CM Suport Seminar Rezolvari

Contabilitate magerială.
Suport seminar CIG 2021-2022
CAPITOLUL1
CADRUL CONCEPTUAL AL CONTABILITĂȚII MANAGERIALE
Aplicaţia 1
Se cunosc următoarele informaţii privind veniturile unei întreprinderi și cheltuielile acesteia clasificate după
natura lor:
Cheltuieli şi venituri după natură Valori (um)
Cheltuieli cu dobânda 13.500
Cheltuieli privind cedarea activelor 4.000
Cheltuieli cu salariile 125.000
Cheltuieli cu materiile prime 85.000
Cheltuieli cu impozitul pe profit 6.000
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 20.000
Producţia stocată (ct. 711) 10.000
Venituri din cedarea activelor 3.000
Alte venituri din exploatare 1.000
Venituri din dividende 7.500
Venituri din vânzarea produselor finite 252.000
Informaţii complementare privind clasificarea cheltuielilor de exploatare după destinaţie în cadrul

întreprinderii:
Cheltuieli Producţie Distribuţie Administraţie TOTAL
Cheltuieli cu materiile prime 85.000 - - 85.000
Cheltuieli cu salariile 95.000 10.000 20.000 125.000
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 15.000 3.000 2.000 20.000
TOTAL 195.000 13.000 22.000 230.00
0
Informaţii privind evoluţia stocurilor:
Stocuri Materii prime Salarii Amortizare TOTAL
Stocuri iniţiale 130.00
- produse în curs de execuţie 28.000 18.000 4.000 050.000
- produse finite 23.000 50.000 7.000 80.000
Stocuri finale 140.00
- produse în curs de execuţie 20.000 15.000 2.000 037.000
- produse finite 35.000 60.000 8.000 103.000
Se cere: Întocmiţi contul de profit şi pierdere, utilizând clasificarea cheltuielilor după natură şi după
destinaţie (functii).
Rezolvare:
Rezultat = Venituri – Cheltuieli
Venituri = 3.000 + 1.000 + 7.500 + 252.000 + 10.000 = 273.500 um
Cheltuieli = 13.500 + 4.000 + 125.000 + 85.000 + 6.000 + 20.000 = 253.500 um
Rezultatul = 273.500 – 253.500 = 20.000 um
Contul de profit cu clasificarea cheltuielilor după natură

Fomularul propus de ANAF
1
Contabilitate magerială. Suport seminar CIG 2021-2022
NC Elemente Sume
1 Cifra de afaceri netă 252.000
2 Alte venituri 21.500
(10.000 + 3.000 + 1.000 + 7.500)
3 Costul materiilor prime și al consumabilelor 85.000
4 Cheltuieli cu personalul 125.000
5 Ajustări de valoare 20.000
6 Alte cheltuieli 17.500
(13.500 + 4.000)
7 Impozite 6.000
8 Profitul exercițiului financiar 20.000
2
Temă: contul de profit și pierdere cu clasificarea cheltuielilor după funcțiile întreprinderii (după
destinații)
Categorii de cheltuieli:
- De producție
- De administrație
- De distribuție (desfacere)
NC Elemente Sume
1 Cifra de afaceri 252.000
2 Costul bunurilor 185.000
vândute E = SI + I – E (130.000 + 195.000 –
3 Marja (1 – 2) 140.000) 67.000
4 Alte venituri 11.500
(3.000 + 1.000 + 7.500)
5 Cheltuieli de administrație 22.000
6 Cheltuieli de desfacere 13.000
7 Alte cheltuieli (dobândă, cedarea activelor) 17.500
(13.500 + 4.000)
8 Rezultat brut (3 + 4 – 5 – 6 – 7) 26.000
9 Cheltuieli cu impozitul pe profit 6.000
10 Rezultat 20.000
Aplicația 2
Stocul unei firme la 1 decembrie era de 15 bucăţi la 3 lei fiecare. Au avut loc următoarele mişcări:
3 decembrie 20X4: 5 bucăţi vândute cu 4,30 um fiecare
8 decembrie 20X4: 10 bucăţi cumparate cu 3,50 um fiecare
12 decembrie 20X4: 8 bucăţi vândute cu 4,00 um fiecare.
La 31 decembrie 20X4 se estimează că bucățile din stoc vor putea fi vândute cu 4,2 lei fiecare și cheltuielile
necesare în vederea vânzării vor fi 0,45 lei/bucată. Să se calculeze valoarea costului stocului final la 31
decembrie 20X4 în condițiile aplicării metodei FIFO și valoarea realizabilă netă.
Rezolvare
3 decembrie: 4,30 um reprezintă prețul de vânzare!
371 „Mărfuri”
SI 15*3 = 45 E (3 decembrie) 5*3 = 15
I (8 decembrie) 10*3,5 = 35 E (12 decembrie) 8 buc*3 = 24
SF = SI + I – E 45 + 35 – (15 + 24) = 41
Costul stocului final la 31 decembrie 20X4 este 41 um.

VRN = Prețul de vânzare estimat – Cheltuieli estimate în vederea
vânzării VRN = 4,2*(15 + 10 – 5 – 8 buc) – 0,45*12 buc = 45 um
Aplicația 3
3
Situaţia stocurilor de mărfuri în luna decembrie, este următoarea: 01.12.N – sold iniţial 60 buc. x 100 lei;
intrări: 06.12.N – 80 buc., cost de achizitie unitar 105 lei; ieşiri: 18.12.N – 50 buc., 28.12.N – 70 buc. De
asemenea, la 31.12.N, preţul de vânzare estimat este de 110 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vânzarea
sunt de 15 lei/buc. Metoda de evaluare a stocurilor la ieşire este FIFO. Potrivit reglementărilor contabile
naţionale (OMFP 1802/2014), care este valoarea la care vor fi prezentate stocurile în bilanțul întocmit la 31
decembrie N?
Rezolvare
Min (cost; VRN)
Cost
371 „Mărfuri”
SI 60*100 = E (18 50*100 = 5.000
I (6 decembrie) 6.000 80*105 = decembrie) E 10 buc*100 + 60*105
35 (28 decembrie) = 7.300
SF = SI + I – E 20*105 = 2.100
VRN = 20*110 – 20*15 = 2.500 lei
Aplicația 4
O societate comercialădeține la 31.12.20N5 150 kg de mere. Se cunosc următoarele date:
Data Cantitate cumpărată Cost achiziție Cantitate vândută Preț de vânzare estimat
01.12.20N5 120 3 110 4,10
15.12.20N5 150 3,1 105 4,20
31.12.20N5 100 3,05 130 4,15
15.01.20N5 105 3,12 100 4,05
31.01.20N5 110 3,25 120 4
În vederea vânzării, societatea înregistrează cheltuieli de desfacere de 0,10 um/kg. Să se determine valoarea
la care sunt reflectate în bilanțul contabil merele.
Aplicația 5
O societate comercială ține evidența stocurilor la cost prestabilit. Situația inițială a stocurilor de produse
finite este: produs finit A 500 buc * 100 lei, diferențe de preț favorabile 10.000 lei. În cursul lunii se obțin
2.000 buc. produse finite * 90 lei cost de producție efectiv. Să se înregistreze descărcarea gestiunii de
produse finite, în condițiile vânzării intregii cantități de produse obținute.
Rezolvare
Situația în conturi
345 „Produse finite”
SI 500*100 = E 200.000
I 50.000 200.000
TSD 250.000 SF 50.000
348 „Diferențe de preț la produsele finite”

SI (10.000) E (20.000)
I (20.000)
TSD (30.000) SF (10.000)
Înregistrarea obținerii de produse finite:

345 = 711 200.000
4
(2.000*100)
Dacă o firmă folosește evaluarea la cost standard va înregistra întotdeauna produsele finite la cost
standard. Deci, tot ce apare în contul 345 este evaluat la cost standard.
Înregistrarea diferențelor de preț aferente produselor finite obținute:

348 = 711 (20.000)
(2.000*90 – 200.000)
Descărcarea gestiunii:
711 = % 180.000
345 200.000
348 (20.000)
SAU
Presupunem că s-a vândut 80% din cantitatea obținută. În acest caz, descărcarea gestiunii devine:
711 = % 144.000
345 200.000*80% = 160.000
348 (20.000)*80% = (16.000)
SAU
Presupunem că s-a vândut 75% din cantitatea disponibilă. În acest caz, descărcarea gestiunii devine:
711 = % 165.000
345 250.000*75% = 187.500
348 (30.000)*75% = (22.500)
Aplicația 6
O societate comercială se înființează pe 01.05.200N. În cursul lunii mai 200N se realizează următoarele
cheltuieli: consumuri de materii prime 10.000 lei, consumuri de materiale auxiliare (rechizite administrație)
1.500 lei, energie electrică 6.000 lei (pentru secţia de producţie 4.000 lei, pentru magazinul de desfacere
1.000 lei, pentru clădirea administraţiei 1.000 lei), amortizare 5.000 lei (utilaje 3.000 lei, secţia de producţie
1.000 lei, instalaţii frigorifice magazin 100 lei, clădire administraţie şi desfacere 900 lei). S-au obţinut 1.000
produse finite. Capacitatea de producţie normală este de 1.600 produse. Valoarea producției în curs de
execuție la sfârșitul lunii este 1.000 lei.
În luna iunie societatea mai înregistrează următoarele cheltuieli: consumuri de materii prime 20.000 lei,
consumuri de materiale auxiliare (rechizite administrație) 1.000 lei, energie electrică 10.000 lei (pentru
secţia de producţie 60%, pentru magazinul de desfacere 20%, pentru clădirea administraţiei 20%),
amortizare 5.000 lei (pentru secţia de producţie 70%, pentru magazinul de desfacere 10%, pentru clădirea
administraţiei 20%).
Să se efectueze înregistrările contabile în contabilitatea financiară.
Aplicația 7
O societate comercială achiziționează materii prime în următoarele condiții:
- Preț de achiziție 3.000 kg*1 leu/kg
- Cheltuieli de transport 3.000 kg*0,2 lei/kg
- Cheltuieli de încărcare-descărcare 120 lei
- Rabat 1%
- Reducere financiară 200 lei.
Să se calculeze costul de achiziție total și unitar și să se înregistreze achiziția.
Rezolvare
NC Elemente Calcule Sume
1 Preț de achiziție 3.000*1 3.000
5
2 Cheltuieli de transport 3.000*0,2 600

3 Cheltuieli de încărcare-descărcare 120
4 Total (1 + 2 + 3) 3.000 + 600 + 120 3.720
5 Rabat (rd. 4*1%) 3.720*1% 37,2
6 Cost de achiziție 3.720 – 37,2 3.682,8
Înregistrare achiziție:
301 = % 3.682,8
401 3.482,8
(3.682,8 –
767 200) 200
CAPITOLUL2
CHELTUIELILE– ELEMENTECONSTITUTIVE
ALE COSTURILOR. TIPURI
DE COSTURI
Aplicația 8
În luna ianuarie (luna de început a activității) în cadrul unei entități economice există următoarea situație:
- cheltuieli directe de producție 2.000 um;
- cheltuieli indirecte de producție 3.000 um;
- cheltuieli generale de administrație 1.000 um;
- cheltuieli de desfacere 500 um;
- producția obținută 1.000 bucăți;
- cost standard 5,5 um/bucată;
- producția vândută 600 bucăți*10 um.
 Se cere:
a) Care este costul de producție total și unitar?
b) Care este costul complet total și unitar?
c) Care este rezultatul din contabilitatea financiară în luna ianuarie?
d) Știind că stocul rămas se vinde în luna februarie la o valoare de 8.000 um, care este rezultatul lunii
februarie (alte cheltuieli și venituri nu s-au mai înregistrat)?
e) Să se înregistreze în contabilitatea managerială operațiunile lunii ianuarie.
Aplicația 9
1. Întreprinderea ALFA fabrică un model de candelabru pornind de la o singură materie primă: bronzul, într-
un singur atelier de producţie. Întreprinderea cumpără materia primă şi o stochează înainte de a fi utilizată
în procesul de producţie. Candelabrele obţinute sunt de asemenea stocate înainte de a fi vândute.
Informaţii privind luna martie:
 achiziţii de bronz: 800 kg la 22 um/kg;
 cheltuieli aferente achiziţiei: 200 um pentru transportul bronzului cumpărat şi 1,25 um/kg pentru
încărcare/descărcare;
 stocul iniţial de bronz este de 200 kg evaluat la 23 um/kg;
 informaţii aferente producţiei lunii martie: 700 de candelabre necesită:
 750 kg de bronz;
 400 ore de manoperă directă la un cost de 14 um/oră, inclusiv cheltuielile sociale;
 6.880 um cheltuieli indirecte ale atelierului de producţie reprezentând 400 ore de muncă;
 stocul iniţial de candelabre este de 120 de candelabre evaluate la 47 um/buc;
 cheltuielile directe de distribuţie sunt de 1,6 um/candelabru vândut;
 cheltuielile indirecte de distribuţie sunt de 1.000 um pentru un lot de 600 de candelabre vândute;
 vânzările lunii reprezintă 600 de candelabre, preţul de vânzare fiind de 62 um/u.
6
Se cere: Completaţi tabelul costului pentru candelabre şi determinaţi rezultatul obţinut de întreprindere,
utilizând anexele următoare. Evaluarea stocurilor la ieşire se face conform metodei CMP.
Costul de achiziţie al materiei prime
Elemente Cantitate Cost unitar Valoare
Preţ de achiziţie
Cheltuieli directe de achiziţie
Cheltuieli indirecte de achiziţie
Cost de achiziţie
Fişa de magazie pentru materia primă – Bronz

