UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE MASTER POLITICI FINANCIARE DE INTREPRINDERE

CONTABILITATE MANAGERIALA
- METODA DE CALCULATIE DIRECT COSTING APLICATA

LA S.C. LUX PERIAM S.R.L.

Prof. coord.: Lect. Univ. Dr. Mihaela Ionescu

Student: Butoi Mihaela An II, Sem 1

BUCURESTI 2012

CUPRINS

1. Contabilitatea manageriala Scurta prezentare ....pag. 2 2. Metoda direct costing Parte teoretica .pag. 3 3. Studiu de caz S.C. LUX PERIAM S.R.L. Prezentarea societatii .........pag. 7 Aplicatie practica ...pag. 8 4. Concluzii ...pag. 14 5. Bibliografie ...pag. 15

CONTABILITATEA MANAGERIALA
Scurta prezentare Contabilitatea manageriala are ca obiect descreierea si evaluarea activitatilor economice ale intreprinderii consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Ea produce si transmite informatii care dezvaluie rezultatele analitice (pe feluri de produse, pe locuri de activitati, pe functii ale intreprinderii) si costurile de productie ale bunurilor realizate, serviciilor/ lucrarilor prestate. Performanta se stabileste pe corespondenta dintre veniturile generate de fiecare produs prin vanzare in comparatie cu costul produsului. REZULTATUL PRODUSULUI Y = VENITUL PRODUSULUI Y - COSTUL PRODUSULUI Y In scopul stabilirii exacte a costurilor si a implicatiilor pe care le au in mecanismul decizional, doctrina si practica economica au dezvoltat o serie de metode si procedee de calculatie si analiza. Fiecare are anumite particularitati care o recomanda pentru anumite tipuri de activitati sau firme. Niciuna dintre metode nu este valabila si recomandata in toate cazurile oferite de economia reala. In categoria metodelor clasice de calculatie a costurilor se includ: metoda globala; metoda pe faze; metoda pe comenzi. Toate aceste metode fac parte din categoria metodelor absorbante de calculatie a costurilor, care iau in considerare la stabilirea costului unitar toate cheltuielile de productie si desfacere ocazionate de fabricatia produsului sau prestarea serviciului, respectiv toate cheltuielile necesare la vanzarea marfurilor. Au la baza impartirea in cheltuieli directe si indirecte. A doua categorie de metode de calculatie a costurilor le include pe cele aparute mai tarziu in doctrina si practica. Sunt numite, de regula, metode moderne de calculatie a costurilor. Unele sunt de tip absorbant, la fel ca cele din prima categorie, iar altele de tip partial (iau in calcul o parte din consumuri, restul fiind alocate rezultatului final). Intalnim metode moderne de calculatie a costurilor centrate pe previziune (antecalculatie) sau pe postcalculatie

