Suport Seminar Contabilitate Manageriala

Contabilitate magerială.
Suport seminar CIG 2023-2024
Evaluare seminar – 30% din nota finală

1. Prezență și activitate – 35% (se vor raporta punctele obținute de fiecare dintre voi la numărul maxim
de puncte obținute de un student). Pentru secțiunea de activitate veți putea primi întrebări la sfârșitul
orelor strict din ceea ce s-a discutat la ora respectivă;
2. Teme – 15% (se va raporta numărul de teme încărcate la seminar pe platformă la numărul total de
teme ce ar fi trebuit rezolvat). Minim patru teme vor include exemple create de voi;
3. Test anunțat – 35%;
4. Teme în echipă – 15%.
Pentru exemplele create de voi:

1. Alegeți un domeniu de activitate în prima săptămână (de exemplu, eu voi avea o editură cu
tipografie). Transmiteți pe platformă domeniul și data voastră de naștere (de exemplu, 25.10.1978)
2. Pe baza materialului parcurs la curs și la seminar într-o săptămână, formulați două întrebări (de tip
grilă sau short answer) pentru domeniul vostru de activitate. Încărcați tema pe platformă în format
word până la termenul limită. Atenție! Nu se vor copia problemele din curs/seminar/quiz și se vor
schimba doar sumele; nu veți lucra în echipe. Temele care nu corespund recomandările nu vor fi
luate în considerare! Voi aprecia în mod deosebit abordări „integrate”, exemple în care vă veți pune
întrebări legate și de aspecte nefinanciare (de exemplu, sociale și de mediu).
Exemple de întrebări:
Short answer: Am vândut 10.000 de pungi de pufuleți, cu 2 lei/pungă, TVA 19%. Cifra de afaceri este egală
cu: 20.000
Grilă: În creditul contului 301 „Materii prime” apar:
a) Contravaloarea mălaiului dat în consum
b) Contravaloarea mălaiului achiziționat
c) Contravaloarea mălaiului plătit (decontat)
d) Contravaloarea mălaiului recepționat efectiv în depozit
3. Săptămânal, veți încărca fișierul cu toate temele rezolvate pe tot parcursul semestrului. Cele mai
recente teme vor fi primele în fișierul vostru.
4. Problemele create de voi pot fi folosite pentru predare sau cercetare.
Pentru echipe:
a) Îmi trimiteți mesaj cu membrii echipei – patru studenți;
b) Alegeți un domeniu de activitate din lista de mai jos. Nu se va repeta domeniul de activitate, deci va
trebui să răspundeți cât mai repede, să nu aleagă altcineva înainte;
c) Veți avea de elaborat un studiu de caz, pe obiectul vostru de activitate. Se va încărca pe platformă la
secțiunea de seminar la sfârșitul săptămânii 12;
d) Originalitatea și creativitatea în dezvoltarea temelor sunt foarte importante! O mare parte din nota
temei este alocată calității alternativelor dezvoltate de student, inclusiv explicarea acestora. Notele
vor fi alocate pentru integrarea conceptelor din cel puțin două subiecte de curs separate în fiecare
exemplu construit. Greșelile de exprimare, scriere sau formatarea defectuoasă conduc la scăderea
notei;
e) Studiul de caz va fi construit în context, pe domeniul de activitate ales de echipă. Se va prezenta și
soluția completă, fișiere excel suport etc. Un model puteți studia aici: Dragomir, V.D., Dumitru, M.,
Păunescu, M., 2023. Ghid pentru redactarea lucrărilor științifice în domeniul contabilitate. Modele
aplicative pentru tezele de licență și disertație, București: Editura Universitară, capitolul 5 „Metode
1
Contabilitate magerială. Suport seminar CIG 2023-2024
alternative de calculație a costurilor”. Cartea este disponibilă la sala de lectură. Studiul vostru va
avea între două și șase pagini (incluzând rezolvarea și bibliografia). Va trebui să prezentați:
a. Descrierea firmei;
b. Descrierea activității;
c. Minim două tipuri de produse/servicii;
d. Minim o secție auxiliară, o secție de producție, un departament administrativ sau de
desfacere;
e. Calculele adecvate și veți prezenta toate etapele, până la obținerea rezultatului pentru
perioada luată în calcul;
f. O discuție cu privire la studiul de caz.
Domenii de activitate pentru echipe

Nr. crt. Profil
1. Cabinet cosmetic
2. Centru de fitness
3. Centru de pregătire limbi străine
4. Club de cursuri pentru copii
5. Cofetărie
6. Confecții – croitorie
7. Fabrică de telecomenzi
8. Fabrică de sucuri naturale
9. Fabricarea hârtiei
10. Fabricarea produselor lactate
11. Firmă de contabilitate
12. Mobilier lemn
13. Prelucrare mase plastice
14. Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor
15. Realizare de soft-uri la comandă (software orientat client)
2
CAPITOLUL 1
CADRUL CONCEPTUAL AL CONTABILITĂȚII MANAGERIALE
Aplicaţia 1
Se cunosc următoarele informaţii privind veniturile unei întreprinderi și cheltuielile acesteia clasificate după
natura lor:
Cheltuieli şi venituri după natură Valori (um)
Cheltuieli cu dobânda 13.500
Cheltuieli privind cedarea activelor 4.000
Cheltuieli cu salariile 125.000
Cheltuieli cu materiile prime 85.000
Cheltuieli cu impozitul pe profit 6.000
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 20.000
Producţia stocată (ct. 711) 10.000
Venituri din cedarea activelor 3.000
Alte venituri din exploatare 1.000
Venituri din dividende 7.500
Venituri din vânzarea produselor finite 252.000
Informaţii complementare privind clasificarea cheltuielilor de exploatare după destinaţie în cadrul

întreprinderii:
Cheltuieli Producţie Distribuţie Administraţie TOTAL
Cheltuieli cu materiile prime 85.000 - - 85.000
Cheltuieli cu salariile 95.000 10.000 20.000 125.000
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 15.000 3.000 2.000 20.000
TOTAL 195.000 13.000 22.000 230.000
Informaţii privind evoluţia stocurilor:

Stocuri Materii prime Salarii Amortizare TOTAL
Stocuri iniţiale 130.000
- produse în curs de execuţie 28.000 18.000 4.000 50.000
- produse finite 23.000 50.000 7.000 80.000
Stocuri finale 140.000
- produse în curs de execuţie 20.000 15.000 2.000 37.000
- produse finite 35.000 60.000 8.000 103.000
Se cere: Întocmiţi contul de profit şi pierdere, utilizând clasificarea cheltuielilor după natură şi după
destinaţie (functii).
Rezolvare:
3
Contul de profit cu clasificarea cheltuielilor după natură

Fomularul propus de ANAF
NC Elemente Sume
1 Cifra de afaceri netă 252.000
2 Alte venituri 21.500
(10.000 + 3.000 + 1.000 + 7.500)
3 Costul materiilor prime și al consumabilelor 85.000
4 Cheltuieli cu personalul 125.000
5 Ajustări de valoare 20.000
6 Alte cheltuieli 17.500
4
(13.500 + 4.000)
7 Impozite 6.000
8 Profitul exercițiului financiar 20.000
Contul de profit și pierdere cu clasificarea cheltuielilor după funcțiile întreprinderii (după destinații)
Categorii de cheltuieli:
- De producție
- De administrație
- De distribuție (desfacere)
NC Elemente Sume
1 Cifra de afaceri 252.000
2 Costul bunurilor vândute 185.000
E = SI + I – SF (130.000 + 195.000 – 140.000)
3 Marja (1 – 2) 67.000
4 Alte venituri 11.500
(3.000 + 1.000 + 7.500)
5 Cheltuieli de administrație 22.000
6 Cheltuieli de desfacere 13.000
7 Alte cheltuieli (dobândă, cedarea activelor) 17.500
(13.500 + 4.000)
8 Rezultat brut (3 + 4 – 5 – 6 – 7) 26.000
9 Cheltuieli cu impozitul pe profit 6.000
10 Rezultat 20.000
Aplicația 2
Stocul unei firme la 1 decembrie era de 15 bucăţi la 3 lei fiecare. Au avut loc următoarele mişcări:
3 decembrie 20X4: 5 bucăţi vândute cu 4,30 um fiecare
8 decembrie 20X4: 10 bucăţi cumparate cu 3,50 um fiecare
12 decembrie 20X4: 8 bucăţi vândute cu 4,00 um fiecare.
La 31 decembrie 20X4 se estimează că bucățile din stoc vor putea fi vândute cu 4,2 lei fiecare și cheltuielile
necesare în vederea vânzării vor fi 0,45 lei/bucată. Să se calculeze valoarea costului stocului final la 31
decembrie 20X4 în condițiile aplicării metodei FIFO și valoarea realizabilă netă.
Rezolvare
3 decembrie: 4,30 um reprezintă prețul de vânzare!
371 „Mărfuri”
SI 15*3 = 45 E (3 decembrie) 5*3 = 15
I (8 decembrie) 10*3,5 = 35 E (12 decembrie) 8 buc*3 = 24
SF = SI + I – E 45 + 35 – (15 + 24) = 41
Costul stocului final la 31 decembrie 20X4 este 41 um.

VRN = Prețul de vânzare estimat – Cheltuieli estimate în vederea vânzării
5
VRN = 4,2*(15 + 10 – 5 – 8 buc) – 0,45*12 buc = 45 um
Aplicația 3
Situaţia stocurilor de mărfuri în luna decembrie, este următoarea: 01.12.N – sold iniţial 60 buc. x 100 lei;
intrări: 06.12.N – 80 buc., cost de achizitie unitar 105 lei; ieşiri: 18.12.N – 50 buc., 28.12.N – 70 buc. De
asemenea, la 31.12.N, preţul de vânzare estimat este de 110 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vânzarea
sunt de 15 lei/buc. Metoda de evaluare a stocurilor la ieşire este:
a) FIFO;
b) LIFO;
c) CMP.
Potrivit reglementărilor contabile naţionale (OMFP 1802/2014), care este valoarea la care vor fi prezentate
stocurile în bilanțul întocmit la 31 decembrie N?
Rezolvare
Min (cost; VRN)
Cost
371 „Mărfuri”
SI 60*100 = 6.000 E (18 decembrie) 50*100 = 5.000
I (6 decembrie) 80*105 = 35 E (28 decembrie) 10 buc*100 + 60*105 =
7.300
SF = SI + I – E 20*105 = 2.100
VRN = 20*110 – 20*15 = 2.500 lei
Aplicația 4
O societate comercială ține evidența stocurilor la cost prestabilit. Situația inițială a stocurilor de produse
finite este: produs finit A 500 buc * 100 lei, diferențe de preț favorabile 10.000 lei. În cursul lunii se obțin
2.000 buc. produse finite * 90 lei cost de producție efectiv. Să se înregistreze descărcarea gestiunii de
produse finite, în condițiile vânzării intregii cantități de produse obținute.
Rezolvare
Situația în conturi
345 „Produse finite”
SI 500*100 = 50.000 E 200.000
I 200.000
TSD 250.000 SF 50.000
348 „Diferențe de preț la produsele finite”

SI (10.000) E (20.000)
I (20.000)
TSD (30.000) SF (10.000)
Înregistrarea obținerii de produse finite:

345 = 711 200.000
(2.000*100)
6
Dacă o firmă folosește evaluarea la cost standard va înregistra întotdeauna produsele finite la cost standard.
Deci, tot ce apare în contul 345 este evaluat la cost standard.
Înregistrarea diferențelor de preț aferente produselor finite obținute:

348 = 711 (20.000)
(2.000*90 – 200.000)
Descărcarea gestiunii:
711 = % 180.000
345 200.000
348 (20.000)
SAU
Presupunem că s-a vândut 80% din cantitatea obținută. În acest caz, descărcarea gestiunii devine:
711 = % 144.000
345 200.000*80% = 160.000
348 (20.000)*80% = (16.000)
SAU
Presupunem că s-a vândut 75% din cantitatea disponibilă. În acest caz, descărcarea gestiunii devine:
711 = % 165.000
345 250.000*75% = 187.500
348 (30.000)*75% = (22.500)
Aplicația 5
O societate comercială se înființează pe 01.05.200N. În cursul lunii mai 200N se realizează următoarele
cheltuieli: consumuri de materii prime 10.000 lei, consumuri de materiale auxiliare (rechizite administrație)
1.500 lei, energie electrică 6.000 lei (pentru secţia de producţie 4.000 lei, pentru magazinul de desfacere
1.000 lei, pentru clădirea administraţiei 1.000 lei), amortizare 5.000 lei (utilaje 3.000 lei, secţia de producţie
1.000 lei, instalaţii frigorifice magazin 100 lei, clădire administraţie şi desfacere 900 lei). S-au obţinut 1.000
produse finite. Capacitatea de producţie normală este de 1.600 produse. Valoarea producției în curs de
execuție la sfârșitul lunii este 1.000 lei.
În luna iunie societatea mai înregistrează următoarele cheltuieli: consumuri de materii prime 20.000 lei,
consumuri de materiale auxiliare (rechizite administrație) 1.000 lei, energie electrică 10.000 lei (pentru
secţia de producţie 60%, pentru magazinul de desfacere 20%, pentru clădirea administraţiei 20%),
amortizare 5.000 lei (pentru secţia de producţie 70%, pentru magazinul de desfacere 10%, pentru clădirea
administraţiei 20%).
Să se efectueze înregistrările contabile în contabilitatea financiară.
Aplicația 6
O societate comercială achiziționează materii prime în următoarele condiții:
- Preț de achiziție 3.000 kg*1 leu/kg
- Cheltuieli de transport 3.000 kg*0,2 lei/kg
- Cheltuieli de încărcare-descărcare 120 lei
7
- Rabat 1%
- Reducere financiară 200 lei.
Să se calculeze costul de achiziție total și unitar și să se înregistreze achiziția.
Rezolvare
NC Elemente Calcule Sume
1 Preț de achiziție 3.000*1 3.000
2 Cheltuieli de transport 3.000*0,2 600
3 Cheltuieli de încărcare-descărcare 120
4 Total (1 + 2 + 3) 3.000 + 600 + 120 3.720
5 Rabat (rd. 4*1%) 3.720*1% 37,2
6 Cost de achiziție 3.720 – 37,2 3.682,8
Înregistrare achiziție:
301 = % 3.682,8
401 3.482,8
(3.682,8 – 200)
767 200
Aplicația 7
VSD cumpără mărfuri de [ziua nașterii*1.000]. Vinde 90% din ele. Adaosul commercial este [luna
nașterii*1.000]%. Înregistrează alte cheltuieli în valoare de 50% din costul bunurilor vândute.
Să se calculeze:
a) Cifra de afaceri;
b) Marja;
c) Rezultatul.
8
CAPITOLUL 2
CHELTUIELILE – ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE COSTURILOR. TIPURI DE COSTURI
Aplicația 8
În luna ianuarie (luna de început a activității) în cadrul unei entități economice există următoarea situație:
- cheltuieli directe de producție 2.000 um;
- cheltuieli indirecte de producție 3.000 um;
- cheltuieli generale de administrație 1.000 um;
- cheltuieli de desfacere 500 um;
- producția obținută 1.000 bucăți;
- cost standard 5,5 um/bucată;
- producția vândută 600 bucăți*10 um.
 Se cere:
a) Care este costul de producție total și unitar?
b) Care este costul complet total și unitar?
c) Care este rezultatul din contabilitatea financiară în luna ianuarie?
d) Știind că stocul rămas se vinde în luna februarie la o valoare de 8.000 um, care este rezultatul lunii
februarie (alte cheltuieli și venituri nu s-au mai înregistrat)?
e) Să se înregistreze în contabilitatea managerială operațiunile lunii ianuarie.
Aplicaţia 9
Un atelier de producţie fabrică un singur tip de produs. Se cunosc următoarele informaţii privind activitatea
sa:
Cheltuieli Activitate
4.000 5.000 6.000 7.000
Materii prime 32.000 40.000 48.000 56.000
Amortizări 50.000 50.000 50.000 50.000
Se cere: Justificaţi caracteristicile celor două tipuri de cheltuieli prin:

1. Reprezentarea grafică a cheltuielilor fixe şi variabile;
CF = cheltuieli cu amortizarile
CV = cheltuieli cu materiile prime
2. Calculul cheltuielilor variabile unitare şi al cheltuielilor fixe unitare pentru fiecare volum de
activitate şi reprezentarea lor grafică.
4.000 5.000 6.000 7.000
Materii prime 8 8 8 8
Amortizări 12,5 10 8,3 7,14
Aplicaţia 10
Un atelier de producţie fabrică un singur tip de produs. Se cunosc următoarele informaţii privind cheltuielile
aferente diverselor niveluri de activitate:
9
4.000 5.000 6.000 8.000 10.000 12.000 14.000
Materii prime 32.000 40.000 48.000 64.000 80.000 96.000 112.000
Salarii directe 40.000 50.000 60.000 80.000 100.000 120.000 140.000
Amortizări 50.000 50.000 50.000 50.000 70.000 90.000 90.000
Alte cheltuieli 16.000 17.000 18.000 20.000 22.000 24.000 26.000
Se cere:
1. Reprezentaţi grafic cheltuielile efectuate în atelierul de producţie;
2. Separaţi cheltuielile semivariabile în cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile;
3. Reprezentaţi grafic cheltuielile după separarea acestora în fixe şi variabile.
Aplicaţia 11
Se cunoaşte evoluţia volumului activităţii şi a cheltuielilor indirecte aferente, ocazionate de activitatea unei
secţii principale:
Luna Producţia (unităţi) Cheltuieli indirecte de producţie (um)

Iulie 4.100 710.000
August 4.500 750.000
Septembrie 4.700 770.000
Octombrie 4.000 700.000
Noiembrie 4.900 790.000
Decembrie 5.100 810.000
Se cere:
1. Separaţi cheltuielile indirecte în cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile printr-unul din cele trei
procedee;
2. Determinaţi cheltuielile indirecte standard care ar fi generate în luna ianuarie 200N+1, dacă
producţia standard a lunii este de 5.400 unităţi.
Aplicaţia 12
Pentru o producţie de 100 de unităţi se calculează cheltuieli de 5.000 um; pentru o producţie de 300 de
unităţi se calculează cheltuieli de 9.000 um, iar pentru o producţie de 400 de unităţi se calculează cheltuieli
de 11.000 um.
Se cere: Separaţi cheltuielile indirecte în cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile printr-unul din cele trei
procedee.
Aplicația 13
Pornind de la informațiile prezentate mai jos, să se determine valorile costului variabil unitar, a cheltuielilor
variabile pentru 8.000 bucăți și a cheltuielilor fixe:
4.000 buc 5.000 buc 8.000 buc

Cheltuieli semivariabile 14.000 lei 17.000 lei 26.000 lei
10
11
CAPITOLUL 3
TRATAMENTE SPECIFICE CHELTUIELILOR INDIRECTE (DE REGIE)
Aplicaţia 14
1. O entitate economică efectuează pentru obținerea a 9.000 bucăți pâine (3.000 bucăți pâine albă și 6.000
bucăți pâine neagră), următoarele cheltuieli:
- cheltuieli cu materiile prime (făină, ouă, drojdie etc) 6.000 um din care 2.000 um utilizați pentru pâine
albă și 4.000 um utilizați pentru pâine neagră;
- cheltuieli cu materialele consumabile (detergent, cârpe etc.) 700 um, din care:
 utilizate în secția de producție 600 um;
 utilizate la sediul administrativ 100 um;
 cheltuieli cu energia electrică și apa 2.000 um, din care:
 energia electrică și apa consumate în secția de producție 800 um;
 energia electrică și apa consumate în clădirea administrativă 1.200 um;
 cheltuieli cu salariile 17.000 um, din care:
 salariile personalului care lucrează în secția de producție 5.000 um:
 brutari pâine albă 1.500 um;
 brutari pâine neagră 2.500 um;
 șef producție 1.000 um;
 salariile personalului administrativ 10.000 um;
 salariul șoferului care livrează pâinea la clienți 2.000 um;
 contribuțiile entității economice legate de salarii 40%;
 cheltuieli cu amortizarea:
 utilajelor de producție 1.000 um;
 mijlocului de transport utilizat la livrarea pâinii la clienți 2.000 um;
 clădirilor 5.000 um, din care:
 amortizarea clădirii în care se desfășoară procesul de producție 2.000 um;
 amortizarea clădirii unde se află sediul administrativ al societății 3.000 um;
 cheltuieli cu publicitatea 4.000 um;
 costul neamortizat al unui utilaj casat 2.000 um;
 costul mărfurilor vândute 200 um;
 cheltuieli cu dobânzile aferente unui credit pentru achiziționarea de utilaje 600 um.
Costul standard pentru pâine albă este de 2,5 um și pentru pâine neagră de 3 um.
Prețul de vânzare este de 6 um pentru pâine albă și 8 um pentru pâine neagră.
Baza de absorbție a cheltuielilor indirecte de producție o reprezintă manopera directă, iar pentru restul
cheltuielilor costul de producție. La sfârșitul perioadei producția în curs de execuție de pâine albă era de 500
um.
Se cere:
a. Care este suma cheltuielilor totale în contabilitatea financiară, a cheltuielilor directe, indirecte de
producție, generale de administrație și de desfacere?
b. Să se determine costul de producție total și unitar;
12
c. Să se calculeze costul complet și rezultatele analitice pentru cele două produse știind că se vând 2.800
bucăți pâine albă și 5.900 bucăți pâine neagră;
d. Să se efectueze înregistrările în contabilitatea managerială.
Tabloul costului
Elemente PA PN
1 Cheltuieli directe de productie 4.100 7.500
2 Cheltuieli indirecte de productie 2.175 3.625
3 Producția în curs de execuție de la sfârșitul lunii 500 0
4 Costul de producție (1+2-3) 5.775 11.125
5 Cantitatea fabricată 3.000 6.000
6 Costul de producție unitar (4/5) 1,92 1,85
c.7 Costul de producție pentru produsele finite vândute (costul de 5.376 10.915
producție unitar*cantitatea vândută) (1,92*2.800) (1,85*5.900)
8 Cheltuieli generale de administrație 6.038,96 12.262,04
9 Cheltuieli de desfacere 2.903,98 5.896,02
10 Costul complet total (7+8+9) 14.318,94 29.073,06
11 Costul complet unitar (costul complet total/cantitatea vândută) 5,11 4,92
(14.318,94/2.800) (29.073,06/5.900)
12 Prețul de vânzare (din enunț) 6 8
13 Rezultatul analitic (12 – 11) 0,89 3,08
(6-5,11)
Repartizarea cheltuielilor generale de administrație

Cheltuieli de repartizat = 18.300 um
Baza de repartizare = costul de producție (al produselor finite vândute)
PA = 5.376 um
PN = 10.915 um
Total = 16.291 um
18.300 …….. 16.291
X …………….5.376
X = 18.300*5.376/16.291 = 6.038,96 um (cheltuieli de administrație repartizate asupra produsului pâine
albă)
Cheltuieli de administrație aferente produsului pâine neagră = 18.300 – 6.038,96 = 12.262,04 um
Repartizarea cheltuielilor de desfacere

Baza de repartizare = costul de producție (al produselor finite vândute)
PA = 5.376 um
PN = 10.915 um
Total = 16.291 um
8.800 …….. 16.291
X …………….5.376
13
X = 8.800*5.376/16.291 = 2.903,98 um (cheltuieli de desfacere repartizate asupra produsului pâine albă)

Cheltuieli de desfacere aferente produsului pâine neagră = 8.800 – 2.903,98 = 5.896,02 um
Aplicaţia 15
O întreprindere fabrică două produse A şi B plecând de la aceeaşi materie primă. Sunt cunoscute
următoarele informaţii aferente lunii ianuarie:
Mişcări de materii prime:
Stoc de materii prime la 01.01: 15.000 Kg la 14 um/kg
Intrări de materii prime în cursul lunii: 25.000 Kg la 16 um/kg
Ieşiri de materii prime din magazie:
 18.000 Kg pentru A;
 12.000 Kg pentru B.
Mişcări de produse finite:
Intrări în magazie de produse finite: 4.000 u A şi 1.000 u B.
Nu există stocuri de produse finite la începutul lunii ianuarie.
Vânzări:
 3.000 u A la 400 um/u;
 500 u B la 500 um/u.
Cheltuieli de producţie:
 mâna de lucru:
 5.000 h la 25 um/h pentru A;
 2.000 h la 25 um/h pentru B.
 alte cheltuieli de fabricaţie care se ridică la 280.000 um şi sunt repartizate între produse proporţional
cu numărul orelor de lucru directe.
Cheltuieli de distribuţie:
 30.000 um pentru A;
 10.000 um pentru B.
Evaluarea stocurilor la ieşire se face conform metodei CMP.
Se cere:
1. Calculul costului de producţie pentru A şi B, costului complet şi rezultatului analitic pentru
produsele A şi B vândute;
2. Prezentarea, cu titlu de verificare, a contului de profit şi pierdere pentru luna ianuarie;
3. Să se efectueze înregistrările în contabilitatea managerială.
Rezultate
1. CMP = 15,25 um
Tabloul costului
NC Elemente A B
1 Cheltuieli cu materiile prime 15,25*18,000 = 274.500 15,25*12.000 = 183.000
2 Cheltuieli cu manopera 5.000*25 = 125.000 2.000*25=50.000
3 Alte cheltuieli de fabricaţie 200.000 80.000
4 Cost de producție (1+2+3) 599.500 313.000
14
5 Cantitate fabricată 4.000 1.000

