Suport Seminar - 2020-2021

MĂSURAREA ŞI CONTROLUL PERFORMANŢEI ASE/CIG/Gr.
645, 646 Licenţă

Prof. univ. dr. Cornelia Dascălu
Tema 1.
Introducere în măsurarea și controlul performanței (MCP)
1. Cheltuieli directe şi indirecte

O entitate fabrică două produse A şi B. Pentru a obţine aceste produse se efectuează
următoarele cheltuieli:
Elemente de cheltuieli A Produse B
Consum de materii prime (cost unitar 100 um/kg) 1000 kg 1.500 kg
Cheltuieli cu salariile muncitorilor din secţia de producţie (cost unitar 100 h 200 h
500 um/h)
Amortizarea echipamentelor de producţie 250.000 um
a. Clasificaţi cheltuielile în raport cu natura lor şi cu obiectul de activitate şi calculaţi

valoarea lor; şi
b. Calculaţi costul produsului pentru produsele A şi B.
2. Cheltuieli fixe, variabile şi semi-variabile

O entitate economică realizează un singur tip de produs. Se cunosc următoarele
informaţii privind cheltuielile aferente diverselor niveluri de activitate:
Cheltuieli Activitate
(um) 4.000 5.000 6.000 8.000 10.000 12.000 14.000
Materii 32.000 40.000 48.000 64.000 80.000 96.000 112.000
prime
Salarii 40.000 50.000 60.000 80.000 100.000 120.000 140.000
directe
Amortizări 50.000 50.000 50.000 50.000 70.000 90.000 90.000
Energie 16.000 17.000 18.000 20.000 22.000 24.000 26.000
electrică
Întocmiţi un raport pentru management care să prezinte cheltuielile entităţii în raport

de natură, reclasificându-le în cheltuieli fixe, variabile şi semi-variabile.
3. Costul de producţie
Entitatea ALFA a fabricat în exerciţiul 200N cantitatea de 3.000 kg produs P, pentru
care s-au efectuat următoarele cheltuieli:
Elemente de cheltuieli Valori (um)
Cheltuieli directe 120 um/produs
Cheltuieli indirecte de producţie, din care: 150.000
Cheltuieli fixe 100.000
Cheltuieli variabile 50.000
Cheltuieli generale de administraţie 20.000
Cheltuieli de desfacere 10.000
Informaţii complementare
Capacitatea normală de producţie pentru produsul P 4.000 kg
Calculaţi costul de producţie.
© Copyright C. Dascălu, Profesor dr. – Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare. Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor.
1
MĂSURAREA ŞI CONTROLUL PERFORMANŢEI ASE/CIG/Gr. 645, 646 Licenţă
4. Pentru obţinerea a 4.000 unităţi de produs P, entitatea ALFA efectuează următoarele
cheltuieli:
Cheltuieli Valori (um)
Cheltuieli cu materiile prime 6.000
Cheltuieli cu materialele consumabile, din care 500
 utilizate în secţia de producţie 400
 utilizate în sectorul administrativ 100
Cheltuieli cu gazul metan necesar încălzirii 1.500
Cheltuieli cu salariile, din care 8.000
 salariile muncitorilor care lucrează în secţia de producţie 5.000
 salariile personalului administrativ 1.000
 salariul persoanei care livrează produsele 2.000
Cheltuieli cu amortizarea, din care 9.000
 amortizarea utilajelor de producţie 1.000
 amortizarea construcţiilor 5.000
 amortizarea mijloacelor de transport, din care 3.000
o amortizarea autoturismului utilizat de manager 1.000
o amortizarea autoturismului utilizat pentru livrări 2.000
Cheltuieli cu publicitatea 3.000
Suprafaţa clădirii, din care: 100 m2
 spaţiul productiv 40 m2
 birourile 60 m2
Iluminarea spaţiului productiv 20 becuri x 100 W
Iluminarea birourilor 15 becuri x 200 W
Cantitate vândută 3.000 unităţi
Preţ de vânzare unitar 10 um
a. Să se determine costul de producţie, costul complet şi preţul de vânzare pe care
trebuie să îl fixeze compania pentru o unitate de produs pentru a obţine profit.
b. Să se întocmească un raport pentru management în următoarele două variante:
 gruparea cheltuielilor din exploatare după destinaţie;
 gruparea cheltuielilor din exploatare după natura lor.
5. Costul, un joc de construcţie

Pentru a obţine produsul finit ciocolată, entitatea ALFA a înregistrat următoarele
cheltuieli în contabilitatea financiară (după natură):
Cheltuieli Valori (um)
Cheltuieli cu materialele consumabile 6.000
Cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi 12.000
Cheltuieli cu salariile personalului administrativ 3.500
Cheltuieli cu salariile vânzătorilor 2.500
Cheltuielile sociale 30% din cheltuielile salariale
Cheltuieli cu ambalajele 2.500
Cheltuieli cu energia electrică, din care: 7.000
 pentru producţie 5.600
 pentru administraţie 1.400
Amortizarea echipamentelor de producţie 2.400
Cheltuieli de publicitate 2.000
Cantitatea produsă 20.000 buc.
Stoc iniţial de producţie în curs de execuţie 23.000 um
Stoc final de producţie în curs de execuţie 15.000 um
Cantitate vândută 19.000 buc.
Preţ de vânzare unitar 3,425 um
a. Identificaţi cheltuielile directe şi indirecte. Dezbatere.
b. Calculaţi diferitele tipuri de costuri şi de marje pentru entitatea dată.
2
6. Se cunosc următoarele informaţii privind clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după

natura lor:
Cheltuieli şi venituri după natură Valori

(u.m.)
Cheltuieli cu dobânda 13.500
Cheltuieli privind cedarea activelor 4.000
Cheltuieli cu salariile 125.000
Cheltuieli cu impozitul pe profit 6.000
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 20.000
Producţia stocată 10.000
Venituri din cedarea activelor 3.000
Alte venituri din exploatare 1.000
Venituri din dividende 7.500
Venituri din vânzarea produselor finite 252.000
Departamentul de contabilitate a costurilor oferă informaţii complementare privind

clasificarea cheltuielilor de exploatare după destinaţie în cadrul entităţii:
Cheltuieli Producţie Distribuţie Administraţie TOTAL

Cheltuieli cu materiile prime 85.000 - - 85.000
Cheltuieli cu salariile 95.000 10.000 20.000 125.000
Cheltuieli de exploatare 15.000 3.000 2.000 20.000
privind amortizarea
TOTAL 195.000 13.000 22.000 230.000
Informaţii privind evoluţia stocurilor:
Stocuri Materii prime Salarii Amortizare TOTAL

