Cursuri de pregatire profesionala continua- 2010

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

ISQC 1 Standardul internaional privind controlul calitii pentru firmele care efectueaza audituri si revizuiri ale situatiilor financiare, precum si alte misiuni de asigurare si servicii conexe ISA 220- Controlul calitatii pentru auditul situatiilor financiare Urania Moldovanu- Coordonator DMCP

11 septembrie 2010

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

CUPRINS

I Aspecte generale 1. Standarde aplicabile 2. Domeniu de aplicare: 3. Obiectiv. II Cerintele standardului - Aplicarea si conformitatea cu cerintele generale - Elementele unui sistem de control al calitatii

3.3 Criteriile privind integritatea clientului 3.4 Aplicatie:Ghidul privind auditul calitatii 4. Resurse umane

4.1Aspectele legate de personal

4.2 Desemnarea echipelor de audit 4.3 Aplicatie:Ghidul privind auditul calitatii 5. Realizarea misiunii 5.1 Consecventa in calitatea realizarii misiunii 5.2 Supervizarea 5.3. Responsabilitatea de revizuire 5.4. Consultarea 5.5 Revizuirea controlului calitatii 5.6. Aplicatie:Ghidul privind auditul calitatii 6. Monitorizare

1. Responsabilitatile conducerii privind calitatea la nivelul firmei

2. Cerintele relevante de etica 3. Acceptarea si continuarea relatiilor cu clientii si a misiunilor specifice 3.1 Criteriul privind competenta 3.2 Criteriile privind conformarea cu cerintele etice

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

I Aspecte generale

1. Standarde si reglementari aplicabile: a) Standardul internaional privind controlul calitii pentru firmele care efectueaza audituri si revizuiri ale situatiilor financiare, precum si alte misiuni de asigurare si servicii conexe (ISQC1), clarificat, in vigoare pentru perioadele cu incepere sau ulterior datei de15 decembrie 2009; b) Standardul international de audit 220 (ISA 220) Controlul calitatii pentru auditul situtiilor financiare , clarificat, in vigoare pentru perioadele cu incepere sau ulterior datei de15 decembrie 2009; c) Ambele standarde, adoptate prin Hotararea Consiliului CAFR nr 152 din 23 septembrie 2009, trebuie citite in paralel cu cerintele relevante ale Codului etic pentru profesionistii contabili, emis de Federatia Internationala a Contabililor (IFAC) si adoptat prin Hotararea Consiliului CAFR nr 161 din 14 aprilie 2010, care intra in vigoare la data de 01 ianuarie 2011. 2. Domeniul de aplicare: ISQC1 trateaza responsabilitatile unei firme de audit pentru sistemul propriu de control al calitatii pentru misiunile de audit si revizuiri ale situtiilor financiare precum si alte misiuni de asigurare si servicii conexe; ISA 220 are la baza premisa ca firma aplica ISQC 1 si trateaza: - responsabilitatile specifice ale auditorului in ceea ce priveste procedurile de control al calitatii pentru un audit al situatiilor financiare; - responsabilitatile inspectorului de control al calitatii misiunii (un partener, o
alta persoana /o echipa calificata, ce nu face parte din echipa misiunii, care evalueaza obiectiv rationamentele semnificative si concluziile formulate in raport).

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

I Aspecte generale- continuare 3. Obiectiv: Firma de audit trebuie sa instituie si sa mentina un sistem de control al calitatii care sa ii ofere o asigurare rezonabila ca: a) firma si personalul sau se conformeaza standardelor profesionale si cerintelor legale si de reglementare aplicabile si b) rapoartele intocmite de firma sau de partenerii de misiune sunt adecvate circumstantelor. 4. Sistemul de control al calitatii este format din: - politici create pentru atingerea obiectivelor de mai sus; - proceduri pentru implementarea si monitorizarea conformitatii cu acestea. 5. Termeni cheie:
Personal- parteneri si angajati; Parteneri de misiune- persoana din firma, responsabila de realizarea misiunii si de raportul emis in numele firmei; Asigurare rezonabila- un nivel de asigurare ridicat dar nu absolut Monitorizare - un proces care implica analiza si evaluarea continua a sistemului de control al calitatii firmei, inclusiv inspectia periodica a unor misiuni incheiate, conceput pentru a oferi firmei o asigurare rezonabila ca sistemul sau de control al calitatii functioneaza eficient; Inspectie- aplicarea unor proceduri care furnizeaza probe privind conformarea echipei misiunii la politicile si procedurile firmei pentru controlul calitatii; Revizuirea controlului calitatii misiunii - un proces conceput pentru a oferi o evaluare obiectiva, anterior sau la data raportului cu privire la rationamentele semnificative ale echipei misiunii si la concluziile formulate in raport. 4

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele standardului internaional privind controlul calitii

A. Aplicarea si conformitatea cu cerintele etice relevante Personalul responsabil cu instituirea si mentinerea sistemul propriu de control in cadrul firmei este responsabil de inteleagerea obiectivului acestuia si aplicarea cerintelor standardului in mod corespunzator. Firma trebuie sa se conformeze cu fiecare cerinta a ISQC1 cu exceptia circumstantelor in care cerinta nu este relevanta pentru serviciile furnizate.
Exemplu de cerinte nerelevante: in cazul unui singur practcian, fara personal auxiliar, nu sunt relevante cerintele privind: - desemnarea personalului adecvat pentru echipa misiunii; - responsabilitatile de revizuire ale firmei; - comunicarea anuala a rezultatelor monitorizarii sistemului de control al calitatii, catre partenerii de misiune.

