3.

Repartizarea secundară a cheltuielilor indirecte

Secțiile auxiliare nu lucrează direct pentru un anumit produs, ci pentru celelalte secții,
sectoare, departamente. De aceea, cheltuielile lor nu se vor repartiza asupra produselor, ci
asupra secțiilor care primesc serviciile lor. De exemplu, un atelier de reparații lucrează pentru
secțiile de producție ale căror echipamente le repară.
Secțiile auxiliare pot lucra pentru departamente de producție, de administrație sau de
desfacere, dar și pentru alte secții auxiliare. Pot să apară două situații:
- Repartizarea de bază, când un centru auxiliar furnizează prestații altor sectoare (inclusiv
auxiliare), fără a primi prestații de la alte secții auxiliare;
- Prestații reciproce, când centrele auxiliare furnizează și primesc servicii de la alte centre
auxiliare.
Dacă există prestații reciproce, repartizarea cheltuielilor indirecte se va face folosind
una din următoarele metode:
- Metoda directă;
- Metoda în cascadă;
- Metoda reiterărilor;
- Metoda algebrică.

Metoda directă presupune repartizarea cheltuielilor indirecte fără a ține cont de

prestațiile reciproce.
Metoda în cascadă presupune repartizarea cheltuielilor indirecte ținând cont de
prestațiile pe care un centru auxiliar le oferă centrelor ale căror cheltuieli nu au fost încă
repartizate.
Metoda reiterărilor presupune repartizarea cheltuielilor indirecte ținând cont de toate
prestațiile pe care un centru le oferă altor centre. Astfel, după repartizarea cheltuielilor tuturor
centrelor, vom observa că acestea au primit cheltuieli de la alte centre. Aceste cheltuieli se vor
repartiza din nou. Numărul de repartizări va fi egal cu numărul de centre plus unu, respectiv
până când sumele aferente secțiilor auxiliare vor fi foarte mici.
Metoda algebrică presupune calculul cheltuielilor totale aferente centrelor auxiliare
(reprezentate de totalul sumelor de la repartizarea primară și cheltuielile aferente prestațiilor
primite de la alte secții auxiliare) prin rezolvarea unui sistem. Aceste sume vor fi repartizate
asupra celorlalte secții, sectoare, departamente.

Exemplul 2
O entitate economică are trei centre auxiliare și trei centre principale (în care se obțin
produsele finite). Informațiile referitoare la repartizarea cheltuielilor centrelor auxiliare se
prezintă astfel:
 Elemente Centre auxiliare Centre principale Total
A B C D E F
Total repartizare 50.000 70.000 30.000 150.000 200.000 100.000 600.000
primară (TRP) (în
unități monetare)
Procent centrul - 10% 20% 40% 10% 20% 100%
auxiliar A pentru...
Procent centrul - - 10% 30% 30% 30% 100%
auxiliar B pentru...
Procent centrul - 20% - 30% 30% 20% 100%
auxiliar C pentru...

Se cere
Să se efectueze repartizarea secundară a cheltuielilor.

Rezolvare
De exemplu, presupunem că centrul A este atelier de reparații. 10% din reparațiile pe
care le face sunt pentru B, 20% pentru C, 40% pentru D ș.a.m.d. Atunci și cheltuielile centrului
A vor reveni celorlalte centre în aceleași procente.
Observăm că Centrul auxiliar A nu primeşte prestaţii de la celelalte centre. De aceea,
cheltuielile sale vor putea fi repartizate direct. Am prima situație – repartizarea de bază.

Repartizarea cheltuielilor centrului auxiliar A

-um-
NC Elemente Centre auxiliare Centre principale Total
A B C D E F
1. Total repartizare 50.000 70.000 30.000 150.000 200.000 100.000 600.000
primară (TRP)
2. Repartizare (50.000) 5.000 10.000 20.000 5.000 10.000 0
cheltuieli centrul (10% * (20% * (40% * (10% * (20% *
auxiliar A 50.000) 50.000) 50.000) 50.000) 50.000)
Total 1 (1+2) 0 75.000 40.000 170.000 205.000 110.000 600.000