Stocuri iniţiale 130.000
- produse în curs de execuţie 28.000 18.000 4.000 50.000
- produse finite 23.000 50.000 7.000 80.000
Stocuri finale 140.000
- produse în curs de execuţie 20.000 15.000 2.000 37.000
- produse finite 35.000 60.000 8.000 103.000
Dezbateţi clasificarea cheltuielilor după natură şi destinaţie şi realizaţi rapoarte

posibile de prezentare a informaţiilor.
3
7. Clasificarea costurilor
Balanţa lunii decembrie 201N a societății ALFA oferă următoarele informaţii:
 cheltuieli de exploatare şi financiare, exclusiv amortizări 360.000 um;
 cheltuieli generate de vânzarea imobilizărilor 65.000 um.
Pentru exercițiul închis la 31.12.200N se mai cunosc:
 cheltuieli de exploatare privind amortizările 245.000 um, din care cheltuieli privind
amortizarea cheltuielilor de constituire 12.500 um;
 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli: 83.000 um, din
care un provizion în valoare de 17.000 um este considerat de natură neobişnuită, având în
vedere activitatea entității.
Se estimează că este necesar să se ţină cont în calculul costului de producţie de o
remunerare a capitalului propriu cu o rată anuală de 6%. Valoarea capitalurilor proprii este de
650.000 um.
Se cere: Să se calculeze valoarea cheltuielilor încorporabile în costul de producţie pentru
luna decembrie 201N.
8. Se cunosc următoarele informaţii privind costurile generate în luna noiembrie 201N

de activitatea unei secţii de producţie a SC PROSP:
 cheltuielile încorporate în costurile lunii noiembrie sunt de 930.000 um, din care 12.000
um reprezintă cheltuieli salariale aferente muncii prestate în luna octombrie pentru
produse finalizate în noiembrie;
 amortizarea imobilizărilor utilizate în secţia de producţie include amortizarea unui utilaj
achiziţionat cu 2.400.000 um, amortizat linear pe o perioadă de 6 ani. Entitatea estimează
că deprecierea reală pe an ce trebuie recunoscută în cost este de 370.000 um;
 în secţia de producţie este utilizat un mijloc de transport complet amortizat pentru care se
estimează o durată suplimentară de utilizare de 8 luni şi o valoare a beneficiilor economice
aduse entității de 4.000 um.
Se cere: Retrataţi valoarea cheltuielilor încorporate în cost pentru a calcula cheltuielile
recunoscute în contabilitatea financiară.
4
9. SC ALFA SA efectuează pentru obţinerea a 3.000 unităţi pâine (1.000 unităţi pâine
albă şi 2.000 unităţi pâine neagră), următoarele cheltuieli:
 cheltuieli cu materiile prime (făină, ouă, drojdie etc.) 6.000 lei, din care 2.000 lei
pâine albă şi 4.000 lei pâine neagră;
 cheltuieli cu materialele consumabile (detergent, cârpe etc.) 700 lei, din care:
 utilizate în secţia de producţie 600 lei;
 utilizate la sediul administrativ 100 lei;
 cheltuieli cu energia electrică şi apa 2.000 lei, din care:
 energia electrică şi apa consumate în secţia de producţie 800 lei;
 energia electrică şi apa consumate în clădirea administrativă 1.200 lei;
 cheltuieli cu salariile 23.800 lei, din care:
 salariile personalului care lucrează în secţia de producţie 7.000 lei;
 brutari pâine albă 2.100 lei;
 brutari pâine neagră 3.500 lei;
 şef producţie 1.400 lei;
 salariile personalului administrativ 14.000 lei;
 salariul şoferului care livrează pâinea clienţilor 2.800 lei;
 cheltuieli cu amortizarea:
 utilajelor de producţie 1.000 lei;
 mijlocului de transport utilizat la livrarea pâinii către clienţi 2.000 lei;
 clădirilor 5.000 lei, din care:
 amortizarea clădirii în care se desfăşoară procesul de producţie 2.000
lei;
 amortizarea clădirii unde se află sediul administrativ al societăţii 3.000
lei;
 cheltuieli cu publicitatea 4.000 lei;
 costul neamortizat al unui utilaj casat 2.000 lei;
 costul mărfurilor vândute 200 lei;
 cheltuieli cu dobânzile aferente unui credit pentru achiziţionarea de utilaje 600 lei.
Costul standard pentru pâine albă este de 15,5 lei şi pentru pâine neagră de 14,5 lei.
Preţul de vânzare este de 16,5 lei pentru pâine albă şi 20 lei pentru pâine neagră.
Baza de absorbţie a cheltuielilor indirecte de producție o reprezintă manopera directă, iar
pentru restul cheltuielilor, costul de producţie al produselor vândute. La sfârşitul perioadei,
producţia în curs de execuţie de pâine albă este de 500 lei, stocul final de pâine albă 165 lei
(10 u) şi de pâine neagră 300 lei (15 u)
Cerinţe:
1. Care este suma cheltuielilor totale în contabilitatea financiară, a cheltuielilor directe,
indirecte de producţie, generale de administraţie şi de desfacere?
2. Să se determine costul de producţie total şi unitar.
3. Să se calculeze costul complet şi rezultatele analitice pentru cele două produse știind
că se vând 800 u pâine albă şi 1.900 u pâine neagră.
5
10. O entitate fabrică două tipuri de produse, A şi B. Pentru obţinerea acestor produse se
cunosc următoarele informaţii despre costurile directe şi indirecte de producţie:
 consum materii prime: 1.000 kg pentru A şi 1.500 kg pentru B; 1 Kg = 10 lei;
 cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi: 500 h pentru A şi 750 h pentru B; 1 h
= 10 lei;
 cheltuieli cu amortizarea utilajelor şi clădirii unde se desfăşoară procesul de producţie
18.750 lei.
Baza de absorbţie a cheltuielilor indirecte o reprezintă suma cheltuielilor directe.
Determinaţi costul de producţie pentru A şi B.
11. O societate fabrică două produse, A şi B, obţinând 10 u A şi 5 u B. Pentru a obţine

aceste produse se efectuează următoarele cheltuieli:
 consum de materii prime: 10 kg pentru 1 u A şi 30 kg pentru 1 u B la un cost de 1.000
um/kg;
 cheltuieli cu salariile muncitorilor care lucrează în secţia de producţie: 10 h pentru 1 u A
şi 40 h pentru 1 u B la un cost de 500 um/h;
 amortizarea echipamentelor de producţie este de 300.000 um.
Se cere: Calculaţi costul de producţie pentru produsele A şi B, utilizând ca bază de
absorbţie:
a) cheltuielile cu materiile prime;
b) orele de manoperă;
c) totalul cheltuielilor directe.
12. O societate realizează două produse, A şi B, în cadrul unei secţii de producţie.