B. Elementele unui sistem de control al calitatii: 1. Responsabilitatile liderilor privind calitatea la nivelul firmei; 2. Cerintele relevante de etica (Partile A si B din Codul etic pt profesionistii contabili); 3.Acceptarea si continuarea relatiilor cu clientii si a misiunilor specifice; 4. Resursele umane; 5 Realizarea misiunii; 6 Monitorizare. Firma trebuie sa isi documenteze politicile si procedurile si sa le comunice personalului firmei (la firmele mici- mai putin formal si extins ca la firmele mari).
5

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT II Cerintele ISQC1 - continuare

1. Responsabilitatile liderilor privind calitatea la nivelul firmei

1.1 Firma trebuie sa stabileasca politici si proceduri create pentru promovarea unei culturi interne, bazate pe recunosterea rolului esential al calitatii in realizarea misiunilor.
Prin aceste politici si proceduri trebuie sa se solicite: a) realizarea activitilor n conformitate cu standardele profesionale i cu cerinele legale si de reglementare aplicabile; b) emiterea de rapoarte adecvate n circumstanele date. Conducerea trebuie sa recunoasca faptul ca strategia de afaceri a firmei este supusa cerintei de verificare a calitatii in toate misiunile pe care le efectueaza. Promovarea culturii interne bazata pe calitate include: a) stabilirea politicilor si procedurilor privind evaluarea performantelor si de promovare a personalului in masura sa demonstreze implicarea firmei in verificarea calitatii misiunii; b) desemnarea responsabilitilor de conducere, astfel nct raiunile de ordin comercial s nu afecteze calitatea muncii prestate; c) alocarea unor resurse suficiente pentru dezvoltarea, documentarea i sprijinirea politicilor i procedurilor de control al calitii.

1.2.Conducerea executiva/ consiliul director al partenerilor, dupa caz, trebuie sa isi asume responsabilitatea finala pentru sistemul de control al calitatii din cadrul firmei. Persoanele responsabile cu controlul calitii trebuie:
-s aib experiena adecvat i suficient pentru intelegerea cerintelor controlului calitatii si dezvoltarea politicilor si procedurilor corespunzatoare; -sa aiba autoritatea necesar pentru asumarea acestor responsabiliti. 6

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT II Cerintele ISQC1 - continuare

2. Cerintele relevante de etica 2.1 Firma trebuie sa elaboreze politici si proceduri create pentru a oferi o asigurare rezonabila ca firma si personalul acesteia respecta cerintele etice relevante.

Principiile fundamentale ale eticii profesionale, stabilite de Codul etic IFAC sunt: (a) Integritatea; (b).Obiectivitatea; (c).Competena profesional si atentia cuvenita; (d) Confidenialitatea; (e).Comportamentul profesional. Sectiunea B din Codul etic al profesionistilor contabili contine exemple de masuri adecvate in vederea tratarii amenintarilor la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. Exemple: Amenintari la adresa independentei prin auto-revizuire, generata de prestarea catre clientul de audit a unor servicii non asigurare (tinerea contabilitatii, efectuarea auditului intern etc) de catre unul dintre membrii echipei misiunii de audit; Amenintari la adresa independentei prin interese financiare ale unui partener sau membru al echipei in firma auditata (detinerea de titluri, imprumuturi, garantii); Amenintari la adresa obiectivitatii prin oferirea oricarui serviciu profesional clientului de asigurare; Amenintari la adresa independentei si obiectivitatii prin familiaritate si intimidare, atunci cand un membru al echipei este/a fost angajatul entitatii- client.

Principiile fundamentale sunt sustinute prin:

- Conducerea firmei; - Educatie si formare; - Monitorizare; - Proceduri de tratare a non- conformitatii.

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare
2. Cerinte relevante de etica- continuare

2.2. Independena. Firma de audit trebuie s elaboreze politici i proceduri care s i ofere o asigurare rezonabil c att societatea ct i personalul acesteia i menin independena n cazurile prevazute de cerintele relevante de etica.

Aceste politici si proceduri trebuie sa permita firmei:

a) - S comunice cerinele de independen personalului/ altor persoane implicate; b) - S identifice si sa evalueze circumstantele care creaza ameninri la adresa independenei; i c) - S adopte msurile necesare pentru eliminarea acestor ameninri sau reducerea lor la un nivel acceptabil prin : aplicarea masurilor de siguranta; retragerea din misiune, dupa caz.

Politicile si procedurile trebuie sa dispuna ca:

a) Partenerii de misiune sa ofere firmei informatii relevante despre misiunile clientilor, domeniul de aplicare al serviciilor, pt evaluarea impactului asupra cerintelor de independ; b) Personalul sa instiinteze firma cu privire la circumstantele care genereaza o amenintare la adresa independentei, astfel incat sa fie luate masurile adecvate; c) Comunicarea informatiilor relevante acumulate personalului adecvat, astfel incat: (i)- firma si pers sa determine, in timp util, daca indeplinesc cerintele de independ; (ii)- firma sa-si mentina si actualizeze inregistrarile referitoare la independenta; (iii)- firma sa ia masurile necesare pentru eliminarea amenintarilor inacceptabile.

