Ian - un barbat urias, roscat care saruta atit de bine...

Americanca aceea n-avea nici o treaba sa vina sa stea in Skye

pe timpul iernii, insistase Ian MacLeod, dar cind Jess Hartley
isi scuturase de apa haina de ploaie inauntrul casutei inchiriate,
el fusese incintat de sirena cu ochii intunecati, cu priviri
melancolice si blinde ca ceata de deasupra marii... si al carei
temperament dezvaluia o rebela care nu accepta ordine de la
nici un barbat din jur... fie el si capul clanului care stapinea
insula.
Gura lui era o invitalic tcntantS si... irezistibila.
El se astepla la mila, chiar repulsie lata de urmarifje
groaznicului accident, dar su ferinta lui Jess era lafel de adinciV
Imbratisarile lui ii vindecara ranile, iar felul lui de viata o
inv at a sa spere. Dar auzind cuminima lui o chema pe a ei,
peste tinuturile inncguratc. va putea ea sa accepte, intr-un
stirsit. dragostea lui?
Lei 2549+511
Lord of the Island
by Kimberli Wagner
copyright 1994 by
Kimberli Wagner
Toate drepturile asupra acestui titlu
apartinEditurii MIRON.
copyright grafica Editura MIRON.
LOVESWEPTand the wave design are
registered trademarks of Bantam Books,
a Division of
Bantam Doubleday Dell
Publishing Group Inc.
Registered in U.S.
Patent and Trademark Office and elsewhere.
All rights reserved
Romanian language published
in cooperation with
Permissions & Rlghti Int, Ltd,
'Kimberli Wagner
Traducere de Lacramioara Pifigoi
co
*
Bucurefti
Lord of the Island
by Kimberli Wagner
copyright 1994 by
Kimberli Wagner
Toate drepturile asupra acestui titlu
apartinEditurii MIRON.
copyright grafica Editura MIRON.
LOVESWEPTand the wave design are
registered trademarks of Bantam Books,
a Division of
Bantam Doubleday Dell
Publishing Group Inc.
Registered in U.S.
Patent and Trademark Office and elsewhere.
All rights reserved
Romanian language published
in cooperation with
Permissions & Rights Int. Ltd.
Kimberli Wagner
Traduceffe de Lacramioara Pifigoi
W
10
(Bucurcfti
%
O

ISBN 973-95057-8-5
Stapinul insulei
C ^ o p i t e l U 1
Ceafa se ridica din mare in aburi tncolaciji,
atingind cele doua contururi de pe feribot. Des-
parjiji doar de djiva centimetri, barbatul i femeia
pareau sa fie separaji de iumi intregi.
Urmarindu-i cu privirea, Angus li trase din
muni manuile de munca i respira profund cu o
putere care trecea prin el ca un curent. Din co-
pilarie fusese ceea ce scojienii numeau un fey
sau unul dintre vizionari.
Nu se intimpla intotdeauna la comanda i nici
nu statea departe de el, atunci ctnd dorea. Era ca
o salbaticiune cu o viaja proprie. i pentru cei
------------------------------- ( 5 )------- -----------------'
Kimberli Wagner
care credeau, era o marturisire de credinja. Vi-
ziunea nu facuse rau nici unui suflet i, cu voia lui
Dumnezeu, nu o va face niciodata.
Acum, in timpul acesta, In momentul acesta,
trebuia doar sa se uite la cei doi de pe punte, ca
sa fie sigur ca o sa insemne ceva unul pentru
celalalt. Inchise ochii, apoi ti deschise. Faja lui,
batuta de vinturi, se increji intr-un zimbet, pe ju-
matate neterminat: poate mai mult decit ceva.
Apoi simji un fulger de primejdie, de eventual de-
zastru, i clipi repfede, jncercind sa intrevada. Dar
mai multe nu i se dezvaluira.
Tess asculta clipocitul molcom al valurilor care
se izbeau de marginile vasului i privi J inta in in-
tuneric. Dei era inca la inceputul serii, putea fi
foarte bine adincul nopjii, pentru ca singura lu-
mina ce se vedea, venea de pe J armul din faja.
