Calufurl alh

Elizabeth Goudge
a

-'
tE[
editura rao
 CaVitolul I
4

'liisura se mai clitini o dat[, ;i Maria Merryweather,

rlrrrnni;oara Heliotrope ;i Wiggins cdntd din ndu unul in
lrntlele celuilalt, oftard', gdflird,, se indreptari de spate ;i-;i
lorrr:entrari atenfia spre obiectele care erau, pentru fiecare
rlirrtre ei, in acele momente de incercare, sursa curajului ;i
u puterii. Maria iqi privi cizmele. Domnloara Heliotrope
ili puse din nou ochelarii in pozilia corectl, i;i ridic[ de pe
eseuri fran,tuzqti, i;i
l)orlca volumul maroniu, invechit, de
itrrltsi o bomboanl mentolati in guri $1 mai arunc[ o privire
prin lumina slabi la tipdritura neagri ;i intortocheatd de pe
cu limba gustul
;rqina ingilbeniti. tntre timp, \Atggins urmlrea
rirrci de mult timp digerate care incl-i persista printre mustip'
Umanitatea poate fi implrgiti cu aproximafie in trei
lrlrrri de oameni: cei care se consoleazd cu literatura, cei
citrt:-si gisesc alinarea in impodobirea propriei persoane
qi t:ci care i;i gisesc sprijinul in mAncare, iar domn\oara
Ilt:liotrope, Maria ;i Wiggins erau reprezentanfii tipici ai
roirrlui lor de oameni.
Maria trebuie descrisi prima, pentru ci este eroina
act:stei pove;ti. in anul de gragie lB42 avea treisprezece ani
picra consideratd"banal[, cu ochii ei ciudap, cenu;ii-argintii,
lrrlburitor de pitrunzitori, cu p[rul drept ;i ro;cat ;i cu
lir(u slabi qi patidi, acoperiti de pistrui enervanfi. Silueta ei