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT II Cerintele ISQC1 - continuare

2. Cerinte relevante de etica- continuare 2.2 Independenta- continuare
Firma de audit trebuie s elaboreze politici i proceduri care s i ofere o asigurare rezonabil c va fi instiintata despre incalcarile cerintelor de independenta care sa ii permita adoptarea masurilor adecvate.

Politicile si procedurile trebuie sa prevada obligativitatea ca:

a) Personalul sa instiinteze prompt firma cu privire la incalcarea cerintelor de indepemdenta; b) Firma sa comunice imediat aceste incalcari ale politicilor si procedurilor: (i) partenerului de misiune care trebuie sa rezolve situatia; (ii) altor membri relevanti ai personalului, precum si celor subordonati cerintelor de independenta, care trebuie sa adopte masurile necesare; c) Partenerii misiunii si personalul de la pct (b) sa comunice prompt firmei masurile adoptate pentru rezolvarea situatiei, pt ca firma sa stabileasca daca mai sunt necesare si alte masuri.

O dat pe an societatea trebuie s obin din partea membrilor personalului carora li se solicita sa fie independenti, o confirmare scris a conformitatii cu politicile i procedurile legate de independen din partea membrilor personalului.
Aceasta confirmare (pe suport de hartie sau electronic) demonstreaza importanta acordata independentei de catre firma. Societatea trebuie s elaboreze politici i proceduri n scopul: - stabilirii msurilor necesare reducerii ameninrii de familiaritate pn la un nivel acceptabil, n cazul n care se folosete acelai personal o perioada mai lunga de timp; i - asigurrii rotaiei partenerului de angajament dup o anumit perioad (5-7 ani), in cazul efectuarii auditului situatiilor financiare la entitati cotate. 9

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT II Cerintele ISQC1 - continuare

2. Cerinte relevante de etica- continuare

2.3 Ghidul privind Auditul Calitatii:

Aplicatie pentru punctele 1 (responsabilitatea liderilor) si 2 (cerintele etice): a) Referinta B1/2 Planificarea auditului - Acordul de planificare, consta in: - aprobarea si semnarea planului de audit de catre partener; - semnarea planului de audit de catre membrii echipei misiunii, cuprinzand urmatoarea declaratie:

Prin semnarea acestui program, noi toti confirmm c Acordul de Planificare a fost citit de toi membrii echipei misiunii, nainte de nceperea misiunii i n corelaie cu informarea echipei. De asemenea confirmm c suntem fiecare independeni n raport cu auditul i vom respecta Codul Etic al profesionistilor contabili . Revizuirea ulterioara auditului de catre responsabilul misiunii: Am revizuit evalurie noastre preliminare a celor de mai sus n contextul rezultatelor finale ale muncii noastre i consider c evalurile noastre iniiale sunt n continuare valabile. (Dac nu, facei referire la re-evaluare). c) Sectiunea B1/3-B1/7 Lista de verificare a planificarii creat pentru a
ghida procesul de planificare, contine 32 referinte, care acoper toate aspectele relevante cerute de ISA aplicabile: 210Convenirea asupra termenilor misiunii; 300- Planificarea unui audit; 240- Responsabilitatile auditorului privind frauda in cadrul unui audit; 260- comunicarea deficientelor de control intern celor insarcinati cu guvernanta; 320- Pragul de semnificatie etc. Auditorul atasaza la dosar explicaiile si concluziile formulate asupra fiecrui aspect.

10

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT II Cerintele ISQC1 - continuare

3. Acceptarea si continuarea relatiilor cu clientii Firma trebuie sa elaboreze politici si proceduri pentru acceptarea si continuitatea relaiilor cu clientii si a misiunilor specifice, care s ofere o asigurare rezonabila ca va accepta /continua doar misiunile in care firma:

a) Este competenta sa efectueze misiunea, avand capacittea, timpul i resursele necesare b) Se poate conforma cerinelor relevante de etic. c) A luat n calcul a integritatea clientului

3.1 Pentru evaluarea criteriului privind competenta sa, firma, revizuieste cerintele specif ale misiunii, precum si profilul partenerului si angajatilor, luand in considerare:
- daca personalul are cunostinte despre domeniile relevante; - daca personalul are experienta in ce priveste cerintele de raportare si de reglementare; - daca firma are suficienti angajati detinand competentele si abilitatile necesare; - daca sunt disponibili experti, dupa caz; - daca sunt disponibile persoane eligibile pentru revizuirea controlului calitatii; - daca firma poate sa finalizeze misiunea la termen.