Se gindi acum ca era aproape, aa ca ritmul inimii
i se accelera.
Se intreba inca o data ce era cu insula acea-
sta care o facea sa fie singurul colj din lume ce
parea sa-i aduca linitea. Cind era copila, bunicul
ii aratase poze intr-o carte cu aceasta insula, spu-
Skye!
Stapinul insulei
ntndu-i povestea fugii dramatice a lui Bonnie
Prince Charlie, ajutat de Flora MacDonald. Se tot
uitase la fotografiile acelea, asculttndu-i vocea
grava. Culorile marii, iarba verde i stincile de un
gri-perlat, caderile masive de zapada i cerul gri-
albastriu o atrasesera tntr-un fel inexplicabil.
In timpul ultimelor luni, gindurile ti revenisera,
iar i iar, la fotografiile acelea. Chiar se dusese
la biblioteca, cautind tn carji acele imagini.
Intr-un ttrziu, nu mai putu ignora chemarea. In
ciuda argumentelor prietenilor i a familiei, Tess
ti facuse, cu tncapajtnare, bagajele i luase pri-
mul avion spre Londra. Odata ajunsa acolo, fa
cuse pregatiri pentru a tnchiria o casuja pe insula,
Itnga Dunvegan, luase un bilet de tren i tncepuse
calatoria lunga, peste mari.
tia ca insula era populata tn timpul verii. Ori-
cum, tn timpul lunilor de iarn, de fapt ptna tn luna
mai, era aproape parasita, tn afara cttorva local-
nici. Sau aa spera.
Arunctnd o privire la dreapta ei, Tess se liniti,
vazind bagajele. Nu departe de sttlpul acela, un
barbat se sprijinea de parapet, privind golful.
Avtnd un metru aptezeci, Tess era tnalta pentru
o femeie, dar chiar i ei, barbatul i se parea gi-
gant. Probabil ca avea vreo doi metri. Purta un
trend, cu gulerul ridicat, careti ascundea chipul.
A3 cum privea tn tntuneric, Tess prinse ima-
,i Kimberli Wagner )x
ginea unui profil coljos, cu o barbie dur taiata i o
bogajie de par rou atirnindu-i pe umerii largi.
Postura lui era imobila, cu o incordare care se
transforma aproape tn furie.
Un tip dur, se gindi ea. Totufi, era ceva la el
care Ii atragea privirea.
Citeva minute mai tirziu, barcagiul voinic, care
o ajutase cu bagajele, se apropie. Tess simji aro
ma de menta.
- Va ateapta cineva la Kyleakin, domnioara?
Tess scutura uurel din cap.
- Dar mi s-a spus c-ar fi un autobuz spre Dun-
vegan.
- La ora aceasta? Of, dar acesta circula doar
in timpul sezonului, domnioara. Barbatul se in-
crunta. Parea ca vine din vechime, dar avea forja
puternica a unui barbat care facuse toata viaja lui
o munca fizica. De cind il vazuse, Tess avusese
instinctiv incredere in el.
- Bineinjeles, poate gasiji pe cineva care sa va
conduca. Angus chicoti cind ii vazu expresia in-
grozita de pe chip. Sigur, aji putea sa comandaji
un taxi sa vina din Dunvegan sau din Portree, dar
ar insemna sa atepta|i o ora in vintul acesta. Privi
in spatele ei i se lumina. Ateptaji un minut.
Ei bine, n-ar fi trebuit sa fie surprinsa ca se
gasea in aceasta incurcatura, se gindi ea. Nimeni
nu o laudase pentru eficienfa. Privi cu disperare
( 8 >
-{ Stapfnul insulei
cum barcagiul se indrepta spre barbatul de linga
parapet. Schimbara citeva cuvinte intre ei i vazu
cum barbatul uria se crispeaza. Paru sa ezite
inainte de a accepta i a da din cap. Barcagiul se
grabi sa se intoarca la Tess.
- Lairdul1va fi fericit sa va conduca la Dun-
vegan. E i destinajia lui.