6 Cost de producție unitar (4/5) 599.500/4.000 = 149,88 313
7 Cantitate vândută 3.000 500
8 Costul de producție al produselor finite vândute (6*7) 449.625 156.500
9 Cheltuieli de distribuție 30.000 10.000
10 Cost complet (8+9) 479.625 166.500
11 Cost complet unitar (11/7) 159,88 333
12 Prețul de vânzare 400 500
13 Rezultat 240,12 167
14 Rezultat total 240,12*3.000+167*500 = 803.860
Repartizarea altor cheltuieli de fabricație

Baza de absorbție/repartizare = numărul orelor de lucru directe
Pentru produsul A = 5.000 h
Pentru produsul B = 2.000 h
Total = 7.000 h
RAI = 280.000/7.000 = 40
Alte cheltuieli de fabricație aferente produsului A = 40*5.000 = 200.000 um
Alte cheltuieli de fabricație aferente produsului B = 280.000 – 200.000 = 80.000 um
Aplicaţia 16. Alegerea bazei de repartizare a cheltuielilor indirecte

Cunoaştem următoarele informaţii referitoare la cheltuielile indirecte ale unei întreprinderi:
Materiale curăţenie: 15.000 um
Salarii indirecte: 18.000 um
Chirii clădiri: 15.000 um
Asigurări pentru imobilizări: 13.500 um
Reglare utilaje de producţie: 12.000 um
Amortizări: 9.500 um.
Informaţii pentru fiecare centru:
Elemente Centrul transport Centrul de Centrul de
intern producţie 1 producţie 2
(CTI) (CP1) (CP2)
Cheltuieli cu materiile prime (um) - 23.000 35.000
Număr de salariaţi 10 20 50
2
Suprafaţă (m ) 200 200 600
Valoarea imobilizărilor (um) 80.000 120.000 200.000
Nr de ore de manoperă directă - 2.750 3.200
Număr utilaje - 15 25
Se cere: Alegeţi baza de repartizare pentru fiecare cheltuială indirectă şi distribuiţi cheltuielile indirecte
pe fiecare secţie.
Rezolvare
Repartizare cheltuieli cu materiale de curățenie
15

Baza de repartizare = suprafața
CTI = 200
CP1 = 200
CP2 = 600
Total = 1.000
RAI = 15.000/1.000 = 15
Cheltuieli cu materiale de curățenie repartizate asupra CTI = RAI*baza de repartizare aferentă CTI =
15*200 = 3.000 um
Cheltuieli cu materiale de curățenie repartizate asupra CP1 = 15*200 = 3.000 um
Cheltuieli cu materiale de curățenie repartizate asupra CP2 = 15.000 – 3.000 – 3.000 = 9.000 um
Repartizare cheltuieli cu salarii indirecte

Baza de repartizare = număr de salariați
CTI = 10
CP1 = 20
CP2 = 50
Total = 80
RAI = 18.000/80 = 225
Cheltuieli cu salarii indirecte pt CTI = 225*10 = 2.250 um
Cheltuieli cu salarii indirecte pt CP1 = 225*20 = 4.500 um
Cheltuieli cu salarii indirecte pt CP2 = 18.000 – 2.250 – 4.500 = 11.250 um
Aplicaţia 17
Într-o întreprindere există două centre auxiliare: centrala termică (CT) şi atelierul de reparaţii (AR).
Cheltuielile indirecte supuse repartizării secundare sunt următoarele:
Centre Cheltuieli Producţia CT AR Alte centre
auxiliare obţinută
CT 3.200.000 3.200 t - 200 t 3.000 t
AR 1.280.000 5.120 h 600 h - 4.520 h
Se cere: Aplicaţi procedeul algebric pentru repartizarea secundară a cheltuielilor, ţinând cont de
prestaţiile reciproce ale centrelor auxiliare.
Răspuns
CT = 3.350.000 um
AR = 1.480.000 um
CT = 3.200.000 + 200/3.000*AR
AR = 1.280.000 + 600/4.520*CT
16
Aplicaţia 18
Analiza cheltuielilor indirecte ale unei întreprinderi a condus la repartizarea primară (um):
CA1 CA2 CA3 Secţie producţie Administraţie
500 243 400 1.500 300
Utilizarea prestaţiilor (unități fizice):
Beneficiare
CA1 CA2 CA3 Secţie producţie Administraţie
Furnizoare
CA1 1 2 5 2
CA2 2 4 4
CA3 1 8 1
Se cere: Prezentaţi situaţia de repartizare a cheltuielilor centrelor auxiliare, folosind metoda algebrică
pentru centrele auxiliare cu prestaţii reciproce.
Aplicația 19
O întreprindere este organizată în 2 centre auxiliare (CA1, CA2) şi trei centre principale de producţie (CP1,
CP2, CP3). În luna aprilie N cheltuielile centrelor au fost:
CA1: 650.000 um CP1: 500.000 um
CA2: 600.000 um CP2: 120.000 um
CP3: 100.000 um
Cheltuielile centrelor auxiliare au fost alocate astfel:
Centre auxiliare Centre principale Centre auxiliare
CP1 CP2 CP3 CA1 CA2
CA1 30 40 15 - 15
CA2 40 30 25 5-
Calculaţi costul centrelor principale utilizând metoda algebrică şi iterativă sau alocarea continuă.
Aplicația 20
Se cunosc datele:
Elemente Total Centre de producţie Centre auxiliare
um CP1 CP2 CP3 CA1 CA2
um um um um um
Chirii 1.000 200 400 150 150 100
Energie el 200 50 80 30 20 20
Asigurări fac 400 80 160 60 60 40
Amortizări ut 4.000 1.000 1.500 1.000 300 200
Transport 400 50 50 50 100 150
Oră manoperă estimată 1.000 2.500 1.800
Prestaţiile centrelor auxiliare

CP1 CP2 CP3 CA1 CA2
CA1 30% 40% 20% - 10%
CA2 10% 20% 50% 20% -
17
Să se calculeze ratele de absorbţie a cheltuielilor indirecte pentru centrele principale pe baza orelor de
manoperă.
Aplicația 21
Bugetul lunar al unui centru se prezintă:
um
Materiale directe 45.000
Salarii directe 60.000
Cheltuieli indirecte 90.000
Ore manoperă directă 15.000
Ore funcţionare utilaje 30.000
Calculaţi RAI prin 5 metode posibile.
Răspuns
Baza de repartizare 1 =
Aplicaţia 22
O întreprindere fabrică 2 produse (A şi B) în 3 sectoare de producţie (S1, S2 și S3). Produsul A trece prin
toate cele 3 sectoare, iar produsul B trece doar prin sectoarele S1 şi S3.
Cheltuielile directe de producţie sunt:
 materii prime:
 pentru A 25.000 um detaliate astfel: S1 10.000 um, S2 9.000 um, S3 6.000 um;
 pentru B 19.000 um detaliate astfel: S1 9.000 um, S3 10.000um;
 salarii directe:
 pentru A 18.000 um detaliate astfel: S1 7.000 um, S2 5.000 um, S3 6.000 um;
 pentru B 21.000 um detaliate astfel: S1 12.000 um, S3 9.000 um;
 contribuţii sociale: 40% din valoarea salariilor;
 alte cheltuieli directe:
 pentru A 3.000 um detaliate astfel: S1 900 um, S2 1.000 um, S3 1.100 um;
 pentru B 2.800 um detaliate astfel: S1 1.500 um, S3 1.300 um.
Cheltuielile indirecte ale sectoarelor sunt:
 amortizarea clădirii în care se desfăşoară activitatea celor trei sectoare este de 18.000 um. Suprafeţele
ocupate de fiecare sector sunt: S1 300 m2; S2 220 m2; S3: 320 m2;
 amortizarea utilajelor: S1 7.100 um; S2 3.500 um; S3 4.000 um;
 alte cheltuieli indirecte privind reparaţiile: S1 1.500 um; S2 1.150 um; S3 2.000 um;
 salariile indirecte: S1 6.000 um; S2 5.200 um; S3 4.000 um;
 cheltuielile sociale 40% din salarii;
 cheltuielile cu întreţinerea secţiilor: S1 250 um; S2 300 um; S3 230 um.
Cheltuieli generale de administraţie sunt 19.800 um.
Se cunosc următoarele baze de repartizare:
18
 pentru cheltuielile indirecte, mai puţin cheltuielile cu întreţinerea secţiilor: consumul de materii
prime;
 pentru cheltuielile cu întreţinerea secţiilor: cheltuielile cu manopera;
 pentru cheltuielile generale de administraţie: costul de producţie.
Se cere: Calculaţi costul complet pentru cele două produse şi efectuaţi înregistrările în contabilitatea
managerială.
Rezolvare
Observăm că în secția 2 se fabrică doar produsul A. De aceea, cheltuielile aferente acestei secții se vor
include direct în costul de producție aferent produsului A și nu necesită nicio repartizare suplimentară.
Etapa I: Repartizarea primară
NC Elemente Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte Cheltuieli generale de
A B S1 S2 S3 administrație
1 Materii prime 25.000 19.000
2 Salarii directe 18.000 21.000
3 Contribuții sociale 7.200 8.400
(18.000*40%)
4 Alte cheltuieli directe 3.000 2.800
5 Cheltuieli cu 6.426 4.712 6.862
amortizarea clădirii
6 Cheltuieli cu 7.100 3.500 4.000
amortizarea utilajelor
7 Alte cheltuieli indirecte 1.500 1.150 2.000
privind reparațiile
8 Salarii indirecte 6.000 5.200 4.000
9 Cheltuieli sociale 2.400 2.080 1.600
(40%*rândul 8)
10 Cheltuielile cu 250 300 230
întreţinerea secţiilor
11 Cheltuieli generale de 19.800
administrație
TOTAL 53.200 51.200 23.676 16.942 18.692 19.800
Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea clădirilor pe secții

Baza de repartizare = suprafața
- S1 = 300 mp
- S2 = 220 mp
- S3 = 320 mp
Total = 840 mp
RAI = 18.000/840 = 21,42
Cheltuieli cu amortizarea clădirilor aferente S1 = 21,42*300 = 6.426 um
Cheltuieli cu amortizarea clădirilor aferente S2 = 21,42*220 = 4.712 um
Cheltuieli cu amortizarea clădirilor aferente S3 = 18.000 – 6.426 – 4.712 = 6.862 um
19
Etapa II: Repartizarea secundară

Nu am secții auxiliare, deci nu facem repartizare secundară.
Etapa III: Calculul costului de producție și a costului complet
Tabloul costului
NC Elemente A B
1 Cheltuieli directe 53.200 51.200
2 Cheltuieli indirecte de producție
S1 12.393 11.283
S2 16.942
S3 6.984 11.708
3 Costul de producție (1+2) 89.519 74.191
4 Cheltuieli generale de administrație 10.742,28 9.057,72
5 Costul complet (3+4) 100.261,28 83.248,72
Aplicația 23
Centrele auxiliare au următoarele cheltuieli: CE=1.000 lei, CA=2.350 lei. CE dă 10% către CA. CA dă 20%
către CE. Restul se alocă centrului principal. Se cere să se efectueze repartizarea secundară.
X = cheltuieli CE
Y = cheltuieli CA
X = 1.000 + 20%*Y
Y = 2.350 + 10%*X
X = 1.500 lei
Y = 2.500 lei
Tabloul repartizării secundare
NC Elemente CE CA Centrul principal Total
1 Total repartizare primară 1.000 2.350 0 3.350
2 Repartizare cheltuieli CE (1.500) 1.500*10% = 150 1.500*90% = 1.350 0
3 Total 1 (500) 2.500 1.350 3.350
4 Repartizare cheltuieli CA 2.500*20% = 500 (2.500) 2.500*80% = 2.000 0
5 Total repartizare secundară 0 0 3.350 3.350
Aplicația 24
Se cunosc următoarele informații privind produsul A: cheltuieli directe 11.000 lei, cheltuieli indirecte de
producție 10.400, din care cheltuieli fixe 7.000 lei, nivelul real de activitate este de 4.000 ore, nivelul normal
de activitate este de 5.000 ore. Valorile pentru costul subactivității, cheltuielile indirecte de producție
încorporabile în cost și pentru costul de producție sunt:
Aplicația 25
O societate are două categorii de produse: A și B. Pentru cele două produse se cunosc următoarele
informații:
- salarii directe A - 5.000 lei, B – 20.000 lei;
20
- materii prime A - 1.000 lei, B – 2.000 lei;