3.2 Pentru evaluarea criteriului privind conformarea cu cerinele etice, politicile si procedurile firmei trebuie sa dispuna:

a) Obtinerea informatiilor necesare in circumstantele date despre client, anterior acceptarii unei misiuni cu un client nou/ existent . Ex: daca un client si-a extins operatiunile intr-un domeniu pt care firma nu detine expertiza necesara. b) Daca este identificat un conflict de interese la acceptarea unei misiuni cu un client nou firma trebuie sa hotarasca daca este adecvata acceptarea misiunii; c) Daca au fost identificate probleme si firma decide sa accepte/ sa continue relatia cu clientul, firma trebuie sa documenteze modul in care au fost rezolvate acele probleme

11

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT II Cerintele ISQC1 - continuare

3. Acceptarea si continuarea relatiilor cu clientii - continuare
d) Daca firma obtine ulterior informatii care ar fi determinat-o sa refuze misiunea,daca lear fi cunoscut initial, politicile si procedurile privind continuarea misiunii vor tine cont de: (i)- responsabilitatile legale si profesionale aplicabile (informarea persoanelor care au efectuat numirea, sau autoritatile competente, dupa caz); (ii)- posibilitatea de a se retrage din misiune si/ sau din relatia cu clientul. 3.3. Pentru evaluarea criteriului privind considerarea integritatii clientului, elementele de apreciere sunt: - identitatea si reputatia profesionala (a proprietarilor, conducerii, persoanelor insarcinate cu guvernanta, partilor afiliate); - natura activitatii clientului, practici de afaceri; - atitudinea agresiva a reprezentantilor societatii fata de IAS si controlul intern; - daca clientul este interesat de mentinerea onorariilor firmei de audit la un nivel scazut; - indicii despre limitarea ariei de aplicabilitate a activitatii; - eventuala implicare a clientului in spalare de bani; - motive pentru care nu a mai fost angajata firma anterioara. Sursele de obinere a informaiilor despre client: - Comunicarea cu persoanele care au oferit sau ofer n prezent servicii contabile clientului, inclusiv cu auditorul precedent; - Discuii cu personalul altor societi sau cu tere pri care au sau au avut tangen cu clientul (banci, juristi, parteneri de afaceri); -Studierea bazelor de date relevante unde ar putea exista informaii despre client; - Articole din presa scris sau audiovizual. 12

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT II Cerintele ISQC1 - continuare

3. Acceptarea si continuarea relatiilor cu clientii - continuare 3.4 Ghidul privind Auditul Calitatii:
Aplicatie pentru punctul 3 (acceptarea/ continuarea relatiilor cu clientii): Sectiunea B2 Acceptarea desemnarii sau a redesemnarii: a) Pentru clientii noi, sectiunea contine 2 referinte: -Sunt elemente nerezolvate din completarea oricrei liste de verificare a unui client nou sau de evaluare a riscului (B2/6)? - Sunt elemente nerezolvate cu privire la procedurile adecvate din jurul procesului de cercetare profesional n legtur cu auditorii precedeni? - Lista de verificare a riscurilor (Referinta B2/6) cuprinde 32 intrebari (DA/NU) referitoare la bunul mers al activitatii clientului (schimbarea personalului, a leaderilor, litigii, proprietari dubiosi, tranzactii achitate cash, paradise fiscale, control intern slab etc). Orice raspuns afirmativ se documenteaza si conditioneaza acceptarea/ continuarea relatiilor cu clientul b) Pentru documentarea independentei sectiunea B 2 contine 27 tipuri de amenintari la adresa cerintelor etice, pentru care se solicita raspuns alternativ (DA/NU) si detalii privind masurile de siguranta care s-au implementat in relatie cu clientul, care se consemneaza in Referinta B2/7 Consideratii etice c) Concluziile partenerului misiunii si a partenerului pentru probleme etice: Sunt mulumit c: - Toi membrii echipei misiunii au respectat Codul etic al profesion contabili- ISA 220(8); - Am documentat toate ameninrile cu privire la independen i obiectivitate i msurile de siguran folosite la B2/7; i - Nu exist motive pentru care sa nu acceptm desemnarea sau redesemnarea ca auditori ai acestui clientul. Partenerul misiunii de audit: ____semnatura ______________________ Data: Partener pentru probleme de etic (dac e cazul): semnatura ________ Data: 13

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT II Cerintele ISQC1 - continuare

4. Resurse umane Firma trebuie s elaboreze politici si proceduri care sa ii ofere o asigurare rezonabila ca deine suficient personal, cu capacitatea, competena i dorina de aderare la principiile etice necesare pentru :

(a) desfasurarea misiunii n conformitate cu standardele profesionale si cerintele legale si de reglementare aplicabile si (b) a permite firmei sa emita rapoarte adecvate in circumstantele date. 4.1 Aspectele legate de personal care trebuie sa fie abordate: a) Recrutare: Aplicarea unor proceduri care sprijina firma in selectarea unor persoane integre, care au capacitatea de a-si dezvolta abilitatile si competenta necesara pentru efectuarea activitatilor firmei. b) Evaluarea performantelor: evaluarea numarului si caracteristicilor persoanelor necesare pentru misiunile firmei. c) Capacitati/ abilitati : Metode de dezvoltare a abilitilor i a competenei: - pregtire profesional; - dezvoltare profesional continu, inclusiv training (formare profesional); - experien profesional; - pregtire efectuat de ctre membri mai experimentai ai personalului, de exemplu, ali membri ai echipei misiunii. d) Competenta; e) Dezvoltarea profesionala: Competenta personalului firmei depinde in mare masura de un nivel adecvat de dezvoltare profesionala continua, astfel incat personalul sa-si mentina cunostintele si abilitatile. f) Promovare; g) Compensare; h) Estimarea nevoilor personalului 14

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT II Cerintele ISQC1 - continuare

