului de audit trebuie sa intre in primul rand procesele de audit extern
si audit intern, dar si conturile finale din raportarile anuale, sistemul de control intern,
managementul riscurilor, conformitatea cu reglementarile, politicile, legile si procedurile
operationale de lucru, codul de conduita al organizatiei, managementul financiar si investitiile
special atunci cand se impune cercetarea anumitor problem posibile din cadrul organizatiei.
Deasemeni, rolul auditului extern este de a verifica, in mod independent, daca ceea ce pare a fi
real este intr-adevar real. Sarcinile auditului extern si al auditului intern ar trebui sa fie
coordonate pentru a asigura o acoperire adecvata de catre audit si pentru a se minimalize
dublarea eforturilor.
În centrul preocupărilor organismelor de reglementare şi mediului academic occidental se află, în
ultimii ani, comitetul de audit deoarece s-a format convingerea că de caracteristicile
comitetului de audit depinde calitatea rapoartelor financiare. Această preocupare a avut ca
rezultat apariţia Standardului internaţional de audit 260 –„Comunicarea problemelor de audit
celor responsabili cu guvernanţa”. În acest standard sunt prezentate informaţiile pe care auditorii
financiari externi trebuie să le aducă la cunoştinţa persoanelor responsabile de guvernarea
întreprinderii. Ca parte a acestor consilii de supraveghere, comitetele de audit sunt supuse unor
reglementări tot mai stricte astfel încât membrii lor să aibă cunoştinţe tot mai bune de
contabilitate şi finanţe şi să dispună de o marjă de independenţă clară faţă de management.
Principalele responsabilităţi ale comitetului de audit includ:
• supervizarea tuturor rapoartelor financiare emise de firmă (situaţii financiare interimare şi
finale, alte informaţii financiare publicate de către firmă);
• monitorizarea relaţiilor cu auditorul extern;
• monitorizarea activităţii şi a resurselor auditorilor interni;
• aprecierea măsurii în care controlul intern poate identifica şi înlătura diferite categorii de
riscuri;
• supervizarea politicilor şi practicilor de prevenire şi detectare a erorilor şi fraudelor;
• supervizarea politicilor şi practicilor firmei de respectare a eticii în afaceri.

Tot comitetelor de audit le revine sarcina de a selecta auditorii financiari ai firmei. Cum
de calitatea acestora din urmă depinde reputaţia membrilor comitetelor de audit, devine evidentă
preocuparea comitetelor de audit în selectarea unor auditori buni. Un audit de calitate va servi la
protejarea comitetului de audit şi a managerilor firmei prin diminuarea şanselor existenţei unor
denaturări semnificative în situaţiile financiare. În acest scop, atât managerii cât şi membrii
comitetelor de audit trebuie să fie foarte vigilenţi atunci când apreciază respectarea cerinţelor
etice de către auditorii financiari. O atenţie speciala trebuie acordată independenţei auditorilor
financiari, cu deosebire în situaţia în care firmele de audit au încheiat cu respectivul client şi un
contract de consultanţă. În acest sens, fac menţiunea că, în urma falimentelor provocate de fraude
financiar-contabile, majoritatea legislaţiilor naţionale impun sau măcar recomandă, prin codurile
de etică ale profesiei de auditor financiar, ca o firmă care furnizează unui client servicii de audit
financiar să nu încheie cu acel client şi un contract pentru furnizarea de servicii de consultanţă.
O bună guvernare a întreprinderii presupune şi o bună colaborare între comitetul de audit,
consiliul de supraveghere, consiliul de conducere şi manageri.
De fapt, comitetul de audit intern, prin responsabilităţile pe care le are, asistă consiliul de
supraveghere şi cel de conducere să-şi păstreze independenţa necesară faţă de managementul
firmei. Acest lucru este posibil deoarece comitetul de audit trebuie să aibă autoritatea, care nu-i
poate fi restricţionată, în probleme cum ar fi: căutarea şi obţinerea opiniei profesionale a unui
specialist extern; accesul la resursele şi informaţiile firmei atunci când are nevoie; desfăşurarea
propriilor investigaţii şi activităţi; consultarea cu auditorul extern în orice problemă considerată
importantă. Toate acestea îl plasează pe membrul comitetului de audit pe o poziţie importantă în
cadrul firmei, atât din punctul de vedere al celor care supraveghează activitatea firmei, cât şi din
punctul de vedere al aşteptărilor acţionarilor.

Studiu de caz
A.Managerul XXX a adoptat recent o decizie referitoare la consolidare la consolidarea politicii
de marketing a companiei.Potrivit acestei decizii, compania urmeaza sa faca o investitie in
vederea achizitionarii unui lot de autoturisme utilitare pentru a asigura distributia produselor sale
catre client si renuntarea la serviciile distribuitorilor externi.Lotul de autoturisme este compus
din 50 de masini de dimensiuni diferite, la un cost de aproximativ 20.000 de euro/buc.