- alte costuri directe A - 1.000 lei, B – 1.000 lei;
- materiale consumabile pentru producție 4.000 lei și pentru sediul administrativ 2.000 lei;
- cheltuieli cu energia și apa 6.000 lei, din care pentru sediul administrativ jumătate și restul pentru secția de
producție;
- salariu supraveghetor producție 2.000 lei;
- salarii personal administrativ 7.000 lei;
- amortizare active 11.000 lei, din care 4.000 lei pentru sediul administrativ, 1.000 lei pentru activitatea de
distribuție și restul pentru secția de producție;
- costuri cu reclama și publicitatea 3.000 lei;
- producția în curs de execuție la începutul exercițiului A 1.000 lei și B 5.000 lei;
- producția în curs de execuție la sfârșitul exercițiului A 1.000 lei și B 10.000 lei;
- numărul produse fabricate și vândute A 1.000 bucăți și B 2.000 bucăți;
- prețul unitar de vânzare A- 30 lei/buc, B – 50 lei/buc.
Baza de repartizare pentru cheltuielile indirecte de producție o reprezintă manopera directă, iar pentru
celelalte cheltuieli indirecte, costul produselor vândute. Să se determine costul complet, costul complet
unitar și rezultatul pentru cele două produse și pe total.
Rezolvare:
Element A B Total
1. Stoc inițial producție în curs de execuție
PCEi/0
2. Cost primar (cost direct)
2.1.
2.2.
2.2.
3. Costuri indirecte de producție
4. Cost produse (1+2+3)
5. Stoc final producție în curs de execuție
PCEf/1
6. Cost produse finite/producție (4-5)
7. Cost unitar produse obținute
(6/Qfabricată)
8. Cost produse vândute (7x Qvândută)
9. Cheltuieli de administrație
10. Cheltuieli de desfacere
11. Costul complet al produselor vândute
(8+9+10)
12. Cost complet unitar (11/Qvândută)
13. Cifra de afaceri (Qvândută x preț
vânzare)
14. Rezultat (13-11)
21
Aplicația 26
O societate realizează două produse A şi B în cadrul unei secţii de producţie. Se cunosc următoarele
informaţii cu privire la producţia din luna ianuarie:
Elemente A B
Cantitate fabricată 1.000 buc 2.000 buc
Cantitate vândută 920 buc 1.900 buc
Materii prime Total 15.000 um 40.000 um
Manopera directă pe bucată 15 um/buc 25 um/buc
Preţ vânzare unitar 45 um/buc 80 um/buc
Producţie neterminată la începutul perioadei 1.000 um -
Producţie neterminată la sfârşitul perioadei - 2.000 um
Costul unei ore de manoperă directă este 2,5 um/h

Elemente Suma Baza de absorbție
Cheltuieli indirecte de producţie totale, din care 52.000 um
Cheltuieli cu întreţinerea 39.000 um Nr. ore manoperă directă
Amortizare 13.000 um Nr. ore manoperă directă
Cheltuieli generale de administraţie 6.345 um Nr. buc vândute
Cheltuieli de desfacere 4.835 um Cifra de afaceri
Practica unităţii este de a evalua producţia neterminată inventariind materiile prime aflate în fluxul de
fabricaţie.
Se cere:
1. Care este valoarea la care va fi înregistrată în contabilitatea financiară producţia lunii?
2. Calculaţi costul complet şi rezultatele analitice pentru cele două produse.
3. Să se înregistreze în contabilitatea managerială manopera directă, producţia neterminată la sfârşitul
perioadei şi cheltuielile de desfacere.
Rezolvarea
1. Valoarea la care va fi înregistrată în contabilitatea financiară producția lunii este costul de
producție.
Tabloul costurilor
NC Elemente A B
a Materii prime 15.000 40.000
b Manopera directă 15*1.000 = 25*2.000 =
15.000 50.000
2 Cheltuieli indirecte de producție 12.000 40.000
3 Producția în curs de execuție la începutul perioadei 1.000 -
4 Producția în curs de execuție la sfârșitul perioadei - 2.000
5 Costul de producție al produselor finite obținute (1 + 2 + 3 – 43.000 128.000
4)
22
6 Cantitatea obținută 1.000 2.000

7 Costul de producție unitar (5/6) 43 64
Repartizarea cheltuielilor indirecte de producție

Baza de repartizare = număr ore de manoperă directă
A = 15.000/2,5 = 6.000 h
B = 50.000/2,5 = 20.000 h
Total = 26.000 h
RAI = Cheltuieli de repartizat/Baza de repartizare = 52.000/26.000 = 2
Cheltuieli indirecte aferene produsului A = 2*6.000 = 12.000 um
Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 2*20.000 = 40.000 um
2.
Tabloul costurilor
NC Elemente A B
1 Costul de producție unitar 43 64
2 Cantitatea vândută 920 1.900
3 Costul de producție al produselor finite vândute (1*2) 39.560 121.600
4 Cheltuieli de administrație 2.070 4.275
5 Cheltuieli de desfacere 1.035 3.800
6 Costul complet al produselor finite vândute (3 + 4 + 5) 42.665 129.675
7 Costul complet unitar (6/2) 46,37 68,25
8 Prețul de vânzare 45 80
9 Rezultatul analitic (8 – 7) (1,37) 11,75
Repartizarea cheltuielilor de administrație

Baza de absorbție = număr bucăți vândute
A = 920 buc
B = 1.900 buc
Total = 2.820 buc
RAI = 6.345/2.820 = 2,25
Cheltuieli de administrație aferente produsului A = 2,25*920 = 2.070 um
Cheltuieli de administrație aferente produsului B = 6.345 – 2.070 = 4.275 um
Repartizarea cheltuielilor de desfacere

Baza de absorbție = cifra de afaceri
A = cantitatea vândută * prețul de vânzare = 920*45 = 41.400 um
B = 1.900*80 = 152.000 um
Total = 193.400 um
RAI = 4.835/193.400 = 0,025
Cheltuieli de desfacere aferente produsului A = 0,025*41.400 = 1.035 um
23
Cheltuieli de desfacere aferente produsului B = 4.835 – 1.035 = 3.800 um
3.
Înregistrarea manoperei directe:
% = 901 65.000
921/A 15.000
921/B 50.000
Înregistrarea producției în curs de execuție finale:

933/B = 921/B 2.000
Înregistrarea cheltuielilor de desfacere:

925 = 901 4.835
Aplicaţia 27
O societate prezintă următoarele informaţii privind costurile generate de trei luni de activitate:
Luna Activitate normală Activitate realizată Cheltuieli fixe Cheltuieli variabile
Luna I 50.000 50.000 120.000 60.000
Luna II 50.000 40.000 120.000 48.000
Luna III 50.000 55.000 120.000 66.000
Se cere: Să se calculeze costurile de producţie pentru cele trei luni:
a) fără a lua în considerare costul subactivităţii;
b) cu calculul costului subactivităţii.
Rezolvare
a) Costul de producție = Cheltuieli fixe + Cheltuieli variabile
Luna Cost de producție
Luna I 120.000 + 60.000 = 180.000
Luna II 120.000 + 48.000 = 168.000
Luna III 120.000 + 66.000 = 186.000
b) Costul subactivității = Cheltuieli fixe *(1 – Activitatea realizată/Activitatea normală)

Luna I: Costul subactivității = 120.000*(1 – 50.000/50.000) = 0 um
Luna II: CS = 120.000*(1 – 40.000/50.000) = 24.000 um
Luna III: nu se calculează deoarece activitatea realizată este mai mare decât activitatea normală
Costul de producție = Cheltuieli fixe încorporabile + Cheltuieli variabile
Cheltuieli fixe încorporabile = Cheltuieli fixe – Costul subactivității
Luna Cost de producție
Luna I 120.000 + 60.000 = 180.000
Luna II 120.000 + 48.000 – 24.000 = 144.000
Luna III 120.000 + 66.000 = 186.000
24
Aplicaţia 28
O întreprindere îşi desfăşoară activitatea în trei sectoare: producţie, administraţie şi distribuţie. Se cunosc
următoarele informaţii privind costurile generate de fiecare sector:
Sector Activitate Grad de Cheltuieli Cheltuieli Activitate
normală utilizare fixe variabile efectivă
Producţie 50.000 produse 0,9 120.000 60.000 45.000
fabricate
Administraţie 10.000 ore 0,95 50.000 20.000 9.500
Distribuţie 48.000 produse 0,8 30.000 45.000 38.400
vândute
Se cere: Calculaţi costurile de subactivitate şi înregistraţi-le în contabilitatea managerială. Analizaţi
tratamentul lor în contabilitatea financiară.
25
CAPITOLUL 4
SISTEME CONTABILE DE ÎNREGISTRARE A COSTURILOR
Aplicaţia 29
O societate comercială are o secție de bază (de producție), două secții auxiliare CE și CA și un sector
administrativ. În secția principală se realizează două produse A și B. Realizați înregistrările în clasa 9 de
conturi pornind de la următoarele informații:
a) costurile de producție standard
Produs A: 1.000 bucăți la un cost unitar standard = 1.000 lei/bucată
Produs B: 2.000 bucăți la un cost unitar standard = 510 lei/bucată
b) producția în curs de execuție la începutul exercițiului: 10.000 lei pentru produsul A și 5.000 lei pentru
produsul B
c) cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile

- materii prime: produs A 340.000 lei și produs B 395.000 lei
- materiale consumable: secția de producție 45.000 lei, CE 15.000 lei, CA 10.000 lei și secția administrativă
30.000 lei
d) cheltuieli cu salarii și contribuții

- salarii directe: produs A 160.000 lei și produs B 140.000 lei
- salarii secții auxiliare: CE 200.000 lei și CA 100.000 lei
- salarii muncitori auxiliari din secția principală: 100.000 lei
- salarii personal administrativ: 300.000 lei
- contribuții salariale: produs A 48.000 lei, produs B 42.000 lei, CE= 60.000 lei, CA=30.000 lei, pentru
muncitorii auxiliari 30.000, iar pentru secția administrativă 90.000 lei
e) cheltuieli cu amortizarea: pentru secția de producție 35.000 lei, pentru CE 10.000 lei, pentru CA 5.000
lei, iar pentru secția de administrație 10.000 lei
f) consumuri reciproce secții auxiliare: CE îi dă lui CA 35.000 lei, iar CA îi dă lui CE 50.000 lei
g) repartizare cheltuieli secții auxiliare: CE și CA repartizează 80% secției de producție și 20% secției de
administrație
h) repartizarea cheltuielilor indirecte: Se realizează în funcție de valoarea salariilor și contribuțiilor

directe.
i) productia în curs de execuție de la sfârșitul exercițiului este de: 40.000 lei pentru produsul A și 30.000
lei pentru produsul B
26
j) repartizarea cheltuielilor generale de adminstrație: Se realizează în funcție de costul de producție

total.
Aplicaţia 30
O societate comercială înregistrează în cursul perioadei următoarele cheltuieli:
 materii prime consumate: 5.000 lei;
 energie electrică: 1.000 lei;
 salarii:
 muncitori direct productivi: 4.000 lei;
 maistru: 3.000 lei;
 manager: 5.000 lei;
 amortizare:
 utilaje: 1.500 lei;
 calculator manager: 300 lei.
Costul standard al produselor finite fabricate este de 15.000 lei. Societatea vinde întreaga cantitate de
produse fabricate la preţul de 20.000 lei.
Se cere: Să se efectueze înregistrările contabile în contabilitatea financiară şi în contabilitatea
managerială.
Aplicaţia 31
Calculați costul de producție, costul complet și rezultatul analitic și înregistrați în contabilitatea de gestiune
obținerea produselor finite A și B la cost standard, costul de producție efectiv și diferențele de cost/preț
aferente producției obținute, cunoscând următoarele informații:
Elemente A B
Stoc inițial producție în curs de execuție 10.000 0
Stoc final de producție în curs de execuție 20.000 15.000
Stoc inițial materii prime 1.000 kg x 20 lei/kg
Cumpărări de materii prime 4.000 kg x 21 lei/kg, cheltuieli de transport facturate de
furnizor 16.000 lei
Consum de materii prime 2.000 kg 2.500 kg
Manoperă directă 1.000 ore x 30 lei/oră 1.200 ore x 30 lei/oră
Cheltuieli indirecte de producție (salarii) 56.000 lei
Valoarea imobilizărilor corporale utilizate în 2.400.000 lei, durata de viață utilă 20 de ani
procesul de producție
Baza de absorbție a cheltuielilor indirecte de numărul orelor de manoperă directă
producție
Cheltuieli de administrație și desfacere 130.000 lei, baza de absorbție: costul de producție
Stoc inițial de produse finite 0 0
Volumul producției 1.000 unități 1.000 unități
Stoc final produse finite 0 200 unități
Preț de vânzare unitar Cost producție unitar x 300%
Politici contabile folosite de ALFA FIFO, inventar permanent, amortizare liniară
27
Cost standard 100.000 lei 90.000 lei
Rezolvare
Tabloul costului
NC Elemente A B
1 Stoc inițial producție în curs de execuție 10.000 0
2 Stoc final de producție în curs de execuție 20.000 15.000
a Materii prime 45.000 62.500
b Manoperă directă 1.000*30 = 30.000 1.200*30 = 36.000
4 Cheltuieli indirecte de producție 30.000 36.000
5 Costul de producție efectiv (1 + 3 + 4 – 2) 95.000 119.500
6 Volumul producției 1.000 1.000
7 Costul de producție unitar (5/6) 95 119,5
8 Cantitate vândută de produse finite (E = SI + I – SF) 0 + 1.000 – 0 = 1.000 0 + 1.000 – 200 =
800
9 Costul de producție al produselor finite vândute (7*8) 95*1.000 = 95.000 119,5*800 = 95.600
10 Cheltuieli de administrație și de desfacere 64.600 65.400
11 Costul complet aferent produselor finite vândute (9 + 159.600 161.000
10)
12 Cost complet unitar (11/8) 159.600/1.000 = 161.000/800 =
159,60 201,25
13 Preț de vânzare unitar (Cost producție unitar x 300%) 95*300% = 285 358,50
14 Rezultatul analitic (13 – 12) 125,40 157,25
28
CAPITOLUL 5
METODA PE COMENZI
Aplicaţia 32 (Kaplan, 2023)