4. Resurse umane- continuare

Procedurile pentru evaluarea performantelor firmei ,de compensare si promovare ofera recunoastere si recompensare adecvata pentru dezvoltarea si mentinerea competentelor si pentru luarea angajamentului de respectare a principiilor de etica:
- firma aduce la cunostinta personalului asteptarile ei in ceea ce priveste performanta si principiile de etica; - furnizeaza personalului evaluare si consultanta cu privire la performanta, progres si dezvoltarea carierei; - face personalul sa inteleaga ca promovarea depinde de calitatea performantelor si aderarea la principiile de etica si ca neconformitatea cu politicile firmei poate atrage masuri disciplinare. 4.2 Desemnarea echipelor misiunii Firma elaboreaza politici si proceduri care sa solicite ca: a) Identitatea i rolul partenerului de misiune s fie comunicate membrilor cheie din conducerea clientului si celor insarcinati cu guvernanta; b) Partenerul de misiune s dein capacitatea, competena, autoritatea i timpul necesar pentru ndeplinirea rolului su; c) Responsabilitile partenerului de misiune s fie definite clar i s-i fie comunicate. Capacitile i competena de care se ine cont la desemnarea echipei includ: nelegerea/ experiena practic cu privire la misiuni de natur i complexitate similar; nelegerea standardelor profesionale i a cerinelor normative i legale. Cunotine tehnice adecvate; Cunotine cu privire la domeniul de activitate n care opereaz clientul; Abilitatea de a aplica raionamentul profesional; nelegerea politicilor i procedurilor de control al calitii proprii ale firmei. 15

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare 4. Resurse umane- continuare

4.3 Ghidul privind Auditul Calitatii: Aplicatie pentru punctul 4 (resurse umane) : a) Sectiunea B1 Planificarea auditului: intre obiectivele sectiunii se regasesc: - Asigurarea c munca este alocat unei echipe de auditori cu experiena, pregtirea i abilitile solicitate; - Asigurarea c auditorii, indiferent de nivelul de experien, i cunosc foarte clar responsabilitile i obiectivele procedurilor pe care trebuie s le urmeze. Concluziile partenerului misiunii: - Sunt satisfcut de faptul c obiectivele stabilite mai sus au fost atinse; -Acolo unde acest fapt nu a fost posibil, am inclus detalii pentru a atrage atenia persoanei nsrcinate cu revizuirea. b) Sectiunea B9- Planificarea auditului, consta intr-un rezumat al planului de audit, cuprinzand pe prima pagina confirmarea ca Planificarea auditului a fost citita si inteleasa de catre:partenerul de revizuire independent, partenerul misiunii de audit, managerul, suopervizorul, echipa misiunii (senior, junior, etc) c) Sectiunea B11/2 discutiile cu echipa misiuniia caror agenda cuprinde: - Informatii generale (cunoasterea afacerii, cerinte specifice de reglementare); - Abordarea auditului( evaluarea riscului inerent si specific, pragul de semnificatie, legi si regulamente, parti afiliate, continuarea activitatii); - Frauda si eroarea (susceptibilitatea sit financiare de a fi afectate de frauda/ eroare; evaluarea generala a riscului de frauda/ eroare; zone cu risc specific; orice cunostinte/ banuieli de frauda din timpul anului); - Natura, momentul si intinderea procedurilor (contacte, programul, termene, rolul personalului). 16

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare 5. Realizarea misiunii Firma trebuie s elaboreze politici i proceduri care s i ofere o asigurare rezonabil c:
- misiunile sunt efectuate n conformitate cu standardele i cerinele legale, - societatea sau partenerul de misiune elaboreaz rapoartele adecvate n circumstanele date. Aceste proceduri includ: a) Aspecte relevante pentru promovarea consecventei in calitatea efectuarii misiunilor; b) Responsabilitati de supervizare si c) Responsabilitati de revizuire 5.1. Politicile si procedurile privind Consecventa in calitatea modului de realizare a misiunilor sunt cuprinse in : a) Manualul scris; b) Manualul in format electronic; c) Soft-uri sau alte forme de documentatie standardizata d) materiale de indrumare cu privire la domeniul de activitate sau la informatii specifice. Aceste politici si proceduri cuprind aspecte cum sunt: - Modul de prezentare a misiunii echipelor implicate, pentru intelegerea obiectivelor activitatii desfasurate; - Proceduri pentru obtinerea conformitatii cu ISA aplicabile; - Proceduri de supervizarea misiunii, formarea si indrumarea personalului; - Metode de revizuire a activitatii desfasurate, a rationamentelor semnificative si a formei raportului emis; - Documentarea adecvata a activitatii desfasurate; - Proceduri pentru actualizarea politicilor si procedurilor. 17

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare 5. Realizarea misiunii- continuare 5.2. Supervizarea include urmatoarele:
- Urmarirea gradului de realizare a misiunii; - Evaluarea capacitatilor si competentelor membrilor echipei misiunii; - Abordarea problemelor semnificative care apar in cadrul misiunii, - Identificarea aspectelor ce necesita consultarea unui coechipier mai experimentat . 5.3. Politicile si procedurile privind responsabilitatea de revizuire ale firmei sunt fundamentate pe revizuirea muncii celor mai putin experimentati de catre membrii mai experimentati si cuprind evaluarea faptului dac: - Activitatea s-a efectuat conf. standardelor profesionale si cerintelor legale si de reglem; - Au aprut aspecte semnificative ce trebuie s fie avute n vedere n continuare; - Au avut loc consultri adecvate i concluziile au fost documentate i implementate; - Este necesara revizuirea naturii, sincronizarii i ntinderii activitii efectuate; - Activit. efectuat este n concordan cu concluziile trase i este documentat adecvat; - Probele obinute sunt suficiente i potrivite pentru a susine raportul; - Au fost atinse obiectivele din procedurile misiunii.