Producţia în curs de execuţie la începutul exerciţiului a fost de:
 pentru A: 400 lei;
 pentru B: 200 lei.
Cheltuielile directe pentru cele două produse sunt:
 pentru A: materii prime 3.400 lei, salarii 3.000 lei;
 pentru B: materii prime 2.200 lei, salarii 2.000 lei.
Cheltuielile indirecte ale secţiei sunt:
 cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor (CIFU): 600 lei;
 alte cheltuieli: 1.400 lei.
Cheltuielile de administraţie sunt 800 lei.
Producţia în curs de execuție de la sfârşitul perioadei este de 250 lei pentru produsul B.
Cerinţă: Care este costul de producţie al celor două produse, ştiind că baza de absorbţie este
totalul salariilor directe?
6
Studiu de caz recapitulativ
Alexandru și Maria, proaspăt absolvenți ai ASE, înființează societatea comercială

OrganicSweets S.R.L. Cei doi își propun să producă și să comercializeze dulciuri pe bază de
fructe și alte ingrediente naturale. Pentru început, producția include două sortimente de
dulceață: de vișine și de afine.
Fructele sunt procurate din România, de la producători individuali, care asigură
cultivarea lor în condiții exclusiv naturale, fără pesticide. Această situație implică prețuri mai
mari pentru fructe, în comparație cu cele existente în mod normal pe piață. OrganicSweets
primește două oferte. Primul producător oferă vișine la 9 lei/kg și afine la 12 lei/kg. Cel de-al
doilea oferă vișine la 10 lei/kg și fructe de pădure la 15lei/kg, dar acordă un discount de 20%
pentru achiziția a minim 100 kg de fructe din fiecare categorie. Entitatea achiziționează 120
kg de vișine si 130 kg de afine de la ce de-al doilea producător.
Societatea mai achiziționează din România zahăr în cantitate de 250 kg, la prețul de
1.5 lei/kg, cheltuieli de transport suportate de vânzător sunt de 50 lei. De asemenea, se
cumpără 300 păstăi de vanilie din Madagascar, ambalate individual în tuburi de sticlă închise
etanș. Acestea au prețul de 10 lei/buc. Taxele achitate în vamă pentru vanilie sunt de 1.5
lei/bucată.
Dulceața obținută este ambalată în borcane de sticlă, cu capac de metal, de 250g,
achiziționate la prețul de 3 lei/buc. Etichetele sunt realizate de același partener de afaceri care
produce și livrează borcanele și au costul de 0,5 lei/buc. Se comandă 1.500 bucăți borcane cu
etichete.
Ingredientele necesare celor două sortimente de dulceață sunt: la un kg de afine se
adaugă 500g de zahar și semințele de la o păstaie de vanilie, iar la un kg vișine se adaugă
600g de zahar și jumătate din semințele de la o de păstaie de vanilie.
În luna septembrie întră în producție cele 120 kg de vișine și 130 kg de afine. Se obțin
112 kg de dulceață de vișine și 128 kg de afine.
OrganicSweets S.R.L. are sediul administrativ în aceeași clădire în care se realizează
procesul de producție. Clădirea este adusă ca aport la constituirea societății de către Maria,
unul dintre asociați. Este evaluată la 700.000 lei și se întinde pe o suprafață de 200mp, din
care 120mp alocați producției și 80 mp personalului administrativ. Clădirea se amortizează
lunar, timp de 20 ani, linear.
În luna septembrie factura de energie electrică are valoarea de 150 lei, iar cea de la
furnizorul de gaze este de 400 lei. Se mai consumă apă în valoare de 200 de lei. Cheltuielile
7
efectuate cu detergenții au fost 220 lei, dar se folosesc doar jumătate în septembrie. De
asemenea, se utilizează combustibil pentru transportul produselor în valoare de 500 lei.
Cheltuielile cu utilitățile, amortizarea și consumabilele se repartizează în funcție de suprafața
clădirii.
Societatea are mai mulți angajați, cu contract de muncă individual. Salariile includ
contribuții sociale și impozit. Două persoane produc dulceața și au salariul brut individual de
3.400 lei, iar un șofer livrează clienților pentru salariul brut de 3.080 lei. O persoană se ocupă
de promovarea produselor pe site-ul entității, preia și pregătește comenzile pentru
remunerația brută de 4.000 lei. Încă o persoană este angajată pe post de economist pentru a
ține contabilitatea, dar realizează și diferite situații extracontabile și rezolvă situații
administrative pentru un salariu negociat de 5.000 lei, urmând să crească la 6.000 lei
începând cu luna decembrie.
Baza de absorbție pentru cheltuielile indirecte de producție este costul primar, iar
pentru administrație și desfacere costul produselor vândute. Nu există producție în curs de
execuție la începutul și la sfârșitul perioadei.
OrganicSweets vinde online din producția lunii septembrie 100 kg din dulceața de
vișine și 120 kg din dulceața de afine și primește comenzi semnificative pentru luna
următoare.
Răspundeți următoarelor cerințe:

a. A luat societatea decizia corectă din punct de vedere al costului atunci când a ales
achiziția fructelor de la cel de-al doilea producător? De ce?
b. Care este prețul de vânzare minim al unui borcan de dulceață, astfel încât
OrganicSweets nu ar produce în pierdere?
c. Propuneți soluții pentru diminuarea costurilor!
d. Daca un borcan de dulceață de vișine se vinde cu 35 lei/buc, iar un borcan cu
dulceață de afine cu 37 lei/buc, calculați cifra de afaceri și rezultatul obținute pe
fiecare sortiment de produs.
8
Tema 2.
Metode avansate de calcul al costului și măsurarea performanței
2.1 Costul pe activități (Metoda ABC)

T1. Se propune spre rezolvare exemplul de la paragraful 2.1.3 al capitolului, Metoda ABC
versus metode tradiţionale, cu următoarele completări:
 comenzile lansate în fabricaţie cuprind 40 u din fiecare produs;
 costul activităţii de control se absoarbe în funcţie de numărul de comenzi pregătite
pentru vânzare;
 comenzile pregătite pentru vânzare cuprind 20 u din fiecare produs;
 orele de funcţionare a utilajelor pe produs sunt de: 6; 4,5; 3 şi 4,5.
T2. Managerul general SC Landa SA doreşte să lanseze pe piaţă la sfârşitul trimestrului

următor două produse noi: X şi Y. Cheltuielile trimestrului sunt următoarele:
A. Cheltuieli directe unitare

X Y
Materii prime 29 50
Manoperă directă 32 38
Alte cheltuieli directe 18 14
TOTAL 79 102
B. Cheltuieli indirecte 1.062.780 um din care:

Aprovizionare 220.500
Atelier 564.000
Serviciu clienţi 161.280
Administraţie 117.000
TOTAL 1.062.780
Analiza cheltuielilor indirecte a permis repartizarea lor pe activităţi, în cadrul centrelor de

responsabilitate şi stabilirea de inductori de cost astfel:
Centre Activităţi Inductori Valoare
Aprovizionare Gestiunea stocuri Număr repere 40.500 45
Gestiune recepţii repere Număr repere 72.000 80
Planificare comenzi Loturi fabricate 108.000 36
220.500
Atelier Manipulare Loturi fabricate 125.000 45.6
Întreţinere Nr. intervenţii 135.000 90
Lansare în fabricaţie Loturi fabricate 304.000 101.(3)
564.000
Serviciul clienţi Expediţie Comenzi clienţi 76.500 425
Facturare Comenzi clienţi 32.400 180
Urmărire clienţi Comenzi clienţi 52.380 291
161.280
Administraţie Contabilitate clienţi Comenzi clienţi 45.900 255
Contabilitate furnizori Număr repere 45.900 51
Inventar Număr repere 25.200 28
117.000
9
Cele două produse noi ocupă următoarele poziţii în activitatea totală a firmei:
Inductori Activitate totală X Y
Produse fabricate (buc) 13.000 175 175
Număr comenzi clienţi 180 9 12
Număr loturi fabricate 3.000 40 36
Număr repere 900 128 214
Număr intervenţii 1500 3 6
În condiţiile aplicării metodei ABC managerul solicită costurile unitare estimate ale celor
două produse noi.
T3. O companie fabrică produsele A și B, pentru care se cunosc următoarele date și

informații:
A B Total
Cantitate estimate a se fabrica (buc.) 1.000 4.000 5.000
Ore-manoperă pe bucată/total 8 10 48.000
Număr de cicluri de producție necesare 13 15 28
Număr de verificări în timpul producției 5 3 8
Costuri reglare utilaje 140.000
Costuri verificare utilaje 80.000
Alte costuri indirecte de producție 96.000
Alte costuri indirecte de producție sunt absorbite de costurile produselor pe baza orelor-
manoperă.
Cost unitar pe inductor=5000