În urma acestei repartizări, cheltuielile Centrului auxiliar A sunt zero, în timp ce

cheltuielile celorlalte centre au crescut cu contravaloarea serviciilor pe care A le-a furnizat.
Acestea vor fi sumele care vor fi repartizate în continuare.
Celelalte două centre auxiliare au prestaţii reciproce, astfel:
- Centrul B livrează către Centrul C 10% din producţia sa, ceea ce înseamnă că Centrul C va
trebui să primească 10% din cheltuielile Centrului B; în timp ce
- Centrul C livrează către Centrul B 20% din producţia sa, ceea ce înseamnă că Centrul B va
trebui să primească 20% din cheltuielile Centrului C.
Pentru repartizarea cheltuielilor celor două centre auxiliare va trebui să folosim una
dintre metodele prezentate mai sus. Pentru exemplificarea lor şi sublinierea diferenţelor dintre
ele, vom aplica toate metodele pentru acest caz.

Metoda directă
Fără a ţine cont de prestaţia către Centrul C, totalul procentelor pentru Centrul B va fi:
30% + 30% + 30% = 90%.
Fără a ţine cont de prestaţia către Centrul B, totalul procentelor pentru Centrul C va fi:
30% + 30% + 20% = 80%.
 Repartizarea cheltuielilor centrelor auxiliare B şi C folosind metoda directă
-um-
NC Elemente Centre auxiliare Centre principale Total
A B C D E F
1. Total 1 (din tabelul 0 75.000 40.000 170.000 205.000 110.000 600.000
anterior)
2. Repartizare cheltuieli - (75.000) - 25.000 25.000 25.000 0
centrul auxiliar B (75.000 * (75.000 * (75.000 *
30%/90%) 30%/90%) 30%/90%)
3. Repartizare cheltuieli - - (40.000) 15.000 15.000 10.000 0
centrul auxiliar C (40.000 * (40.000 * (40.000 *
30%/80%) 30%/80%) 20%/80%)
Total repartizare secundară
- - - 210.000 245.000 145.000 600.000
(TRS) (1+2+3)

Metoda în cascadă

Pentru Centrul auxiliar B vom ţine cont de livrările efectuate către toate celelalte
sectoare (inclusiv C). Pentru Centrul auxiliar C nu vom ţine cont de livrările efectuate către
Centrul B, astfel încât totalul procentelor pentru Centrul C va fi: 30% + 30% + 20% = 80%.

Repartizarea cheltuielilor centrelor auxiliare B şi C folosind metoda în cascadă

-um-
NC Elemente Centre auxiliare Centre principale Total
A B C D E F
1.Total 1 0 75.000 40.000 170.000 205.000 110.000 600.000
2.Repartizare -(75.000) 7.500 22.500 22.500 22.500 0
cheltuieli centrul (75.000 * (75.000 * (75.000 * (75.000 *
auxiliar B 10%) 30%) 30%) 30%)
3. Total 2 (1+2) 0 0 47.500 192.500 227.500 132.500 600.000
4. Repartizare - - (47.500) 17.812,5 17.812,5 11.875 0
cheltuieli centrul (47.500 * (47.500 * (47.500 *
auxiliar C 30%/80%) 30%/80%) 20%/80%)
Total repartizare
- - - 210.312,5 245.312,5 144.375 600.000
secundară (TRS) (3+4)

Metoda reiterării
În acest caz vom avea trei iteraţii (două centre auxiliare cu prestaţii reciproce, respectiv
B și C, plus unu).

Etapa I
Repartizarea cheltuielilor centrelor auxiliare B şi C folosind metoda reiterării
-um-
NC Elemente Centre auxiliare Centre principale Total
A B C D E F
1. Total 1 0 75.000 40.000 170.000 205.000 110.000 600.000
2. Repartizare cheltuieli - (75.000) 7.500 22.500 22.500 22.500 0
centrul auxiliar B (75.000 * (75.000 * (75.000 * (75.000 *
10%) 30%) 30%) 30%)
3. Total 2 (1+2) - - 47.500 192.500 227.500 132.500 600.000
4. Repartizare cheltuieli - 9.500 (47.500) 14.250 14.250 9.500 0
centrul auxiliar C (47.500 * (47.500 * (47.500 * (47.500 *
20%) 30%) 30%) 20%)
Total 3 (3+4) - 9.500 - 206.750 241.750 142.000 600.000
 Etapa II