5.4. Consultarea include discutii la nivel profesional adecvat, cu persoane din firma/ din
afara ei care detin experienta necesara,.

Firma trebuie s elaboreze politici i proceduri care s i ofere o asigurare rezonabil cu privire la faptul c:
a) primete o consultan adecvat privind problemele dificile i contencioase; b) exist resurse care s i permit obinerea unei consultane adecvate; c) natura i scopul acestei consultane sunt documentate; d) concluziile generate de consultan sunt documentate i implementate. 18

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare 5. Realizarea misiunii- continuare
Consultarea efectiva cu privire la aspecte semnificative de natura tehnica, etica sau de alta natura se poate realiza atunci cand cei consultati: - primesc toate informatiile relevante care sa le permita sa ofere un sfat avizat; - detin cunostintele, experienta si functia corespunzatoare; - concluziile rezultate din consultari sunt documentate si implementate adecvat. Firmele mai mici, fara resurse interne adecvate, pot apela la servicii de consultanta ale : - Altor firme; - Organismelor profesionale si de reglementare; - Organizatiilor comerciale care ofera servicii de control al calitatii Documentarea completa si detaliata a consultarilor cu alti profesionisti, semnata atat de cat si de solicitant si de consultant, contribuie la: Intelegerea aspectului pentru care a fost solicitata consultarea; Intelegerea rezultatelor consultarii, inclusiv deciziile luate, baza pentru aceste decizii, si modul de implementare.

5.5. Revizuirea controlului calitatii misiunii Firma trebuie s elaboreze politici i proceduri care sa solicite, in cazul unor misiuni specifice (entitati cotate s.a.), o revizuire a controlului calitatii misiunii care sa ofere o evaluare obiectiva a rationamentelor semnificative utilizate si a concluziilor formulate in raport.
Astfel de politici si proceduri trebuie: a) Sa solicite o revizuire a controlului calitii pentru toate auditurile situatiilor financiare ale entitilor cotate (codul etic generalizeaza la toate entitatile de interes public); 19

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare 5. Realizarea misiunii- continuare

5.5. Revizuirea controlului calitatii misiunii- continuare b) Sa stabileasca criteriile de evaluare a auditurilor i altor misiuni de asigurare si servicii conexe, altele decat cele de audit la entitati cotate, pentru a determina dac este necesar efectuarea unui control al calitii. Aceste criterii includ:
- natura misiunii, inclusiv masura in care aceasta implica aspecte de interes public; - identificarea circumstantelor neobisnuite sau a riscurilor in cadrul unei misiuni; - daca exista legi sau reglementari care sa dispuna revizuirea controlului calitatii misiunii.

c) Efectuarea controlului calitii pentru toate angajamentele ce ndeplinesc criteriile stabilite conform pct b.

5.5.1.Firma trebuie sa elaboreze politici si proceduri ce stabilesc natura, momentul si amploarea unei revizuiri a controlului calitatii:
Raportul misiunii nu va fi datat pana la finalizarea revizuirii controlului calitatii misiunii; Efectuarea revizuirii in timp util, pe etape, permite rezolvarea aspectelor semnificative Amploarea revizuirii controlului calitatii depinde de: - complexitatea misiunii (entitati cotate) si de - riscul ca raportul sa nu fie adecvat in circumstantele date; Efectuarea revizuirii controlului calitatii nu reduce responsabilitatea partenerului de misiune. 20

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare 5. Realizarea misiunii- continuare

Politicile si procedurile revizuirii controlului calitatii misiunii includ:

a) Discutarea aspectelor semnificative cu partenerul de misiune; b) Revizuirea situatiilor financiare /altor informatii relevante, precum si a raportului propus; c) Revizuirea documentatiei misiunii care face referire la rationamentele semnificative si concluziile formulate de echipa misiunii; si d) Evaluarea concluziilor la care s-a ajuns in formularea raportului si stabilirea daca raportul propus este adecvat.

5.5.2. Pentru auditurile situatiilor financiare ale entitatilor cotate, firma trebuie sa elaboreze politici si proceduri care sa impuna ca revizuirea controlului calitatii misiunii sa ia in considerare urmatoarele:
a) Evaluarea facuta de echipa misiunii privind independenta firmei in legatura cu misiunea; b) Daca a avut loc o consultare adecvata cu privire la problemele legate de diferente de opinie, alte probleme dificile si concluziile rezultate in urma acestor consultari; c) Daca documentatia selectata pentru revizuire reflecta activitatea afectuata in legatura cu rationamentele semnificative si sustin concluziile formulate. Alte aspecte relevante in evaluarea aspectelor semnificative - riscurile semnificative identificate in timpul misiunii si reactia la acestea; - rationamentele referitoare la pragul de semnificatie si riscurile semnificative; - semnificatia denaturarilor corectate sau necorectate identificate in timpul misiunii; - aspecte ce trebuie comunicate conducerii/ celor insarcinati cu guvernanta/ organismelor de reglementare Pentru audituri la entitati necotate si servicii conexe, revizuirile controlului calitatii includ unele sau toate aceste consideratii. 21

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare 5. Realizarea misiunii- continuare 5.5.3 Criterii de eligibilitate a inspectorilor controlului calitatii misiunii

Calificarile tehnice , inclusiv experienta si autoritatea; Masura in care un inspector al controlului calitatii poate fi consultat cu privire la misiune fara a compromite obiectivitatea inspectorului. Mentinerea obiectivitatii inspectorului controlului calitatii misiunii; -inspectorul calitatii nu este ales de partenerul de misiune; - nu a participat in alt mod la realizarea misiunii in timpul perioadei de revizuire; - nu ia decizii in locul echipei misiunii; - nu este subiectul altor considerente care ar putea afecta obiectivitatea.