Cost unitar verificare utilaje=
Cost unitar vindirecte de productie=
Folosind calculația ABC, determinați costul indirect unitar bugetat pentru produsul B?
A. 43,84 um;
B. 46,25 um;
C. 131,00 um;
D. 140,64 um.
T4. O societate comercială fabrică şi comercializează două produse: A şi B. Costurile directe

(materii prime, manoperă, energie etc.) au fost de 150 um şi 250 um pentru fiecare produs A,
respectiv B. În cursul perioadei considerate:
 Cheltuielile indirecte s-au ridicat la suma de 100.000 um;
 Vânzările la 500 unităţi A şi 700 unităţi B;
 Cheltuielile indirecte se repartizează în funcţie de cheltuielile directe.;
 Cheltuielile de comercializare sunt de 20.000 um şi se repartizează în funcţie de costul
de producţie;
 Obiectivul de profitabilitate este de 10% din preţul de vânzare;
 Nici un stoc nu a fost înregistrat nici la începutul, nici la sfârşitul perioadei.
Metoda tradiţională utilizată de societatea comercială pentru determinarea costului de
producţie constă în adăugarea la costul direct de producţie al fiecărui produs a unei cote-părţi
10
din cheltuielile de producţie imputate în funcţie de cheltuielile directe. Această metodă de
calcul nu mai convine conducerii. Din această cauză, ea a implementat metoda ABC.
11
Analiza şi gruparea activităţilor de funcţionare pentru această societate pot fi rezumate astfel:
Activitatea Valoarea (um) Inductorul
Comandă materii prime 10.000 Număr comenzi
Comercializare 20.000 Volumul producției vândute
Producţie 50.000 Ore maşină
Gestiunea stocurilor 10.000 Număr tipuri de produse
Pregătirea şi lansarea producţiei 30.000 Număr loturi
Informaţii complementare:
Inductori Total Produsul A Produsul B
Număr comenzi 4 1 3
Ore maşina 400 50 350
Număr loturi 10 2 8
Să se calculeze:
1. costul complet şi preţul de vânzare prin metoda de calculaţie tradiţională;
2. costul complet şi preţul de vânzare prin metoda ABC.
T5. Editura DexLex realizează două tipuri de publicații:

 O carte pentru copii (CC), vândută în cantități mari școlilor publice. Cartea se produce
în 4 tiraje cu cantități mari și trece periodic prin controale de la minister și verificări
pentru asigurarea calității. Cartea este tipărită pe hârtie groasă, care rezistă modului
agresiv de joacă al copiilor cărora le este destinată. Cartea are puține cuvinte și se
bazează pe desene care să explice înțelesurile;
 O revistă economică (RE) produsă în tiraje lunare (12/an). Hârtia utilizată este de
slabă calitate, revista nu este supusă controlului guvernamental și ca atare trece printr-
un număr mic de verificări. RE consumă cu mult mai multe ore-mașină decât CC.
Directorii sunt preocupați de performanța celor două publicații și vor să afle impactul pe
care l-ar putea avea trecerea la abordarea ABC a absorbției cheltuielilor indirecte. Editura
utilizează în prezent o metodă tradițională, bazată pe orele-mașină pentru absorbția
tuturor cheltuielilor indirecte. Situația pentru anul curent este următoarea:
CC RE
RON/u RON/u
Costuri directe:
- hârtie 0,75 0,08
- cerneală tipografică 1,45 4,47
- cheltuieli de tipărire 1,15 1,95
Costuri indirecte 2,30 3,95
Cost total 5,65 10,45
Preț de vânzare 9,05 13,85
Marja 3,40 3,40
Principalele cheltuieli indirecte se referă la:
12
% din total
Cheltuieli indirecte
cheltuieli indirecte Inductori de cost
Amortizare 75 Ore-mașină
Controlul calității 23 Număr verificări
Întreținere și reparații utilaje 2 Număr tiraje
Relocarea cheltuielilor indirecte conform principiilor ABC ar determina o creștere a acestora

cu 0,05 RON/u pentru CC și o scădere cu 0,30 RON/u pentru RE, față de calculația
tradițională.
Cerințe: (a) Explicați de ce alocarea cheltuielilor indirecte se schimbă conform celor

prezentate mai sus.
Directorii sunt preocupați de introducerea calculației ABC pentru următorul an și pun la

dispoziție următoarele date privind costul și prețul de vânzare:
1. Hârtia utilizată costă 2 um/kg pentru CC și 1um/kg pentru RE. CC utilizează 400
g/carte, de 4 ori mai mult decât este necasar pentru RE;
2. Cerneala tipografică are costul de 30 um/litru. CC utilizează o treime din cantitatea de
cerneală tipografică necesară pentru RE de mare tiraj. RE utilizează 150 ml de
cerneală tiporafică pentru fiecare revistă;
3. Pentru CC sunt necesare 6 minute/carte dintr-o oră de funcționare utilaj, iar pentru RE
10 min/revistă. Costul unei ore funcționare utilaj este de 12 um;
4. Prețurile de vânzare unitare vor fi: 9,30 um pentru CC și 14,00 um pentru RE.
Cele trei categorii principale de cheltuieli indirecte și valorile lor anuale sunt:
Cheltuieli indirecte Cost anual pentru anul următor

Amortizare 2.160.000
Controlul calității 668.000
Întreținere și reparații utilaje 52.000
Total 2.880.000
Pentru CC vor avea loc 180 de verificări guvernamentale, în timp ce pentru RE doar 20.
Producția editorială estimată pentru anul următor este de 1.000.000 CC în 4 tiraje și

aproximativ 10.000 RE/lună, în 12 tiraje.
Cerințe: (b) Calculați costul unitar și marja pentru CC și RE utilizând orele-mașină pentru
absorbția cheltuielilor indirecte;
(c) Calculați costul unitar și marja pentru CC și RE utilizând principiile ABC de
absorbție a cheltuielilor indirecte.
T6. End-Ibo, producător de ciocolată autohton, fabrică trei tipuri de produse:

– Baton lapte (BL), un baton de ciocolată cu lapte solidă;
– Salam de biscuiți (SB), un baton cu biscuiți și nougat în ciocolată;
13
– Turtă dulce în glazură de ciocolată (TDGC), bucăți de turtă dulce îmbracată în
glazură de ciocolată cu lapte.
BL SB TDGC
Cost unitar manoperă directă (um/u) 0,07 0,14 0,12
Cost unitar materiale directe (um/u) 0,17 0,19 0,16
Cantitate fabricată și vândută (u) 500.000 150.000 250.000
Ore-manoperă directă pe unitate 0,001 0,01 0,005
Ore-mașină directe pe unitate 0,01 0,04 0,02
Preț de vânzare unitar (um/u) 0,50 0,45 0,43
Cheltuieli indirecte de producție = 80.000 um
Se cere: Discutați asupra criteriilor de absorbție posibil de utilizat. Folosind metoda

tradițională de calculație, calculați costul de producție unitar și profitul din exploatare unitar
pentru fiecare produs, folosind criteriul de absorbție asupra căruia ați convenit. Comentați
implicațiile indicatorilor determinați.
Pentru End-Ibo sunt disponibile și următoarele informații:
UM
Costuri privind utilajele 5.000
Costuri cu piesele de schinb 15.000
Costuri privind reglarea utilajelor 30.000
Costuri privind ambalarea 30.000
Total costuri indirecte de producție 80.000
Datele privind posibili inductori de cost sunt următoarele:
BL SB TDGC
Ore-manoperă pe unitate 0,001 0,01 0,005
Ore-mașină pe unitate 0,01 0,04 0,02
Număr reglaje utilaje 3 1 26
Număr piese de schinb 4 6 20
Număr comenzi client 21 4 25
Se cere: Utilizând metoda ABC determinați costul de producție unitar și rezultatul unitar
pentru fiecare produs. Comentați implicațiile indicatorilor determinați.
14
2.2 Costul țintă (Metoda TC)

T1. O societate comercială suportă actualmente pentru un reper un cost de producţie de
1.500um, din care, 1.200um reprezentând costul produsului şi 300um costul ambalajului. Se
propune să se afle costul maxim ce poate fi suportat în condiţiile fabricării a 2.000 exemplare
pe an.
Din studiul de piaţă efectuat de serviciul comercial a reieşit că preţul mediu de vânzare pe
care trebuie să îl propună pentru a obţine partea de piaţă dorită este de 2.000um. Conform
politicii managementului grupului, căruia îi aparţine societatea, trebuie să se realizeze o marjă
netă de cel puţin 25% din costul complet al produsului. Pe de altă parte, ea ar trebui să
suporte cheltuieli comerciale egale cu 7% din preţul de vânzare. Cheltuielile administrative
pe care le poate imputa produsului sunt de 100.000um/an.
Calculaţi costul ţintă pe care entitatea trebuie să îl atingă la nivelul producţiei sale.
T2. Prețul de vânzare al produsului X este 550 um/u iar vânzările estimate pentru anul
următor 800 u. Este așteptată o rată a profitului de 30%. Care este costul țintă pentru un
produs X? Dar pentru întreaga producție a lui X?
a. 308.000 um;
b. 385 um/u;
c. 132.000 um;
d. 165 um/u.
T3. Ortoteh SRL fabrică dispozitive, aparatură și instrumente medicale stomatologice. Pentru
calculul costurilor utilizează o metodă tradițională conform căreia s-au identificat o categorie
de costuri directe (materiale) și trei categorii de costuri indirecte:
1) Costuri de pregătire, lansare în producție și manipulare materiale care variază în
funcție de numărul de loturi;
2) Costuri de prelucrare care variază în funcție de orele-mașină;
3) Costuri de adaptare a producției în funcție de comenzile clienților care variază în
funcție de numărul operațiunilor de adaptare.
Ca răspuns la presiunea concurenței de la finalul anului 2016, Ortotech SRL utilizează

ingineria valorii (analiză a activității de producție prin care sunt reproiectate operațiunile
care adaugă valoare produsului și eliminate cele care nu sporesc valoarea de utilitate a
produslui) pentru a reduce costurile de producție. Informațiile contabile pentru anul 2016 și
2017 sunt următoarele:
2016 2017
Costuri de pregătire, lansare în producție și manipulare 8.000 RON 7.500 RON
materiale pe lot
Costuri de prelucrare pe oră-mașină 55 RON 50 RON
Costuri pe operațiune de reproiectare a producției 12.000 RON 10.000 RON
Managementul Ortotech SRL analizează modul în care inginereia valorii (analiza valorii) a
avut succes în reducerea costurilor unitare cu 10% pentru unul dintre produsele sale, HJ8.
Informațiile efective privind produsul HJ8 sunt prezentate în următorul tabel:
2016 2017
Cantitate fabricată (buc.) 3.500 4.000
15
Cost unitar materiale directe (RON/buc) 1.200 1.100
Număr loturi pentru HJ8 70 80
Ore-mașină pentru HJ8 21.000 22.000
Număr operațiuni de reproiectare 14 10
Se cere:
1) Calculul costului de producție unitar, pentru HJ8 în 2016;

2) Calculul costului de producție unitar, pentru HJ8 în 2017;
3) A îndeplinit Ortotech SRL obiectivul de reducere a costului HJ8 cu 10%? Explicați;
4) Explicați cum a reușit Ortotech să reducă costul unitar al HJ8 în 2017.
T4. Entitatea DEF produce şi vinde două produse M şi N. Ambele produse sunt obţinute prin
două procese consecutive – asamblare şi finisare. Materia primă este resursă materială
consumată în procesul de asamblare. Informaţiile de care dispuneţi sunt următoarele:
Total Produs M Produs N
Cantitatea fabricată şi vândută (u) 12.000 7.200
Preţ de vânzare unitar (um/u) 75 90
Cost material direct (um/u) 20 20
Cost manoperă directă (um/u)
- asamblare 20 28
- finisare 12 24
Costuri fixe directe (um) 170.000 90.000
Costuri fixe ale entităţii 50.000
Pentru a stabili viabilitatea unui produs, entitatea utilizează un factor de acoperire ţintă de
25%. În plus, managementul îşi propune să atingă rată a profitului de 12% pentru a realiza
obiectivul de randament al capitalului (investit şi de lucru).
Cerințe:
1. Calculaţi factorul de acoperire pentru fiecare produs şi marja profitului;
2. Explicaţi cum TC poate fi utilă în atingerea obiectivelor propuse.
16
2.3 Contabilitatea throughput
Studii de caz pentru studiu de grup/individual
T1. Compania Z Limited fabrică un produs care necesită 1,75 ore funcționare utilaj. Orele
funcționare utilaj reprezintă o sursă de blocaj din cauza numărului limitat de utilaje. Există 12
utilaje disponibile ce pot fi folosite fiecare până la 38 ore/săptămână.
Produsul se vinde cu 86 um/u iar cost unitar al materialelor directe este 44 um/u. Costurile
operaționale totale sunt de 8.892 um/săptămână.
Calculați:
a) Câștigul pe ora de producție;
b) Rata contabilității throughput (TPAR)
T2. O entitate produce un singur produs pe care îl vinde cu 20 um/buc. Costurile materiale pe
fiecare produs in parte sunt de 11 um. În luna octombrie cheltuielile operaționale totale, în
afara celor materiale sunt 110.000 um. Orele manoperă sunt limitate la 40.000/lună. Pentru
fiecare produs este nevoie de 2 ore manoperă prelucrare/asamblare.
Pentru că în perioada următoare entitatea urmărește pătrunderea pe piețe noi, preconizează
investiții masive și necesar sporit de lichidități. Pentru creșterea TPAR se propun următoarele
măsuri:
 Prețul de vânzare crește cu 4 um/buc.;
 Timpul de prelucrare/asamblare scade la 1,5 h/produs;
 Costurile operaționale totale se reduc cu 10.000 um.
Calculați și interpretați TPAR!
Calculați TPAR după luarea măsurilor de îmbunătățire.
T3. Compania Allview din Brașov produce și distribuie 4 tipuri de tablete: Windows, 3G, 4G
și Wi-Fi. Date privind prețurile, costurile și necesarul de resurse pentru fiecare tabletă sunt
prezentate în tabelul următor:
Tabletă Windows Tabletă 3G Tabletă 4G Tabletă Wi-Fi
Lei Lei Lei Lei
Preț vânzare (le/buc) 900 600 700 400
Cost material (lei/buc) 200 150 125 120
Manoperă directă (lei/buc) 300 150 200 110
Ore Ore Ore Ore
Ore mașină pe buc. 10 6 8 3
Ore manoperă pe buc. 3 1,5 2 1,1
Bucăți Bucăți Bucăți Bucăți
Vânzări/ săptămână 2.000 2.000 2.500 1.500
Echipamentele IT reprezintă sursa blocajelor, capacitatea maximă de procesare pe săptămână