42 8.liza{tet{z {}*xdg*
subfire, scunde ca a copilului unei zdne,cuo coloane dreapti
ca un vdtrai, arlta insd multd demnitate. Avea ni;te tilpi
extraordinar de mici, de care era din cale-afard' de mAndri.
$tia ci erau trisitura ei cea mai de seami si de aceea atdta,
dacd, eraposibil, un interes mai arzdtor pentru incilgirile ei,
decAt pentru minuqi, rochii sau bonete.
Cizmele pe care le avea azi erau si ele alese special pentru
a ridica moralul cdzutla pimAnt, pentru ci erau ficute din
cea mai moale piele gri, cusute cu mirgele din cristal in partea
de sus ;i tivite cu lAni de miel, albl ca neaua. Mirgelele din
cristal nu puteau fi.vdztte, pentru ci rochia din mitase gri
a Mariei si mantaua gri, cilduroas5, din lAni ii ajungeau
pAnL la glezne, dar qtia ci erau acolo, iar gindul la ele ii
didea o putere morali care nu putea fi trecuti cu vederea.
Se imbirbita gAndindu-se la acele mirgele a;a cum, in mai
micd misur[, se imbirbita ;i gAndindu-se la acea bucigici
de panglici mov legati in jurul taliei ei subfri pe sub manta)
la buchelelul de violete care era vdrdt atdt de adinc intre
vol5na;ele bonetei ei din catifea gri, incit de-abia se vedea,
si la minugile din mitase gri care-i impodobeau mAnutele
ascunse intr-un mare man;on alb. Maria era un aristocrat
adevirat; pentru ea, perfectiunea lucrurilor ascunse era
chiar mai importanti decAt aparerrta exterioarl. Nu c[ nu
i-ar fi pisat de aparente. ti peru. Era o creaturi mic[ plini
de fast, chiar si imbricati in cenu;iul ;i violetul de doliu.
Maria era orf;and. Mama ei murise pe cAnd ea era doar
un bebelus, tar tatdl ei, cu doui luni in urmi, lSsAnd atdtea
datorii, incAt tot ce avea - incluzind frumoasa casi din
Londra cu geamul in forml de evantai aflat deasupra u;ii ;i
cu ferestrele inalte care dideau spre lin\tita piagd" a Londrei,
in care Maria locuise de-a lungul scurtei ei viegi - trebuise si
fie vAndut ca si fie plitite. Cind avocatii aranjard. totul, spre
{iit*tw{ rxllz (3
rr rr rI 1 afli ci mai rdmiseser[ doar citiva bani
umirea lor, Maria
, rit si le transporte pe ea, pe domnisoara Heliotrope ;i pe
\Viugins cu trisura pAn5.la West Country o parte a lumii pe
( :u (: nu o mai vizitaseri si unde aveau si locuiasci impreuni
, rr virul de gradul doi al Mariei, cearnai apropiati rud[ a sa
irr viafi, domnul Benjamin Merryweather, pe care nu-l mai
r';rzuserX niciodatS, in conacul lui din satul Silverydew de pe
I ririmul Lunii.
l)ar nu starea de orfani o deprimase pe Maria ;i o {icuse
,,;i apeleze la contemplarea cizmelor pentru alinare. Nu ;i-o
,rrrrintea pe mama ei, iar tatil siu - un militar care fusese
,rl)r'oape tot timpul plecat peste granili cu regimentul lui ;i
l)(' care) oricum, nu-l interesau copiii - nu
reuqise si-i cfutige
.rli't:tiunea; nu aqa cum o f6cuse domni;oara Heliotrope,
, rrn: venise la ea cAnd avea doar citeva luni; fusese prima
ri rlldac[, apoi guvernanta sa, ;i-i diruise toati dragostea
lx' care o cunoscuse. Nu, ceea ce o deprima pe Maria erau
qrtutatea cil5toriei si disconfortul vielii la gard' pe care cu
siqrrranli aceasta il prevestea. Maria nu ;tia nimic despre
lntarurald. Era o domnisoard n5scutl gi crescuti in Londra
;i iubea luxul, iar in acea frumoasi casd cu vedere la piaga
l,ondrei avusese parte de el; chiar daci se dovedise, la
rrroartea tatilui ei, ci nu ar fi trebuit siJ aib[, pentru ci nu
,rvusese destui bani si pl[teasci pentru el.
Iar acum? JudecAnd dupi acea tr5.suri, nu avea si
griscasci prea mult confort la conacul de pe TirAmul Lunii'
l')r'ir un mijloc de transport ingrozitor. Le intAmpinase la
l')rcter si era mai incomodi decAt diligenga care le adusese
rk'[a Londra. Pernele de pe scaun erau tari;i mAncate de
rrr,lii, iarpodeaua aveapene de giini;i buc5lele de paie care
zllrrau din cauza curengilor reci care treceau prin portierele
prr rst inchise. Cei doi cai pestrigi, de;i aveau blana lucioasi si