Comanda nr. 958 generează următoarele costuri în timpul executării ei în departamentul Patiserie:
Materiale directe 270 um
Manoperă directă (14 ore) 126 um
Închirierea unei mașini speciale 150 um
Cheltuielile de producție din departamentul Patiserie sunt absorbite pe baza unui RAI de 3 um pe oră de
manoperă directă.
Cheltuielile generale de administrație sunt adăugată fiecărei comenzi folosind un RAI de 10% din costul
de producție total.
Calculați următoarele costuri pentru comanda nr. 958:
a) Costul primar;
b) Costul de producție;
c) Costul complet.
Aplicația 33
Întreprinderea ALFA fabrică mese stil imperial. Întreprinderea are o comandă de la un engrossist pentru un
set de 10 mese (comanda nr. 420).
Fabricarea unei mese implică următoarele etape:
 achiziţia de materii prime: lemn.
 materia primă trece direct în atelierul în care se fabrică cheresteaua apoi în cel de strunjire/montare,
iar în final în cel de ambalare.
 odată terminată comanda, aceasta este livrată clientului. Prin urmare, nu există stocaj.
Informaţii complementare:
 preţ de achiziţie pentru lemn: 500 um/m3;
 costul manoperei directe:
 atelierul de fabricare a cherestelei: 14 um/oră, inclusiv cheltuielile sociale;
 atelierul strunjire/montare: 15 um/oră, inclusiv cheltuielile sociale;
 atelierul ambalare: 14 um/oră, inclusiv cheltuielile sociale;
 preţ de vânzare unitar: 84 um/masă;
 fabricarea celor 10 mese din comandă necesită 0,5 m3 de lemn;
 timpul necesar fabricării comenzii nr. 420 este de:
 4 ore pentru atelierul de fabricare a cherestelei;
 6 ore pentru atelierul strunjire/montare;
 5 ore pentru atelierul ambalare.
 cheltuielile indirecte imputate comenzii 420 sunt de:
 57 um pentru aprovizionare;
 15 um pentru atelierul de fabricare a cherestelei;
 92 um pentru atelierul strunjire/montare;
 18 um pentru atelierul ambalare;
29
 67 um pentru distribuţie.
Se cere: Completaţi tabloul costului de producţie pentru comanda 420, cu determinarea costului complet
şi calculaţi rezultatul realizat de întreprindere aferent comenzii 420.
Tabloul costului de producție
Costul de producţie al comenzii Detalii de calcul Valori (um)
Cheltuieli directe, din care: 493,5
3
 costul de achiziţie al materiei prime (lemn) 557 um/m * 0,5 277,5
 manoperă atelier fabricare 14*4 56
 manoperă atelier strunjire/montare 15*6 90
 manoperă atelier ambalare 14*5 70
Cheltuieli indirecte, din care: 125
 atelier fabricare 15
 atelier strunjire/montare 92
 atelier ambalare 18
Costul de producţie al comenzii 493,5 + 125 618,5
Cheltuieli indirecte de distribuţie 67
Costul complet al comenzii 618,5 + 67 685,5
Cifra de afaceri 84*10 840
Rezultat 840 – 685,5 154,5
3
Costul de achiziție pentru lemn = 500 + 57 = 557 um pentru 1 m
Aplicaţia 34
O întreprindere dispune de două secţii principale de producţie în care se execută două tipuri de produse A şi
B. Întreprinderea mai dispune de două secţii auxiliare: o centrală electrică şi o centrală de apă, care îşi
decontează reciproc servicii şi un sector administrativ şi de conducere.
În cursul perioadei de gestiune se lansează în fabricaţie:
 comanda 1 reprezentând 4 unităţi produs A la un cost standard (antecalculat) de 5.000 lei/bucată;
 comanda 2 reprezentând 20 unităţi produs B la un cost standard de 1.000 lei/bucată.
Situaţia cheltuielilor directe efectuate în cursul perioadei de gestiune se prezintă astfel:
Cheltuieli Secţia 1 Secţia 2
Comanda 1 Comanda 2 Comanda 1 Comanda 2
Materii prime 2.500 2.800 3.000 2.000
Salarii directe 1.500 2.000 3.500 3.000
Cheltuieli sociale (40% din salarii) 600 800 1.400 1.200
TOTAL 4.600 5.600 7.900 6.200
Situaţia cheltuielilor indirecte de producţie pentru perioada de gestiune considerată este:

Cheltuieli Secţia 1 Secţia 2
Cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor 2.100 2.500
 amortizare utilaje 1.000 1.000
 revizii tehnice 1.100 1.500
Cheltuieli generale ale secţiei 2.000 2.000
30
 materiale auxiliare 300 500

 salarii personal TESA 1.700 1.500
TOTAL 4.100 4.500
Situaţia cheltuielilor sectoarelor auxiliare şi decontarea lor se prezintă astfel:
Secţie Total Secţii beneficiare
auxiliară cheltuieli Secţia 1 Secţia 2 CE CA Sector
administrativ
CE 4.000 30% 40% 15% 15%
CA 3.800 35% 25% 10% 30%
Situaţia cheltuielilor generale de administraţie:

Cheltuieli Valoare
Cheltuieli cu impozite şi taxe 150
Cheltuieli cu materiale consumabile 300
Cheltuieli cu amortizarea 1.000
Cheltuieli cu salariile 2.500
Alte cheltuieli 500
TOTAL 4.450
Producţia neterminată stabilită la sfârşitul lunii prin inventariere a fost:

Comanda Cheltuieli aferente producţiei în curs de execuţie
Comanda 1 500
- secţia 1 50
- secţia 2 450
Comanda 2 1.500
- secţia 1 300
- secţia 2 1.200
Cheltuielile indirecte de producţie se repartizează pe comenzi în funcţie de cheltuielile cu manopera

directă, iar cheltuielile generale de administraţie se repartizează în funcţie de costul de producţie al
comenzii.
Se cere:
1. Să se calculeze costul complet al comenzilor 1 şi 2;
2. Să se calculeze costurile unitare pentru produsele A şi B;
3. Să se efectueze înregistrările în contabilitatea managerială.
Rezolvare
Repartizarea secundară a cheltuielilor aferente secțiilor auxiliare
X = cheltuielile CE
Y = cheltuielile CA
X = 4.000 + 10%*Y
31
Y = 3.800 + 15%*X
X = 4.446,7 um
Y = 4.467 um

Secţie auxiliară Total Secţii beneficiare
cheltuieli Secţia 1 Secţia 2 CE CA Sector
administrativ
Total repartizare 20.850 4.100 4.500 4.000 3.800 4.450
primară
Repartizare 0 4.446,7 * 4.446,7 * (4.446,7) 4.446,7 * 4.446,7 * 15% =
cheltuieli CE 30% = 1.334 40% = 15% = 667 667
1.778,7
Repartizarea 0 4.467 * 35% 4.467 * 25% 446,7 (4.467) 4.467 * 30% =
cheltuieli CA = 1.563,45 = 1.116,75 1.340,05
Total repartizare 20.850 6.997,5 7.395,45 0 0 6.457,05
secundară
Tabloul costului
NC Elemente Comanda 1 Comanda 2
1 Cheltuieli directe 4.600 + 7.900 = 5.600 + 6.200 =
12.500 11.800
2 Cheltuieli indirecte
S1 2.982 4.015,5
S2 3.969 3.426,45
3 PCE la începutul lunii 0 0
4 PCE la sfârșitul lunii 500 1.500
5 Costul de producție al produselor finite obținute (1 + 2 19.997,5 20.695,45
+ 3 – 4)
6 Cantitate fabricată în cadrul fiecărei comenzi 4 20
7 Cost de producție unitar (5/6) 4.999,38 1.034,77
8 Cheltuieli de administrație 3.199,6 3.257,45
9 Cost complet (5 + 8) 23.197,1 23.952,9
10 Cost complet unitar (9/6) 5.799,27 1.197,65
Aplicația 35
Se cunosc următoarele date referitoare la un centru de producţie (CP1) pentru luna mai N:
um unităţi
Consumuri de materiale 80.000
Ore manoperă directă 20.000 ore
32
(ore lucrate)
Ore funcţionare utilaje 25.000 ore
Cheltuieli indirecte 90.000
Pentru o comandă X fabricată în CP1 se cunosc:
um
Materiale consumate 8.000
Ore manoperă directă 3.300
Ore funcţionare utilaje 2.400
Se cere: calculul costului comenzii utilizând pentru repartizarea cheltuielilor indirecte bazele de repartizare:
a) salarii directe
b) ore manoperă directă
c) ore funcţionare utilaj
Aplicația 36
O întreprindere aplică metoda pe comenzi de calculaţie a costurilor. Pentru exerciţiul N-1, la 31 decembrie
se cunosc datele:
um
Materiale directe consumate 90.000
Profit 60.900
Cheltuieli de desfacere 52.500
Cheltuieli de administraţie 42.000
Cheltuieli indirecte de fabricaţie 45.000
Se cere:
a) întocmirea fişei comenzii cu menţionarea costului primar, a costului de producţie, a costului complet şi a
veniturilor din vânzări;
b) în exerciţiul N se primeşte o comandă pentru care s-au estimat consumurile: materiale directe 120.000
um; salarii directe 75.000 um. Care va fi preţul comenzii ştiind că întreprinderea intenţionează să realizeze
acelaşi profit din vânzări şi presupunând că s-au majorat cheltuielile de desfacere cu 15%? Cheltuielile
indirecte de producţie se repartizează în funcţie de salariile directe şi cheltuielile de administraţie şi
desfacere pe baza costului de producţie utilizându-se ratele exerciţiului (anului) anterior.
33
CAPITOLUL 6
PROCEDEE UTILIZATE PENTRU DETERMINAREA COSTURILOR PE PRODUS
1. Produse simultane şi subproduse

1.1. Procedeul indicilor de echivalenţă calculaţi ca raport direct
Aplicaţia 37
Întreprinderea ALFA a recunoscut cheltuieli indirecte ale perioadei în valoare de 290.000 um pentru a obţine
trei produse A, B şi C. Cantităţile de produse obţinute sunt:
 produsul A: 15.000 unităţi;
 produsul B: 10.000 unităţi;
 produsul C: 5.000 unităţi.
Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este dimensiunea produsului care are
următoarele valori: pentru A este de 32 cm, pentru B este de 40 cm, iar pentru C este de 56 cm. Produsul de
bază este produsul B.
Se cere: Calculaţi costul unitar pentru fiecare produs.
Aplicaţia 38
Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este dimensiunea produsului care are
următoarele valori: pentru A este de 200 cm, pentru B este de 240 cm, iar pentru C este de 150 cm. Produsul
de bază este produsul B.
Aplicaţia 39
În urma aplicării procesului de producţie se obţine pânză de trei calităţi astfel: A = 200 mp, B = 500 mp, C =
800 mp.
Cele trei produse se diferenţiază prin următoarea caracteristică:
Produse Greutate (kg)
A 0,2
B 0,8
C 0,4
Cheltuielile de fabricaţie au fost de 10.000 um.
Cheltuieli generale de administraţie au fost de 4.000 um.
Se cere: Să se calculeze costul de producţie pe unitatea de produs finit folosind procedeul indicilor de
echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct.
1.2. Procedeul indicilor de echivalenţă calculaţi ca raport invers