Stoc iniţial
Intrări
Ieşiri
Sold final
Tabloulde cost – Candelabre

Cheltuieli directe, din care:
 Materii prime
 Manoperă
Cheltuieli indirecte ale atelierului de producţie
Cost de producţie
Fişa de magazie pentru produsul finit – Candelabre

Stoc iniţial
Intrări
Ieşiri
Sold final
Costul complet aferent producţiei vândute

Costul de producţie al bunurilor vândute
Cheltuieli directe de distribuţie
Cheltuieli indirecte de distribuţie
Costul complet aferent producţiei vândute
Rezultatul analitic realizat

Preţul de vânzare al bunurilor vândute
7
Costul complet al bunurilor vândute

Rezultatul aferent bunurilor vândute
Aplicaţia 10
Un atelier de producţie fabrică un singur tip de produs. Se cunosc următoarele informaţii privind activitatea
sa:
Cheltuieli Activitate
4.000 5.000 6.000 7.000
Materii prime 32.000 40.000 48.000 56.000
Amortizări 50.000 50.000 50.000 50.000
Se cere: Justificaţi caracteristicile celor două tipuri de cheltuieli prin:

1. Reprezentarea grafică a cheltuielilor fixe şi variabile;
CF = cheltuieli cu amoritzarile
CV = cheltuieli cu materiile prime
2. Calculul cheltuielilor variabile unitare şi al cheltuielilor fixe unitare pentru fiecare volum de activitate
şi reprezentarea lor grafică.
4.000 5.000 6.000 7.000
Materii prime 8 8 8 8
Amortizări 12,5 10 8,3 7,14
Aplicaţia 11
Un atelier de producţie fabrică un singur tip de produs. Se cunosc următoarele informaţii privind cheltuielile
aferente diverselor niveluri de activitate:
4.000 5.000 6.000 8.000 10.000 12.000 14.000
Materii prime 32.000 40.000 48.000 64.000 80.000 96.000 112.000
Salarii directe 40.000 50.000 60.000 80.000 100.000 120.000 140.000
Amortizări 50.000 50.000 50.000 50.000 70.000 90.000 90.000
Alte cheltuieli 16.000 17.000 18.000 20.000 22.000 24.000 26.000
Se cere:
1. Reprezentaţi grafic cheltuielile efectuate în atelierul de producţie;
2. Separaţi cheltuielile semivariabile în cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile;
3. Reprezentaţi grafic cheltuielile după separarea acestora în fixe şi variabile.
Aplicaţia 12
Se cunoaşte evoluţia volumului activităţii şi a cheltuielilor indirecte aferente, ocazionate de activitatea unei
secţii principale:
Luna Producţia (unităţi) Cheltuieli indirecte de producţie (um)

Iulie 4.100 710.000
August 4.500 750.000
Septembrie 4.700 770.000
Octombrie 4.000 700.000
Noiembrie 4.900 790.000
Decembrie 5.100 810.000
8
Se cere:
1. Separaţi cheltuielile indirecte în cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile printr-unul din cele trei procedee;
2. Determinaţi cheltuielile indirecte standard care ar fi generate în luna ianuarie 200N+1, dacă producţia
standard a lunii este de 5.400 unităţi.
Aplicaţia 13
Pentru o producţie de 100 de unităţi se calculează cheltuieli de 5.000 um; pentru o producţie de 300 de
unităţi se calculează cheltuieli de 9.000 um, iar pentru o producţie de 400 de unităţi se calculează cheltuieli
de 11.000 um.
Se cere: Separaţi cheltuielile indirecte în cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile printr-unul din cele trei
procedee.
CAPITOLUL3
TRATAMENTE
SPECIFICE CHELTUIELILORINDIRECTE(DE REGIE)
Aplicaţia 14
1. O entitate economică efectuează pentru obținerea a 9.000 bucăți pâine (3.000 bucăți pâine albă și 6.000
bucăți pâine neagră), următoarele cheltuieli:
cheltuieli cu materiile prime (făină, ouă, drojdie etc) 6.000 um din care 2.000 um utilizați pentru pâine
albă și 4.000 um utilizați pentru pâine neagră;
cheltuieli cu materialele consumabile (detergent, cârpe etc.) 700 um, din care:
 utilizate în secția de producție 600 um;
 utilizate la sediul administrativ 100 um;
cheltuieli cu energia electrică și apa 2.000 um, din care:
 energia electrică și apa consumate în secția de producție 800 um;
 energia electrică și apa consumate în clădirea administrativă 1.200 um;
cheltuieli cu salariile 17.000 um, din care:
 salariile personalului care lucrează în secția de producție 5.000 um:
 brutari pâine albă 1.500 um;
 brutari pâine neagră 2.500 um;
 șef producție 1.000 um;
 salariile personalului administrativ 10.000 um;
 salariul șoferului care livrează pâinea la clienți 2.000 um;
contribuțiile entității economice legate de salarii 40%;
cheltuieli cu amortizarea:
 utilajelor de producție 1.000 um;
 mijlocului de transport utilizat la livrarea pâinii la clienți 2.000 um;
 clădirilor 5.000 um, din care:
 amortizarea clădirii în care se desfășoară procesul de producție 2.000 um;
 amortizarea clădirii unde se află sediul administrativ al societății 3.000 um;
cheltuieli cu publicitatea 4.000 um;
costul neamortizat al unui utilaj casat 2.000 um;
costul mărfurilor vândute 200 um;
cheltuieli cu dobânzile aferente unui credit pentru achiziționarea de utilaje 600 um.
9
Costul standard pentru pâine albă este de 2,5 um și pentru pâine neagră de 3 um.
Prețul de vânzare este de 6 um pentru pâine albă și 8 um pentru pâine neagră.
Baza de absorbție a cheltuielilor indirecte de producție o reprezintă manopera directă, iar pentru restul
cheltuielilor costul de producție. La sfârșitul perioadei producția în curs de execuție de pâine albă era de 500
um.
Se cere:
a. Care este suma cheltuielilor totale în contabilitatea financiară, a cheltuielilor directe, indirecte de
producție, generale de administrație și de desfacere?
b. Să se determine costul de producție total și unitar;
c. Să se calculeze costul complet și rezultatele analitice pentru cele două produse știind că se vând 2.800
bucăți pâine albă și 5.900 bucăți pâine neagră;
d. Să se efectueze înregistrările în contabilitatea managerială.
Tabloul costului
Elemente PA PN
1 Cheltuieli directe de productie 4.100 7.500
2 Cheltuieli inrecte de productie 2.175 3.625
3 Producția în curs de execuție de la sfârșitul lunii 500 0
4 Costul de producție (1+2-3) 5.775 11.125
5 Cantitatea fabricată 3.000 6.000
6 Costul de producție unitar (4/5) 1,92 1,85
c.7 Costul de producție pentru produsele finite vândute (costul de 5.376 10.915
producție unitar*cantitatea vândută) (1,92*2.800) (1,85*5.900)
8 Cheltuieli generale de administrație 6.038,96 12.262,04
9 Cheltuieli de desfacere 2.903,98 5.896,02
10 Costul complet total (7+8+9) 14.318,94 29.073,06
11 Costul complet unitar (costul complet total/cantitatea vândută) 5,11 4,92
(14.318,94/2.800) (29.073,06/5.900)
12 Prețul de vânzare (din enunț) 6 8
13 Rezultatul analitic (12 – 11) 0,89 3,08
(6-5,11)
Repartizarea cheltuielilor generale de administrație

Cheltuieli de repartizat = 18.300 um
Baza de repartizare = costul de producție (al produselor finite vândute)
PA = 5.376 um
PN = 10.915 um
Total = 16.291 um
18.300 …….. 16.291
X …………….5.376
X = 18.300*5.376/16.291 = 6.038,96 um (cheltuieli de administrație repartizate asupra produsului pâine
albă)
Cheltuieli de administrație aferente produsului pâine neagră = 18.300 – 6.038,96 = 12.262,04 um
Repartizarea cheltuielilor de desfacere

Baza de repartizare = costul de producție (al produselor finite vândute)
PA = 5.376 um
PN = 10.915 um
10
Total = 16.291 um
8.800 …….. 16.291
X …………….5.376
X = 8.800*5.376/16.291 = 2.903,98 um (cheltuieli de desfacere repartizate asupra produsului pâine albă)
Cheltuieli de desfacere aferente produsului pâine neagră = 8.800 – 2.903,98 = 5.896,02 um
Aplicaţia 15
O întreprindere fabrică două produse A şi B plecând de la aceeaşi materie primă. Sunt cunoscute
următoarele informaţii aferente lunii ianuarie:
Mişcări de materii prime:
Stoc de materii prime la 01.01: 15.000 Kg la 14 um/kg Intrări
de materii prime în cursul lunii: 25.000 Kg la 16 um/kg Ieşiri
de materii prime din magazie:
 18.000 Kg pentru A;
 12.000 Kg pentru B.
Mişcări de produse finite:
Intrări în magazie de produse finite: 4.000 u A şi 1.000 u B.
Nu există stocuri de produse finite la începutul lunii
ianuarie. Vânzări:
 3.000 u A la 400 um/u;
 500 u B la 500 um/u.
Cheltuieli de producţie:
 mâna de lucru:
 5.000 h la 25 um/h pentru A;
 2.000 h la 25 um/h pentru B.
 alte cheltuieli de fabricaţie care se ridică la 280.000 um şi sunt repartizate între produse proporţional
cu numărul orelor de lucru directe.
Cheltuieli de distribuţie:
 30.000 um pentru A;
 10.000 um pentru B.
Evaluarea stocurilor la ieşire se face conform metodei CMP.
Se cere:
1. Calculul costului de producţie pentru A şi B, costului complet şi rezultatului analitic pentru produsele
A şi B vândute;
2. Prezentarea, cu titlu de verificare, a contului de profit şi pierdere pentru luna ianuarie;
3. Să se efectueze înregistrările în contabilitatea managerială.
Rezultate
1. CMP = 15,25 um
Tabloulcostului
NC Elemente A B
1 Cheltuieli cu materiile prime 15,25*18,000 = 274.500 15,25*12.000 = 183.000
2 Cheltuieli cu manopera 5.000*25 = 125.000 2.000*25=50.000
3 Alte cheltuieli de fabricaţie 200.000 80.000
4 Cost de producție (1+2+3) 599.500 313.000
5 Cantitate fabricată 4.000 1.000
6 Cost de producție unitar (4/5) 599.500/4.000 = 149,88 313
7 Cantitate vândută 3.000 500
8 Costul de producție al produselor finite vândute (6*7) 449.625 156.500
11
9 Cheltuieli de distribuție 30.000 10.000

10 Cost complet (8+9) 479.625 166.500
11 Cost complet unitar (11/7) 159,88 333
12 Prețul de vânzare 400 500
13 Rezultat 240,12 167
14 Rezultat total 240,12*3.000+167*500 = 803.860
Repartizarea altor cheltuieli de fabricație

Baza de absorbție/repartizare = numărul orelor de lucru directe
Pentru produsul A = 5.000 h
Pentru produsul B = 2.000 h
Total = 7.000 h
RAI = 280.000/7.000 = 40
Alte cheltuieli de fabricație aferente produsului A = 40*5.000 = 200.000 um
Alte cheltuieli de fabricație aferente produsului B = 280.000 – 200.000 = 80.000 um
Aplicaţia 16. Alegerea bazei de repartizare a cheltuielilor indirecte

Cunoaştem următoarele informaţii referitoare la cheltuielile indirecte ale unei întreprinderi:
Materiale curăţenie: 15.000
um Salarii indirecte: 18.000
um Chirii clădiri: 15.000 um
Asigurări pentru imobilizări: 13.500 um
Reglare utilaje de producţie: 12.000 um
Amortizări: 9.500 um.
Informaţii pentru fiecare centru:
Elemente Centrul transport Centrul de Centrul de
intern producţie 1 producţie 2
(CTI) (CP1) (CP2)
Cheltuieli cu materiile prime (um) - 23.000 35.000
Număr de salariaţi 10 20 50
2
Suprafaţă (m ) 200 200 600
Valoarea imobilizărilor (um) 80.000 120.000 200.000
Nr de ore de manoperă directă - 2.750 3.200
Număr utilaje - 15 25
Se cere: Alegeţi baza de repartizare pentru fiecare cheltuială indirectă şi distribuiţi cheltuielile indirecte
pe fiecare secţie.
Rezolvare
Repartizare cheltuieli cu materiale de curățenie
Baza de repartizare = suprafața
CTI = 200
CP1 = 200
CP2 = 600
Total = 1.000
RAI = 15.000/1.000 = 15
Cheltuieli cu materiale de curățenie repartizate asupra CTI = RAI*baza de repartizare aferentă CTI =
15*200 = 3.000 um
Cheltuieli cu materiale de curățenie repartizate asupra CP1 = 15*200 = 3.000 um
12
Cheltuieli cu materiale de curățenie repartizate asupra CP2 = 15.000 – 3.000 – 3.000 = 9.000 um
Repartizare cheltuieli cu salarii indirecte