Repartizarea cheltuielilor centrelor auxiliare B şi C folosind metoda reiterării

-um-
NC Elemente Centre auxiliare Centre principale Total
A B C D E F
1. Total 3 - 9.500 - 206.750 241.750 142.000 600.000
2. Repartizare - (9.500) 950 2.850 2.850 2.850 0
cheltuieli centrul (9.500 * (9.500 * (9.500 * (9.500 *
auxiliar B 10%) 30%) 30%) 30%)
3. Total 4 (1+2) - - 950 209.600 244.600 144.850 600.000
4. Repartizare - 190 (950) 285 285 190 0
cheltuieli centrul (950 * (950 * (950 * (950 *
auxiliar C 20%) 30%) 30%) 20%)
Total 5 (3+4) - 190 - 209.885 244.885 145.040 600.000

Etapa III

Înainte de ultima etapă observăm că sumele aferente centrelor auxiliare sunt deja foarte
mici. De aceea, în această etapă vom repartiza doar cheltuielile Centrului B asupra celorlalte
centre, fără a ţine cont de prestaţia pentru Centrul C. Suma prestaţiilor este în acest caz 90%
(30% + 30% + 30%).

Repartizarea cheltuielilor centrului auxiliar B folosind metoda reiterării

-um-
NC Elemente Centre Centre principale Total
auxiliare
A B C D E F
1. Total 5 - 190 - 209.885 244.885 145.040 600.000
2. Repartizare - (190) - 63,33 63,33 63,34 0
cheltuieli centrul (190*30%/90%) (190*30%/90%) (190 – 63,33
auxiliar B – 63,33)
TRS (1+2) - - - 209.948,33 244.948,33 145.103,34 600.000

Metoda algebrică

X = totalul cheltuielilor Centrului B după prestaţiile reciproce

Y = totalul cheltuielilor Centrului C după prestaţiile reciproce

X = 75.000 + 20%*Y
Y = 40.000 + 10%*X

X = 75.000 + 20%*(40.000 + 10%*X)

X = 75.000 + 8.000 + 0,02*X
X = 83.000/0,98
X = 84.693,88 um (totalul cheltuielilor Centrului B după prestaţiile reciproce)
Y = 40.000 + 10%*84.693,88
Y = 48.469,39 um (totalul cheltuielilor Centrului C după prestaţiile reciproce)

Repartizarea cheltuielilor centrelor auxiliare B şi C folosind metoda algebrică

-um-
 NC Elemente Centre auxiliare Centre principale Total
A B C D E F
1. Total 1 0 75.000 40.000 170.000 205.000 110.000 600.000
2. Repartizare - (84.693,88) 8.469,39 25.408,16 25.408,16 25.408,17 0
cheltuieli (84.693,88 (84.693,88 (84.693,88 (84.693,88 –
centrul * 10%) * 30%) * 30%) 8.469,39 –
auxiliar B 25.408,16 –
25.408,16)
3. Repartizare - 9.693,88 (48.469,39) 14.540,82 14.540,82 9.693,87 0
cheltuieli (48.469,39 (48.469,39 (48.469,39 (48.469,39 –
centrul * 20%) * 30%) * 30%) 9.693,88 –
auxiliar C 14.540,82 –
14.540,82)
Total 3 (3+4) - - - 209.948,98 244.948,98 145.102,04 600.000

Compararea rezultatelor obţinute în urma aplicării metodelor de repartizare auxiliară

-um-
Centre principale Metoda directă Metoda în cascadă Metoda reiterării Metoda algebrică
D 210.000 210.312,5 209.948,33 209.948,98
E 245.000 245.312,5 244.948,33 244.948,98
F 145.000 144.375 145.103,34 145.102,04
Total 600.000 600.000 600.000 600.000

Cele mai exacte rezultate le obţinem prin aplicarea ultimelor două metode.