- 0, n-a putea accepta. Scutura din cap i
facu un pas impleticit inapoi.
Barcagiul o sprijini, apucind-o de cot.
- Ei bine, ori lairdul, ori taxiul, domnioara, i
n-aveji nici o garanjie in legatura cu taxiul. Chipul
aramiu al barbatului se increji intr-un zimbet incu-
rajator. N-aveji de ce sa va faceji griji in legatura
cu lairdul, domnioara, cu toata publicitatea din
ultimele luni. II cunosc de cind era un copila. O
sa ajungeji acolo zdravana i sanatoasa. Noi ne
ajutam unul pe altul, aici pe insula, o sa vedeji.
Cind privi in urma la barbatul uria il v3zu deja
incarcindu-i bagajele in maina. Ii muca buza
i ofta uor a cedare. Se parea ca intr-adevar nu
avea alta alternativa.
1. Moier (scoj).
V_______________
J
r I
Kimberli Wagner
)--\
lan MacLeod nu era deloc incintat de a fi obli-
gat sa fie ofer pentru un turist neajutorat. ii jura
ca daca i se va cere un autograf, o s-o lase pe
marginea drumului.
Ziua fusese destul de obositoare dupa ce con-
dusese atit, dupa controalele i testele nesflrite
ale doctorului. Apoi condusul, la fel de lung, ina
poi. Injurind In surdina, ingramadi lucrurile femeii
In portbagajul mainii i arunca o privire spre lo-
cul ei de pe punte, infaurata in haina de ploaie,
larga, i palaria fara forma, care-i acoperea mai
toata faja. Impacheta cortul ei i se intreba daca
femeia avea idee despre cum sa-l instaleze. Dupa
ce mai Ingramadi nite pinze i un evalet, tiu ca
trebuia sa fie un nou chiria, de tip Fergusson.
Spusesera ei ca ea era o artista, dar parea ca
este unul din genurile acelea de directoare de
coala, imbracata prost, care privea pasarile i
gingurea la oi, in timp ce picta cu acuarele lacul.
Probabil preda sculptura unui grup de adoles-
cente privilegiate. Spera sa nu fie cicalitoare.
Nu avea prea mare chef de vorba.
Tess simji micarea feribotului cind incepu sa
ancoreze. Legindu-i bine earfa la git, ii inlatura
timiditatea i se indrepta spre barbat.
- E amabil din partea dumneavoastra sa ma
conduceji, ti spuse ea cu o voce bilbiita, care-i
afifa stinghereala. Nu prea tia sa accepte fa-
vorurile, mai ales din partea strainilor.
- Nu face nimic, spuse el morocanos.
Tess Tl privi mai atent pe barbat ctnd Ti dadu
seama ca ii Tntorsese pe jumatate fafa de la
ea. Poate era numai timid, dar tia ca scojienii
erau nite oameni prietenoi, care tncepeau o
conversajie doar pentru a trece timpul.
- Numele meu e Tess Hartley, se prezenta ea,
cind el nu mai zise nimic. Ea concluziona: se va
urea in maina cu un strain, caruia nu-i cunotea
numele. Stnngind geanta la piept, se apleca Tn
faja, TncercTnd sa-i vada chipul.
- lan MacLeod, raspunse el taios. i sint sigur
ca Angus te-a informat deja ca sint inofensiv, in
ciuda... Tnfajiarii mele.
Uimita, Tess Tl privi mai de aproape, pentru ca,
in sfirit, barbatul o privea direct. Mai intii Ti vazu
stralucirea ochilor lui verzi, adTnci ca smaraldele.
Apoi privirea ii cazu asupra pometelui nivelat i a
cicatricelor roii care se Tntindeau de la tmnpla
pTna la linia maxilarului, pe partea dreapta. Fara
acele rani, ar fi putut fi unul dintre cele mai fru-
moase chipuri pe care le vazuse vreodata. Avea
o sprinceana bine conturata, o linie a nasului per-
^ - -------- - 1T ')----------------------------J
(( Stapinul insulei _______ 1\
feet romana, iar partea de jos a fejei forma un
triunghi.