44 Elixsbet$ Coudge
se vedea limpede cd erau iubiti foarte mult ;i ingrijigi foarte
bine - un fapt pe care Maria il observi imediat pentru cd
adora caii - erau bitrAni, dolofani si se miscau incet.
Vizitiul era un bdtrAn usc5giv, care ardta mai mult ca un
gnom decAt ca o fiingi omeneasci, imbricat in mantaua
lui cu mai multe gulere, atAt de cdrpitd, cd era imposibil sd
ghice;ti culoarea ei originald, ;i cu pildria lui cu borul incretit
din piele ponositd de castor, care era atit de largl de el, incAt
ii cddea peste fali ;i se sprijinea pe ridicina nasului, asa
ci nu se putea vedea mai nimic din faga lui decit zAmbetul
siu larg gi ;tirb ;i barba cirunti de pe birbia lui prost ras5.
Cu toate astea, pirea cumsecade si vorbise mult cAnd le
urcase in trisuri, acoperindu-le cu blAndege genunchii cu
o cuverturi zdrentuitl si ferfenigoasi; din cauza din,tilor lui
lipsd le fusese greu sd-l inteleagi. Iar acum, in ceala deasi
de februarie care invlluia peisajul de !ari, de-abia il puteau
vedea prin ferestruica din fagd, a trisurii.
Nu vlzuri nimic nici din satul prin care trecurS. Drumul
eraatdt de plin de ;anguri ;i gropi, incAt se hurducau si siltau
de parc5. trisura ar fi jucat badminton cu ele. in curAnd avea
sd se intunece ;i nu exista nicio lampi moderni cugaz) dintre
acelea care luminau strizile londoneze, ci doar intunericul
adAnc qi ingrozitor al mediului rural. Pe deasupra) era frig de
inghefau pietrele, parci mergeau de un secol, si nu se vedea
niciun semn cd vor ajunge vreodati la destinatie.
Domnisoara Heliotrope i;i ridic[ volumul de eseuri
;iJ flnu la cdiva centimetri de nas, hotdrdtd, si ajungi la
sfhrsitul eseului despre ribdare inainte de a se intuneca.
Avea siJ citeasci de multe ori in lunile ce vor urma, nu
se indoia de asta, dar ;i pe acela despre dragostea care nu
renuntd niciodati. isi amintea cI citise cel din urmi eseu
pentru prima dati in seara zilei cAnd ajunsese sd se ocupe
Cdlwpul alb 15
rlc rnicula orfand de mami Maria, ;i-;i gisise pupila ca fiind
, r'l mai dezagreabil specimen de copil de sex feminin pe
lrrrc-l vdzuse vreodatd, cu ochii ei ciudagi, argintii, si aerul
,'i, t:hiar de cAnd era bebelu;, de a ;ti ci are sAnge albastru ;i,
('r rlrmare, de a avea o pirere foarte buni despre eainsi;i.
( lu toate astea, dupi ce citise acel eseu, hotirAse ci o va iubi
;x' Maria ;i ci dragostea ei nu o va pdrisi pe copili pAnd ce
rrroartea le va despirgi. /
La inceput, iubirea domni;oarei Heliotrope pentru
N,laria fusese oarecum forfat6. Ii flcuse ;i cArpise hainele cu
o lrots.rAre aprigi qi cu o ingrijoritoare lips[ de imaginalie ;i,
, rricAtde neascultitoare arfifost, i;ifoloseabigul cu zgArcenie,
liind mai preocupati de cfutigarea afecfunii copilului decAt
r k' binele sufletului ei nemuritor. Treptat, totul se schimbase.
lllindetea ei, cAnd Maria era rdnitd in orice fel, crescuse;
lrrrinele copilului fuserd create cu Lrn zel infocat, cate frcea
rlin fiecare mic ve;mAnt o operd de arti. Pentru greqeli o
lrir:iuise, {5ri mili, pentru ci domnisoara Heliotrope nu
rrriti didea doi bani pe faptul ci Mariei ii plicea sau nu,
<lrrci numai a;a putea sd"facl" din copil o femeie cumsecade
;i nobil5. Aqa Maria qtiuse asta;
este dragostea adevdratd' si
clriar ;i cAnd dosul o durea atAt de tare, incAt de-abia se
WLea a;eza, afecgiunea ei pentru domni;oara Heliotrope nu
s<:izuse niciun pic. Iar acum, ci nu mai era un copil, ci o
rkrmnisoard adolescentd, era cel mai bun lucru din viala ei-
inci din fragedi pruncie, Maria ;tiuse si recunoasc[ un
Irrcru bun atunci cAnd il vedea. Intotdeauna i;i dorea ce era
rrrai bun qi recuno;tea rapid acel lucru chiar si cAnd, aqa cum
lirsese cazul domnisoarei Heliotrope, aparenfele oferiseri
lrrrfine indicii ci s-ar ascunde ceva prelios iniuntru.
Probabil
li era singura care descoperise vreodati ce persoan[ bund
,'rrr domnisoara Heliotrope de fapt; acesta era,frtd"indoiali,