5. Absorbția cheltuielilor indirecte

După stabilirea cheltuielilor aferente centrelor de producție, administrație și desfacere,

se procedează la repartizarea lor asupra purtătorilor de cost (exemple: produse, lucrări, servicii).
Cheltuielile se absorb în costul produselor folosindu-se o bază de absorbție cât mai apropiată
de natura activității desfășurate în cadrul departamentului respectiv. De exemplu, pentru
Departamentul Aprovizionare o bază de absorbție potrivită ar putea fi valoarea cumpărărilor de
materii prime, materiale, servicii. Cei mai în măsură să aleagă bazele de absorbție sunt cei care
cunosc cel mai bine entitatea economică (managerii generali, managerii departamentelor etc.).
Persoane din entități economice diferite pot alege baze de absorbție diferite pentru departamente
similare. Cea mai utilizată bază de absorbție este manopera directă. Se poate utiliza o bază de
absorbție unică la nivelul entității economice sau se pot stabili baze de absorbție diferite pentru
fiecare departament. Cu cât se stabilesc baze de absorbție mai apropiate de tipul cheltuielilor la
a căror repartizare se folosesc, cu atât costul calculat este mai real.
Cu ajutorul bazei de absorbție se calculează rata de absorbție a cheltuielilor indirecte,
astfel:
RAI = ∑Ch ind/∑ba, unde:
RAI = rata de absorbție a cheltuielilor indirecte
∑Ch ind = suma cheltuielilor indirecte de repartizat
∑ba = suma bazelor de absorbție.
Cheltuielile indirecte aferente unui purtător de cost se vor calcula astfel:

Cheltuieli indirecte produsul X = RAI*baX, unde

baX = baza de absorbție aferentă produsului X.

Exemplul 3
 O entitate economică obține două tipuri de produse, A și B, fabricând în cursul lunii
octombrie 10 bucăți A și 5 bucăți B. Pentru a obține aceste produse se efectuează următoarele
cheltuieli:
consum de materii prime: 10 kg pentru 1 bucată A și 30 kg pentru 1 bucată B la un cost
de 1.000 um/kg; CH DIRECTA
cheltuieli cu salariile muncitorilor care lucrează în secția de producție: 10 h pentru 1
bucată A și 40 h pentru 1 bucată B la un cost de 500 um/h; CH DIRECTA
cheltuieli cu salariile muncitorilor care lucrează la departamentul Ambalare: 0,5 h pentru
1 bucată A și 0,25 h pentru 1 bucată B la un cost de 500 um/h; CH DIRECTA
cheltuielile departamentului Producție sunt de 300.000 um; CH INDIRECTA DE
PRODUCTIE
cheltuielile departamentului Ambalare sunt de 100.000 um. CH INDIRECTA DE
PRODUCTIE

Se cere
Calculați costul de producție pentru produsele A și B, utilizând ca bază de absorbție:
a. cheltuielile cu materiile prime;
b. orele de manoperă.
Știind că prețul de vânzare unitar este de 33.000 um pentru A și de 100.000 um pentru
B, calculați rezultatul analitic în ambele variante.

Rezolvare
a) Calculul costului de producţie folosind ca bază de absorbţie cheltuielile cu
materiile prime
În acest caz, se va calcula un singur RAI, pentru întreaga entiate economică, astfel:
RAI = ∑Ch ind/∑ba
Cheltuieli indirecte de repartizat:
- Departamentul Producţie: 300.000 um
- Departamentul Ambalare: 100.000 um
- Total cheltuieli indirecte de repartizat: 400.000 um
Baza de absorbţie:
- Cheltuieli cu materiile prime produsul A: 10 kg * 10 u *1.000 um/kg = 100.000 um
- Cheltuieli cu materiile prime produsul B: 30 kg * 5 u * 1.000 um/kg = 150.000 um
- Total cheltuieli cu materiile prime: 250.000 um
RAI = 400.000/250.000 = 1,6
Cheltuieli indirecte aferente produsului A = RAI*ba aferentă produsului A = 1,6 * 100.000 =
160.000 um
Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 1,6 * 150.000 = 240.000 um
SAU
400.000 um … 250.000 um
Cheltuieli indirecte pentru A … 100.000 um
Cheltuieli indirecte pentru A = 400.000*100.000/250.000 = 160.000 um
Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 400.000 – 160.000 = 240.000 um

Dacă este necesară rotunjirea rezultatului, la ultimul produs vom calcula prin diferenţă
pentru a repartiza suma exactă a cheltuielilor indirecte.