5.5.4 Diferene de opinie.

Firma trebuie s elaboreze politici i proceduri pentru a trata i rezolva diferenele de opinii: - din cadrul echipei misiunii, - cu cei consultati, - intre partenerul de misiune si inspectorul controlului calitatii. Concluziile obinute trebuie documentate i implementate. Raportul nu trebuie emis nainte de rezolvarea problemei.

5.5.5 Documentarea revizuirii controlului calitatii misiunii

Politicile si procedurile firmei trebuie sa prevada documentatie cu privire la faptul ca: - au fost urmate procedurile firmei legate de revizuirea controlului calitatii misiunii; - revizuirea controlului calitatii misiunii s-a incheiat inainte de emiterea raportului; - inspectorul nu are cunostinte de aspecte nerezolvate care l-ar face sa creada ca rationamentele semnificative si concluziile echipei nu au fost adecvate. 22

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare 5. Realizarea misiunii- continuare

5.5.6. Documentatia misiunii- aspecte principale: a) Firma trebuie sa elaboreze politici / proceduri privind finalizarea alcatuirii dosarelor de misiune finale (60 zile de la raportul de audit) b) Firma trebuie sa elaboreze politici / proceduri privind confidentialitate, integritate, accesibilitate si reconstituirea documentatiei misiunii.
Firma efectueaza controale referitoare la documentatie pentru: - determinarea persoanei, momentului intocmirii/ revizuirii documentatiei misiunii; - protejarea integritatii informatiilor; - prevenirea modificarilor neautorizate; - permiterea accesului la documentatie a echipei si altor parti autorizate. Exemple de controale instituite de firma pentru pastrarea confidentialitatii : - utilizarea unor parole care sa restrictioneze accesul la documentatia electronica; - proceduri de salvari de siguranta; - proceduri pt distribuirea, procesarea si centralizarea documentatiei misiunii; -proceduri pentru restrictionarea accesului, autorizarea distribuirii, pastrarea document.

c) Firma trebuie sa elaboreze politici privind pastrarea documentatiei o perioada suficienta

de timp pentru a raspunde cerintelor normative sau de reglementare: - realizarea de copii scanate, indexate si semnate; - asigurarea reconstituirii si accesului la documentatia misiunii in perioada pastrarii; - furnizarea unei evidente a schimbarilor produse dupa finalizarea dosarului misiunii; - revizuirea documentatiei misiunii de catre parti externe autorizate pt controlul calitatii d) Proprietatea documentatiei misiunii apartine firmei de audit.

23

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare 5. Realizarea misiunii- continuare
5.6 Ghidul privind Auditul Calitatii: Aplicatie pentru punctul 5 (Realizarea misiunii): a) Sectiunea A4 Partenerul independent/ revizuirea la cald a dosarului: Confirm urmtoarele: Sunt partener independent/ /persoana nsrcinat cu revizuirea la cald a dosarului deinnd experiena i autoritatea necesare ndeplinirii rolului de partener de revizuire independent; Nu am fost angajat n efectuarea misiunii de audit sau n furnizarea altor tipuri de servicii, nici nu am avut nici un fel de alte responsabiliti fa de firma auditat sau fa de orice alt firm care face parte din grupul firmei auditate; Confirm c nu am efectuat aceast revizuire partenerului indepedent/ la cald a dosarului pentru o perioad mai mare de cinci ani consecutivi; Am revizuit, cel puin, Planificarea Auditului, Aspectele care Necesit Atenia Partenerului, Situaiile Financiare ale clientului i Raportul de Audit propus.; Sunt mulumit c obiectivele mai sus stipulate i care sunt relevante pentru aceast revizuire a partenerului indepedent/ la cald, au fost ndeplinite. b)Sectiunea A 5/2- Definitivarea auditului- concluziile partenerului de audit Contine 17 referinte, incheiate cu declaratia finala: Am concluzionat c nregistrrile contabile adecvate (ex: facturi de vnzare/cumprare, nregistrarea stocurilor, nregistrrile n jurnal, evidenele bancare) au fost meninute n conformitate cu Legea Societilor Comeriale, am luat n considerare i am documentat implicaiile asupra raportului de audit. b)Sectiunea A 5/4-Lista de verificare privind finalizarea dosarului Contine 17 referinte, incheiate cu declaratia finala: Auditul a fost efectuat n conformitate cu Standardele Internaionale de Audit i cu procedurile firmei, iar documentele noastre de lucru conin suficiente probe pentru a susine opinia de audit. 24

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare 6. Monitorizarea Firma trebuie s elaboreze politici i proceduri care i ofer o asigurare rezonabil c politicile i procedurile legate de sistemul de control al calitii sunt relevante, adecvate, funcioneaz eficient i sunt respectate n practic. Scopul monitorizrii conformitatii cu politicile si procedurile de control al calitatii este de a oferi o evaluare a:
- aderrii la standardele profesionale; - modului de elaborare i implementare a sistemului de control al calitii; - aplicrii a politicilor i procedurilor firmei, astfel ca rapoartele emise s fie adecvate n condiiile date.