In plus, gura lui era o ispita. Plina i bine con-
turata, era genul de gura care le facea pe femei
sa devina ridicole.
Pentru ca el parea sa atepte o reacjie de
frica, Tess intinse mina.
- Incintata de cunotinfa.
El o privi lung, un moment nevenindu-i sa-i
creada ochilor, apoi se intoarse la volan i
spuse:
- Mai bine ne vedem de drum.
Tess ramase cu mina intinsa i fara alta ale-
gere decrt sa mearga mai departe, in ciuda obraz-
niciei barbatului. Ei bine, dupa o alta ora de mers
n-o sa-l mai vada pe acest ticalos niciodata, se
gindi ea.
- Casuja Fergusson? intreba el aspru, inchi-
zind portiera.
- De unde tii? se intoarse Tess spre el uimita.
Din acest unghi putea sa-i imagineze cum fu
sese el probabil inainte de incidentul care-i lasase
cicatrice.
- Tim Fergusson i-a spus omului meu ca la
casufa lui va veni un artist destul de nataflej, ca
sa ajunga pe insula in timpul iernii. tiu, cind rosti
cuvintele, ca folosise insulta ca sa o J ina la dis-
tanja. Proprietatea lui se invecina cu cea a Fer-
^! Kimberli Wagner )n
V.
{ 12
Stapmul insulei
gusson-ilor i ultimul lucru pe care i l-ar fi don't
era un profesor de coala, injepat, care sa-l invite
la ceai dupa-amiezile.
Tess se intoarse spre barbatul arogant.
- Poate ar fi fost mai bine daca nu te-a fi
incomodat, lord MacLeod..., incepu ea, cu o
adresare batjocoritoare asupra titlului.
- Acum ai de gind s5 te agiji pe treaba asta,
nu? spuse el cu o voce scazuta, accentul lui irlan-
dez ingroindu-se de minie. Oare chipul meu i-a
taiat pofta de mincare micu|ei artiste?
Asta o facu sa-i sara jandara.
- Ba din contra, domnule lord, II apostrofa
Tess cu o voce calma. Ar fi nevoie de mai multe
cicatrice roii ca sa-mi taie pofta de mincare. To-
tui, manierele tale lasa mult de dorit i nu sint
deloc dispusa sa ma supun lor.
tn cei treizeci i noua de ani ai lui, lan Mac
Leod fusese numit in multe feluri: afemeiat, in
trigant, pulama fara inima i chiar diavol, dar
niciodata nu fusese acuzat de lipsa de maniere.
Ceva ce aducea a zimbet, aparu in coljul gurii.
- Poate ca ai dreptate, zise lan in sfirit. Dar
acum eti aici, mormai el ca o scuza.
Schimba vitezele ca i cum asta ar fi rezolvat
problema.
Tess privi lung, uimita de confirmarea supli-
mentara a aroganjei barbatului. Cind el nu mai
/ c
Kimberli Wagner
rosti o vorbulija, tnjelese ca Ti tncheiase discursul.
Ea ti tnalja o sprinceana i se tntoarse spre
geam. Curind lasara tn urma satul, iar drumul tn-
cepu sa se rasuceasca i sa se tntoarca, dupa
curbura coastei. Cerul era de un negru curat, fara
nici o lumina pe drum. Tess ti tinea strins geanta
i se uita la luminile farurilor.
Incerca sa creada ca era tnca tn tren.
Cu fiecare mila care era lasata tn urma, lan se
simjea mai iritat din cauza obrazniciei lui. Intr-ade
var, mama lui i-ar fi rupt urechile daca ar fi auzit
ctta lipsa de ospitalitate aratase. Dar astazi tre-
cuse printr-un adevarat iad i dulcea Aileen nu
,' rri I vada, aa ca el accelera spre Dun-
Deodata apasa pedala frtnelor i cobori gea-
mul, ce era pe jumatate deschis.
- Stai pe loc, diavole!