METODA DIRECT COSTING

Metoda de calculatie direct costing se bazeaza pe conceptia potrivit careia determinarea costului productiei are la baza numai cheltuieli variabile. Aceasta metoda urmareste legatura de cauzalitate dintre produse si costuri. Metoda direct costing pune mai putin accentul pe calculul costului unitar si mai mult pe determinarea unor indicatori de eficienta, folositi de manageri in luarea unor decizii operative, adica la timp. Separarea costurilor variabile de cele fixe si calcularea costurilor numai pe baza cheltuielilor de productie variabile se bazeaza pe ideea ca numai costurile variabile depind direct si sunt generate de fabricarea produselor. In conceptia metodei direct costing din categoria costurilor variabile in raport cu volumul fizic al productiei fac parte toate cheltuielile de productie variabile indiferent demodul lor de repartizare pe produse. Avand in vedere ca principala caracteristica a metodei costurilor variabile o constituie usurinta si exactitatea repartizarilor pe purtatori de costuri sau locuri generatoare de costuri, aceasta faciliteaza un control permanent al cheltuielilor de productie si permite calculul unui sistem de indicatori necesari analizelor comparative in timp si spatiu. In conceptia acestei metode rezultatul exercitiului este considerat ca se obtine din intreaga cifra de afaceri realizata intr-o perioada de timp si nu din fiecare unitate de produs fabricat si vandut la nivelul unitatii patrimoniale. Aceasta deoarece costurile fixe nu pot fi delimitate pe produse, ele privind intreaga activitate. Aplicarea metodei direct costing presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. separarea costurilor variabile de cele fixe trebuie sa se realizeze inca din momentul producerii lor 2. individualizarea costurilor variabile pe produse - - trebuie sa tina seama de caracterul direct sau indirect al acestora. Costurile variabile directe se pot identifica cu usurinta pepurtatorul de cost in momentul efectuarii lor, in timp ce costurile variabile indirecte se repartizeaza prin diverse procedee 3. calculul costului variabil unitar 4. calculul rezultatului pe produs si a rezultatului global la nivelul unitatii patrimoniale pleaca de la cifra de afaceri realizata in perioada respectiva de timp. Din valoarea cifrei de afaceri se deduce suma costurilor aferente cifrei de afaceri si se obtine contributia de acoperire sau marja bruta, destinata acoperirii cheltuielilor fixe ale perioadei. Daca contributia de acoperire este mai mare decat suma cheltuielilor fixe va rezulta un profit sau in caz invers, o pierdere Metoda direct costing recurge la calculul unor indicatori de baza si la calculul unor indicatori de baza, luand in considerare urmatoarele relatii: REZULTAT = VENITURI CHELTUIELI VENITURI = DESFACEREA (CIFRA DE AFACERI)

a) Desfacerea (D)

b) Costul variabil (CV)

c) Costul fix (CF) CF

d) Rezultatul din desfacere R = D (CV +CF) e) Contributia bruta totala la profit (CB) CB = D CV f) Contributia bruta unitara la profit (cbu) cbu = q x pvu q x cvu sau cbu = pvu - cvu Metoda direct costing prezinta o serie de avantaje, dintre care cele mai importante pot fi considerate: - simplifica calculatia costurilor, ceea ce o face mai operativa in procesul decizional. Deoarece din suma costurilor indirecte numai cele variabilesunt imputate, se elimina unele calcule de repartizare, deci informatiacosturilor poate fi obtinuta in timp util; - faciliteaza efectuarea controlului intern de gestiune, deoarece calculul costurilor nu mai asteapta o repartizare a costurilor fixe, iar costurile variabile pot fi previzionate cu mai multa usurinta; - pentru perioade scurte de analiza a costurilor furnizeaza informatii pertinente si faciliteaza analizele comparative in timp si spatiu; - evidentiaza produsele care au o contributie de acoperire unitara mai mare. Metoda are si o serie de dezavantaje dintre care se pot aminti: - analiza produselor numai pe seama marjei pe costurile variabile poate duce la concluzii false, mai ales pentru unitatile patrimoniale care obtin produse cu niveluri diferite ale costurilor directe;

evaluarea stocurilor de produse finite si de productie neterminata numai pe seama costurilor variabile intra in conflict cu reglementarile legale potrivit carora evaluarea stocurilor se realizeaza la cost complet; in unele situatii problema separarii costurilor indirecte in variabile si fixe este mai greu de realizat si poate determina un calcul inexact al indicatorilor de gestiune mai ales in perioadele de investitii, cand vanzarile nu au crescut suficient pentru a prelua costurile de structura suplimentare.