Baza de repartizare = număr de salariați
CTI = 10
CP1 = 20
CP2 = 50
Total = 80
RAI = 18.000/80 = 225
Cheltuieli cu salarii indirecte pt CTI = 225*10 = 2.250 um
Cheltuieli cu salarii indirecte pt CP1 = 225*20 = 4.500 um
Cheltuieli cu salarii indirecte pt CP2 = 18.000 – 2.250 – 4.500 = 11.250 um
De terminat problema…
Aplicaţia 17
Într-o întreprindere există două centre auxiliare: centrala termică (CT) şi atelierul de reparaţii (AR).
Cheltuielile indirecte supuse repartizării secundare sunt următoarele:
Centre Cheltuieli Producţia CT AR Alte centre
auxiliare obţinută
CT 3.200.000 3.200 t - 200 t 3.000 t
AR 1.280.000 5.120 h 600 h - 4.520 h
Se cere: Aplicaţi procedeul algebric pentru repartizarea secundară a cheltuielilor, ţinând cont de
prestaţiile reciproce ale centrelor auxiliare.
Răspuns
CT = 3.350.000 um
AR = 1.480.000 um
CT = 3.200.000 + 200/3.000*AR
AR = 1.280.000 + 600/4.520*CT
Aplicaţia 18
Analiza cheltuielilor indirecte ale unei întreprinderi a condus la repartizarea primară:
CA1 CA2 CA3 Secţie producţie Administraţie
500 243 400 1.500 300
Utilizarea prestaţiilor:
Beneficiar
CA1 CA2 CA3 Secţie producţie Administraţie
e Furnizoare
CA1 1 2 5 2
CA2 2 4 4
CA3 1 8 1
Se cere: Prezentaţi situaţia de repartizare a cheltuielilor centrelor auxiliare, folosind metoda algebrică
pentru centrele auxiliare cu prestaţii reciproce.
Aplicaţia 19
O întreprindere are 3 sectoare de producţie (S1, S2, S3) în care fabrică 3 produse A, B şi C, în următoarele
condiţii:
 produsul A trece prin toate cele 3 sectoare;
 produsul B trece prin sectoarele S1 şi S3;
13
 produsul C trece prin sectoarele S1 şi S2.

Cheltuielile indirecte ce trebuie repartizate şi bazele de repartizare aferente sunt:
Indicatori S1 S2 S3 Total
Cheltuieli indirecte (um) 2.570 2.180 1.596 6.346
Pentru întreţinerea şi funcţionarea 1.520 980 846 3.346
utilajelor
Generale de sector 1.050 1.200 750 3.000
Baza de repartizare S1 S2 S3
Pentru întreţinerea şi funcţionarea utilajelor 1.900 1.400 940
A 600 750 520
B 900 - 420
C 400 650 -
Generale de sector 2.200 3.000 1.250
A 950 1.270 670
B 670 - 580
C 580 1.730 -
Se cere
Repartizaţi cheltuielile indirecte în funcţie de bazele de repartizare date.
Aplicaţia 20
O întreprindere fabrică 2 produse (A şi B) în 3 sectoare de producţie (S1, S2 și S3). Produsul A trece prin
toate cele 3 sectoare, iar produsul B trece doar prin sectoarele S1 şi S3.
Cheltuielile directe de producţie sunt:
 materii prime:
 pentru A 25.000 um detaliate astfel: S1 10.000 um, S2 9.000 um, S3 6.000 um;
 pentru B 19.000 um detaliate astfel: S1 9.000 um, S3 10.000um;
 salarii directe:
 pentru A 18.000 um detaliate astfel: S1 7.000 um, S2 5.000 um, S3 6.000 um;
 pentru B 21.000 um detaliate astfel: S1 12.000 um, S3 9.000 um;
 contribuţii sociale: 40% din valoarea salariilor;
 alte cheltuieli directe:
 pentru A 3.000 um detaliate astfel: S1 900 um, S2 1.000 um, S3 1.100 um;
 pentru B 2.800 um detaliate astfel: S1 1.500 um, S3 1.300 um.
Cheltuielile indirecte ale sectoarelor sunt:
 amortizarea clădirii în care se desfăşoară activitatea celor trei sectoare este de 18.000 um. Suprafeţele
ocupate de fiecare sector sunt: S1 300 m2; S2 220 m2; S3: 320 m2;
 amortizarea utilajelor: S1 7.100 um; S2 3.500 um; S3 4.000 um;
 alte cheltuieli indirecte privind reparaţiile: S1 1.500 um; S2 1.150 um; S3 2.000 um;
 salariile indirecte: S1 6.000 um; S2 5.200 um; S3 4.000 um;
 cheltuielile sociale 40% din salarii;
 cheltuielile cu întreţinerea secţiilor: S1 250 um; S2 300 um; S3 230 um.
Cheltuieli generale de administraţie sunt 19.800 um.
Se cunosc următoarele baze de repartizare:
 pentru cheltuielile indirecte, mai puţin cheltuielile cu întreţinerea secţiilor: consumul de materii prime;
 pentru cheltuielile cu întreţinerea secţiilor: cheltuielile cu manopera;
 pentru cheltuielile generale de administraţie: costul de producţie.
14
Se cere: Calculaţi costul complet pentru cele două produse şi efectuaţi înregistrările în contabilitatea
managerială.
Rezolvare
Observăm că în secția 2 se fabrică doar produsul A. De aceea, cheltuielile aferente acestei secții se vor
include direct în costul de producție aferent produsului A și nu necesită nicio repartizare suplimentară.
Etapa I: Repartizarea primară
NC Elemente Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte Cheltuieli generale
A B S1 S2 S3 de administrație
1 Materii prime 25.000 19.000
2 Salarii directe 18.000 21.000
3 Contribuții sociale 7.200 8.400
(18.000*40%)
4 Alte cheltuieli directe 3.000 2.800
5 Cheltuieli cu 6.426 4.712 6.862
amortizarea clădirii
6 Cheltuieli cu 7.100 3.500 4.000
amortizarea utilajelor
7 Alte cheltuieli indirecte 1.500 1.150 2.000
privind reparațiile
8 Salarii indirecte 6.000 5.200 4.000
9 Cheltuieli sociale 2.400 2.080 1.600
(40%*rândul 8)
10 Cheltuielile cu 250 300 230
întreţinerea secţiilor
11 Cheltuieli generale de 19.800
administrație
TOTAL 53.200 51.200 23.676 16.942 18.692 19.800
Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea clădirilor pe

secții Cheltuieli de repartizat = 18.000 um
Baza de repartizare = suprafața
- S1 = 300 mp
- S2 = 220 mp
- S3 = 320 mp
Total = 840 mp
RAI = 18.000/840 = 21,42
Cheltuieli cu amortizarea clădirilor aferente S1 = 21,42*300 = 6.426 um
Cheltuieli cu amortizarea clădirilor aferente S2 = 21,42*220 = 4.712 um
Cheltuieli cu amortizarea clădirilor aferente S3 = 18.000 – 6.426 – 4.712 = 6.862 um
Etapa II: Repartizarea secundară
Nu am secții auxiliare, deci nu facem repartizare secundară.
Etapa III: Calculul costului de producție și a costului complet
Tabloul costului
NC Elemente A B
1 Cheltuieli directe 53.200 51.200
2 Cheltuieli indirecte de producție
S1 12.393 11.283
S2 16.942
S3 6.984 11.708
15
3 Costul de producție (1+2) 89.519 74.191

4 Cheltuieli generale de administrație 10.742,28 9.057,72
5 Costul complet (3+4) 100.261,28 83.248,72
Repartizarea cheltuielilor indirecte de producție

S1
Observ că am două baze de repartizare.
Total cheltuieli = 23.676 um, din care:
- cheltuieli cu întreţinerea secţiilor = 250 um
- celelalte cheltuieli = 23.676 – 250 = 23.426 um
Repartizarea cheltuielilor cu întreținerea secțiilor pentru S1
Cheltuieli de repartizat = 250 um
Baza de repartizare = cheltuieli cu manopera
- Produsul A = 7.000 um (salarii) + 7.000*40% (contribuții) = 9.800 um
- Produsul B = 12.000 + 12.000*40% = 16.800 um
Total = 9.800 + 16.800 = 26.600 um
RAI = 250/26.600 = 0,0094
Cheltuieli cu întreținerea secției 1 aferente produsului A = 9.800*0,0094 = 93 um
Cheltuieli cu întreținerea secției 1 aferente produsului B = 250 – 93 = 157 um
Repartizarea celorlalte cheltuieli ale secției

1 Cheltuieli de repartizat = 23.426 um
Baza de repartizare = materii prime
- Produsul A = 10.000 um
- Produsul B = 9.000 um
Total = 19.000 um
RAI = 23.426/19.000 = 1,23
Celelalte cheltuieli secția 1 pentru A = 1,23*10.000 = 12.300 um
Celelalte cheltuieli secția 1 pentru B = 23.426 – 12.300 = 11.126 um
Cheltuieli secția 1 aferente produsului A = 93 + 12.300 = 12.393 um

Cheltuieli secția 1 aferente produsului B = 157 + 11.126 = 11.283 um
S3
Total cheltuieli indirecte S3 = 18.692 um, din care
- Cheltuieli cu întreținerea = 230 um
- Celelalte cheltuieli indirecte = 18.692 – 230 = 18.462 um
Repartizarea cheltuielilor cu
întreținerea Cheltuieli de repartizat =
230 um Baza de repartizare = manopera
- Produsul A = 6.000 + 6.000*40% = 8.400 um
directă
- Produsul B = 9.000 + 9.000*40% = 12.600 um
Total = 21.000 um
RAI = 230/21.000 = 0,01
Cheltuieli cu întreținerea secției 3 aferente produsului A = 8.400*0,01 = 84 um
Cheltuieli cu întreținerea secției 3 aferente produsului B = 230 – 84 = 146 um
Repartizarea celorlalte cheltuieli aferente secției

3 ……………..
16
Repartizarea cheltuielilor generale de administrație

Baza de repartizare = cost de producție
- A = 89.519 um
- B = 74.191 um
Total BR = 163.710 um
RAI = 0,12
Cheltuieli generale de administrație repartizate asupra produsului A = 0,12*89.519 um = 10.742,28 um
Cheltuieli generale de administrație repartizate asupra produsului B = 19.800 – 10.742,28 = 9.057,72 um
Înregistrări contabile
1. Colectarea cheltuielilor în contabilitatea managerială:
% = 901 183.510
921/A 53.200
921/B 51.200
923/S1 23.676
923/S2 16.942
923/S3 18.692
924 19.800
2. Includerea cheltuielilor indirecte în costul de producție: -

S1:
% = 923/S1 23.676
921/A 12.393
921/B 11.283
- S2:
921/A = 923/S2 16.942
- S3:
% = 923/S3 18.692
921/A 6.984
921/B 11.708
3. Recunoașterea produselor finite la cost de producție efectiv:

902 = % 163.710
921/A 89.519
921/B 74.191
!!! Întotdeauna în înregistrările contabile folosesc costul de producție.
4. Închiderea conturilor de cheltuieli neincluse în costul de producție:

902 = 924 19.800
5. Închidereaconturilor:
901 = 902 183.510
Aplicaţia 21
17
Exemplul 1
O societate comercială are o secție de bază (de producție), două secții auxiliare CE și CA și un sector
administrativ. În secția principală se realizează două produse A și B. Realizați înregistrările în clasa 9 de
conturi pornind de la următoarele informații:
a) costurile de producție standard
Produs A: 1.000 bucăți la un cost unitar standard = 1.000 lei/bucată
Produs B: 2.000 bucăți la un cost unitar standard = 510 lei/bucată
% = 902 2.020.000
931/A 1.000*1.000 = 1.000.000
931/B 2.000*510 = 1.020.000
b) producția în curs de execuție la începutul exercițiului:10.000 lei pentru produsul A și 5.000 lei pentru
produsul B
% = 901 15.000
921/A 10.000
921/B 5.000
c) cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile

- materii prime: produs A 340.000 lei și produs B 395.000 lei
% = 901 735.000
921/A 340.000
921/B 395.000
- materiale consumable: secția de producție 45.000 lei, CE 15.000 lei, CA 10.000 lei și secția administrativă
30.000 lei
% = 901 100.000
923 45.000
922/CE 15.000
922/CA 10.000
924 30.000
d) cheltuieli cu salarii și contribuții