Se cere:
Indicati tipurile de audit intern aplicabile in cazul proiectului de investitii initiat de
companie.
Pentru fiecare timp de audit identificat discutati obiectivele urmarite de auditorii interni.

În ţara noastră legea prevede următoarele tipuri de audit: audit de sistem, audit de performanţă,
audit de regularitate. Tipurile de audit sunt prezentate astfel:
a. auditlul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi
control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient,
pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora;
b. auditul performanţei, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea
obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază
dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c. auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe
seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului
principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile.3
Tipurile de audit intern aplicabile in cazul proiectului de investitii initiat de companie sunt:
auditul de sistem si auditul performantei.
Prin audit, in general se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea
exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu de calitate.
Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei.
Pentru fiecare tip de audit identificat se urmaresc obiectivele urmatoare:
• examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala
• obiectul examinarii il poate constitui orice informatie
• scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia
• calitatea opiniei exprimate trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce presupune ca
persoana care face aceasta examinare are anumite responsabilitati pentru activitatea sa si
 trebuie sa fie o persoana independenta
• evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmarite si examinarea impactului efectiv
• evaluarea sistemelor de management si control intern

B.Imaginati-va ca sunteti auditor intern intr-o companie.Prima anuala pe care o primiti

este de 10%din salariul dumneavoastra,este remunerate sub forma unor actiuni detinute in
capitalul companiei respective.
Considerati ca independent dvs este pusa in periol? Argumentati raspunsul

Daca prima anuala de 10% din salariul auditorului ar fi remunerata prin cota parte din actiunile
firmei, independenta acestuia ar fi afectata. intr-un sens exagerat el ar putea fi influentat sa ia
anumite decizii ori sa dea anumite declaratii pentru a orienta imaginea firmei spre o tinta dorita. 
Ar putea exsta si posibilitatea de a fi constrans sa aiba un comportament diferit decat daca nu ar
fi actionar. De obicei actionarii unei firme sunt interesati de profit si insista ca lucrurile sa fie
facute cat mai repede, ignorand anumite detalii, anumite proceduri pe care auditorul le-ar solicita
prin exercitarea functiei sale. Insa daca apare ca si actionar, s-ar putea ca el sa adopte acest stil de
lucru putin superficial de multe ori, ne mai acordand aceeasi importanta amanuntelor din mediul
intern firmei. Cu toate acestea nu e o regula ca independenta auditorului sa fie pusa in pericol.
depinde si de persoana auditorului si cat de influentabila este, pentru ca fiind actionar oricum va
avea inters penrtru bunul mers al firmei, nu pentru dezechilibrarea ei.

C.Sunteti auditor intern la compania XXX.Cu ocazia unei misiuni de revizuire au constatat ca
directorul compartimentului de salarizare mentine in baza de date pentru statul de salarii numele
unor fosti angajati, care au plecat din companie.In ultimele 12 luni in mod constant directorul
respective a efectuat plata salariilor aferente acestor persoane intr-un cont bancar personal.

Se cere:

Descrieti procedurile de control care ar permite diminuarea riscului de frauda

Standardele Internaționale de Audit definesc frauda: “Frauda este o acțiune cu caracter
intenționat întreprinsă de una sau mai multe persoane din rândul conducerii unei organizații, al
celor însărcinați cu guvernanța, al angajaților sau terților, acțiune care implica utilizarea
înșelăciunii în scopul obținerii unui avantaj injust sau ilegal”. Fraudele pot fi comise de angajați,
subcontractori, parteneri de afaceri, clienți sau organizații pentru a obține bani, proprietăți sau
servicii, pentru a evita plata sau pierderea unor servicii sau pentru a asigura avantaje în scop
personal sau instituțional.
La nivelul firmei, deturnarea activelor este determinată în principal de către angajaţi. Profitând
de poziţia pe care o ocupă sau de accesul la anumite date pe care le pot modifica, unii angajaţi
pot utiliza mijloace ilegale pentru a sustrage active din firma în care lucrează. Schemele aferente
fraudelor săvârşite asupra situaţiilor financiare şi realizate din interiorul firmei au în vedere
manipularea tranzacţiilor şi operaţiunilor desfăşurate în cadrul principalelor procesele
economico-financiare: achiziţii/plăţi, vânzări-încasări, trezorerie şi echivalente de trezorerie,
finanţare, investiţii, producţie/stocare şi salarii-personal.
În evaluarea riscului de fraudă, auditorul trebuie să ţină cont de factorii determinanţi ai riscului,
acele evenimente sau condiţii care indică o incitare, o presiune de comitere a actului ilicit sau
care oferă o oportunitate de săvârşire a fraudei.
Procedurile de control care ar permite diminuarea riscului de frauda sunt evidentiate in
urmatorul tabel:

Risc Risc -Detalii Control

Introducerea incorecta a Informatiile cheie in cadrul Introducerea informatiilor
informatiilor input de salariilor sunt introduse gresit. input de salarizare nu trebuie
salarizare ca urmare a unor
erori sau intentionat (frauda)
Procesarea sau plata incorecta
a salariilor ca urmare a unor
erori sau intentionat (frauda)
Procesarea sau plata incorecta
a salariilor ca urmare a unor
erori sau intentionat (frauda)
Exemplu: numarul contului
bancar, angajati care parasesc
firma (risc: continuarea platii
salariilor dupa incheierea
contractului de munca)
Calculul incorect al salariilor
Procesarea incorecta a
salariilor/plati dublate/plati
fictive
sa fie doar in controlul
persoanei care se ocupa cu
inregistrarea salariilor ci
trebuie sa fie subiectul unei
reverificari (100% sau prin
sondaj) de catre o alta
persoana. De asemenea
managerul trebuie sa faca o
verificare de ansamblu si sa
aprobe salariile.
Cateva salarii aleatorii vor fi
calculate in afara aplicatiei de
salarii in fiecare luna pentru a
detecta eventuale erori in
algoritmul de calcul.
Crearea unor rapoarte de
control care sa analizeze
corectitudinea salariilor si care
pot identifica potentiale erori.
Aceste rapoarte de analiza nu
inlocuiesc controalele
mentionate anterior dar pot
reprezenta controale
complementare:
1.Raport cu modificarile de
accese in aplicatia de salarii
2. Raport cu totalul salariilor 
care include o comparatie cu
lunile precedente (salariul
brut, deduceri, net)
3. Raport de control cu
salariile pe fiecare angajat cu
comparatie pe lunile
precedente si  includerea unor
limite  de semnalizare (minim
si maxim) pentru depistarea
erorilor
4. Revizuirea acceselor la
aplicatia de salarii incluzand
informatia: ce tip de acces are
fiecare utilizator pentru a se
asigura faptul ca accesele nu
au suferit schimbari
neautorizate si sunt in
concordanta cu atributiile
fiecarui membru
5. Raport cu noii angajati,
pentru evitarea platii de salarii
fictive
6. Raport de control cu
persoanele ce parasesc firma
pentru a se verifica daca
platile nu continua in lunile
 urmatoare desfacerii
contractului de munca

Indicati responsabilitatea dvs privind raportarea in astfel de circumstante.

Comunicarea existenţei unei denaturări rezultate din fraudă, frauda suspectată sau eroare către
nivelul corespunzător de conducere şi la momentul oportun este importantă, deoarece dă
posibilitatea conducerii să acţioneze în vederea adoptării măsurilor necesare.
În toate cazurile în care auditorul a obţinut probe că frauda există sau este posibil să existe, este
necesar ca problemele să fie aduse în atenţia unui nivel corespunzător de conducere.
In situaţia de mai sus datele sunt semnificativ înşelătoare, auditorul are obligaţia de a se asigura
că utilizatorii care se bazează pe situaţiile respective sunt informaţi despre prezentările eronate
conţinute în ele.
Auditorul unei instituţii financiare are datoria legală de a raporta apariţia fraudelor şi a erorilor în
faţa autorităţilor de supraveghere. În astfel de împrejurări, auditorul poate considera consultanţă
juridică de un real folos.

D.Continental Hotel este o companie hoteliera de 5 stele care ofera servicii de cazare turistilor
cat si oamenilor de afaceri care viziteaza orasul unde este localizat hotelul.Recentele modificari
legislative impugn realizarea si publicarea unor rapoarte privind performantele inregistrate de
companie.Anul trecut, hotelul tocmai a incheiat implementarea unui process de restructurare a
companiei in baza recomandarilor primate de la un grup de consultant externi pe problem privind
consolidarea guvernantei corporatiste.Astfel, hotelul dispune de un department de audit intern
garnisit cu personal adecvat care raporteaza consiliului de administratie su se subordoneaza
direct comitetului de audit constituit din 5 membri neexecutivi ai consiliului de
administratie.Seful departamentului de audit intern a decis cu consultarea comitetului de audit ca
incepand de anul acesta auditul intern sa-si schimbe strategia urmand sa adopte strategia bazata
pe riscuri.Dvs sunteti auditor intern al acestui department si ati fost desemnat impreuna cu alti 6
colegi sa formulate planul de audit bazat pe riscuri pentru anul acesta.Hotelul nu dispune de un
department in managementul riscurilor.