Incerctnd sa opreasca maina printr-o rasu-
cire, el se intinse s-o fereasca pe Tess. Mtinile ei
se ridicara sa-i acopere ochii, prinztnd antebrajul
lui i J intndu-I strins la pieptul ei plin. Inima ti batea
attt de tare, tnctt o simtea prin hainele lor.
- Linitete-te, lass1, lan se tntoarse spre ea,
vorbindu-i moale, linititor: Eti bine acum. Era
doar o javra nemernica, ce gonea prin J inut.
1. Feticana (sco{).
Stapinul insulei
- Imi... imi pare rau, se forja Tess sa se eli-
bereze din strinsoare.
Incercind sa-i potoleasca tremuratul, ii spu
se ca nu se putea stapini. Nimeni nu putea sa o
ajute. Trecutul nu se putea schimba.
Aruncind o ultima privire asupra femeii ce tre-
mura linga el, lan cobori din maina i se duse
spre locul de unde un cajelandru se aruncase in
lumina farurilor. Lua ciinele in braje ca pe un miel
neascultator i micindu-se rapid, deschizind por-
tiera din spate, ti puse uurel pe bancheta.
- E ranit? intreba Tess dintr-o rasuflare. Intor-
dndu-se sa-l priveasca, zari un ghemotoc zburlit,
cu ochi stralucitori.
lan mormai i mingiie blana alb-neagra, con-
trolindu-i oasele, cercetind daca are rani. Sin-
gura lui micare era datul din coada, inainte i
inapoi, intr-o micare energica. Curind, cajeluul
se lasa pe spate, dtnd din picioare de nerab-
darea de a fi alintat.
- O, prefacutule ce eti! il certa lan cu blin-
deje. Te-au dat afara sau tu ai luat-o razna?
Tess afia un zimbet firav, intinzind mina, ca
mogildeaja nerabdatoare sa-i adulmece degetele.
Un hohot de ris ii scapa, i capul lui lan zvicni
in sus. Ramase cu privirea pironita, uimit de fru-
musejea ce o purta acel sunet. Continua sa pri
veasca aa, cind ciinele infaca palaria fara
Kimberli Wagner
nici o forma a femeii. Parul lung, lucitor, negru, se
rasfira ca o perdea de satin peste umerii ei i ea
chicoti din nou.
- Deci 11cunoti pe micujul acesta? il intreba
Tess pe lan, gindindu-se ca cicatricele barbatului
erau abia vizibile in umbrele create, cind el se
apleca spre portiera deschisa a mainii.
lan era uimit de schimbarea pe care o vazuse:
de la directoarea de coala, imbracata fara gust,
la sirena cu ochi intunecaji, cu o haina ca un sac.
Parul ei era lung i intins, cu carare pe mijloc.
Ochii erau de un albastru-inchis, cu nite sprin-
cene ca nite aripi pe frunte, iar gura ii era moale
i roie, chiar fara ajutorul cosmeticelor.
- Da, sigur ca da, raspunse el, readus la rea-
litatea propriei lui infajiari, amintindu-i cum o
simjise aproape cind ea ii prinsese brajul. Era
moale i totui incordata. Dregindu-i vocea, lua
palaria femeii de pe bancheta din spate i trinti
portiera. Cind se intoarse pe scaunul oferului,
spuse: Animalul acesta este un rebut al producjiei
de ciini ciobaneti, care au citigat premii. lan ii
mai ingadui o privire in lateral, la femeia de linga
el, i ii dadu palaria in miini, cu o micare brusca.
Animalul asta n-o sa se-nveje sa se J ina dupa
cineva.
- Ei, da-i ceva timp, protesta Tess instinctiv. E
inca atit de tinar...
i 16 >
V ,y
Stapinul insulei }n
- Un an de acum incolo i n-o sa reueasca.
Vocea lui grava, expresiva se calma. Tess auzi
doar cum se relaxeaza. Un mic arenda poate sa
se ocupe ase sau opt luni de un dine ca sa-i
cunoasca temperamentul. Astuia ii place sa se
joace cu oile, asta cind nu alearga aiurea, facind
ravagii.
