4.1. Necesitatea calculaiei costurilor 4.2. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte .

PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte. Se utilizeaz un singur procedeu, respectiv procedeul suplimentarii, dar aplicat sub mai multe forme si variante. Acestea au drept scop repartizarea cheltuielilor indirecte pe purttor de cost, lund in considerare particularitatile fiecrei cheltuieli de rapartizare si a bazei de repartizare. a. Procedeul suplimentarii in forma clasica, acesta avand mai multe variante: - varianta coeficientului unic ( global) - varianta coeficientilor diferentiati - varianta coeficientilor selectivi. b. Procedeul cifrelor relative de structura ( coeficientului unic sau global) a. Procedeul suplimentarii in forma clasica ETAPE:

I). Alegerea criteriului sau a bazei de repartizare - trebuie sa existe o

legatura de cauzalitate intre cheltuiala directa de repartizat si baza de repartizare. II). Determinarea coeficientului de repartizare: K= III). Determinarea cotei de cheltuieli de investitii ce revine fiecarui purtoator de cost. Rj= bj*K Unde: Rj cota de cheltuieli indirecte ce revine produsului j bj baza de repartizat a productiei j K coeficientul de repartizare K== . unde: i articolul de calculatie ChIi cheltuieli indirecte pe calculatie a.1.). Procedeul suplimentarii in forma clasica in varianta coeficientului unic sau global presupune ca pentru intreaga masa de cheltuieli indirecte de repartizat se aplica ( se utilizeaza ) un singur coeficient unic sau global. Se foloseste pentru repartizarea cheltuielilor generale si de administratie. Exemplu: Cheltuieli indirecte de repartizat 100.000 um Baza de repartizare 400.000 um Din care: o produsul b1 300.000 um o produsul b2 100.000 um K = =0,25 Cota de cheltuieli pentru b1 este : R1 = 300.000 * 0,25 = 75.000 Cota de cheltuieli pentru b2 este : R2 = 100.000 * 0,25 = 25.000 Total 100.000 a.2.). Procedeul suplimentarii in forma clasica in varianta coeficientilor diferentiati presupune utilizarea mau multor coeficienti, respectiv cate un coeficient pentru fiecare fel sau categorie de cheltuieli. Se utilizeaza pentru a se stabilii o legatura mai stransa intre cheltueilile de repartizat si baza de repartizare. 25 Se aplica indeosebi pentru cheltuielile indirecte de productie, dar poate

fi aplicat si pentru cheltuielile generale si de administratie. Exemplu: Cheltuieli indirecte de productie 200.000 um Din care: - amortizare 180.000 um - energie electrica 50.000 um Pentru amortizare baza de repartizare o reprezinta suprafata construita: Din care: - sectorul de activitate 1 180 m2 - sectorul de activitate 2 70 m2 Cot a.3.). Proeul suplimentarii in forma clasica in varianta coeficientilor selectivi presupune ca pe langa alegerea de baza diferentiate pe fel sau categorie de cheltuieli, sa se stabileasca si produsele asupra carora se face 26 repartizarea. Se aplica in exclusivitate pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie. Cheltuielile indirecte de productie pot fi pe fel de cheltuieli amortizare, salarii, reparatii, energie, etc. sau pe cele doua categorii de cheltuieli, respectiv: - cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilijelor; - cheltuieli generale ale sectiei sau ale centrului de responsabilitate. b. Procedeul cifrelor relative de structura ( coeficientului unic sau global) ETAPE: I. Determinarea ponderii bazei de repartizare a produsului in totalui bazei de repartizare.

g=
unde: gj ponderea bazei de repartizare a produsului j in totalul bazelor de repartizat II. Determinarea cotei de cheltuieli indirecte ce revine unui produs. Rj = gj * ChI de repart. Se utilizeaza indeosebi ca o alternativa la varianta coeficientului unic sau global.