fiind de 50.000 ore. Costurile operaționale, inclusiv costul manoperei directe sunt de
17
2.370.0 lei. Tariful orar al manoperei directe este 100 lei, resursa umană directă fiind
plătită pentru un maxim de 45 ore/săptămână, fără plată pentru orele suplimentar lucrate.
a) Determinați pentru fiecare model, numărul de tablete ce ar trebui produs și vândut
săptămânal pentru a maximiza profitul și calculați profitul/săptămână;
b) Calculați rata contabilității throughput în condițiile date.
18
Tema 3.
Măsurarea și controlul performanței în procesul decizional.
Analiza cost – volum – profit în deciziile pe termen scurt
TG1. Dispuneţi de următoarele date: cantitatea fabricată şi vândută 400 tone; cheltuieli
variabile totale 400.000 um; cheltuieli fixe totale 60.000 um; cifra de afaceri 480.000 um.
Demonstraţi care este cantitatea de produse fabricată şi vândută pentru ca profitul să fie zero:
a. 200 t
b. 300 t
c. 350 t
d. 400 t
e. 500 t
TG2. Dispuneţi de următoarele informaţii: cantitatea de produse fabricată şi vânduta 100 buc;
preţul de vânzare unitar 1.200 um/buc; costul unitar 900 um/buc; cheltuieli fixe totale 24.000
um. Demonstraţi care este factorul de acoperire:
a. 28%
b. 24%
c. 26%
d. 23%
e. 25%
TG3. O SRL are costuri fixe anuale de 60.000 um. Aceasta produce un singur produs care se
vinde cu 20 um/buc. Factorul de acoperire este de 40%. Pragul de rentabilitate în bucăţi este:
a. 1.200
b. 3.000
c. 5.000
d. 7.500
TG4. Pentru anul următor costurile variabile ale societăţii ALFA SA sunt planificate a fi 60%
din valoarea vânzărilor, iar costurile fixe vor fi 10% din valoarea vânzărilor. Dacă ALFA SA
măreşte preţul cu 10%, dar costurile fixe, costurile variabile unitare si volumul vânzărilor
rămân la fel, efectul asupra marjei brute fi de:
a. O creştere de 2%
b. O creştere de 5%
c. O creştere de 10%
d. O creştere de 25
TG5. Compania ALFA produce un singur produs care se vinde cu un preţ de 9 um/buc.
Costurile fixe sunt de 54.000 um/lună, iar costul variabil unitar este de 6 um/buc. Într-o
periodă în care vânzările sunt planificate a fi de 180.000 um, compania ALFA are o marjă de
siguranţă de:
a. 2.000
b. 14.000
c. 18.000
d. 20.000
19
T1. Dispuneţi de următoarele informaţii:
Indicatori A B C D E TOTAL
Cantitaea fabricată şi vândută 10.000 5.000 7.000 3.000 6.000 31.000
Cost unitar 5 8 12 11 7
Preţ de vânzare unitar 9 14 12,8 11,5 10,3
Costuri fixe 60.000
Determinaţi şi argumentaţi:
 1riscul de neprofitabilitate;
 2cantitatea necesară a fi fabricată şi vândută pentru obţinerea unui profit de 50.000 um;
 3rentabilitatea produselor şi ierarhizarea lor în funcţie de rentabilitate;
 4valoarea vânzărilor pentru a atinge o rată de profit de 30%;
 5volumul şi valoarea vânzărilor pentru un rezultat nul.
T2. Un produs are un factor de acoperire de 30%. Costurile fixe sunt de 75.000 um/lună.
Valoarea vânzărilor necesară pentru a obține un profit lunar de 15.000 um
este .
T3. O companie produce şi vinde un singur produs care are urmatoarea structura a costurilor
si preţurilor:
Sturctura costului (um/buc) Structura preţului
(um/buc)
Preţ de vânzare 120
Materiale directe 22
Manoperă directă 36
Cheltuieli variabile indirecte 14
Cheltuieli fixe indirecte 12
84
Profit unitar 36
Rata de alocare a cheltuielilor fixe indirecte este bazată pe o capacitate de 2.000 unităţi/lună.
Se presupune că în fiecare lună valoarea cheltuieli fixe indirecte este aceeaşi. Vânzările
planificate pentru următoarea lună sunt de 2.200 unităţi. Calculaţi:
 1punctul de echilibru în unităţi/lună;
 2marja de siguranţă pentru următoarea lună;
 3profitul planificat pentru următoarea lună;
 4vânzările necesare pentru a avea un profit de 96.000 um.
20
Tema 4A.
Sistemul bugetar şi controlul bugetar
1. O companie îşi pregăteşte bugetul de trezorerie pentru anul următor. Bugetul vânzărilor a
fost elaborat deja şi cuprinde următoarele informaţii:
um
Martie 60.000
Aprilie 70.000
Mai 55.000
Iunie 65.000
40% din veniturile din vânzări vor fi încasate în numerar. Din vânzările pe credit, 70% se
estimează că vor fi încasate în luna următoare vânzării şi vor beneficia de un discount de 2%,
27% se estimează că se vor încasa după două luni, iar restul reprezintă venituri neîncasate.
Valoarea încasărilor înscrisă în bugetul trezoreriei pentru luna Mai:

a. 58.491 um;
b. 59.546 um;
c. 60.532 um;
d. 61.475 um.
2. Care dintre următoarele costuri nu vor fi incluse în bugetul de trezorerie:

a. Cumpărare de active necurente;
b. Salarii ale personalului administrativ;
c. Deprecierea echipamentelor din birouri;
d. Cumpărări de materiale directe.
3. Compania X vinde echipamente şi elaborează bugetul pentru luna următoare.
Echipamente Stoc iniţial (buc) Volum vânzări bugetat (buc) Preţ de vânzare (um/buc)
BAX 63 290 120
DAX 36 120 208
FAX 90 230 51
Stocul final este de 30% din volumul vânzărilor lunii curente.
Toate cele trei produse se obţin din materialele A şi B şi necesită manoperă categoriile C şi
D:
Material A (m) Material B (m3) Manoperă C (h) Manoperă D (h)