Tabloul costului de producţie

-um-
NC Elemente A B
 1. Cheltuieli cu materiile prime (din enunț) 100.000 150.000
2. Cheltuieli cu salariile muncitorilor din secţia de producţie (din 50.000 100.000
enunț) (10*500*10) (40*500*5)
3. Cheltuieli cu salariile muncitorilor din secţia Ambalare (din 2.500 625
enunț) (0,5*500*10) (0,25*500*5)
4. Cheltuieli indirecte (cele repartizate mai sus) 160.000 240.000
5. Costul de producţie total (1 + 2 + 3 + 4) 312.500 490.625
6. Cantitatea obţinută 10 5
7. Costul de producţie unitar (5/6) 31.250 98.125
8. Preţul de vânzare unitar (din enunț) 33.000 100.000
9. Rezultat analitic (8 – 7) 1.750 1.875

b) Calculul costului de producţie folosind ca bază de absorbţie orele de manoperă

Vom calcula separat RAI pentru secţia de producţie şi pentru Departamentul Ambalare.

Absorbţia cheltuielilor secţiei de producţie

RAI = ∑Ch ind/∑ba

Cheltuieli indirecte de repartizat: 300.000 um

Baza de absorbţie:
- Orele de manoperă din secţia de producţie pentru produsul A: 10 h * 10 produse = 100 h
- Orele de manoperă din secţia de producţie pentru produsul B: 40 h * 5 produse = 200 h
- Total ore de manoperă din secţia de producţie: 300 h
RAI = 300.000/300 = 1.000 um/h
Cheltuieli indirecte aferente produsului A = RAI*ba aferentă produsului A = 1.000 * 100 h =
100.000 um
Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 1.000 * 200 h = 200.000 um
SAU
Regula de trei simplă
300.000 um (cheltuieli de repartizat) … 300 h (baza de repartizare sau de absorbție)
Cheltuieli indirecte aferente prod A … 100 h
Cheltuieli indirecte aferente prod A = 300.000 * 100/300 = 100.000 um

Absorbţia cheltuielilor secţiei Ambalare

RAI = ∑Ch ind/∑ba

Cheltuieli indirecte de repartizat: 100.000 um

Baza de absorbţie:
- Orele de manoperă din secţia Ambalare pentru produsul A: 0,5 h * 10 produse = 5 h
- Orele de manoperă din secţia Ambalare pentru produsul B: 0,25 h * 5 produse = 1,25 h
- Total ore de manoperă din secţia de producţie: 6,25 h
RAI = 100.000/6,25 = 16.000 um/h
Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 16.000 * 5 h = 80.000 um
Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 16.000 * 1,25 h = 20.000 um
SAU
Regula de trei simplă
100.000 um … 6,25 h
Ch prod A … 5 h
Ch prod A = 100.000*5/6,25 = 80.000 um
 Tabloul costului de producţie
-um-
NC Elemente A B
1. Cheltuieli cu materiile prime 100.000 150.000
2. Cheltuieli cu salariile muncitorilor din secţia de producţie 50.000 100.000
(10*500*10) (40*500*5)
3. Cheltuieli cu salariile muncitorilor din secţia Ambalare 2.500 625
(0,5*500*10) (0,25*500*5)
4. Cheltuieli indirecte secţia de producţie 100.000 200.000
5. Cheltuieli indirecte secţia Ambalare 80.000 20.000
6. Costul de producţie total (1 + 2 + 3 + 4 + 5) 332.500 470.625
7. Cantitatea obţinută 10 5
8. Costul de producţie unitar (6/7) 33.250 94.125
9. Preţul de vânzare unitar 33.000 100.000
10. Rezultatul analitic (9 – 8) (250) 5.875

Remarcă

Se remarcă faptul că, din cauza utilizării unor baze de absorbţie diferite, rezultatele de
la cele două subpuncte sunt diferite. În mod normal, este mai corect costul de producţie care s-
a obţinut la punctul b). O absorbţie eronată a cheltuielilor indirecte conduce la stabilirea unor
preţuri greşite şi influenţează vânzările şi, implicit, rezultatul obţinut.
Comparând rezultatele obţinute prin cele două metode, se constată următoarele:
-um-
NC Elemente A B
1. Costul de producţie unitar a) 31.250 98.125
2. Costul de producţie unitar b) 33.250 94.125
3. Diferenţa (1 – 2) (2.000) 4.000

Baza de repartizare aleasă la punctul b este mai corectă decât cea de la punctul a), ceea
ce conduce la luarea unor decizii mai bine fundamentate din punct de vedere economic.