- salarii directe: produs A 160.000 lei și produs B 140.000 lei
- salarii secții auxiliare: CE 200.000 lei și CA 100.000 lei
- salarii muncitori auxiliari din secția principală: 100.000 lei
- salarii personal administrativ: 300.000 lei
- contribuții salariale: produs A 48.000 lei, produs B 42.000 lei, CE= 60.000 lei, CA=30.000 lei, pentru
muncitorii auxiliari 30.000, iar pentru secția administrativă 90.000 lei
% = 901 1.300.000
921/A 160.000 + 48.000 = 208.000
921/B 140.000 + 42.000 = 182.000
922/CE 200.000 + 60.000 = 260.000
922/CA 100.000 + 30.000 = 130.000
923 100.000 + 30.000 = 130.000
924 300.000 + 90.000 = 390.000
e) cheltuieli cu amortizarea: pentru secția de producție 35.000 lei, pentru CE 10.000 lei, pentru CA 5.000
lei, iar pentru secția de administrație 10.000 lei
18
% = 901 60.000
923 35.000
922/CE 10.000
922/CA 5.000
924 10.000
f) consumuri reciproce secții auxiliare: CE îi dă lui CA 35.000 lei, iar CA îi dă lui CE 50.000 lei
922/CA = 922/CE 35.000
922/CE = 922/CA 50.000
g) repartizare cheltuieli secții auxiliare: CE și CA repartizează 80% secției de producție și 20% secției de
administrație
Cheltuieli CE = 15.000 + 260.000 + 10.000 + 50.000 – 35.000 = 300.000 lei, din care revine secției de
producție suma de 300.000*80% = 240.000 lei și secției de administrație 300.000*20% = 60.000 lei
% = 922/CE 300.000
923 240.000
924 60.000
Cheltuieli CA = 10.000 + 130.000 + 5.000 – 50.000 + 35.000 = 130.000 lei, din care revine secției
de producție suma de 130.000*80% = 104.000 lei și secției de administrație 130.000*20% = 26.000
lei
% = 922/CA 130.000
923 104.000
924 26.000
h) repartizarea cheltuielilor indirecte: Se realizează în funcție de valoarea salariilor și contribuțiilor

directe.
Cheltuieli indirecte (de repartizat) = 45.000 + 130.000 + 35.000 + 240.000 + 104.000 = 554.000 lei
Baza de repartizare (absorbție)
- Produsul A = 208.000 lei
- Produsul B = 182.000 lei
Total baza de repartizare = 390.000 lei
RAI = Suma cheltuielilor de repartizat/Suma bazelor de repartizare = 554.000/390.000 =
1,42 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 1,42*208.000 = 295.360 lei
Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 554.000 – 295.360 = 258.640 lei
% = 923 554.000
921/A 295.360
921/B 258.640
i) productia în curs de execuție de la sfârșitul exercițiului este de:

40.000 lei pentru produsul A și 30.000
lei pentru produsul B
933/A = 921/A 40.000
933/B = 921/B 30.000
j) repartizarea cheltuielilor generale de adminstrație: Se realizează în funcție de costul de producție

total.
Cheltuieli de repartizat = 30.000 + 390.000 + 10.000 + 60.000 + 26.000 = 516.000 lei
Tabloul costului
NC Elemente Produsul A Produsul B
19
1 Cheltuieli directe (debit contul 921) 548.000 578.000

2 Cheltuieli indirecte de producție (înregistrarea h) 295.360 258.640
3 Producția în curs la începutul perioadei (înregistrarea b) 10.000 5.000
4 Producția în curs la sfârșitul perioadei (înregistrarea i) 40.000 30.000
5 Costul de producție (1 + 2 + 3 – 4) 813.360 811.640
Baza de repartizare = 813.360 + 811.640 = 1.625.000 lei

RAI = 516.000/1.625.000 = 0,32
Cheltuieli de administrație repartizate asupra produsului A = 0,32*813.360 = 260.275 lei
Cheltuieli de administrație repartizate asupra produsului B = 516.000 – 260.275 = 255.725 lei
902 = 924 516.000
Exemplul 2
Centrele auxiliare au următoarele cheltuieli: CE=1.000 lei, CA=2.350 lei. CE dă 10% către CA. CA dă 20%
către CE. Restul se alocă centrului principal. Se cere să se efectueze repartizarea secundară.
X = cheltuieli CE
Y = cheltuieli CA
X = 1.000 + 20%*Y
Y = 2.350 + 10%*X
X = 1.500 lei
Y = 2.500 lei
Tabloul repartizării secundare
Elemente CE CA Centrul Total
principal
Total repartizare 1.000 2.350 0 3.350
primară
Repartizare (1.500) 1.500*10% 1.500*90% 0
cheltuieli CE = 150 = 1.350
Total 1 (500) 2.500 1.350 3.350
Repartizare 2.500*20% (2.500) 2.500*80% 0
cheltuieli CA = 500 = 2.000
Total repartizare 0 0 3.350 3.350
secundară
Exemplul 3
Se cunosc următoarele informații privind produsul A: cheltuieli directe 11.000 lei, cheltuieli indirecte de
producție 10.400, din care cheltuieli fixe 7.000 lei, nivelul real de activitate este de 4.000 ore, nivelul normal
de activitate este de 5.000 ore. Valorile pentru costul subactivității, cheltuielile indirecte de producție
încorporabile în cost și pentru costul de producție sunt:
Exemplul 4
Pornind de la informațiile prezentate mai jos, să se determine valorile costului variabil unitar, a cheltuielilor
variabile pentru 8.000 bucăți și a cheltuielilor fixe:
4.000 buc 5.000 buc 8.000 buc

Cheltuieli semivariabile 14.000 lei 17.000 lei 26.000 lei
20
Exemplul 5
O societate are două categorii de produse: A și B. Pentru cele două produse se cunosc următoarele
informații:
- salarii directe A- 5.000 lei, B – 20.000 lei;
- materii prime A- 1.000 lei, B – 2.000 lei;
- alte costuri directe A- 1.000 lei, B – 1.000 lei;
- materiale consumabile pentru producție 4.000 lei și pentru sediul administrativ 2.000 lei;
- cheltuieli cu energia și apa 6.000 lei, din care pentru sediul administrativ jumătate și restul pentru secția de
producție;
- salariu supraveghetor producție 2.000 lei;
- salarii personal administrativ 7.000 lei;
- amortizare active 11.000 lei, din care 4.000 lei pentru sediul administrativ, 1.000 lei pentru activitatea de
distribuție și restul pentru secția de producție;
- costuri cu reclama și publicitatea 3.000 lei;
- producția în curs de execuție la începutul exercițiului A 1.000 lei și B 5.000 lei;
- producția în curs de execuție la sfârșitul exercițiului A 1.000 lei și B 10.000 lei;
- numărul produse fabricate și vândute A 1.000 bucăți și B 2.000 bucăți;
- prețul unitar de vânzare A- 30 lei/buc, B – 50 lei/buc.
Baza de repartizare pentru cheltuielile indirecte de producție o reprezintă manopera directă, iar pentru
celelalte cheltuieli indirecte, costul produselor vândute. Să se determine costul complet, costul complet unitar
și rezultatul pentru cele două produse și pe total.
Rezolvare:
Element A B Total
1. Stoc inițial producție în curs de execuție
PCEi/0
2. Cost primar (cost direct)
2.1.
2.2.
2.2.
3. Costuri indirecte de producție
4. Cost produse (1+2+3)
5. Stoc final producție în curs de execuție
PCEf/1
6. Cost produse finite/producție (4-5)
7. Cost unitar produse obținute (6/
Qfabricată)
8. Cost produse vândute (7x Qvândută)
9. Cheltuieli de administrație
10. Cheltuieli de desfacere
11. Costul complet al produselor vândute
(8+11)
12. Cost complet unitar (11/Qvândută)
13. Cifra de afaceri (Qvândută x preț
21
vânzare)
14. Rezultat (14-11)
Aplicația 22
O societate realizează două produse A şi B în cadrul unei secţii de producţie. Se cunosc următoarele
informaţii cu privire la producţia din luna ianuarie:
Elemente A B
Cantitate fabricată 1.000 buc 2.000 buc
Cantitate vândută 920 buc 1.900 buc
Materii prime Total 15.000 um 40.000 um
Manopera directă pe bucată 15 um/buc 25 um/buc
Preţ vânzare unitar 45 um/buc 80 um/buc
Producţie neterminată la începutul perioadei 1.000 um -
Producţie neterminată la sfârşitul perioadei - 2.000 um
Costul unei ore de manoperă directă este 2,5 um/h

Elemente Suma Baza de absorbție
Cheltuieli indirecte de producţie totale, din care 52.000 um
Cheltuieli cu întreţinerea 39.000 um Nr. ore manoperă directă
Amortizare 13.000 um Nr. ore manoperă directă
Cheltuieli generale de administraţie 6.345 um Nr. buc vândute
Cheltuieli de desfacere 4.835 um Cifra de afaceri
Practica unităţii este de a evalua producţia neterminată inventariind materiile prime aflate în fluxul de
fabricaţie.
Se cere:
1. Care este valoarea la care va fi înregistrată în contabilitatea financiară producţia lunii?
2. Calculaţi costul complet şi rezultatele analitice pentru cele două produse.
3. Să se înregistreze în contabilitatea managerială manopera directă, producţia neterminată la sfârşitul
perioadei şi cheltuielile de desfacere.
Rezolvarea
1. Valoarea la care va fi înregistrată în contabilitatea financiară producția lunii este costul de
producție.
Tabloul costurilor
NC Elemente A B
a Materii prime 15.000 40.000
b Manopera directă 15*1.000 = 25*2.000 =
15.000 50.000
2 Cheltuieli indirecte de producție 12.000 40.000
3 Producția în curs de execuție la începutul perioadei 1.000 -
4 Producția în curs de execuție la sfârșitul perioadei - 2.000
5 Costul de producție al produselor finite obținute (1 + 2 + 3 – 43.000 128.000
4)
6 Cantitatea obținută 1.000 2.000
7 Costul de producție unitar (5/6) 43 64
22

Baza de repartizare = număr ore de manoperă directă
A = 15.000/2,5 = 6.000 h
B = 50.000/2,5 = 20.000 h
Total = 26.000 h
RAI = Cheltuieli de repartizat/Baza de repartizare = 52.000/26.000 = 2
Cheltuieli indirecte aferene produsului A = 2*6.000 = 12.000 um
Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 2*20.000 = 40.000 um 2.
Tabloul costurilor
NC Elemente A B
1 Costul de producție unitar 43 64
2 Cantitatea vândută 920 1.900
3 Costul de producție al produselor finite vândute (1*2) 39.560 121.600
4 Cheltuieli de administrație 2.070 4.275
5 Cheltuieli de desfacere 1.035 3.800
6 Costul complet al produselor finite vândute (3 + 4 + 5) 42.665 129.675
7 Costul complet unitar (6/2) 46,37 68,25
8 Prețul de vânzare 45 80
9 Rezultatul analitic (8 – 7) (1,37) 11,75
Repartizarea cheltuielilor de administrație

Baza de absorbție = număr bucăți vândute
A = 920 buc
B = 1.900 buc
Total = 2.820 buc
RAI = 6.345/2.820 = 2,25
Cheltuieli de administrație aferente produsului A = 2,25*920 = 2.070 um
Cheltuieli de administrație aferente produsului B = 6.345 – 2.070 = 4.275 um
Repartizarea cheltuielilor de desfacere

Baza de absorbție = cifra de afaceri
A = cantitatea vândută * prețul de vânzare = 920*45 = 41.400 um
B = 1.900*80 = 152.000 um
Total = 193.400 um
RAI = 4.835/193.400 = 0,025
Cheltuieli de desfacere aferente produsului A = 0,025*41.400 = 1.035 um
Cheltuieli de desfacere aferente produsului B = 4.835 – 1.035 = 3.800 um
3.
Înregistrareamanoperei directe:
% = 901 65.000
921/A 15.000
921/B 50.000
Înregistrarea producției în curs de execuție finale:

23
933/B = 921/B 2.000
Înregistrareacheltuielilor de desfacere:
925 = 901 4.835
Aplicaţia 22
O întreprindere deţine două sectoare principale de producţie (S1 şi S2), două centre auxiliare (un atelier de
reparaţii AR şi o centrală de vapori CV), respectiv un departament administrativ DA. În secţia de producţie
S1 se obţin 3 produse interdependente (P1, P2 și P3). Produsele se diferenţiază prin următoarele
caracteristici:
Produsul Greutatea (kg) Suprafaţa (m2)
P1 0,51 0,6
P2 0,7 0,9
P3 0,85 0,8
Producţia obţinută în cursul lunii este de:
 2.000 de produse P1;
 3.000 de produse P2;
 7.000 de produse P3.
În sectorul de producţie S2 se obţine un singur produs, P4. Cheltuielile
înregistrate în cursul perioadei analizate sunt următoarele:
 materii prime: S1: 4.200 um, detaliate astfel: pentru P1 2.000 um, pentru P2 1.000 um şi pentru P3:
1.200 um; S2: 5.000 um;
 salarii directe şi cheltuieli sociale: S1: 6.800 um detaliate astfel: pentru P1 3.000 um, pentru P2 2.000
um şi pentru P3 1.800 um; S2: 6.000 um;
 materiale consumabile: S1 1.200 um şi S2 1.500 um;
 salarii ale personalului auxiliar: S1 4.000 um şi S2 3.800 um;
 cheltuieli generale de administraţie: 8.000 um.
Prestaţiile centrelor auxiliare sunt următoarele:
Centre Cheltuieli Producţia AR CV S1 S2 DA
obţinută
AR 4.845 510 h - 110 120 150 130
3
CV 4.050 3.000 m 100 - 1000 800 1100
Costurile standard de producţie sunt: pentru P1 6.000 um, pentru P2 5.000 um, pentru P3 8.000 um, iar
pentru P4 20.000 um.
Repartizarea cheltuielilor generale de administraţie se efectuează în funcţie de costul de producţie.
Se cere: Calculaţi costurile efective de producţie pentru cele patru produse şi efectuaţi înregistrările în
contabilitatea managerială.
Aplicaţia 23
O societate prezintă următoarele informaţii privind costurile generate de trei luni de activitate:
Luna Activitate normală Activitate realizată Cheltuieli fixe Cheltuieli variabile
Luna I 50.000 50.000 120.000 60.000
Luna II 50.000 40.000 120.000 48.000
Luna III 50.000 55.000 120.000 66.000
Se cere: Să se calculeze costurile de producţie pentru cele trei luni:
a) fără a lua în considerare costul subactivităţii;
b) cu calculul costului subactivităţii.
Rezolvare
24
a) Costul de producție = Cheltuieli fixe + Cheltuieli variabile

Luna Cost de producție
Luna I 120.000 + 60.000 = 180.000
Luna II 120.000 + 48.000 = 168.000
Luna III 120.000 + 66.000 = 186.000
b) Costul subactivității = Cheltuieli fixe *(1 – Activitatea realizată/Activitatea normală)

Luna I: Costul subactivității = 120.000*(1 – 50.000/50.000) = 0 um
Luna II: CS = 120.000*(1 – 40.000/50.000) = 24.000 um
Luna III: nu se calculează deoarece activitatea realizată este mai mare decât activitatea
normală Costul de producție = Cheltuieli fixe încorporabile + Cheltuieli variabile
Cheltuieli fixe încorporabile = Cheltuieli fixe – Costul subactivității
Luna Cost de producție
Luna I 120.000 + 60.000 = 180.000
Luna II 120.000 + 48.000 – 24.000 = 144.000
Luna III 120.000 + 66.000 = 186.000
Aplicaţia 24
O întreprindere îşi desfăşoară activitatea în trei sectoare: producţie, administraţie şi distribuţie. Se cunosc
următoarele informaţii privind costurile generate de fiecare sector:
Sector Activitate Grad de Cheltuieli Cheltuieli Activitate
normală utilizare fixe variabile efectivă
Producţie 50.000 produse 0,9 120.000 60.000 45.000
fabricate
Administraţie 10.000 ore 0,95 50.000 20.000 9.500
Distribuţie 48.000 produse 0,8 30.000 45.000 38.400
vândute
Se cere: Calculaţi costurile de subactivitate şi înregistraţi-le în contabilitatea managerială. Analizaţi
tratamentul lor în contabilitatea financiară.
Aplicația 25
O întreprindere este organizată în 2 centre auxiliare (CA1, CA2) şi trei centre principale de producţie (CP1,
CP2, CP3). În luna aprilie N cheltuielile centrelor au fost:
CA1: 650.000 um CP1: 500.000 um
CA2: 600.000 um CP2: 120.000 um
CP3: 100.000 um
Cheltuielile centrelor auxiliare au fost alocate
astfel: Centre auxiliare Centre principale
Centre auxiliare
CP1 CP2 CP3 CA1 CA2
CA1 30 40 15 - 15
CA2 40 30 25 5-
Calculaţi costul centrelor principale utilizând metoda algebrică şi iterativă sau alocarea continuă.
Aplicația 26
Se cunosc datele:
Elemente Total Centre de Centre auxiliare
um producţie CP1 CP2 CA1 CA2
CP3 um um um um um
25
Chirii 1.000 200 400 150 150 100

Energie el 200 50 80 30 20 20
Asigurări fac 400 80 160 60 60 40
Amortizări ut 4.000 1.000 1.500 1.000 300 200
Transport 400 50 50 50 100 150
Oră manoperă estimată 1.000 2.500 1.800
Prestaţiile centrelor auxiliare

CP1 CP2 CP3 CA1 CA2
CA1 30% 40% 20% - 10%
CA2 10% 20% 50% 20% -
Să se calculeze ratele de absorbţie a cheltuielilor indirecte pentru centrele principale pe baza orelor de
manoperă.
Aplicația 27
Bugetul lunar al unui centru se prezintă:
um
Materiale 45.000
directe Salarii 60.000
Cheltuieli
directe indirecte 90.000
Ore manoperă directă 15.000
Ore funcţionare utilaje Calculaţi RAI 30.000
prin 5 metode posibile. Răspuns
Baza de repartizare 1 =
26
CAPITOLUL 4
SISTEME CONTABILE DE ÎNREGISTRARE A COSTURILOR
Aplicaţia 28
O societate comercială înregistrează în cursul perioadei următoarele cheltuieli:
 materii prime consumate: 5.000 lei;
 energie electrică: 1.000 lei;
 salarii:
 muncitori direct productivi: 4.000 lei;
 maistru: 3.000 lei;
 manager: 5.000 lei;
 amortizare:
 utilaje: 1.500 lei;
 calculator manager: 300 lei.
Costul standard al produselor finite fabricate este de 15.000 lei. Societatea vinde întreaga cantitate de
produse fabricate la preţul de 20.000 lei.
Se cere: Să se efectueze înregistrările contabile în contabilitatea financiară şi în contabilitatea
managerială.
Aplicaţia 29
O întreprindere fabrică două produse P1 şi P2 în 2 sectoare de producţie S1 şi S2. În luna decembrie se
efectuează următoarele cheltuieli (um):
Cheltuieli S1 S2
P1 P2 P1 P2
Cheltuieli directe 830.000 860.000 690.000 970.000
 Cheltuieli cu materiile prime 310.000 250.000 200.000 430.000
 Cheltuieli cu salariile directe 520.000 610.000 490.000 540.000
Cheltuieli indirecte 880.000 970.000
 Materiale consumabile 180.000 200.000
 Amortizări 300.000 320.000
 Salarii indirecte 400.000 450.000
Cheltuieli generale de administraţie 1.120.000
 Salarii 790.000
 Alte cheltuieli administrative 330.000
Costul standard de producţie stabilit la sfârşitul anului anterior este de 2.860.000 um pentru produsul P1
şi de 3.463.000 um pentru produsul P2.
Producţia în curs de execuţie la începutul perioadei a fost de 200.000 um pentru produsul P1 şi 75.000
um pentru produsul P2, iar producţia în curs de execuţie la sfârşitul perioadei a fost de 55.000 um pentru
produsul P1, respectiv 130.000 um pentru produsul P2. În cursul lunii s-au vândut 80% din produsele
obţinute.
Bazele de repartizare sunt următoarele:
 pentru cheltuielile indirecte de producţie baza de repartizare este valoarea salariilor directe;
 pentru cheltuielile de administraţie baza de repartizare este valoarea costului bunurilor vândute.
Se cere:
1) Calculaţi costul complet pentru cele două produse;
2) Scrieţi înregistrările contabile pentru contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială.
27
Aplicaţia 30
Calculați costul de producție, costul complet și rezultatul analitic și înregistrați în contabilitatea de gestiune
obținerea produselor finite A și B la cost standard, costul de producție efectiv și diferențele de cost/preț
aferente producției obținute, cunoscând următoarele informații:
Elemente A B
Stoc inițial producție în curs de execuție 10.000 0
Stoc final de producție în curs de execuție 20.000 15.000
Stoc inițial materii prime 1.000 kg x 20 lei/kg
Cumpărări de materii prime 4.000 kg x 21 lei/kg, cheltuieli de transport facturate
de furnizor 16.000 lei
Consum de materii prime 2.000 kg 2.500 kg
Manoperă directă 1.000 ore x 30 lei/oră 1.200 ore x 30 lei/oră
Cheltuieli indirecte de producție (salarii) 56.000 lei
Valoarea imobilizărilor corporale utilizate în 2.400.000 lei, durata de viață utilă 20 de ani
procesul de producție
Baza de absorbție a cheltuielilor indirecte de numărul orelor de manoperă directă
producție
Cheltuieli de administrație și desfacere 130.000 lei, baza de absorbție: costul de producție
Stoc inițial de produse finite 0 0
Volumul producției 1.000 unități 1.000 unități
Stoc final produse finite 0 200 unități
Preț de vânzare unitar Cost producție unitar x 300%
Politici contabile folosite de ALFA FIFO, inventar permanent, amortizare liniară
Cost standard 100.000 lei 90.000 lei
Rezolvare
Tabloulcostului
NC Elemente A B
1 Stoc inițial producție în curs de execuție 10.000 0
2 Stoc final de producție în curs de execuție 20.000 15.000
a Materii prime 45.000 62.500
b Manoperă directă 1.000*30 = 30.000 1.200*30 = 36.000
4 Cheltuieli indirecte de producție 30.000 36.000
5 Costul de producție efectiv (1 + 3 + 4 – 2) 95.000 119.500
6 Volumul producției 1.000 1.000
7 Costul de producție unitar (5/6) 95 119,5
8 Cantitate vândută de produse finite (E = SI + I – SF) 0 + 1.000 – 0 = 1.000 0 + 1.000 – 200
= 800
9 Costul de producție al produselor finite vândute (7*8) 95*1.000 = 95.000 119,5*800 = 95.600
10 Cheltuieli de administrație și de desfacere 64.600 65.400
11 Costul complet aferent produselor finite vândute (9 159.600 161.000
+ 10)
12 Cost complet unitar (11/8) 159.600/1.000 161.000/800
= 159,60 = 201,25
13 Preț de vânzare unitar (Cost producție unitar x 300%) 95*300% = 285 358,50
14 Rezultatul analitic (13 – 12) 125,40 157,25
28
Calculez costul de achiziție pentru materiile prime

Prețul de achiziție = 4.000 kg x 21 lei/kg = 84.000 lei +
Cheltuieli de transport facturate de furnizor 16.000 lei
= Costul de achiziție = 100.000 lei
Costul de achiziție unitar = 100.000/4.000 kg = 25 lei/kg
Cheltuieli cu materiile prime pentru produsul A = 1.000 kg x 20 lei/kg + 1.000 kg*25 = 45.000
lei Cheltuieli cu materiile prime pentru produsul B = 2.500 kg*25 = 62.500 lei

Cheltuieli cu salariile indirecte = 56.000 lei
Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale = 2.400.000/20 ani/12 luni = 10.000 lei
Cheltuieli indirecte de repartizat = 56.000 + 10.000 = 66.000 lei
Baza de repartizare = numărul orelor de manoperă directă
- Pentru produsul A = 1.000 ore
- Pentru produsul B = 1.200 ore
Total = 2.200 ore
RAI = 66.000/2.200 = 30
Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 30*1.000 = 30.000 lei
Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 66.000 – 30.000 = 36.000 lei
Repartizarea cheltuielilor de administrație și de desfacere

Cheltuieli de repartizat = 130.000 lei
Baza de absorbție: costul de producție AL PRODUSELOR FINITE VÂNDUTE
- A = 95.000 lei
- B = 95.600 lei
Total = 190.600 lei
RAI = 130.000/190.600 = 0,68
Cheltuieli de administrație și de desfacere aferente produsului A = 0,68*95.000 = 64.600 lei
Cheltuieli de administrație și de desfacere aferente produsului B = 130.000 – 64.600 = 65.400 lei
Înregistrări contabile
1. Înregistrarea producției în curs de execuție inițiale:
921/A = 901 10.000
2. Înregistrareaproduselor finite la costul standard:

% = 902 190.000
931/A 100.000
931/B 90.000
3. Colectarea cheltuielilor în contabilitatea managerială:

% = 901 369.500
921/A 75.000
921/B 98.500
923 66.000
924 130.000
4. Înregistrarea producției în curs de execuție la sfârșitul perioadei:

933/A = 921/A 20.000
933/B = 921/B 15.000
29
5. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producție:

% = 923 66.000
921/A 30.000
921/B 36.000
6. Recunoașterea produselor finite la cost efectiv:

902 = % 214.500
921/A 95.000
921/B 119.500
7. Înregistrarea diferențelor dintre costul standard și costul efectiv:

903 = 902 24.500
Cost standard = 100.000 + 90.000 = 190.000 lei

Cost efectiv = 214.500 lei
Diferențe de preț = 214.500 – 190.000 = 24.500 lei (nefavorabile)
8. Închiderea conturilor de cheltuieli neincluse în costul de producție:

902 = 924 130.000
9. Închidereaconturilor:
901 = % 379.500
902 130.000
903 24.500
933/A 20.000
933/B 15.000
931/A 100.000
931/B 90.000
30
CAPITOLUL5 METODA
PE COMENZI
Aplicaţia 31
Să se întocmească un deviz pentru o comandă de 100 buc produs A ştiind că:
 RAI estimată pentru cheltuielile indirecte de producţie este de 0,4 (baza de repartizare manopera
directă), iar RAI estimată pentru cheltuielile de administraţie este de 0,5 (baza de repartizare costul de
producţie);
 se vor utiliza 150 kg materii prime a 410 lei/kg, 250 h manoperă directă a 80 lei/h;
 întreprinderea vrea să obţină un beneficiu de 8% din cifra de afaceri.
Aplicaţia 32
Întreprinderea ALFA fabrică mese stil imperial. Întreprinderea are o comandă de la un engrossist pentru un set
de 10 mese (comanda nr. 420).
Fabricarea unei mese implică următoarele etape:
 achiziţia de materii prime: lemn.
 materia primă trece direct în atelierul în care se fabrică cheresteaua apoi în cel de strunjire/montare,
iar în final în cel de ambalare.
 odată terminată comanda, aceasta este livrată clientului. Prin urmare, nu există stocaj.
Informaţii complementare:
 preţ de achiziţie pentru lemn: 500 um/m3;
 costul manoperei directe:
 atelierul de fabricare a cherestelei: 14 um/oră, inclusiv cheltuielile sociale;
 atelierul strunjire/montare: 15 um/oră, inclusiv cheltuielile sociale;
 atelierul ambalare: 14 um/oră, inclusiv cheltuielile sociale;
 preţ de vânzare unitar: 84 um/masă;
 fabricarea celor 10 mese din comandă necesită 0,5 m3 de lemn;
 timpul necesar fabricării comenzii nr. 420 este de:
 4 ore pentru atelierul de fabricare a cherestelei;
 6 ore pentru atelierul strunjire/montare;
 5 ore pentru atelierul ambalare.
 cheltuielile indirecte imputate comenzii 420 sunt de:
 57 um pentru aprovizionare;
 15 um pentru atelierul de fabricare a cherestelei;
 92 um pentru atelierul strunjire/montare;
 18 um pentru atelierul ambalare;
 67 um pentru distribuţie.
Se cere: Completaţi tabloul costului de producţie pentru comanda 420, cu determinarea costului complet
şi calculaţi rezultatul realizat de întreprindere aferent comenzii 420.
Tabloul costului de producție
Costul de producţie al comenzii Detalii de calcul Valori (um)
Cheltuieli directe, din care: 493,5
 costul de achiziţie al materiei prime (lemn) 557 um/m3 * 0,5 277,5
 manoperă atelier fabricare 14*4 56
 manoperă atelier strunjire/montare 15*6 90
 manoperă atelier ambalare 14*5 70
Cheltuieli indirecte, din care: 125
 atelier fabricare 15
 atelier strunjire/montare 92
31
 atelier ambalare 18
Costul de producţie al comenzii 493,5 + 125 618,5
Cheltuieli indirecte de distribuţie 67
Costul complet al comenzii 618,5 + 67 685,5
Cifra de afaceri 84*10 840
Rezultat 840 – 685,5 154,5
Costul de achiziție pentru lemn = 500 + 57 = 557 um pentru 1 m3
Aplicaţia 33
O întreprindere dispune de două secţii principale de producţie în care se execută două tipuri de produse A şi
B. Întreprinderea mai dispune de două secţii auxiliare: o centrală electrică şi o centrală de apă, care îşi
decontează reciproc servicii şi un sector administrativ şi de conducere.
În cursul perioadei de gestiune se lansează în fabricaţie:
 comanda 1 reprezentând 4 unităţi produs A la un cost standard (antecalculat) de 5.000 lei/bucată;
 comanda 2 reprezentând 20 unităţi produs B la un cost standard de 1.000 lei/bucată.
Situaţia cheltuielilor directe efectuate în cursul perioadei de gestiune se prezintă astfel:
Cheltuieli Secţia 1 Secţia 2
Comanda 1 Comanda 2 Comanda 1 Comanda 2
Materii prime 2.500 2.800 3.000 2.000
Salarii directe 1.500 2.000 3.500 3.000
Cheltuieli sociale (40% din salarii) 600 800 1.400 1.200
TOTAL 4.600 5.600 7.900 6.200
Situaţia cheltuielilor indirecte de producţie pentru perioada de gestiune considerată este:

Cheltuieli Secţia 1 Secţia 2
Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor 2.100 2.500
 amortizare utilaje 1.000 1.000
 revizii tehnice 1.100 1.500
Cheltuieli generale ale secţiei 2.000 2.000
 materiale auxiliare 300 500
 salarii personal TESA 1.700 1.500
TOTAL 4.100 4.500
Situaţia cheltuielilor sectoarelor auxiliare şi decontarea lor se prezintă astfel:
Secţie Total Secţii beneficiare
auxiliară cheltuieli Secţia 1 Secţia 2 CE CA Sector
administrativ
CE 4.000 30% 40% 15% 15%
CA 3.800 35% 25% 10% 30%
Situaţia cheltuielilor generale de administraţie:

Cheltuieli Valoare
Cheltuieli cu impozite şi taxe 150
Cheltuieli cu materiale consumabile 300
Cheltuieli cu amortizarea 1.000
Cheltuieli cu salariile 2.500
Alte cheltuieli 500
TOTAL 4.450
32
Producţia neterminată stabilită la sfârşitul lunii prin inventariere a fost:

Comanda Cheltuieli aferente producţiei în curs de execuţie
Comanda 1 500
- secţia 1 50
- secţia 2 450
Comanda 2 1.500
- secţia 1 300
- secţia 2 1.200
Cheltuielile indirecte de producţie se repartizează pe comenzi în funcţie de cheltuielile cu manopera directă,

iar cheltuielile generale de administraţie se repartizează în funcţie de costul de producţie al comenzii.
Se cere:
1. Să se calculeze costul complet al comenzilor 1 şi 2;
2. Să se calculeze costurile unitare pentru produsele A şi B;
3. Să se efectueze înregistrările în contabilitatea managerială. TEMA
Rezolvare
Repartizarea secundară a cheltuielilor aferente secțiilor auxiliare
X = cheltuielile CE
Y = cheltuielile CA
X = 4.000 + 10%*Y
Y = 3.800 + 15%*X
X = 4.446,7 um
Y = 4.467 um
Tabloul repartizării secundare

Secţie auxiliară Total Secţii beneficiare
cheltuieli Secţia 1 Secţia 2 CE CA Sector
administrativ
Total repartizare 20.850 4.100 4.500 4.000 3.800 4.450
primară
Repartizare 0 4.446,7 * 4.446,7 * (4.446,7) 4.446,7 * 4.446,7 * 15%
cheltuieli CE 30% = 1.334 40% = 15% = 667 = 667
1.778,7
Repartizarea 0 4.467 *35% 4.467 * 25% 446,7 (4.467) 4.467 * 30%
cheltuieli CA = 1.563,45 = 1.116,75 = 1.340,05
Total repartizare 20.850 6.997,5 7.395,45 0 0 6.457,05
secundară
Tabloul costului
NC Elemente Comanda 1 Comanda 2
1 Cheltuieli directe 4.600 + 7.900 5.600 + 6.200
= 12.500 = 11.800
2 Cheltuieli indirecte
S1 2.982 4.015,5
S2 3.969 3.426,45
33
3 PCE la începutul lunii 0 0

4 PCE la sfârșitul lunii 500 1.500
5 Costul de producție al produselor finite obținute (1 + 2 19.997,5 20.695,45
+ 3 – 4)
6 Cantitate fabricată în cadrul fiecărei comenzi 4 20
7 Cost de producție unitar (5/6) 4.999,38 1.034,77
8 Cheltuieli de administrație 3.199,6 3.257,45
9 Cost complet (5 + 8) 23.197,1 23.952,9
10 Cost complet unitar (9/6) 5.799,27 1.197,65
Repartizare cheltuieli secția 1

Cheltuieli de repartizat = 6.997,5 um
Baza de repartizare = cheltuieli cu manopera
- Comanda 1 în secția 1 = 1.500 + 600 = 2.100 um
- Comanda 2 în secția 1 = 2.000 + 800 = 2.800 um
Total bază de repartizare = 4.900 um
RAI = 6.997,5/4.900 = 1,42
Cheltuieli indirecte S1 pentru comanda 1 = 2.100 * 1,42 = 2.982 um
Cheltuieli indirecte S1 pentru comanda 2 = 6.997,5 – 2.982 = 4.015,5 um
Repartizare cheltuieli secția 2

Cheltuieli de repartizat = 7.395,45 um Baza
de repartizare = cheltuieli cu manopera
- Comanda 1 în secția 2 = 3.500 + 1.400 = 4.900 um
- Comanda 2 în secția 2 = 3.000 + 1.200 = 4.200 um
Total bază de repartizare = 9.100 um
RAI = 7.395,45/9.100 = 0,81
Cheltuieli indirecte S2 pentru comanda 1 = 4.900 * 0,81 = 3.969 um
Cheltuieli indirecte S2 pentru comanda 2 = 7.395,45 – 3.969 = 3.426,45 um
Repartizarea cheltuielilor de administrație

Cheltuieli de repartizat = 6.457,05 um
Baza de repartizare = cost de producție
- Comanda 1 = 19.997,5 um
- Comanda 2 = 20.695,45 um
Total bază de repartizare = 40.692,95 um
RAI = 6.457,05/40.692,95 = 0,16
Cheltuieli de administrație pentru comanda 1 = 19.997,5 * 0,16 = 3.199,6 um
Cheltuieli de administrație pentru comanda 2 = 6.457,05 – 3.199,6 = 3.257,45 um
Înregistrări în contabilitatea managerială

1. Înregistrareaproduselor finite la cost standard
% = 902 40.000
931/Comanda 1 5.000*4 = 20.000
931/Comanda 2 1.000*20 = 20.000
2. Preluarea cheltuielilor
% = 901 45.150
921/Comanda 1 12.500
34
921/Comanda 2 11.800
922/CE 4.000
922/CA 3.800
923/S1 4.100
923/S2 4.500
924 4.450
3. Înregistrarea PCE la sfârșitul perioadei

933/Comanda 1 = 921/Comanda 1 500
933/Comanda 2 = 921/Comanda 2 1.500
4. Repartizarea cheltuielilor aferente secțiilor auxiliare

% = 922/CE 4.446,7
923/S1 1.334
923/S2 1.778,7
924 667
922/CA 667
………….CA………
5.
Aplicaţia 34 CURS
Cheltuielile indirecte ale întreprinderii pentru luna ianuarie sunt:
 centrul Administrativ: 3.000 um;
 centrul Aprovizionare: 1.000 um;
 centrul Gestiunea Producţiei: 1.000 um;
 atelierul A: 3.500 um;
 atelierul B: 2.000 um.
Centrul Gestiunea Producţiei este considerat centru auxiliar. Cheltuielile sale se repartizează asupra
atelierelor în mod egal.
Volumul şi natura bazelor de repartizare sunt următoarele:
Centrul Natura bazei de repartizare Volumul bazei
de repartizare
Administrativ Costul de producţie 40.000 um
Aprovizionare Valoarea cumpărărilor de materii prime şi servicii 20.000 um
Atelierul A Oră maşină 25.000 ore
Atelierul B Oră manoperă directă 20.000 ore
Informaţiile referitoare la comenzile 1 şi 2 sunt următoarele:

 comanda 1:
 materii prime: 100 kg*0,1 um/kg;
 manoperă directă: 200 h*0,15 um/h;
 servicii: 20 um;
 cheltuieli indirecte atelierul A: 90 h;
 cheltuieli indirecte atelierul B: 200 h;
 comanda 2:
 materii prime: 140 kg*0,1 um/kg;
 manoperă directă: 105 h*0,15 um/h;
35
 alte cheltuieli directe: 17,5 um;

 cheltuieli indirecte atelierul A: 224 h;
 cheltuieli indirecte atelierul B: 105 h.
Se cere: Să se întocmească fişele comenzilor în condiţiile în care comanda 1 conţine 100 produse, iar
comanda 2 conţine 70 produse.
Rezolvare
Repartizarea secundară
Centrul auxiliar = Gestiunea producției
Elemente Gestiunea producției Atelier A Atelier B
Total repartizare primară 1.000 3.500 2.000
Repartizarea cheltuieli Gestiunea producției (1.000) 1.000*50% = 500 1.000*50% = 500
Total repartizare secundară 0 4.000 2.500
RAI = Suma cheltuielilor de repartizat/Suma bazelor de

repartizare Tabel calcul RAI
Centrul Natura bazei de repartizare Volumul Suma RAI
bazei de cheltuielilor
repartizare de repartizat
Administrativ Costul de producţie 40.000 um 3.000 3.000/40.000
= 0,075
Aprovizionare Valoarea cumpărărilor de materii 20.000 um 1.000 1.000/20.000
prime şi servicii = 0,05
Atelierul A Oră maşină 25.000 ore 4.000 4.000/25.000
= 0,16
Atelierul B Oră manoperă directă 20.000 ore 2.500 2.500/20.000
= 0,125
Deviz comanda 1:
NC Elemente Cantitate Preț (RAI) Valoare
1 Cheltuieli cu materii prime 100 kg 0,1 um/kg 10
2 Cheltuieli cu manopera directă 200 0,15 30
3 Cheltuieli cu servicii 20
4 Cheltuieli aferente centrului Aprovizionare 10 + 20 = 30 0,05 30*0,05 = 1,5
5 Cheltuieli indirecte Atelier A 90 h 0,16 14,4
6 Cheltuieli indirecte Atelier B 200 0,125 25
7 Cost de producție comanda 1 - - 90,9
8 Cheltuieli generale de administrație 90,9 0,075 6,82
9 Cost complet (7 + 8) - - 97,72
RAI = 0,05
Cheltuieli Aprovizionare pentru comanda 1 = RAI * baza de absorbție aferentă comenzii 1 = 0,05 * 30 = 1,5
Deviz comanda 2:
NC Elemente Cantitate Preț (RAI) Valoare
1 Cheltuieli cu materiile prime 140 kg 0,1 14
2 Cheltuieli cu manopera directă 105 h 0,15 15,75
3 Alte cheltuieli directe 17,5
4 Cheltuieli aferente centrului Aprovizionare 14 0,05 0,7
5 Cheltuieli indirecte Atelier A 224 0,16 35,84
6 Cheltuieli indirecte Atelier B 105 0,125 13,125
36
7 Cost de producție comanda 2 - - 96,915