In conditiile aplicarii metodei direct costing se mai pot calcula si alti indicatori de caracterizare a gestiunii cum ar fi: punctul critic sau punctul de echilibru; factorul de acoperire; intervalul de siguranta; coeficientul de siguranta. a) Punctul de echilibru (Pe) - reprezinta acel volum de activitate pentu care veniturile (cifra deafaceri) sunt egale cu cheltuielile. In acest punct profitul este zero si orice crestere a cifrei de afaceri va determina o crestere a profitului si invers, scaderea cifrei de afaceri sub punctul de echilibru va determina pierderi pentru intreprindere. Formula de calcul difera in functie de tipul de productie (omogena sau eterogena). productie omogena P productie eterogena CF

Unde

iar q cantitatea totala fabricata b) Factorul de acoperire (Fa) arata cate procente din volumul desfacerii sunt necesare pentru a acoperi chletuielile fixe si a obtine profit. Acest indicator exprima rentabilitatea potentiala si, de aceea, el sta la baza deciziilor privind desfacerea. Astfel, intreprinderea trebuie sa-si orienteze politica de fabricatie si desfacere spre acele produse cu factorul de acoperire cat mai mare. Cu cat acesta este mai mare, cu atat si profitul este mai mare. pe produs F pe unitate F C D CF

Unde d desfacerea la nivelul punctului de echilibru c) Intervalul de siguranta (Is) arata cu cat pot scadea vanzarile in mod absolut pentru ca intreprinderea sa ajunga la punctul de echilibru.

Is = D d
d) Coeficientul de siguranta (Ks) arata cu cat pot scadea vanzarile in mod relative (procentual) pentru ca intreprinderea sa ajunga la punctul de echilibru. D D

STUDIU DE CAZ S.C. LUX PERIAM S.A.

SC LUX PERIAM SA este specializata in producerea de closuri si palarii din lana, confectii textile, tuburi si pasle tehnice precum si textile netesute. Societatea comerciala este inregistrata in Registrul Comertului cu numarul J35/2566/1991, avand codul fiscal RO 2510758, contul bancar fiind deschis la BANC POST, filiala Periam. Capitalul social al firmei este de 2.619.969.000 lei impartit n 2.619.969 actiuni a cate 1.000 lei actiunea. Avand o traditie de peste 110 ani in fabricarea palariilor, LUX PERIAM a reusit sa se impuna pe piata romaneasca, executand si export. Tinand cont de faptul ca fabrica este situata in localitatea Periam, judetul Timis, reprezinta un avantaj pentru clientii de peste hotare, care pot beneficia de acest avantaj pentru a reduce cheltuielile de transport. Scurt Istoric Infiintarea propriu-zisa a fabricii a avut loc in anul 1892 sub denumirea de 'Korber' Fabrica de palarii si closuri. Fabrica s-a construit pe un teren de circa 2 ha, destinat initial construirii de locuinte. In anul 1939, fabrica de palarii Lux Periam se numea Fabrica Banateana de Palarii Societate pe Actiuni din Timisoara si avea urmatorii actionari: Rudolf Kunovsky, Torcatoru Ticu, Bucur Vidrighin, Rudolf Bacskai, Emeric Kelcso, Francisc Focht, Dragne Clinescu, Petre D. Theodorescu si bineinteles Nicolae Korber. Anii urmatori au fost plini de evenimente neplacute. In 1940 fabrica nu a functionat din lipsa de materie prima. Aceasta problema nu s-a remediat nici n anul 1941, cand s-a incercat procurarea lanei din strainatate. Majoritatea furnizorilor din vestul Europei livrau doar in conditii de plata anticipata. In timpul celui De al Doilea Razboi Mondial, fabrica isi ntrerupe activitatea. In anul 1948 fabrica a fost nationalizata si familia Korber a pierdut drepturile de proprietate asupra acesteia. A intrat in patrimoniul statului roman si a fost redenumita Fabrica de Palarii Excelsior. La doar un an de la nationalizare, numele fabricii a fost schimbat in Fabrica de palarii Lazar Cernescu pentru ca n anul 1955 sa devina Fabrica de Palarii Lux Periam. Pana la revolutie, in Romania au functionat doar doua fabrici de palarii, Lux Periam fiind una dintre acestea. Dupa revolutia din 1989, fabrica de palarii Lux Periam a intampinat probleme, datorita scaderii cererii de palarii. De aceea, fabrica si-a extins domeniul de activitate, luand comenzi in lohn, producand produse textile pentru multi clienti de peste hotare si din tara. In momentul de fata, fabrica se afla in pragul privatizarii. Pe langa traditia fabricii in producerea de palarii din lana de cea mai buna calitate, dupa tehnici inedite, cunoscute de putine fabrici din tara, Lux Periam si-a extins domeniul de activitate si domeniul confectiilor textile, tesaturi si pasla pentru diferite intrebuintari. In afara unei sortimentatii impresionante de palarii fabricate de Lux Periam s-au produs papuci din pasla, precum si in sistem de lohn, manusi, caciuli si fulare pentru o firma din Italia. Prin urmare, potentialul de care dispune fabrica este mare, dispunand de personal calificat n domeniu. Lux Periam fabrica, la cererea clientului, oricare din produsele mai sus enumerate, precum si orice se include in domeniul de activitate precizat mai sus.