Elementele politicilor si procedurilor de monitorizare: a) Analiza si evaluarea permanenta a sistemului de control al calitatii: a1) Analiza:
- Reflectarii in politicile firmei a dezvoltarii standard profesionale si a cerintelor normative; - Confirmarii scrise a conformitatii cu politicile si procedurile referitoare la independenta; - Dezvoltarii profesionale continue; - Deciziilor luate de acceptare sau continuare a relatiilor cu un client.

a2) Determinarea masurilor corective ce trebuie luate si a imbunatatirii sistemului; a3) Comunicarea deficientelor identificate in sistem catre personalul adecvat; a4) Urmarirea efectuarii modificarilor necesare a politicilor si procedurilor
25

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare 6. Monitorizarea- continuare

Inspectia unei parti a misiunilor finalizate se realizeaza periodic. Un ciclu de inspectie nu poate depasi 3 ani.
Factori de selectare a misiunilor si de organizare a ciclului inspectiei: dimensiunea firmei; numarul si locatia birourilor firmei; rezultatele procedurilor de monitorizare anterioare; gradul de autoritate detinut de personal si filiale; natura si complexitatea practicilor si organizarii firmei; riscurile asociate clientilor firmei si a misiunilor specifice. Persoanele care inspecteaza misiunile trebuie sa nu fie implicate in realizarea misiunii sau a revizuirii controlului calitatii misiunii. Firma poate lua in considerare aria de aplicabilitate sau concluziile unui program de inspectie extern si independent, care insa nu constituie un inlocuitor pt programul de monitorizare intern al firmei. Firma trebuie s evalueze deficienele identificate i s determine dac acestea sunt: a) scpri care nu indic neaprat c sistemul de control este deficient: b) deficiene sistematice, repetate sau semnificative ce necesit msuri corective prompte. Firma trebuie sa comunice partenerilor relevanti si altor membri ai pers deficientele identif ca urmare a monitorizarii si recomandarile privind masurile de remediere. 26

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare 6. Monitorizarea- continuare Recomandari ca urmare a evaluarii fiecarui tip de deficienta:

Luarea de masuri de remediere in legatura cu o misiune individuala sau cu un membru al personalului;. Comunicarea constatarilor celor responsabili cu formarea si pregatirea profesionala; Modificari ale politicilor si procedurilor de control al calitatii; Masuri disciplinare impotriva acelora care nu respecta politicile si procedurile firmei

Daca rezultatele procedurilor de monitorizare indica faptul ca un raport ar putea fi neadecvat, firma trebuie sa determine masuri adecvate, inclusiv o consultanta juridica. Informatiile care trebuie comunicate anual partenerilor de misiune si altor persoane adecvate din firma:

a) descrierea procedurilor de monitorizare utilizate; b) concluziile rezultate in urma procedurilor de monitorizare; c) descrierea deficientelor sistematice si a masurilor pentru corectarea acestora. a) anual reteaua comunica aria de aplicabilitate, amploarea si n rezultatele monitorizarii persoanelor adecvate din firmele din retea; b) reteaua comunica prompt orice deficienta in sistemul de control al calitatii; c) partenerii de misiune din firmele din retea au dreptul sa se bazeze pe rezultatele monitorizarii implementate in cadrul retelei.
27

In cazul firmelor care opereaza ca parte a unei retele:

CONTROLUL CALITATII IN AUDIT

II Cerintele ISQC1 - continuare 6. Monitorizarea- continuare Plngeri si alegatii Firma trebuie s elaboreze politici i proceduri care s i ofere o asigurare rezonabil c abordeaz n mod adecvat:
a) plngerile cu privire la faptul c activitatea efectuat de societate nu este n conformitate cu standardele profesionale i cu cerinele legale; i b) alegatiile referitoare la nerespectarea sistemului de control al calitii.

Firma investigheaza aceste plangeri si alegatii in concordanta cu politicile si procedurile stabilite, sub supravegherea unui partener cu experienta, neimplicat in misiune. In functie de rezultatele investigatiei se iau masurile prevazute ca urmare inspectiei. Documentatia sistemului de control al calitatii
Firma trebuie sa elaboreze politici si proceduri care sa solicite documentarea adecvata pt asig probelor cu privire la functionarea fiecarui element a sistemului de control al calitatii. Forma si continutul documentatiei: Dimensiunea firmei si numarul birourilor sale; Natura si complexitatea practicilor si modului de organizare a firmei. Documentatia referitoare la monitorizare include: a) Procedurile de monitorizare; b) Inregistrarea evaluarii: (I) aderarii la standardele profesionale si cerintele normative si legale; (ii) daca sistemul de control al calitatii este conceput si implementat adecvat; (iii) daca politicile si procedurile firmei de control al calitatii au fost aplicate adecvat, astfel ca rapoartele emise de firma sunt adecvate in conditiile date. c) Identifica deficientele descoperite, evalueaza efectul lor si stabileste masurile suplimentare, dupa caz.
28