8 Cheltuieli generale de administrație 96,915 0,075 7,27
9 Cost complet (7 + 8) - - 104,185
Aplicația 35
Se cunosc următoarele date referitoare la un centru de producţie (CP1) pentru luna mai N:
um unităţi 80.000
Consumuri de 72.000
materiale Salarii directe
Ore manoperă directă 20.000 ore
(ore lucrate)
Ore funcţionare utilaje 25.000 ore
Cheltuieli indirecte 90.000
Pentru o comandă X fabricată în CP1 se cunosc:
um
Materiale consumate 8.000
Salarii directe 6.250
Ore manoperă directă 3.300
Ore funcţionare utilaje 2.400
Se cere: calculul costului comenzii utilizând pentru repartizarea cheltuielilor indirecte bazele de repartizare:
a) salarii directe
b) ore manoperă directă
c) ore funcţionare utilaj
Aplicația 36
O întreprindere aplică metoda pe comenzi de calculaţie a costurilor. Pentru exerciţiul N-1, la 31 decembrie
se cunosc datele:
um
Materiale directe consumate 90.000
Salarii directe 75.000
Profit 60.900
Cheltuieli de desfacere 52.500
Cheltuieli de administraţie 42.000
Cheltuieli indirecte de fabricaţie 45.000
Se cere:
a) întocmirea fişei comenzii cu menţionarea costului primar, a costului de producţie, a costului complet şi a
veniturilor din vânzări;
b) în exerciţiul N se primeşte o comandă pentru care s-au estimat consumurile: materiale directe 120.000um;
salarii directe 75.000um. Care va fi preţul comenzii ştiind că întreprinderea intenţionează să realizeze acelaşi
profit din vânzări şi presupunând că s-au majorat cheltuielile de desfacere cu 15%?Cheltuielile indirecte de
producţie se repartizează în funcţie de salariile directe şi cheltuielile de administraţie şi desfacere pe baza
costului de producţie utilizându-se ratele exerciţiului anterior.
37
CAPITOLUL 6
PROCEDEE UTILIZATE PENTRU DETERMINAREA COSTURILOR PE PRODUS
1. Produse simultane şi subproduse

1.1. Procedeul indicilor de echivalenţă calculaţi ca raport direct
Aplicaţia 37
Întreprinderea ALFA a recunoscut cheltuieli indirecte ale perioadei în valoare de 290.000 um pentru a obţine
trei produse A, B şi C. Cantităţile de produse obţinute sunt:
 produsul A: 15.000 unităţi;
 produsul B: 10.000 unităţi;
 produsul C: 5.000 unităţi.
Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este dimensiunea produsului care are
următoarele valori: pentru A este de 32 cm, pentru B este de 40 cm, iar pentru C este de 56 cm. Produsul de
bază este produsul B.
Se cere: Calculaţi costul unitar pentru fiecare produs.
Aplicaţia 38
Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este dimensiunea produsului care are
următoarele valori: pentru A este de 200 cm, pentru B este de 240 cm, iar pentru C este de 150 cm. Produsul
de bază este produsul B.
Aplicaţia 39
În urma aplicării procesului de producţie se obţine pânză de trei calităţi astfel: A = 200 mp, B = 500 mp, C =
800 mp.
Cele trei produse se diferenţiază prin următoarea caracteristică:
Produse Greutate (kg)
A 0,2
B 0,8
C 0,4
Cheltuielile de fabricaţie au fost de 10.000 um.
Cheltuieli generale de administraţie au fost de 4.000 um.
Se cere: Să se calculeze costul de producţie pe unitatea de produs finit folosind procedeul indicilor de
echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct.
1.2. Procedeul indicilor de echivalenţă calculaţi ca raport invers

Aplicaţia 40
38
Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este fineţea firului, care are următoarele valori:
pentru A este de 1 mm, pentru B este de 5 mm, iar pentru C este de 2 mm. Produsul de bază este produsul A
deoarece este cel mai fin, iar cheltuielile sunt cele mai mari.
Aplicaţia 41
Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este fineţea firului, care are următoarele valori:
pentru A este de 60 mm, pentru B este de 30 mm, iar pentru C este de 10 mm. Produsul de bază este
produsul C.
1.3. Procedeul indicilor de echivalenţă calculaţi ca raport direct (mai mulţi parametri)
Aplicaţia 42
Întreprinderea ALFA a recunoscut cheltuieli indirecte ale perioadei în valoare de 1.200.000 um pentru a
obţine trei produse A, B şi C. Cantităţile de produse obţinute sunt:
Parametrii utilizaţi pentru calculul indicilor de echivalenţă sunt dimensiunea produsului şi greutatea sa şi
au următoarele valori: pentru A: 500 cm şi 12 kg, pentru B: 650 cm şi 15 kg, iar pentru C: 750 cm şi 24 kg.
Produsul de bază este produsul B.
Aplicaţia 43
Parametrii utilizaţi pentru calculul indicilor de echivalenţă sunt dimensiunea produsului şi greutatea sa şi
au următoarele valori: pentru A: 7.500 cm şi 1,5 kg, pentru B: 6.000 cm şi 4,5 kg, iar pentru C: 4.500 cm şi 6
kg. Produsul de bază este produsul B.
Aplicaţia 44
În urma aplicării procesului de producţie se obţin ţevi de trei feluri astfel: A, B şi C. Cele trei produse se
diferenţiază prin următoarele caracteristici:
Produse Mărime (cm) Greutate (kg)
A 2 4
B 4 2
C 8 6
Cheltuielile de fabricaţie au fost de 200.000 um.
Se cere: Calculaţi costul de producţie pentru fiecare produs folosind procedeul indicilor de echivalenţă
calculaţi ca raport direct.
39
Aplicaţia 45
O societate comercială are la începutul perioadei în stoc producţie în curs de execuţie 135 unităţi, evaluată la
80.000 um cu un grad mediu de finisare de 60%. În cursul lunii s-au înregistrat cheltuieli de 319.000 um.
Cantitatea de produse finite obţinută a fost de 300 unităţi, iar producţia în curs de execuţie 125 unităţi, cu un
grad mediu de finisare 80%.
Se cere: Să se determine costul unitar al produselor finite.
Rezolvare
PCE inițială + Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte de producție – PCE finală = Cost de producție 80.000
+ 319.000 – PCE finală = Cost de producție
Încursul perioadei am avut cheltuieli de 319.000 um. Tot în cursul perioadei am lucrat pentru:
- Finisarea PCE inițiale;
- Produsele finite începute și terminat în cursul acestei perioade;
- PCE finală.
Am trei necunoscut. Pentru a afla costul unitar al produselor finite voi echivala PCE inițială și finală cu
unități de produse finite.
Echivalarea PCE inițiale
Am avut la începutul lunii 135 unități, cu un grad de finisare de 60%. În cursul perioadei am lucrat pentru
restul de 40%.
PCE inițială echivalată cu produse finite = 40%*135 = 54 unități.
Dacă în loc să finisez PCE inițială aș fi lucrat la produse finite începute și terminate în această perioadă, aș fi
putut să lucrez la 54 de unități cu același cost.
Produsele finite începute și terminat în cursul acestei perioade
Cantitatea de produse începută și terminată în cursul perioadei = 300 u – 135 u = 165 unități
Echivalarea PCE finale
PCE finală echivalată cu produse finite = 125*80% = 100 unități
Concluzie
Cantitatea echivalată cu produse finite (cu grad de finisare de 100%) = 54 + 165 + 100 = 319 unități
Dacă în loc să lucrăm pentru PCE inițială, finală și produse finite aș fi lucrat doar pentru produse finite (cu
un grad mediu de finisare de 100% în cursul acestei perioade) aș fi obținut 319 unități de produse finite.
Costul unitar al produselor finite = 319.000/319 = 1.000 um
2. Calculul costului unitar

2.1. Procedeul cantitativ
Aplicaţia 46
Într-o întreprindere cheltuielile generate de utilizarea unei linii de producţie sunt de 530.000 um Linia de
producţie este utilizată pentru a fabrica 150.000 t de produs A, 1.700 t de produs B şi 95.000 t de produc C.
S-au înregistrat pierderi tehnologice de 150 t pentru produsul B şi de 5.000 t pentru produsul C.
Se cere: Calculaţi costul unitar de producţie pentru fiecare dintre cele trei produse, utilizând procedeul
cantitativ.
2.2. Procedeul deducerii costului produsului secundar din produsul principal

Aplicaţia 47
Cheltuieli totale de producţie rezultate din procesul de producţie sunt de 285.500 lei, producţia totală
fabricată este:
 2.400 u produs principal P;
 500 u produs secundar S1;
 300 u produs secundar S2.
Destinaţia producţiei secundare este următoarea:
 120 u S1 se consumă în întreprindere;
40
 Restul de produse secundare se livrează terţilor; total cheltuieli de livrare 3.440 lei, preţ vânzare S1 25
lei/u, preţ vânzare S2 35 lei/u.
Se cere: Care este costul unitar de producţie al produsului principal (P)?
Rezolvare
Calculăm valoarea produselor secundare.
S1 + S2 = 500*25 + 300*35 – 3.440 = 19.560 um
Cheltuielile aferente produsului principal = 285.500 – 19.560 = 265.940 um
Costul unitar de producție al produsului principal (P) = 265.940/2.400 = 110,80 um
Aplicaţia 48
Cheltuielile totale de producţie rezultate din procesul de producţie în secţia 1 sunt de 200.000 lei. Din
procesul de producţie rezultă:
 1.500 buc produs finit (P);
 rebuturi produs (P) 10 u nereciclabile;
 250 buc produs secundar S;
 Deşeuri.
Douăzeci de unităţi din producţia secundară se consumă în întreprindere. Restul se livrează terţilor, preţ
vânzare S 50 lei/buc, cheltuieli suplimentare de livrare 1.000 lei.
Deşeurile sunt ridicate de o firmă de gunoi, valoarea facturii inclusiv TVA 600 lei (cota TVA 20%).
Se cere: Care este costul unitar de producţie al produsului principal (P)?
41
CAPITOLUL 7
METODA PE FAZE (PROCESE)
Aplicația 49
Un produs X se obţine prin parcurgerea a trei faze de fabricaţie. Pentru a obţine 75 l din produsul X
consumurile au fost:
F1 F2 F3
Materii prime (litri) 100 - -
Cost pe litru 2 - -
Pierderi % 10 11,11 6,25
Ore manoperă directă 6 10 8
Tarif ore 7,5 10 12,5
RAI pe oră manoperă (um) 3,5 3 8
Preţ vânzare unitar pe produs X - - 9
Se cere: întocmirea situaţiei costurilor şi rezultatelor pentru 75 l produs X
Aplicația 50
O întreprindere îşi desfăşoară activitatea în trei faze de fabricaţie F1, F2, F3. Pentru F2 se cunosc datele:
Cantitatea transferată de la F1 1000 litri a 1.250 um
Costurile F2
Materiale 2.000 um
Salarii 1.260 um
Cheltuieli indirecte 570 um
Producţia în curs la sfârşitul perioadei 400 litri, grad de finisare:
Materiale 50%
Salarii 60%
Cheltuieli indirecte 40%
Se cere calculul:
a) costului cantităţii transferate în F3
b) valoarea producţiei în curs de la sfârşitul perioadei.
Aplicația 51
Din procesul de producţie s-au obţinut simultan produsele: P1 10.000l; P2 12.000l, pentru care s-au efectuat
costurile: materiale directe 26.000 um; salarii directe 10.000 um; cheltuieli variabile indirecte 8.000 um;
cheltuieli fixe indirecte 22.000 um.
Vânzările perioadei P1 10.000l a 5.20 um/l
P2 12.000l a 3 um/l
Se cere: separarea costului între cele două produse pe baza metodelor:
a) cantitativă (cantitate produsă şi vândută)
b) preţului de vânzare
c) costul variabil în funcţie de cantitatea produsă şi costul fix în funcţie de contribuţie
Aplicația 52
Dintr-o materie primă s-au obţinut:
Produs principal P1 70% din material
Produs secundar S1 10% din material
Produs secundar S2 15% din material
Pierderi 5% din material
Informaţii suplimentare:
42
a) materialele introduse în proces 1.000u în valoare de 4.900 um