Aplicaţia 40
34
Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este fineţea firului, care are următoarele valori:
pentru A este de 1 mm, pentru B este de 5 mm, iar pentru C este de 2 mm. Produsul de bază este produsul A
deoarece este cel mai fin, iar cheltuielile sunt cele mai mari.
Aplicaţia 41
Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este fineţea firului, care are următoarele valori:
pentru A este de 60 mm, pentru B este de 30 mm, iar pentru C este de 10 mm. Produsul de bază este
produsul C.
1.3. Procedeul indicilor de echivalenţă calculaţi ca raport direct (mai mulţi parametri)
Aplicaţia 42
Parametrii utilizaţi pentru calculul indicilor de echivalenţă sunt dimensiunea produsului şi greutatea sa şi
au următoarele valori: pentru A: 7.500 cm şi 1,5 kg, pentru B: 6.000 cm şi 4,5 kg, iar pentru C: 4.500 cm şi 6
kg. Produsul de bază este produsul B.
Aplicaţia 43
O societate comercială are la începutul perioadei în stoc producţie în curs de execuţie 135 unităţi, evaluată la
80.000 um cu un grad mediu de finisare de 60%. În cursul lunii s-au înregistrat cheltuieli de 319.000 um.
Cantitatea de produse finite obţinută a fost de 300 unităţi, iar producţia în curs de execuţie 125 unităţi, cu un
grad mediu de finisare 80%.
Se cere: Să se determine costul unitar al produselor finite.
Rezolvare
PCE inițială + Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte de producție – PCE finală = Cost de producție
80.000 + 319.000 – PCE finală = Cost de producție
În cursul perioadei am avut cheltuieli de 319.000 um. Tot în cursul perioadei am lucrat pentru:
35
- Finisarea PCE inițiale;

- Produsele finite începute și terminat în cursul acestei perioade;
- PCE finală.
Am trei necunoscut. Pentru a afla costul unitar al produselor finite voi echivala PCE inițială și finală cu
unități de produse finite.
Echivalarea PCE inițiale
Am avut la începutul lunii 135 unități, cu un grad de finisare de 60%. În cursul perioadei am lucrat pentru
restul de 40%.
PCE inițială echivalată cu produse finite = 40%*135 = 54 unități.
Dacă în loc să finisez PCE inițială aș fi lucrat la produse finite începute și terminate în această perioadă, aș fi
putut să lucrez la 54 de unități cu același cost.
Produsele finite începute și terminat în cursul acestei perioade
Cantitatea de produse începută și terminată în cursul perioadei = 300 u – 135 u = 165 unități
Echivalarea PCE finale
PCE finală echivalată cu produse finite = 125*80% = 100 unități
Concluzie
Cantitatea echivalată cu produse finite (cu grad de finisare de 100%) = 54 + 165 + 100 = 319 unități
Dacă în loc să lucrăm pentru PCE inițială, finală și produse finite aș fi lucrat doar pentru produse finite (cu
un grad mediu de finisare de 100% în cursul acestei perioade) aș fi obținut 319 unități de produse finite.
Costul unitar al produselor finite = 319.000/319 = 1.000 um
2. Calculul costului unitar

2.1. Procedeul cantitativ
Aplicaţia 44
Într-o întreprindere cheltuielile generate de utilizarea unei linii de producţie sunt de 530.000 um Linia de
producţie este utilizată pentru a fabrica 150.000 t de produs A, 1.700 t de produs B şi 95.000 t de produc C.
S-au înregistrat pierderi tehnologice de 150 t pentru produsul B şi de 5.000 t pentru produsul C.
Se cere: Calculaţi costul unitar de producţie pentru fiecare dintre cele trei produse, utilizând procedeul
cantitativ.
2.2. Procedeul deducerii costului produsului secundar din produsul principal

Aplicaţia 45
Cheltuieli totale de producţie rezultate din procesul de producţie sunt de 285.500 lei, producţia totală
fabricată este:
 2.400 u produs principal P;
 500 u produs secundar S1;
 300 u produs secundar S2.
Destinaţia producţiei secundare este următoarea:
 120 u S1 se consumă în întreprindere;
 Restul de produse secundare se livrează terţilor; total cheltuieli de livrare 3.440 lei, preţ vânzare S1
25 lei/u, preţ vânzare S2 35 lei/u.
Se cere: Care este costul unitar de producţie al produsului principal (P)?
36
Rezolvare
Calculăm valoarea produselor secundare.
S1 + S2 = 500*25 + 300*35 – 3.440 = 19.560 um
Cheltuielile aferente produsului principal = 285.500 – 19.560 = 265.940 um
Costul unitar de producție al produsului principal (P) = 265.940/2.400 = 110,80 um
Aplicaţia 46
Cheltuielile totale de producţie rezultate din procesul de producţie în secţia 1 sunt de 200.000 lei. Din
procesul de producţie rezultă:
 1.500 buc produs finit (P);
 rebuturi produs (P) 10 u nereciclabile;
 250 buc produs secundar S;
 Deşeuri.
Douăzeci de unităţi din producţia secundară se consumă în întreprindere. Restul se livrează terţilor, preţ
vânzare S 50 lei/buc, cheltuieli suplimentare de livrare 1.000 lei.
Deşeurile sunt ridicate de o firmă de gunoi, valoarea facturii inclusiv TVA 600 lei (cota TVA 19%).
Se cere: Care este costul unitar de producţie al produsului principal (P)?
37
CAPITOLUL 7
METODA PE FAZE (PROCESE)
Aplicația 47
Un produs X se obţine prin parcurgerea a trei faze de fabricaţie. Pentru a obţine 75 l din produsul X
consumurile au fost:
F1 F2 F3
Materii prime (litri) 100 - -
Cost pe litru 2 - -
Pierderi % 10 11,11 6,25
Ore manoperă directă 6 10 8
Tarif ore 7,5 10 12,5
RAI pe oră manoperă (um) 3,5 3 8
Preţ vânzare unitar pe produs X - - 9
Se cere: întocmirea situaţiei costurilor şi rezultatelor pentru 75 l produs X
Aplicația 48
O întreprindere îşi desfăşoară activitatea în trei faze de fabricaţie F1, F2, F3. Pentru F2 se cunosc datele:
Cantitatea transferată de la F1 1000 litri a 1.250 um
Costurile F2
Materiale 2.000 um
Salarii 1.260 um
Cheltuieli indirecte 570 um
Producţia în curs la sfârşitul perioadei 400 litri, grad de finisare:
Materiale 50%
Salarii 60%
Cheltuieli indirecte 40%
Se cere calculul:
a) costului cantităţii transferate în F3
b) valoarea producţiei în curs de la sfârşitul perioadei.
Aplicația 49
Din procesul de producţie s-au obţinut simultan produsele: P1 10.000l; P2 12.000l, pentru care s-au efectuat
costurile: materiale directe 26.000 um; salarii directe 10.000 um; cheltuieli variabile indirecte 8.000 um;
cheltuieli fixe indirecte 22.000 um.
Vânzările perioadei P1 10.000l a 5.20 um/l
P2 12.000l a 3 um/l
Se cere: separarea costului între cele două produse pe baza metodelor:
a) cantitativă (cantitate produsă şi vândută)
b) preţului de vânzare
c) costul variabil în funcţie de cantitatea produsă şi costul fix în funcţie de contribuţie
38
Aplicația 50
Dintr-o materie primă s-au obţinut:
Produs principal P1 70% din material
Produs secundar S1 10% din material
Produs secundar S2 15% din material
Pierderi 5% din material
Informaţii suplimentare:
a) materialele introduse în proces 1.000u în valoare de 4.900 um
salarii directe 4.550 um
cheltuieli indirecte 8.100 um
b) o unitate din S2 cere jumătate din materia primă necesară pentru a obţine o unitate din S1. O unitate
din produsul S1 necesită 1,5 materie primă faţă de S2
c) produsul P1 necesită un timp dublu de fabricaţie faţă de obţinerea unei unităţi din S1 şi S2
d) produsul S1 necesită jumătate din timpul cerut de producerea unei unităţi din S2
e) cheltuielile indirecte sunt absorbite în funcţie de ratele 7, 1 şi 1.
Se cere calculul costului total şi unitar al produselor.
39
CAPITOLUL 8
METODE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR PARŢIALE (DIRECT COSTING)
Aplicația 51 (Kaplan, 2023). Profit versus contribuție

O companies fabrică și vinde un singur produs. Detaliile referitoare la acest produs sunt următoarele:
Elemente Sume (valori unitare)
Preț de vânzare 20
Materiale directe 6
Manoperă directă 3
Cheltuieli variabile indirecte 4
Cheltuieli fixe indirecte 20.000 um pe lună
Cheltuielile fixe indirecte sunt absorbite pe baza producției estimate de 20.000 unități pe lună.
Dacă producția efectivă și vânzările sunt de 20.000 unități într-o lună, calculați contribuția unitară,
contribuția totală pentru luna respectivă și profitul total pentru acea lună.
Aplicaţia 52
Câte bilete trebuie vândute (la 10 um) pentru a obţine profit în urma unui concert, ştiind că închirierea sălii a
costat 2.000 um, plata artiştilor a fost de 3.500 um şi s-au înregistrat cheltuieli diverse de gestiune 500 um?
Rezolvare
Trebuie să calculăm pragul de rentabilitate exprimat în număr de bilete.
Pragul de rentabilitate = CF/MCV unitar
CF = Cheltuieli cu închirierea sălii + Cheltuieli cu salariile artiștilor + Cheltuieli de gestiune = 2.000 + 3.500
+ 500 = 6.000 um
MCV unitar = Preț de vânzare – Cheltuieli variabile = 10 – 0 = 10 um
Pragul de rentabilitate = 6.000/10 = 600 bilete
Pentru a obține profit în urma unui concert entitatea trebuie să vândă mai mult de 600 de bilete.
Aplicaţia 53
Câte bilete trebuie vândute (la prețul de 11 um) pentru a obţine profit în urma unui concert, ştiind că
închirierea sălii a costat 2.000 um, plata artiştilor 4.000 um şi cheltuieli diverse de gestiune 1.000 um, iar la
intrarea în sala de concert fiecare persoană va primi gratuit de la organizatori o sticlă de coca-cola al cărui
cost unitar este de 1 um?
Rezolvare
Trebuie să calculăm pragul de rentabilitate exprimat în număr de bilete.
CF = Cheltuieli cu închirierea sălii + Cheltuieli cu salariile artiștilor + Cheltuieli de gestiune = 2.000 + 4.000
+ 1.000 = 7.000 um
MCV unitar = Preț de vânzare – Cheltuieli variabile = 11 – 1 = 10 um
Pragul de rentabilitate = 7.000/10 = 700 bilete
Pentru a obține profit în urma unui concert entitatea trebuie să vândă mai mult de 700 de bilete.
Aplicaţia 54
40
Care sunt consecinţele asupra rezultatului contabil şi punctului de echilibru în urma achiziţiei unui utilaj mai
performant, al cărui cost de achiziţie este de 120.000 um, amortizat liniar în 10 ani şi care permite
diminuarea cheltuielilor variabile cu 10%?
Contul de profit şi pierdere (lunar) înainte de achiziţia utilajului:
Cifra de afaceri 100.000
Costuri variabile 70.000
Marja asupra costului variabil 30.000 (30%)
Cheltuieli fixe 20.000
Rezultat 10.000
Rezolvare
Recalculăm rezultatul
Elemente Sume
Cifra de afaceri 100.000
Costuri variabile 70.000*90% = 63.000
Marja asupra costului variabil 100.000 – 63.000 = 37.000
Cheltuieli fixe 20.000 + 120.000/(10*12) = 21.000
Rezultat 37.000 – 21.000 = 16.000
Punctul de echilibru = CF/MCV%

CF = 21.000
MCV% = Marja asupra cheltuielilor variabile/CA*100 = 37.000/100.000*100 = 37%
Punctul de echilibru = 21.000/37% = 56.756,75 um
Interpretare
În urma achiziției utilajului rezultatul crește cu 6.000 um. Pentru a obține profit entitatea trebuie să realizeze
vânzări în valoare de minim 56.756,75 um.
Aplicaţia 55
Un angajat primeşte un salariu fix de 1.000 um şi un salariu variabil egal cu 10% din preţul de vânzare al
articolelor comercializate. Angajatul vinde un singur tip de produs, la un preţ de vânzare unitar de 10 um şi
cu un cost variabil unitar de 5 um.
Se cere: Ce cantitate de produse trebuie să vândă angajatul pentru a fi rentabil pentru întreprindere?
Rezolvare
Pentru a fi rentabil pentru întreprindere, cantitatea vândută trebuie să depășească pragul de rentabilitate.
Pragul de rentabilitate = Cheltuieli fixe/MCV unitar = 1.000/(10 – 5 – 10*10%) = 1.000/4 = 250 bucăți
Angajatul trebuie să vândă cel puțin 250 de bucăți pentru a obține profit.
Aplicaţia 56
Să se completeze spaţiile libere presupunând că:
 societatea vinde mai multe produse în fiecare din situaţiile următoare:
NC Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja % Cheltuieli fixe Rezultat net
1 500.000 40 65.000
2 200.000 130.000 50.000
3 80 450.000 110.000
41
4 300.000 100.000 (50.000)