Tess se intoarse sa priveasca din nou animalul
mic, care zvicnea fericit, apoi spre barbatul, in
mod clar, plin de amaraciune, care statea linga
ea.
- N-o sa-i faca vreun rau?
- Oamenii acetia traiesc i ei din ceva munca,
domnioara, anunja el cu o anumita amabili-
tate.
Tess se gindi ca spusese domnioara cind
voise sa spuna proasto.
- Sint mici arendai care depind de istejimea
ciinilor lor. Nu prea pot sa-i permita un dine de
joaca prin preajma, atunci cind au nevoie sa hra-
neasca i sa-i imbrace copiii.
Tess avu nevoie de un moment pentru a inje-
lege. Intinzindu-i mina spre fiinja micatoare,
intreba incetior:
- Pe cine putem gasi, ca sa aiba grija de el?
lan ofta minios.
- Ma tem ca doar pe mine.
Tess nu se gindise ca acest barbat aspru pu-
tea fi i milos. Avea ceva care clocotea adinc,
ceva ce avea nevoie de vindecare... sau o lovitura
dura in partea dorsala. tia ce varianta ar fi pre-
ferat el.
- i tu ce faci cu nite cajelui fara valoare...
domnule lord MacLeod?
Trecu un moment de tacere. Apoi, el ii arunca
o privire scurta i aroganta.
- In Scojia se folosete termenul de laird. i
poate ai vrea sa-mi spui i mie ce suspiciuni ai,
domnioara?
- Doamna Hartley, fi spuse ea din nou. Iar
banuielile mele stnt ca un barbat care vorbete
atit de nonalant despre exterminarea cajelu-
ilor...
lan se indrepta din umeri i izbucni indignat:
- N-am zis aa ceva!
- Parea ca aa o sa faci sau o sa dirijezi,
Inaltimea Voastra! il privi Tess urit. Nu-i prea pot
permite prin preajma un animal de joaca..." sint
cuvintele tale, nu ale mele.
- Nu fac nici una, nici alta, asta pentru infor-
mafia ta, spuse lan furios. Femeia facuse sa para
ca era un salbatic stngeros! i, nici nu-mi amin-
tesc sa mai fi TntTlnit o femeie mai tncrezuta i mai
necontrolata ptna acum!
Tess ignora noua lui obraznicie i se afunda tn
scaun.
,I Kimberli Wagner _J
s' Stapinul insulei ^
- Cred ca ar trebui sa te cheme Duke1. Cu
siguranja il intreci pe un biet laird, din punct de
vedere al comportamentului. Tess nu tia ce era
cu barbatul acesta, dar cu siguranja o atragea
Duke. Iji place?
Ii urmari codija neagra la virf, tragindu-l de
nasucul moale i ascujit pentru a-i depune un
sarut rasunator linga un ochi de un caprui stra-
lucitor.
- Duke? ii intoarse lan partea sanatoasa
spre ea, examinindu-i reproul. Bucajica asta?
Un sunet gifiit veni din partea lui. O sa-mi ras-
toarne casa i o sa trebuiasca sa locuiesc cu el
cincisprezece ani. Unele animale ajung i la doua-
zeci i mai mult!
Tess zimbi.
- E ciinele tau, zise ea privindu-l pe monstrul
mic, flocos i zimbarej. Numete-I cum vrei. Ma
gindeam doar ca ar fi destul de apropiat de
cum fusese inainte strigat, i ar putea recu-
noate.
lan porni maina din nou i se intoarse la
1. Duce (scoj).
drum, mormaind fara tragere de inima:
- E o idee.
Pina ce Tess se aeza in scaunul ei, ajunsera
la ceea ce parea un mic sat. Putea observa stra-
lucirea lacului i lumini de la mai multe cladiri din
apropierea drumului:
- Dunvegan, o anunfa ghidul morocanos. Ca-
su|a Fergusson este in susul drumului. Intoarse la
un coll i conduse inca o mila, urcind dealul
inainte de a parea in lateral, linga o casuja aflata
in intuneric. Tess dadu drumul unui oftat, la gindul
de a iei din maina.
lan se incrunta.