BAX 4 2 3 2
DAX 5 3 5 8
FAX 2 1 2 -
Cost unitar 12 um/m 7 um/m3 4 um/h 6 um/h
21
Stocul iniţial pentru materialul A este de 142 m, iar pentru materialul B 81 m 3. Compania
intenţionează creşterea stocului în luna Aprilie (pentru care se elaborează bugetul) astfel încât
să existe suficientă materie primă pentru a produce 50 buc din fiecare tip de echipament.
Veniturile din vânzări înscrise în bugetul...........................sunt de:

a. 71.440 um;
b. 71.490 um;
c. 72.360 um;
d. 72.490 um.
Volum producţiei pentru produsul FAX, înscris în bugetul........................................este:

a. 203 buc.;
b. 207 buc.;
c. 209 buc.;
d. 219 buc.;
Consumul bugetat de material A înscris în bugetul.............................................................este:

a. 2.000 m;
b. 2.144 m;
c. 2.220 m;
d. 2.274 m.
Costul manoperei înscris în bugetul.........................................................este:

a. 16.960 um;
b. 17.368 um;
c. 18.415 um;
d. 19.314 um.
Cumpărările pentru materialul A din bugetul....................................................sunt:

a. 27.288 um;
b. 32.184 um;
c. 34.162 um;
d. 35.586 um.
Marja brută înscrisă în.............................................................este:

a. 19.200 um;
b. 19.300 um;
c. 19.600 um;
d. 19.700 um.
22
4. Se cunosc următoarele estimări:

Vânzări 450.000 um
Sold iniţial 20.000 um
Sold final 30.000 um
Materii prime 120.000 um
Manoperă directă 130.000 um
Cheltuieli indirecte de producţie 120.000 um
Cheltuieli de administraţie 45.000 um
Cât este rezultatul din exploatare al perioadei previzionate?
Sugestie de rezolvare
Cont de rezultate previzionat
Cheltuieli Venituri/Marje/Rezultat
Vânzări
Costul ataşat vânzărilor




Sold final
Marja din exploatare
Cheltuieli
Profit din exploatare
5. O entitate economică fabrică şi comercializează prin intermediul unor distribuitori

produsul finit P. Pentru fabricarea unei unităţi de produs finit sunt necesare 3 unităţi de
materie primă. Entitatea programează achiziţii de materii prime pentru trimestrul III al anului
(iulie – septembrie). În acest trimestru se înregistrează cele mai mari vânzări. Pentru a nu
întâmpina dificultăţi, politica entităţii este de a respecta următoarele cerinţe referitoare la
stocuri:
 Produsele finite în stoc la sfârşitul fiecărei luni trebuie să fie de 5.000 unităţi plus 30%
din vânzările lunii următoare;
 Stocul de materii prime disponibil la sfârşitul fiecărei luni trebuie să fie de ½ din
necesarul de producţie al lunii următoare;
 Entitatea nu are stocuri de producţie în curs de execuţie.
Bugetul vânzărilor pentru ultimele 6 luni ale anului este:

Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Vânzări bugetate în unităţi 40.000 50.000 70.000 35.000 20.000 10.000
Se cere elaborarea bugetului producţiei şi bugetului cumpărărilor pentru perioada iulie-

septembrie.
23
6. Un producător de înghețată își elaborează bugete pentru următoarele luni și dispune de
următoarele informații:
Vânzări estimate Cutii

Iunie 6.000
Iulie 7.500
August 8.500
Septembrie 7.000
Octombrie 6.500
Pentru fiecare cutie se folosesc 2,5 kg de ingrediente, iar politica este de a avea la sfârșitul
fiecărei luni ingrediente care să acopere jumătate din producția lunii viitoare.
La 1 Iunie N, există 750 de cutii cu înghețată în stoc, iar politica este de a avea la finalul
fiecărei luni produse finite care să acopere 10% din vânzările lunii următoare.
Cerințe:
a) Bugetul producției (în cutii) pentru lunile Iunie și Iulie va fi de:
Iunie cutii;
Iulie cutii.
b) Bugetul cumpărărilor de ingrediente (în kg.) pentru August va fi de

kg.
24
Tema 4B.
Costul standard și MCP prin abaterile de la costul standard
1. Determinaţi prin demonstraţie răspunsurile la întrebările a – d.

a. Dispuneţi de următoarele date: consumul specific standard de materii prime pentru
produsul X este de 0,100 kg/buc; consumul efectiv de materii prime 0,110 kg/buc;
preţul standard de achiziţie al materiilor prime 20 um/kg; preţul efectiv de achiziţie 19
um/kg; producţia efectivă realizată 2.316.000 buc. Determinaţi prin demonstraţie
abaterea de cost materiale.
b. Dispuneţi de următoarele date: timp unitar standard 4 ore/buc, tarif unitar standard
100 um/oră, producţia standard 1.000 buc, producţia efectivă 800 buc, timp total de
execuţie 1.200 ore, tarif unitar efectiv 150 um/oră. Determinaţi prin demonstraţie
abaterea de tarif.
c. Dispuneţi de următoarele date: consumul specific standard de materii prime pentru
produsul X este de 0,100 kg/buc; consumul efectiv de materii prime 0,110 kg/buc;
preţul standard de achiziţie al materiilor prime 20 um/kg; preţul efectiv de achiziţie 19
um/kg; producţia efectivă realizată 2.316.000 buc. Determinaţi prin demonstraţie
abaterea de preţ.
d. Dispuneţi de următoarele date: timp unitar standard 4 ore/buc, tarif unitar standard
100 um/oră, producţia standard 1.000 buc, producţia efectivă 800 buc, timp total de
execuţie 1.200 ore, tarif unitar efectiv 150 um/oră. Determinaţi prin demonstraţie
abaterea de cost manoperă.
2. Producţia bugetată pentru produsul V este de 650 buc/lună. Fişa costului standard pentru
produsul V conţine următoarele informaţii:
um/buc
Materii prime 12 litri × 4 um/litru 48
Manoperă directe 3 ore × 9 um/h 27
Cheltuieli indirecte variabile 3 ore × 2 um/h 6
În ultima lună s-au produs 670 bucăţi produs V. Datele recunoscute în contabilitate sunt
următoarele:
Materii prime cumpărate şi consumate 8.015 litri 33.663 um