Se cere:
Indicati activitatile ce vor fi necesare sa le intreprindeti pentru a indeplini sarcina atribuita
Precizati care sunt informatiile cheie care v-ar permite elaborarea registrului riscurilor

Normele generale de aplicare a auditului public intern conţin o metodologie comună pentru
evaluarea riscurilor atât pentru procedura de întocmire a Planului de audit public intern, cât şi
pentru derularea unei misiuni de audit. In faza de elaborare a Programului de audit, presupunem
parcurgerea următoarelor etape:
a) Identificarea activităţilor auditabile;
b) Identificarea riscurilor inerente asociate activităţilor;
c) Stabilirea factorilor de analiză a riscurilor şi nivelelor de apreciere a acestora;
d) Stabilirea nivelului riscului pe criteriile de apreciere;
e) Determinarea punctajului total al riscului;
f) Clasarea activităţilor pe baza analizei riscurilor;
g) Ierarhizarea activităţilor care urmează a fi auditate;
h) Elaborarea tematicii în detaliu a activităţilor auditabile;
i) Elaborarea planului de audit intern anual.

Pentru a controla o intreprindere auditorul trebuie sa identifice caracteristicile proprii care o

disting de celelalte;pentru aceasta sunt cercetate si analizate informatiile urmatoare:
• Activitatea intreprinderii si sectorul din care face parte
• Organizarea si structura intreprinderii
 • Politicile generale ale intreprinderii
• Perspectivele de dezvoltare ale intreprinderii
• Organizarea administrativa si contabila
• Politicile contabile ale intreprinderii

E.Sunt auditor intern la o companie multinational iar prietenul dvs s-a angajat ca auditor la o alta
companie.Intr-o seara primiti urmatorul e-mail de la prietenul dvs
,,sunt implicat intr-o misiune de audit intern si am descoperit ca un angajat al departamentului ale
carui activitati auditez are impreuna cu sotia sa o firma si asigura(in taina) servicii de catering
companiei noastre.El spune ca nu a furnizat astfel de servicii decat in doua ocazii.Codul etic al
companiei nu are nici o prevedere referitoare la astfel de situatii iar eu am sentimental ca este o
chestiune legata de etica dar nu stiu cum sa descriu situatia intr-o maniera clara.Ma poti ajuta?”
Se cere:
Exista un fundament etic al problemei expuse.Argumentati
Care ar fi riscurile pe care le-ati sufera ca prietenul dvs sa le ia in considerare vis a vis de
cele mentionate de acesta?
Ce actiuni ar trebui sa intreprinda prietenul dvs pentru a verifica daca riscurile respective
identificate de dvs sunt controlate de companie?

1. Un comportament etic implică conştiinţa misiunii încredinţate, raţionament profesional şi

principii esenţiale de etică de la care nu se poate divaga. Etica profesională a auditorilor le cere
acestora să dea dovadă de independenţă, obiectivitate şi competenţă profesională în desfăşurarea
angajamentelor asumate. Respectarea eticii profesionale îndepărtează suspiciunile de
complicitate privind distorsionarea unor situaţii financiare, suspiciuni alimentate de interesul
financiar sau de altă natură al auditorilor în cadrul companiei auditate.
Acestea fiind spuse consider că auditorul intern care se confruntă cu problema prezentată
trebuie să menționeze situația apărută în raportul său de audit și să oefere soluții pentru
rezolvarea sa, eliminând orice suspiciune asupra obiectivității muncii sale.
2. Definirea riscului are multe variante întâlnite în literatura de specialitate. Astfel: este
„posibilitatea de-a ajunge într-o primejdie, de-a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o
pagubă". Așadar, riscurile ce trebuie luate în considerare în această situație sunt:
- riscul ca în viitor firma de catering să-și mărească numărul de prestări servicii pentru compania
la care auditorul lucrează, situație ce va putea afecta într-un final activitatea companiei;
- Codul etic al companiei se poate modifica la un moment dat, fapt ce va duce la diferinte
probleme ce pot fi eliminate în momentul auditări;

3. O modalitate de rezolvare a acestei probleme , se poate găsi parcurgând următoarele etape:

• Obţinerea informaţiilor relevante și concrete despre situația apărută;
• Identificarea problemelor pe care auditorul de consider etice pe baza informaţiilor
obţinute;
• Determinarea persoanelor sau grupurilor afectate de deznodământul dilemei pe care
acesta o are şi a modului în care vor fi ele afectate;
• Identificarea alternativelor de care dispune auditorul;
• Identificarea consecinţelor probabile ale fiecărei alternative;
• Decizia privind actiunile adecvate de întreprins