APLICATIE:
S.C. LUX PERIAM S.A. fabrica closuri si palarii din lana, pasle tehnice si confectii textile si prezinta urmatoarea situatie pe o perioada de o luna: Explicatie Cheltuili cu materii prime si materiale consumabile Cheltuieli cu salariile directe Cheltuieli privind contributiile aferente salariilor Cheltuieli cu energia si apa Cheltuieli indirecte de productie Cheltuieli generale de administratie Costul standard Explicatie Cantitatea de produse fabricate si vandute Pret de vanzare unitar Cheltuieli variabile totale Costul fix Closuri si palarii din lana 3.000 2.200 800 700 Pasle tehnice 4.200 3.100 700 750 2.750 7.000 12.500 Pasle tehnice 15.000 buc 3 lei/buc 8.750 lei 9.750 lei Confectii textile 2.800 2.300 1.100 990

6.400 Closuri si palarii din lana 10.000 buc 2 lei/buc 6.700 lei

10.000 Confectii textile 7.000 buc 4 lei/buc 7.190 lei

Se cere: 1. Sa se inregistreze situatia prezentata in contabilitatea manageriala. 2. Sa se calculeze indicatorii de baza ai metodei Direct costing: desfacere (D), costul variabil unitar (cvu), contributia bruta unitara si totala la profit (cbu si CB) , rezultatul final din desfacere (R). 3. Sa se calculeze punctul de echilibru (Pe) in conditiile fabricarii si vanzarii tuturor produselor. 4. Sa se determine structura productiei si desfacerea la nivelul Pe. 5. Sa se calculeze factorul de acoperire (Fa) indicand produsul cu rentabilitatea cea mai buna. 6. Sa se calculeze intervalul de siguranta (Is) si coeficientul de siguranta (Ks). Rezolvare: 1. Inregistrarea situatiei prezentate a. Inregistrarea cheltuielilor % = 901 Decont interne pv chelt 921 Chelt activitatii de baza 921.closuri si palarii din lana 921.pasle tehnice 921.confectii textile 923 Chelt indir de productie 924 Chelt gen de admin 32.390 lei 6.700 lei 8.750 lei 7.190 lei 2.750 lei 7.000 lei

b. Inregistrarea productiei finite obtinute la cost standard 931 Costul prod obtinute 931.closuri si palarii din lana 931.pasle tehnice 931.confectii textile = 902 Decont interne pv prod obt 28.900 lei 902.closuri si palarii din lana 6.400 lei 902.pasle tehnice 12.500 lei 902.confectii textile 10.000 lei

c. Decontarea cheltuielilor variabile la sfarsitul perioadei 902 Decont interne pv prod obt 902.closuri si palarii din lana 902.pasle tehnice 902.confectii textile = 921 Chelt activitatii de baza 921.closuri si palarii din lana 921.pasle tehnice 921.confectii textile 22.640 lei 6.700 lei 8.750 lei 7.190 lei