7. Probleme propuse spre rezolvare

1. O entitate economică fabrică două tipuri de produse: A și B. Pentru obținerea acestor

produse se cunosc următoarele informații despre costurile directe și indirecte de producție:
consum materii prime: 1.000 kg pentru A și 1.500 kg pentru B; 1 Kg = 10 um; CH
DIRECTĂ
cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi: 500 h pentru A și 750 h pentru B; 1
h = 10 um; CH DIRECTĂ
cheltuieli cu amortizarea utilajelor și clădirii unde se desfășoară procesul de producție
18.750 um. Baza de absorbție a cheltuielilor indirecte o reprezintă suma cheltuielilor
directe. CH INDIRECTĂ
Se cere:
Determinați costul de producție pentru A și B.

Rezolvare

Tabloul costului de producție (um)

NC Elemente A B
1 Cheltuieli cu materiile prime 1.000*10 = 10.000 1.500*10 = 15.000
 2 Cheltueli cu salariile 500*10 = 5.000 750*10 = 7.500
3 Cost primar (1+2) 15.000 22.500
4 Cheltuieli indirecte de producție 7.500 11.250
5 Cost de producție (3+4) 22.500 33.750

Repartizarea cheltuielilor indirecte de producție

Cheltuieli de repartizat = 18.750 um
Baza de repartizare = suma cheltuielilor directe (rândul 3 din tabel)
Pentru A = 15.000 um
Pentru B = 22.500 um
Total bază de repartizare = 15.000 + 22.500 = 37.500 um
RAI = Suma ch de repartizat/Suma bazelor de repartizare = 18.750/37.500 = 0,5
Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 0,5*15.000 = 7.500 um
Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 0,5*22.500 = 11.250 um
Sau
Regula de trei simplă
…

4. O entitate economică are două centre de producție (A și B) și trei centre auxiliare (X, Y și
Z). Cheltuielile totale alocate sunt:
-um-
Informații A B X Y Z
Cheltuieli (total repartizare primară - 100.000 150.000 20.000 50.000 40.000
TRP)

I. Utilizarea serviciilor furnizate de centrele auxiliare a fost:

Centru de cost A B
Utilizarea serviciilor centrului X 20% 80%
Utilizarea serviciilor centrului Y 50% 50%
Utilizarea serviciilor centrului Z 40% 60%

În acest caz, repartizarea cheltuielilor indirecte aferente centrelor auxiliare se prezintă astfel:
-um-
Informații A B X Y Z Total
TRP 100.000 150.000 20.000 50.000 40.000
Repartizare 20%*20.000 80%*20.000 (20.000) - - 0
cheltuieli centrul X = 4.000 = 16.000
Repartizare 50%*50.000 50%*50.000 - (50.000) - 0
cheltuieli centrul Y = 25.000 = 25.000
Repartizare 40%*40.000 60%*40.000 - - (40.000) 0
cheltuieli centrul Z = 16.000 = 24.000
Total repartizare 145.000 215.000 0 0 0 360.000
secundară

II. Utilizarea serviciilor centrelor auxiliare a fost:

Informații A B X Y Z
Utilizarea serviciilor centrului X 15% 70% - 5% 10%
 Utilizarea serviciilor centrului Y 45% 45% - - 10%
Utilizarea serviciilor centrului Z 40% 60% - - -

În acest caz, repartizarea cheltuielilor indirecte aferente centrelor auxiliare se prezintă astfel:
-um-
NC Informații A B X Y Z Total
1 TRP 100.000 150.000 20.000 50.000 40.000 360.000
2 Repartizare 15%*20.000 70%*20.000 (20.000) 5%*20.000 10%*20.000 0
cheltuieli = 3.000 = 14.000 = 1.000 = 2.000
centrul X
3 Total 1 103.000 164.000 0 51.000 42.000 360.000
(1+2)
4 Repartizare 45%*51.000 45%*51.000 - (51.000) 10%*51.000 0
cheltuieli = 22.950 = 22.950 = 5.100
centrul Y
5 Total 2 125.950 186.950 0 0 47.100 360.000
(3+4)
6 Repartizare 40%*47.100 60%*47.100 - - (47.100) 0
cheltuieli = 18.840 = 28.260
centrul Z
Total 144.790 215.210 0 0 0 360.000
repartizare
secundară