salarii directe 4.550 um
cheltuieli indirecte 8.100 um
b) o unitate din S2 cere jumătate din materia primă necesară pentru a obţine o unitate din S 1. O unitate
din produsul S1 necesită 1,5 materie primă faţă de S2
c) produsul P1 necesită un timp dublu de fabricaţie faţă de obţinerea unei unităţi din S1 şi S2
d) produsul S1 necesită jumătate din timpul cerut de producerea unei unităţi din S2
e) cheltuielile indirecte sunt absorbite în funcţie de ratele 7, 1 şi 1.
Se cere calculul costului total şi unitar al produselor.
43
CAPITOLUL 8
METODE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR PARŢIALE (DIRECT COSTING)
Aplicaţia 53 CURS
O societate intenţionează să vândă pachete software la o expoziţie de computere din Bucureşti. Ea poate
achiziţiona acest software de la un engrosist la un preţ de 480 um pachetul. Produsele (pachetele) vor fi
vândute la 800 um bucata. Ea a plătit deja 8.000 de lei pentru închirierea spaţiului pentru două zile
companiei Office.
Se cere: Să se calculeze indicatorii metodei direct-costing.
Aplicaţia 54
Câte bilete trebuie vândute (la 10 um) pentru a obţine profit în urma unui concert, ştiind că închirierea sălii a
costat 2.000 um, plata artiştilor a fost de 3.500 um şi s-au înregistrat cheltuieli diverse de gestiune 500 um?
Rezolvare
Trebuie să calculăm pragul de rentabilitate exprimat în număr de bilete.
Pragul de rentabilitate = CF/MCV unitar
CF = Cheltuieli cu închirierea sălii + Cheltuieli cu salariile artiștilor + Cheltuieli de gestiune = 2.000 + 3.500
+ 500 = 6.000 um
MCV unitar = Preț de vânzare – Cheltuieli variabile = 10 – 0 = 10 um
Pragul de rentabilitate = 6.000/10 = 600 bilete
Pentru a obține profit în urma unui concert entitatea trebuie să vândă mai mult de 600 de bilete.
Aplicaţia 55
Câte bilete trebuie vândute (la prețul de 11 um) pentru a obţine profit în urma unui concert, ştiind că
închirierea sălii a costat 2.000 um, plata artiştilor 4.000 um şi cheltuieli diverse de gestiune 1.000 um, iar la
intrarea în sala de concert fiecare persoană va primi gratuit de la organizatori o sticlă de coca-cola al cărui
cost unitar este de 1 um?
Rezolvare
Trebuie să calculăm pragul de rentabilitate exprimat în număr de bilete.
CF = Cheltuieli cu închirierea sălii + Cheltuieli cu salariile artiștilor + Cheltuieli de gestiune = 2.000 + 4.000
+ 1.000 = 7.000 um
MCV unitar = Preț de vânzare – Cheltuieli variabile = 11 – 1 = 10 um
Pragul de rentabilitate = 7.000/10 = 700 bilete
Pentru a obține profit în urma unui concert entitatea trebuie să vândă mai mult de 700 de bilete.
Aplicaţia 56
Care sunt consecinţele asupra rezultatului contabil şi punctului de echilibru în urma achiziţiei unui utilaj mai
performant, al cărui cost de achiziţie este de 120.000 um, amortizat liniar în 10 ani şi care permite
diminuarea cheltuielilor variabile cu 10%?
Contul de profit şi pierdere (lunar) înainte de achiziţia utilajului:
Cifra de afaceri 100.000
Costuri variabile 70.000
Marja asupra costului variabil 30.000 (30%)
Cheltuieli fixe 20.000
Rezultat 10.000
Rezolvare
Recalculăm rezultatul
Elemente Sume
44
Cifra de afaceri 100.000

Costuri variabile 70.000*90% = 63.000
Marja asupra costului variabil 100.000 – 63.000 = 37.000
Cheltuieli fixe 20.000 + 120.000/(10*12) = 21.000
Rezultat 37.000 – 21.000 = 16.000
Punctul de echilibru = CF/MCV%

CF = 21.000
MCV% = Marja asupra cheltuielilor variabile/CA*100 = 37.000/100.000*100 = 37%
Punctul de echilibru = 21.000/37% = 56.756,75 um
Interpretare
În urma achiziției utilajului rezultatul crește cu 6.000 um. Pentru a obține profit entitatea trebuie să realizeze
vânzări în valoare de minim 56.756,75 um.
Aplicaţia 57
Un angajat primeşte un salariu fix de 1.000 um şi un salariu variabil egal cu 10% din preţul de vânzare al
articolelor comercializate. Angajatul vinde un singur tip de produs, la un preţ de vânzare unitar de 10 um şi
cu un cost variabil unitar de 5 um.
Se cere: Ce cantitate de produse trebuie să vândă angajatul pentru a fi rentabil pentru întreprindere?
Rezolvare
Pentru a fi rentabil pentru întreprindere, cantitatea vândută trebuie să depășească pragul de rentabilitate.
Pragul de rentabilitate = Cheltuieli fixe/MCV unitar = 1.000/(10 – 5 – 10*10%) = 1.000/4 = 250 bucăți
Angajatul trebuie să vândă cel puțin 250 de bucăți pentru a obține profit.
Aplicaţia 58
Să se completeze spaţiile libere presupunând că:
 societatea vinde mai multe produse în fiecare din situaţiile următoare:
NC Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja % Cheltuieli fixe Rezultat net
1 500.000 40 65.000
2 200.000 130.000 50.000
3 80 450.000 110.000
4 300.000 100.000 (50.000)
Rezolvare
NC Elemente Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
1 Cifra de 500.000 200.000 560.000/80% 300.000
afaceri = 700.000
2 Cheltuieli 500.000 – 130.000 700.000 – 560.000 = 100.000
variabile 200.000 = 140.000
300.000 Sau 700.000*20% =
140.000
3 Marja (1 – 40%*500.000 = 200.000 – 130.000 = 80%, respectiv (300.000 –
2) 200.000 70.000 450.000 + 110.000 = 100.000)/300.000*100
70.000/200.000*100 560.000 = 66%
= 35%
4 Cheltuieli 200.000 – 65.000 50.000 450.000 300.000 – 100.000 –
fixe = 135.000 (50.000) = 250.000
5 Rezultat net 65.000 70.000 – 50.000 = 110.000 (50.000)
(3 – 5) 20.000
Aplicaţia 59 MCP
Situaţia unei societăţi comerciale pentru luna ianuarie se prezintă astfel:
45
Produs 1 Produs 2 Total

Valoare Procent Valoare Procent Valoare Procent
(um) (um) (um)
Cifra de afaceri 50.000 100 100.000 100 150.000 100
- Cheltuieli variabile 35.000 70 40.000 40 75.000 50
= Marja asupra 15.000 30 60.000 60 75.000 50
cheltuielilor variabile
- Cheltuieli fixe 27.000
= Rezultat 48.000
În luna februarie volumul total al vânzărilor a rămas constant, dar valoarea vânzărilor a fost pentru
produsul 1 de 100.000 şi pentru produsul 2 de 50.000.
Se cere: Să se calculeze rezultatul şi cifra de afaceri prag pentru luna februarie.
Aplicația 60
Dispuneţi de următoarele date: cantitatea de produse fabricată şi vândută 400 tone; cheltuieli variabile totale
400.000 um; cheltuieli fixe totale 60.000 um; cifra de afaceri 480.000 um. Calculați cantitatea de produse
fabricată şi vândută pentru ca profitul să fie zero.
Rezolvare
MCV unitar = (CA – CV)/q = (480.000 – 400.000)/400 = 200 um
Pragul de rentabilitate = 60.000/200 = 300 tone
Entitatea trebuie să producă și să vândă 300 tone astfel încât profitul să fie zero.
Aplicația 61
Dispuneţi de următoarele informaţii: cantitatea de produse fabricată şi vândută 100 buc.; preţul de vânzare
unitar 1.200 um/buc; costul unitar 900 um/buc; cheltuieli fixe totale 24.000um. Calculați factorul de
acoperire.
Rezolvare
Factorul de acoperire = MCV/CA*100 = 30.000/120.000*100 = 25%
CA = Prețul de vânzare*Cantitatea vândută = 1.200*100 = 120.000 um
MCV = CA – Cheltuieli variabile = (1.200 – 900)*100 = 30.000 um
Entitatea are la dispoziție 25% din cifra de afaceri pentru acoperirea cheltuielilor fixe și obținerea unui
profit.
46

CM Suport Seminar Rezolvari

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CM Suport Seminar Rezolvari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate magerială.

Suport seminar CIG 2021-2022

Informaţii complementare privind clasificarea cheltuielilor de exploatare după destinaţie în cadrul

Contul de profit cu clasificarea cheltuielilor după natură

Costul stocului final la 31 decembrie 20X4 este 41 um.

VRN = 20*110 – 20*15 = 2.500 lei

348 „Diferențe de preț la produsele finite”

Înregistrarea obținerii de produse finite:

Înregistrarea diferențelor de preț aferente produselor finite obținute:

2 Cheltuieli de transport 3.000*0,2 600

Fişa de magazie pentru materia primă – Bronz

Tabloulde cost – Candelabre

Fişa de magazie pentru produsul finit – Candelabre

Costul complet aferent producţiei vândute

Rezultatul analitic realizat

Costul complet al bunurilor vândute

Se cere: Justificaţi caracteristicile celor două tipuri de cheltuieli prin:

Luna Producţia (unităţi) Cheltuieli indirecte de producţie (um)

Repartizarea cheltuielilor generale de administrație

Repartizarea cheltuielilor de desfacere

9 Cheltuieli de distribuție 30.000 10.000

Repartizarea altor cheltuieli de fabricație

Aplicaţia 16. Alegerea bazei de repartizare a cheltuielilor indirecte

Repartizare cheltuieli cu salarii indirecte

 produsul C trece prin sectoarele S1 şi S2.

Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea clădirilor pe

3 Costul de producție (1+2) 89.519 74.191

Repartizarea cheltuielilor indirecte de producție

Repartizarea celorlalte cheltuieli ale secției

Cheltuieli secția 1 aferente produsului A = 93 + 12.300 = 12.393 um

Repartizarea celorlalte cheltuieli aferente secției

Repartizarea cheltuielilor generale de administrație

2. Includerea cheltuielilor indirecte în costul de producție: -

3. Recunoașterea produselor finite la cost de producție efectiv:

4. Închiderea conturilor de cheltuieli neincluse în costul de producție:

c) cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile

d) cheltuieli cu salarii și contribuții

922/CE = 922/CA 50.000

h) repartizarea cheltuielilor indirecte: Se realizează în funcție de valoarea salariilor și contribuțiilor

i) productia în curs de execuție de la sfârșitul exercițiului este de:

j) repartizarea cheltuielilor generale de adminstrație: Se realizează în funcție de costul de producție

1 Cheltuieli directe (debit contul 921) 548.000 578.000

Baza de repartizare = 813.360 + 811.640 = 1.625.000 lei

4.000 buc 5.000 buc 8.000 buc

Costul unei ore de manoperă directă este 2,5 um/h

Repartizarea cheltuielilor indirecte de producție

Repartizarea cheltuielilor de administrație

Repartizarea cheltuielilor de desfacere

Înregistrarea producției în curs de execuție finale:

933/B = 921/B 2.000

a) Costul de producție = Cheltuieli fixe + Cheltuieli variabile

b) Costul subactivității = Cheltuieli fixe *(1 – Activitatea realizată/Activitatea normală)

Chirii 1.000 200 400 150 150 100

Prestaţiile centrelor auxiliare

Calculez costul de achiziție pentru materiile prime

Repartizarea cheltuielilor indirecte de producție

Repartizarea cheltuielilor de administrație și de desfacere

2. Înregistrareaproduselor finite la costul standard:

3. Colectarea cheltuielilor în contabilitatea managerială:

4. Înregistrarea producției în curs de execuție la sfârșitul perioadei:

5. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producție:

6. Recunoașterea produselor finite la cost efectiv:

7. Înregistrarea diferențelor dintre costul standard și costul efectiv:

Cost standard = 100.000 + 90.000 = 190.000 lei

VRN = 20110 – 2015 = 2.500 lei