d. Determinarea si inregistrarea diferentelor de pret 903 Decont interne pv dif de pret 903.closuri si palarii din lana 903.pasle tehnice 903.confectii textile = 902 Decont interne pv prod obt 902.closuri si palarii din lana 902.pasle tehnice 902.confectii textile 6.260 lei 300 lei 3.750 lei 2.810 lei

e. Decontarea cheltuielilor fixe asupra rezultatului perioadei 901 Decont interne pv chelt = % 923 Chelt indir de productie 924 Chelt gen de admin 9.750 lei 2.750 lei 7.000 lei

f. Decontarea productiei 901 Decont interne pv chelt = % 903 Decont interne pv dif de pret 903.closuri si palarii din lana 903.pasle tehnice 903.confectii textile 931 Costul productiei obtinute 931.closuri si palarii din lana 931.pasle tehnice 931.confectii textile 22.640 lei 300 lei 3.750 lei 2.810 lei 6.400 lei 12.500 lei 10.000 lei

901 "Decont interne pv chelt" e. 9.750 32.390 a. f. 22.640 32.390 32.390

921.closuri si palarii din lana a. 6.700 6.700 c.

921.pasle tehnice a. 8.750 8.750 c.

921.confectii textile a. 7.190 7.190 c

923 "Chelt indir de productie" a. 2.750 2.750 e.

924 "Chelt gen de admin" a. 7.000 7.000 e.

902.closuri si palarii din lana c. 6.700 6.400 b. 300 d. 6.700 6.700

902.pasle tehnice c. 8.750 8.750 12.500 b. 3.750 d. 8.750

902.confectii textile c. 7.190 10.000 b. 2.810 d. 7.190 7.190

931.closuri si palarii din lana b. 6.400 6.400 f.

931.pasle tehnice b. 12.500 12.500 f.

931.confectii textile b. 10.000 10.000 f.

903.closuri si palarii din lana d. 300 300 f.

903.pasle tehnice d. 3.750 3.750 f.

903.confectii textile d. 2.810 2.810 f.

2. Desfacerea (D)

D = (10.000 x 2) + (15.000 x 3) + (7.000 x 4) = 20.000 + 45.000 + 28.000 = 93.000 lei Costul variabil unitar C

( ( ( ) )

Contributia bruta unitara la profit (cbu) cbu = pvu cvu cbu (closuri palarii din lana) = 2 0,67 = 1,33 lei cbu (pasle tehnice) = 3 0,58 = 2,42 lei cbu (confectii textile) = 4 1,03 = 2,97 lei

Contributia bruta totala la profit (CB) CB = D - CV CB = 93.000 22.640 = 70.360 lei

Rezultatul final din desfacere (R) R = D (CV +CF) R = 93.000 22.640 9.750 = 60.610 lei (profit)

3. Punctul de echilibru (Pe)

P Din rezultatul obtinut reiese ca intreprinderea trebuie sa fabrice si sa vanda 4.452 buc produse (closuri si palarii din lana, pasle tehnice si confectii textile) pentru a se mentine la nivelul punctului de echilibru, dar nu ne putem da seama cat anume din fiecare produs trebuie fabricat si vandut. 4. Structura productiei la nivelul punctului de echilibru Determinarea ponderii fiecarui produs in total productie ( ( ( (P )( (P )( (P )( ) ) ( ( ) ) ( ( ) ( ) ) ) ( ) ( ) ) P ) P P ) )

Din calculele facute observam ca intreprinderea se va mentine la nivelul punctului de echilibru in conditiile in care va fabrica si va vinde 1.391 buc closuri si palarii din lana, 2.087 buc pasle tehnice si 974 buc confectii textile. Desfacerea la nivelul punctului de echilibru (d) d (closuri si palarii din lana) = q (Pe) (closuri si palarii din lana) x pvu (closuri si palarii din lana) = 1.391 buc x 2 lei/buc = 2.782 lei

d (pasle tehnice) = q (Pe) (pasle tehnice) x pvu (pasle tehnice) = 2.087 buc x 3 lei/buc = 6.261 lei d (confectii textile) = q (Pe) (confectii textile) x pvu (confectii textile) = 974 buc x 4 lei/buc = 3.896 lei d = 2.782 + 6.261 + 3.896 = 12.939 lei 5. Factorul de acoperire (Fa) F F ( F ( F ( ) ) C D D D ) C