Manoperă directă 2.090 ore 17.765 um
Cheltuieli indirecte variabile 5.434 um
25
1) Abaterea de preţ la materiale este:

a) 1.503 um (F)
b) 1.503 um (N)
c) 1.603 um (F)
d) 1.603 um (N)
2) Abaterea de cantitate la materii prime este:
a) 100 um (F)
b) 100 um (N)
c) 105 um (F)
d) 860 um (N)
3) Abaterea de tarif la manoperă este:
a) 325 um (F)
b) 325 um (N)
c) 1.045 um (F)
d) 1.045 um (N)
4) Abaterea de eficienţă a muncii direct productive este:
a) 680 um (N)
b) 720 um (N)
c) 720 um (F)
d) 1.260 um (N)
5) Abaterea de cheltuieli indirecte este:

a) 1.254 um (F)
b) 1.254 um (N)
c) !.534 um (F)
d) 1.534 um (N)
6) Abaterea de eficienţă a cheltuielilor indirecte variabile este :
a) 151 um (N)
b) 160 um (N)
c) 160 um (F)
d) 280 um (N)
26
Tema 5.
Performanța pe segmente prin prețurile de cesiune internă.
T1. SC ALFA SA este organizată în două centre de profit A şi B.
Centrul A obţine produse X şi în prezent produce şi vinde 5.000 buc/lună, la preţul de vânzare
de 500.000 um/buc. Capacitatea de producţie maximă este de 6.000 buc/lună, iar costul
standard unitar calculat pentru această capacitate este de 350.000 um, din care 250.000 um
cost variabil standard şi 100.000 um cost fix standard.
Centrul B obţine produse Y din valorificarea cărora obţine un rezultat analitic de 100.000.000
um, dar doreşte fabricarea a 500 buc produs Z care încorporează produse X (un produs X
pentru un produs Z), preţ de vânzare estimat 750.000 um. Costurile suplimentare generate de
fabricarea produsului Z în centrul B sunt: 100.000 um cost variabil unitar şi 100.000.000 um
cost total fix pentru o nouă capacitate de producţie de 500 buc/lună produs Z.
Se cere:
a) Este interesată entitatea de fabricarea produsului Z?
b) În condiţiile în care entitatea decide fabricarea produsului Z, calculaţi rezultatele celor
două centre de profit pentru: PCI (preţul de cesiune internă) egal cu preţul de vânzare.
c) Determinaţi limitele preţului de cesiune internă care îl fac acceptabil pentru centrele A
şi B.
27

Suport Seminar - 2020-2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Seminar - 2020-2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MĂSURAREA ŞI CONTROLUL PERFORMANŢEI ASE/CIG/Gr.

645, 646 Licenţă

Introducere în măsurarea și controlul performanței (MCP)

1. Cheltuieli directe şi indirecte

a. Clasificaţi cheltuielile în raport cu natura lor şi cu obiectul de activitate şi calculaţi

2. Cheltuieli fixe, variabile şi semi-variabile

Întocmiţi un raport pentru management care să prezinte cheltuielile entităţii în raport

Calculaţi costul de producţie.

5. Costul, un joc de construcţie

6. Se cunosc următoarele informaţii privind clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după

Cheltuieli şi venituri după natură Valori

Departamentul de contabilitate a costurilor oferă informaţii complementare privind

Cheltuieli Producţie Distribuţie Administraţie TOTAL

Informaţii privind evoluţia stocurilor:

Stocuri Materii prime Salarii Amortizare TOTAL

Dezbateţi clasificarea cheltuielilor după natură şi destinaţie şi realizaţi rapoarte

8. Se cunosc următoarele informaţii privind costurile generate în luna noiembrie 201N

Baza de absorbţie a cheltuielilor indirecte o reprezintă suma cheltuielilor directe.

Determinaţi costul de producţie pentru A şi B.

11. O societate fabrică două produse, A şi B, obţinând 10 u A şi 5 u B. Pentru a obţine

12. O societate realizează două produse, A şi B, în cadrul unei secţii de producţie.

Studiu de caz recapitulativ

Alexandru și Maria, proaspăt absolvenți ai ASE, înființează societatea comercială

Răspundeți următoarelor cerințe:

2.1 Costul pe activități (Metoda ABC)

T2. Managerul general SC Landa SA doreşte să lanseze pe piaţă la sfârşitul trimestrului

A. Cheltuieli directe unitare

B. Cheltuieli indirecte 1.062.780 um din care:

Analiza cheltuielilor indirecte a permis repartizarea lor pe activităţi, în cadrul centrelor de

T3. O companie fabrică produsele A și B, pentru care se cunosc următoarele date și

Cost unitar pe inductor=5000

T4. O societate comercială fabrică şi comercializează două produse: A şi B. Costurile directe

T5. Editura DexLex realizează două tipuri de publicații:

Principalele cheltuieli indirecte se referă la:

Relocarea cheltuielilor indirecte conform principiilor ABC ar determina o creștere a acestora

Cerințe: (a) Explicați de ce alocarea cheltuielilor indirecte se schimbă conform celor

Directorii sunt preocupați de introducerea calculației ABC pentru următorul an și pun la

Cheltuieli indirecte Cost anual pentru anul următor

Producția editorială estimată pentru anul următor este de 1.000.000 CC în 4 tiraje și

T6. End-Ibo, producător de ciocolată autohton, fabrică trei tipuri de produse:

Se cere: Discutați asupra criteriilor de absorbție posibil de utilizat. Folosind metoda

Pentru End-Ibo sunt disponibile și următoarele informații:

Datele privind posibili inductori de cost sunt următoarele:

2.2 Costul țintă (Metoda TC)

Ca răspuns la presiunea concurenței de la finalul anului 2016, Ortotech SRL utilizează

1) Calculul costului de producție unitar, pentru HJ8 în 2016;

Echipamentele IT reprezintă sursa blocajelor, capacitatea maximă de procesare pe săptămână

T1. Dispuneţi de următoarele informaţii:

Sistemul bugetar şi controlul bugetar

Valoarea încasărilor înscrisă în bugetul trezoreriei pentru luna Mai:

2. Care dintre următoarele costuri nu vor fi incluse în bugetul de trezorerie:

3. Compania X vinde echipamente şi elaborează bugetul pentru luna următoare.

Stocul final este de 30% din volumul vânzărilor lunii curente.

Material A (m) Material B (m3) Manoperă C (h) Manoperă D (h)

Veniturile din vânzări înscrise în bugetul...........................sunt de:

Volum producţiei pentru produsul FAX, înscris în bugetul........................................este:

Consumul bugetat de material A înscris în bugetul.............................................................este:

Costul manoperei înscris în bugetul.........................................................este:

Cumpărările pentru materialul A din bugetul....................................................sunt:

Marja brută înscrisă în.............................................................este:

4. Se cunosc următoarele estimări:

Cât este rezultatul din exploatare al perioadei previzionate?

5. O entitate economică fabrică şi comercializează prin intermediul unor distribuitori