Rezolvare
NC Elemente Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
1 Cifra de 500.000 200.000 560.000/80% = 300.000
afaceri 700.000
2 Cheltuieli 500.000 – 130.000 700.000 – 560.000 = 100.000
variabile 200.000 = 140.000
300.000 Sau 700.000*20% =
140.000
3 Marja (1 – 40%*500.000 = 200.000 – 130.000 = 80%, respectiv (300.000 –
2) 200.000 70.000 450.000 + 110.000 = 100.000)/300.000*100 =
70.000/200.000*100 560.000 66%
= 35%
4 Cheltuieli 200.000 – 65.000 50.000 450.000 300.000 – 100.000 –
fixe = 135.000 (50.000) = 250.000
5 Rezultat net 65.000 70.000 – 50.000 = 110.000 (50.000)
(3 – 4) 20.000
Aplicația 57
Dispuneţi de următoarele date: cantitatea de produse fabricată şi vândută 400 tone; cheltuieli variabile totale
400.000 um; cheltuieli fixe totale 60.000 um; cifra de afaceri 480.000 um. Calculați cantitatea de produse
fabricată şi vândută pentru ca profitul să fie zero.
Rezolvare
MCV unitar = (CA – CV)/q = (480.000 – 400.000)/400 = 200 um
Pragul de rentabilitate = 60.000/200 = 300 tone
Entitatea trebuie să producă și să vândă 300 tone astfel încât profitul să fie zero.
Aplicația 58
Dispuneţi de următoarele informaţii: cantitatea de produse fabricată şi vândută 100 buc.; preţul de vânzare
unitar 1.200 um/buc; costul unitar 900 um/buc; cheltuieli fixe totale 24.000um. Calculați factorul de
acoperire.
Rezolvare
Factorul de acoperire = MCV/CA*100 = 30.000/120.000*100 = 25%
CA = Prețul de vânzare*Cantitatea vândută = 1.200*100 = 120.000 um
MCV = CA – Cheltuieli variabile = (1.200 – 900)*100 = 30.000 um
Entitatea are la dispoziție 25% din cifra de afaceri pentru acoperirea cheltuielilor fixe și obținerea unui
profit.
42
Teste grilă
T1. Un grafic tip linie este folosit pentru a reprezenta cheltuielile cu publicitatea si venitul din vanzari
pentru o companie. Ce valori trebuie reprezentate pe fiecare dintre axe?
a. Ambele pe axa y
b. Ambele pe axa x
c. Cheltuielile cu publicitatea pe axa x si veniturile din vanzari pe axa y
d. Veniturile din vanzari pe axa x si cheltuielile cu publicitatea pe axa y.
T2. Cheltuielile indirecte ale unei firme au fost repartizate pe diferite centre de cost. Departamentul
Asamblare a fost reprezentat pe un grafic tip „placinta” de o sectiune cu un unghi de 45 grade.
Cheltuiala indirecta totala este de 800.000 um. Care este valoarea cheltuielii indirect aferente
centrului Asamblare?
a. 360.000 um
b. 100.000 um
c. 120.000 um
d. 640.000 um
T3. Urmatorul grafic prezinta comportamentul unui element de cost:
Care din urmatoarele descrieri este convergenta cu reprezentarea grafica?

a. Costul total anual cu utilitatile al unei fabrici in cazul in care furnizorul fixeaza un tarif bazat
pe o cheltuiala plus o unitate constanta de cost pentru consum care este subiectul unei
cheltuieli anuale maxime
b. Costul total anual cu materialele directe cand furnizorul factureaza o valoare unitara
constanta care se reduce la o valoare unitara mai mica dupa un anumit nivel de cumparari
c. Costul total anual cu materialele directe cand furnizorul factureaza o valoare unitara
constanta dar cand cumpararile depasesc un anumit nivel se aplica un tarif mai mic pentru
toate cumpararile din timpul anului
d. Costul total anual cu serviciile telefonice cand furnizorul are o taxa fixa si un tarif unitar
constant pentru apeluri pana la un anumit nivel. Acest cost se reduce ulterior pentru toate
apelurile inregistrate dupa acest nivel.
T4. Care dintre urmatoarele costuri este clasificat drept cheltuiala fixa care creste in trepte?
a. Salariul supraveghetorului
b. Materiile prime
43
c. Ratele la bancă
d. Abonamentul telefonic
T5. Costul primar al unui produs este suma cheltuielilor cu materiile prime si materialele care pot fi
identificate pe unitati de produs:
a. Adevarat
b. Fals
T6. Urmeaza sa se inregistreze o crestere in anul urmator la chiria unui depozit folosit pentru stocarea
produselor finite. Impactul acestei cresteri asupra stocurilor fabricate in anul urmator si tinute in
depozit va fi:
a. O crestere
b. O reducere
c. Nicio modificare
T7. Graficul prezinta comportamentul unui element de cost pe masura ce nivelul iesirilor se schimba:
Care dintre urmatoarele situatii este descrisa de grafic?

a. Se primesc discounturi pentru cumpararile suplimentare de material cand se achizitioneaza
anumite cantitati
b. Angajatii sunt platiti cu un salariu saptamanal garantat, impreuna cu bonusuri pentru niveluri
mai mari de productie
c. Se cumpara o licenta de la guvern care permite o productie nelimitata
d. Se inchiriaza spatiu suplimentar pentru a face fata unei cresteri a productiei.
T8. Care dintre urmatoarele exemple ar putea fi clasificat ca si cheltuiala directa?

a. Salariul managerului de personal intr-un service de masini
b. Salariul zidarului intr-o companie de constructii
c. Salariul directorului general intr-un magazin
d. Salariul directorului de intretinere intr-o companie ce produce aparate de fotografiat
T9. O companie ce furnizeaza aparate pentru bucatarie primeste o factura de la un sub-contractor care a
conectat un aragaz la sursa de gaz. Cum ar trebui clasificata aceasta factura?
a. Cheltuieli directe
b. Cheltuieli indirecte
44
c. Manopera directa
d. Manopera indirecta
T10. Cheltuielile totale cu materialele unei companii se calculeaza astfel incat daca vanzarile
depasesc 15.000 bucati in orice perioada, atunci toate cumpararile, inclusiv primele 15.000 bucati,
sunt facturate la un cost unitar mai mic. Precizati ce reprezentare grafica corespunde acestei descrieri
T11. Furnizorul de servicii de telefonie factureaza inchirierea unei linii telefonice fixe lunar.
Primele 10 ore de convorbiri telefonice sunt gratuite, urmatoarele fiind facturate la o valoare
constanta pana la un anumit numar de ore, iar cele ce depasesc acest nivel sunt din nou gratuite. Care
din urmatoarele grafice descrie costul total al clientului de servicii telefonice intr-o perioada?
45
T12. Până la un anumit nivel de activitate în fiecare an preţul de achiziţie al materiilor prime este
constant. După acest nivel, se aplică un preţ mai mic atât pentru cantităţile suplimentare cumpărate
cât şi pentru toate materiile prime cumpărate până la acel nivel. Reprezentaţi grafic cheltuielile cu
materiile prime pentru această perioadă.
46
T13. Un furnizor de servicii telefonice facturează o linie de telefonie fixă pe lună. Primele 240
minute de convorbiri telefonice sunt gratuite, iar după aceea toate convorbirile sunt facturate la un
tarif constant pe minut până la un maxim, după care convorbirile din timpul perioadei sunt din nou
gratuite. Care dintre următoarele grafice arată costul total pentru un client pentru o perioadă?
T14. O companie are următoarele costuri totale pentru două nivele de activitate:
47
Nivel de activitate (bucăţi) 16.000 22.000

Cost total 135.000 170.000
Costul variabil unitar este constant pentru acest interval de activitate, dar cheltuielile fixe cresc cu 5.000 um
când nivelul de activitate depăşeşte 17.500 bucăţi. Care este costul total pentru un nivel de activitate de
20.000 bucăţi?
a. 163.320 um
b. 158.320 um
c. 160.000 um
d. 154.545 um
T15. Care dintre următoarele afirmaţii făcute în legătură cu informaţia managerială sunt adevărate?
i. Este obţinută pentru utilizatori externi
ii. Există de obicei o reglementare care solicită obţinerea informaţiei
iii. Nu există nicio regulă strictă referitoare la modul în care trebuie prezentată informaţia
iv. Poate fi prezentată în termeni monetari sau nemonetari
a. i si ii
b. iii si iv
c. i si iii
d. ii si iv
T16. Absorbţia cheltuielilor indirecte este o modalitate de a atribui costurile totale unei unităţi de cost
a. Adevărat
b. Fals
T17. Vânzările unei companii în ultimul an pe trei pieţe diferite sunt următoarele:
um
Piaţa 1 100.000
Piaţa 2 150.000
Piaţa 3 50.000
Total 300.000
Pe un grafic tip „plăcintă” pe care se reprezintă proporţia vânzărilor făcute în fiecare regiune, care ar fi
unghiul secţiunii reprezentate de Piaţa 3?
a. 17 grade
b. 50 grade
c. 60 grade
d. 120 grade
T18. Care dintre următoarele metode de remunerare a salariaţilor direct productivi va genera
mereu costuri cu manopera directe?
a. Tarif pe zi
b. Tarif pe bucată
c. Tarif diferenţiat pe bucată
d. Bonus acordat grupului de salariaţi
48
T19. Costurile totale înregistrate pentru diferite niveluri ale producţiei într-o fabrică au fost:
Ieşiri în bucăţi Cost total
25 5.500
30 5.450
33 5.550
44 6.000
48 6.500
52 7.000
Costul variabil unitar şi costul fix total sunt (în valori rotunjite):
a. Cost variabil 50 um/buc, cost fix 4.000 um
b. Cost variabil 53 um/buc, cost fix 4.000 um
c. Cost variabil 56 um/buc, cost fix 4.111 um
d. Cost variabil 59 um/buc, cost fix 4.111 um
T20. În luna 1, costurile de producție sunt de 2.800 um, iar producția este de 1.500 de unități. În
luna 2 costurile sunt de 3.100 um, iar producția este de 1.700 de unități. Prin aplicarea unei regresii
liniare este posibilă reprezentarea costurilor de producție ca o ecuație sub forma y = ax + b. În acest
caz, a este:
(A) 480 um
(B) 25 um
(C) 0,80 um
(D) 1,50 um
Soluție
Cvu = (CT max – CT min)/(Q max – Q min) = (3.100 – 2.800)/(1.700 – 1.500) = 1,50 um
T21. Departamentul de evaluare al unei firme mari de topografi dorește să dezvolte o metodă de
estimare a costurilor totale dintr-o perioadă. Următoarele costuri au fost înregistrate la două niveluri
de activitate realizate anterior.
Elemente Numărul de evaluări Cost total
(V) (TC)
Perioada 1 420 82.200
Perioada 2 515 90.275
Modelul costurilor totale pentru o perioadă ar putea fi reprezentat după cum urmează.
(A) TC = 46.500 um + 85V
(B) TC = 42.000 um + 95V
(C) TC = 46.500 um - 85V
(D) TC = 51.500 um - 95V
Soluție
Cvu = (CT max – CT min)/(Q max – Q min) = (90.275 – 82.200)/(515 – 420) = 85 um
CF = 82.200 – 420*85 = 46.500 um
F(x) = 85*x + 46.500 um
49
T22. O fabrica are doua centre de productie (G si H) si doua centre auxiliare (J si K). Cheltuielile
indirecte alocate fiecarui centru au fost:
G H J K
40.000 50.000 30.000 18.000
Activitatea centrelor auxiliare poate fi reprezentata astfel:
G H J K
Procente din activitatea centrului J pentru 30% 70% - -
Procente din activitatea centrului K pentru 50% 40% 10% -
Care este valoarea cheltuielilor de productie totale aferente centrului de productie G dupa alocarea costurilor
centrelor auxiliare?
a. 58.000
b. 58.540
c. 59.000
d. 59.540
Rezolvare
Elemente G H J K
1 Cheltuieli indirecte (total 40.000 50.000 30.000 18.000
repartizare primară – TRP)
2 Repartizare cheltuieli centrul K 18.000*50% = 18.000*40% = 18.000*10% = (18.000)
(cheltuieli de repartizat = 18.000) 9.000 7.200 1.800
3 Total (1+2) 49.000 57.200 31.800 0
4 Repartizarea cheltuieli contrul J 31.800*30% = 31.800*70% = (31.800)
(cheltuieli de repartizat = 31.800) 9.540 22.260
5 Total repartizare secundară (3+4) 58.540 79.460 0 0
T23. O fabrica are doua centre de productie (P si Q) si doua centre auxiliare (X si Y). Cheltuielile
indirecte alocate fiecarui centru sunt:
P Q X Y
95.000 82.000 46.000 30.000
Activitatea centrelor auxiliare poate fi reprezentata astfel:
P Q X Y
Procente din activitatea centrului X pentru 40% 40% - 20%
Procente din activitatea centrului Y pentru 30% 60% 10% -
Care este valoarea cheltuielilor de productie totale aferente centrului de productie P dupa alocarea costurilor
centrelor auxiliare?
a. 122.400
b. 124.716
c. 126.000
d. 127.000
Rezolvare
Metoda algebrică
X = cheltuieli indirecte aferente centrului X
50
Y = cheltuieli indirecte aferente centrului Y