Din rezultatele obtinute putem deduce ca intreprinderea ar trebui sa stimuleze fabricarea si vanzarea pentru pasle tehnice, produs care are cel mai mare factor de acoperire. Insa, putem observa ca niciun produs fabricat nu induce pierderi majore. 6. Intervalul de siguranta (Is) Is = D d Is = 93.000 12.939 = 80.061 lei Coeficientul de siguranta (Ks) D D

Observam ca societatea poate sa coboare nivelul desfacerii cu 80.061 lei, respectiv cu un procent foarte ridicat (80,09%) pentru a nu intra in zona pierderii.

CONCLUZII
Metoda direct costing are meritul de a se inscrie printre putinele metode de calculatie a costurilor care raspund cerintelor conducerii moderne a intreprinderii. Ideea de baza consta in separarea cheltuielilor de productie in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe; cheltuielile fixe se scad pe total din rezultatul financiar brut al intreprinderii si deci nu se iau in considerare la calculul costului de productie. In aceste conditii nici stocurile de produse finite si de productie neterminata existente la sfirsitul perioadei nu sunt afectate de cheltuielile fixe, ci ele sunt evaluate numai la nivelul cheltuielilor variabile. Metoda direct costing opereaza cu cateva ipoteze simplificatoare, de altfel destul de apropiate de realitate: considera costul fix constant indiferent la modificarile de structura (capacitate), fapt posibil in anumite perioade de timp; foloseste costul variabil unitar constant indiferent de modificarile de tehnologie; ia in calcul pretul de vanzare unitar constant indiferent de elasticitatea cererii; tine cont ca productia fabricate este integral vanduta independent de stoc La determinarea punctului de echilibru trebuie sa tina seama de: luarea in consideratie a capacitatii de productie existente pe intreaga perioada de referinta, fara a se face investitii noi n aceasta perioada; existenta unor preturi ale factorilor de productie, stabile; pe perioada analizata, preturile produselor vandute sunt constante, deci nu depind de volumul vanzarilor; nu exista probleme legate de fluxul de numerar (decalaj intre angajarea de cheltuieli si plata acesteia, dintre realizarea de venit si incasarea acestuia); eliminarea unor variatii asupra volumului stocurilor (productia fabricata se considera a fi vnduta). Cu cat factorul de acoperire este mai mare, cu atat profitul este mai mare, iar intreprinderea isi va orienta strategia de productie si desfacere spre acele produse care au factorul de acoperire cel mai mare. Astfel, S.C. LUX PERIAM S.A. isi va stimula fabricarea si vanzarea paslelor tehnice, produs cu un factor de acoperire de 80,67%. Poate fi considerat un indicator al rentabilitatii potentiale, cu rol in orientarea deciziilor spre optimizarea structurii productiei si a desfacerii acestora. Este foarte util activitatii practice desfasurate intr-o intreprindere cunoasterea intervalului de siguranta sau a coeficientului de pentru a suporta anumite influente nefavorabile externe, ca de exemplu majorari de preturi la materii prime, material etc.

BIBLIOGRAFIE
Mihaela Ionescu - Suport de curs http://www.scribd.com/doc/51170974/12/Metoda-direct-costing http://www.lux-periam.go.ro/ http://www.scribd.com/doc/51328314/8/Caracteristici-generale-ale-metodei-pe-faze http://www.scribd.com/doc/74666768/7-IndicatoriimetodeiDirect-Costing http://cmc.site11.com/?page_id=968 http://www.scribd.com/doc/46157326/APLICATII-Metoda-Direct-Costing