X = 46.000 + 10%*Y
Y = 30.000 + 20%*X
X = 46.000 + 10%*(30.000 + 20%*X)
X = 46.000 + 3.000 + 0,02X
X = 49.000 + 0,02X
X = 49.000/0,98
X = 50.000 um
Y = 30.000 +20%*50.000
Y = 40.000 um
Elemente P Q X Y
2 Repartizare cheltuieli centrul X 50.000*40% = 50.000*40% = (50.000) 50.000*20% =
(cheltuieli de repartizat = 20.000 20.000 10.000
50.000 um)
3 Total 115.000 102.000 (4.000) 40.000
4 Repartizare cheltuieli centrul Y 40.000*30% = 40.000*60% = 40.000*10% = (40.000)
(ch de rep = 40.000 um) 12.000 24.000 4.000
5 Total repartizare secundară 127.000 126.000 0 0
(3+4)
T24. O fabrica are doua centre de productie (X şi Y) si doua centre auxiliare (C si D). Sunt
disponibile următoarele informaţii:
Valoarea totală a cheltuielilor alocate departamentului X este:
Departamentele de Departamentele
Elemente producţie auxiliare
X Y C D
Cheltuieli indirecte 5.000 7.500 3.200 4.600
Procent utilizare servicii oferite de departamentul C 50% 40% - 10%
Procent utilizare servicii oferite de departamentul D 20% 60% 20% -
Valoarea totală a cheltuielilor alocate departamentului X va fi:
a. 5.000
b. 7.520
c. 8.105
d. 12.195
Rezolvare
Metoda algebrică
C = cheltuieli indirecte aferente centrului C
D = cheltuieli indirecte aferente centrului D
C = 3.200 + 20%*D
D = 4.600 + 10%*C
51
C = 3.200 + 20%*(4.600 + 10%*C)

C = 4.120 + 0,02*C
C = 4.120/0,98
C = 4.204,08
D = 4.600 + 10%*4.204,08
D = 5.020,04
Nc Elemente X Y C D
2 Repartizarea cheltuielilor 50%*4.204,08 = 40%*4.204,08 = (4.204,08) 10*4.204,08 =
aferente centrului C (ch de rep 2.102,04 1.680,83 420,04
= 4.204,08)
3 Total 7.102,04 9.180,83 (1.004,08) 5.020,04
4 Repartizarea cheltuielilor 5.020,04*20% = 5.020,04*60% = 1.004,08 (5.020,04)
aferente centrului D (ch de rep 1.004 3.012,02
= 5.020,04)
5 Total repartizare secundară 8.106,04 12.192,85 0 0
(3+4)
T25. O companie are două centre de producţie (P şi Q) şi două centre auxiliare (X şi Y).
Cheltuielile totale alocate sunt:
P Q X Y
95.000 82.000 46.000 30.000
S-a estimat că fiecare centru auxiliar lucrează pentru celelalte centre în următoarele procente:
P Q X Y
Procent centru X pentru 50 50 - -
Procent centru Y pentru 30 60 10 -
Alocarea cheltuielilor centrelor auxiliare reflectă procentele de mai sus. Care este cheltuiala totală din
centrul P după alocarea cheltuielilor centrelor auxiliare?
a. 124.500
b. 126.100
c. 127.000
d. 128.500
T26. O companie fabrică două produse A şi B după cum urmează:

Elemente Produsul A Produsul B
Vânzări (bucăţi) 2.000 4.500
Producţie (bucăţi) 1.750 5.000
Manoperă calificată (tarif 10 um/h) 2 h/buc 2 h/buc
Manoperă necalificată (tarif 7 um/h) 3 h/buc 4 h/buc
Care este costul manoperei necalificate pentru această perioadă?
52
a. 105.000
b. 135.000
c. 176.750
d. 252.500
T27. Se cunosc următoarele informaţii:

Ora normală de lucru 36 ore
Tarif orar (direct) 6,2 um/oră
Tarif pe oră suplimentară 7,5 um/oră
În ultima săptămână, numărul total de ore lucrate de toţi muncitorii a fost 936 h. Orele suplimentare lucrate
au fost 108. Toţi angajaţii au lucrat cel puţin cele 36 ore de bază.
Numărul de angajaţi care au lucrat în ultima săptămână a fost:
a. 23
b. 26
c. 29
d. Nu poate fi calculat pe baza datelor de mai sus
Cheltuiala totală cu manopera directă a fost:
a. 810 um
b. 5.133,60 um
c. 5.803,20 um
d. 6.210 um
T28. O companie fabrică şi vinde un produs care necesită 8 kg de materii prime. Datele bugetate
care se referă la perioada următoare sunt:
Elemente Bucăţi
Vânzări 19.000
Stoc iniţial de produse finite 4.000
Stoc final de produse finite 3.000
Elemente Kg
Stoc iniţial de materii prime 50.000
Stoc final de materii prime 53.000
Care este valoarea bugetată a cumpărărilor de materii prime pentru perioada următoare (în kilograme)?
a. 141.000
b. 147.000
c. 157.000
d. 163.000
T29. O companie obţine două tipuri de produse, Tradiţional şi Modern, care necesită 10, respectiv
16 ore de manoperă. Datele bugetate pentru perioada următoare sunt:
Elemente Tradiţional Modern
Vânzări 7.500 12.000
Stoc iniţial de produse finite 1.800 2.400
53
Stocul final de produse finite se doreşte să scadă cu 50%. Care este numărul total de ore de manoperă
bugetat pentru perioada următoare?
a. 295.200
b. 267.000
c. 238.800
d. 210.600
T30. La începutul fazei de producție se folosesc 2.400 kg de materiale cu un cost de 38,4 um/kg. În
timpul procesului de producție, sunt generate cheltuieli de conversie de 5.000 um. Pierderea normală
(prin evaporare) este estimată la 5% din intrări. În noiembrie, intrările au fost de 2.400 kg și ieșirile
de 2.300 de kg. Calculați pierderea normală și stabiliți dacă s-a înregistrat o pierdere sau un profit
anormal.
Pierdere normală Pierdere anormală
a 120 kg 20 kg pierdere anormală
b 240 kg 140 kg câștig anormal
c 120 kg 20 kg câștig anormal
d 240 kg 140 kg pierdere anormală
a. 216 um
b. 240 um
c. 288 um
d. 360 um.
T31. Două produse G şi H se obţin în acelaşi proces de producţie. G poate fi vândut imediat după
ce produsele sunt separate. H necesită operaţii suplimentare, transformându-se în produsul HH, care
poate fi vândut. Nu există stocuri iniţiale şi producţie în curs de execuţie pentru produsele G, H sau
HH. Se cunosc următoarele informaţii referitor la ultima perioadă:
Elemente UM
Costuri totale de producţie 350.000
Costuri suplimentare pentru procesarea produsului H 66.000
Produsul Unităţi produse Stoc final
G 420.000 20.000
HH 330.000 30.000
Folosind cantitatea pentru împărţirea costurilor comune de producţie, care a fost valoarea stocului final al
produsului HH în ultima perioadă?
a. 16.640
b. 18.625
c. 20.000
d. 21.600
Rezolvare
Repartizarea cheltuielilor comune
Baza de repartizare = cantitatea
54
- G = 420.000 buc produse

- H = 330.000 buc produse
Total = 750.000 buc
RAI = 350.000/750.000 = 0,4(6)
Cheltuieli comune pt H = 0,4(6)*330.000 = 153.978 um
Cost HH = Cost H + Costuri suplimentare pentru procesarea produsului H
Cost HH = 153.978 um + 66.000 = 219.978 um
Cost unitar HH = 219.978/330.000 = 0,(6) um
Cost HH aferent stocului final = 0,(6)*30.000 = 20.000 um
55

Suport Seminar Contabilitate Manageriala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Seminar Contabilitate Manageriala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate magerială.

Suport seminar CIG 2023-2024

Evaluare seminar – 30% din nota finală

Pentru exemplele create de voi:

Domenii de activitate pentru echipe

Informaţii complementare privind clasificarea cheltuielilor de exploatare după destinaţie în cadrul

Informaţii privind evoluţia stocurilor:

Contul de profit cu clasificarea cheltuielilor după natură

Costul stocului final la 31 decembrie 20X4 este 41 um.

VRN = 4,2*(15 + 10 – 5 – 8 buc) – 0,45*12 buc = 45 um

VRN = 20*110 – 20*15 = 2.500 lei

348 „Diferențe de preț la produsele finite”

Înregistrarea obținerii de produse finite:

Înregistrarea diferențelor de preț aferente produselor finite obținute:

Se cere: Justificaţi caracteristicile celor două tipuri de cheltuieli prin:

Luna Producţia (unităţi) Cheltuieli indirecte de producţie (um)

4.000 buc 5.000 buc 8.000 buc

Repartizarea cheltuielilor generale de administrație

Repartizarea cheltuielilor de desfacere

X = 8.800*5.376/16.291 = 2.903,98 um (cheltuieli de desfacere repartizate asupra produsului pâine albă)

5 Cantitate fabricată 4.000 1.000

Repartizarea altor cheltuieli de fabricație

Aplicaţia 16. Alegerea bazei de repartizare a cheltuielilor indirecte

Cheltuieli de repartizat = 15.000 um

Repartizare cheltuieli cu salarii indirecte

Prestaţiile centrelor auxiliare

Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea clădirilor pe secții

Etapa II: Repartizarea secundară

- materii prime A - 1.000 lei, B – 2.000 lei;

Costul unei ore de manoperă directă este 2,5 um/h

6 Cantitatea obținută 1.000 2.000

Repartizarea cheltuielilor indirecte de producție

Repartizarea cheltuielilor de administrație

Repartizarea cheltuielilor de desfacere

Cheltuieli de desfacere aferente produsului B = 4.835 – 1.035 = 3.800 um

Înregistrarea producției în curs de execuție finale:

Înregistrarea cheltuielilor de desfacere:

b) Costul subactivității = Cheltuieli fixe *(1 – Activitatea realizată/Activitatea normală)

c) cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile

d) cheltuieli cu salarii și contribuții

h) repartizarea cheltuielilor indirecte: Se realizează în funcție de valoarea salariilor și contribuțiilor

j) repartizarea cheltuielilor generale de adminstrație: Se realizează în funcție de costul de producție

Cost standard 100.000 lei 90.000 lei

Aplicaţia 32 (Kaplan, 2023)

Situaţia cheltuielilor indirecte de producţie pentru perioada de gestiune considerată este:

 materiale auxiliare 300 500

Situaţia cheltuielilor generale de administraţie:

Producţia neterminată stabilită la sfârşitul lunii prin inventariere a fost:

Cheltuielile indirecte de producţie se repartizează pe comenzi în funcţie de cheltuielile cu manopera

Tabloul repartizării secundare

1. Produse simultane şi subproduse

1.2. Procedeul indicilor de echivalenţă calculaţi ca raport invers

- Finisarea PCE inițiale;

2. Calculul costului unitar

2.2. Procedeul deducerii costului produsului secundar din produsul principal

Aplicația 51 (Kaplan, 2023). Profit versus contribuție

Punctul de echilibru = CF/MCV%

4 300.000 100.000 (50.000)

T3. Urmatorul grafic prezinta comportamentul unui element de cost:

Care din urmatoarele descrieri este convergenta cu reprezentarea grafica?

Care dintre urmatoarele situatii este descrisa de grafic?

T8. Care dintre urmatoarele exemple ar putea fi clasificat ca si cheltuiala directa?

Nivel de activitate (bucăţi) 16.000 22.000

Y = cheltuieli indirecte aferente centrului Y

VRN = 4,2(15 + 10 – 5 – 8 buc) – 0,4512 buc = 45 um

VRN = 20110 – 2015 = 2.500 lei

C = 3.200 + 20%(4.600 + 10%C)