- Ranald trebuia sa pregateasca nite carbuni
pentru tine.
- Ranald?
- Omul meu, raspunse lan, dar mai lucreaza i
pentru aljii pe aici.
- Lucreaza? Tess scutura din cap i se holba
la stralucirea coamei parului lui. Nu infeleg!
- Are grija de una i de alta pentru cijiva dintre
proprietarii de terenuri. Probabil c-a fost rejinut de
vreo alta treaba. Am sa ma ocup eu.
Tess ridica sprincenele i fu surprinsa.
- Zau, totul e in regula, spuse grabita. Mi s-a
spus unde gasesc cheia.
Dar barbatul nu ii acorda nici cea mai mica
atenpe; ii scotea doar bagajele din maina, in
^---------------- ----------r 20) ------------------ = *
v Kimberli Wagner J
Stapinul insulei
timp ce Duke executa tumbe, incintat, pe linga
el. Vazindu-I cum ingramadea cortul i evaletul
sub brat, Tess se gindi ca lairdul va face dupa
cum ii va fi voia, fara sa J ina seama de ceva.
Apoi, cind vazu treptele neregulate, observa deo-
data ca el chiopata, aa ca se repezi 1 in
cerca sa apuce minerul de la valiza ei, spunind:
- Hai, lasa-ma sa te ajuti
Dar propunerea ei il facu sa se incordeze i
scuipa cuvintele:
- la cheia femeie, daca nu doreti sa-J i trintesc
lucrurile.
Tess ii retrase mina de parea ar fi ars-o, cu-
prinzind-o inca o data indignarea.
- Imi pare rau.
- N-am nevoie de ajutorul tau! ii spuse el, pu-
nind ceea ce carase pe cea dintii treapta.
Se apleca sa dea la o parte cojtul covoraului
de la intrare i sa gaseasca cheia. Inca ignorind-o,
ii cara lucrurile inauntru.
Tess fu atit de indignata, incit se repezi la
maina, ca sa ia i bagajele mai mici. Cind pai in
holiorul luminat slab, se uita la stinga i-l vazu pe
barbat aplecat linga emineu.
- IJi mul|umesc mult ca m-ai condus!
Trinti valizele pe podea.
- Sint sigura ca ma descurc acum.
El abia daca arunca o privire peste umar, cu
Kimberli Wagner
o scinteiere in ochi. Cind rezistase vreodata un
MacLeod la o provocare? Era concediat, prin ur-
mare? Nici macar nu-i oferea o ceaca cu ceai.
Se parea ca TnStatele Unite se exprimau mulju-
mirile altfel...
- Ma scuzi, rabufni Tess, gTndindu-se ca bar
batul acesta avea nite nervi de ojel. Daca ar fi
fost de partea cealalta a uii, i-ar fi trTntit-o bu-
curoasa Tnfata. In loc de asta, Tntreba cu cea mai
dragalaa voce: AJi dori o ceaca cu ceai inainte
de plecare, laird MacLeod?
mecher, lan accepta oferta ei, spunind:
- Da, mi-ar placea. Muljumesc.
O facuse, tiind ca ea era nerabdatoare sa
scape de el, numai sa-i vada izbucnirea din ochii
albatri.
- Am sa mai pun nite carbuni din lada cTnd
o sa pui apa sa fiarba. Se ridica Tn picioare,
savurTnd surpriza de frustrate de pe chipul ei, i
spuse: Crezi ca po|i gasi bucataria de una sin-
gura, domnioara?
Tess ridica privirea i Ti Tntoarse, cu atenjie,
zimbetul batjocoritor.
- E foarte posibil. E doar o casa cu apte
camere, se gTndi ea, nu castelul Edinburgh! Ii
atTrna haina Tn hoi, recunoscatoare caldurii pu-
loverului ei gros.
Pentru ca el era aa o belea, facu o mare
Stapinul insulei
cantitate de ceai, aezind i prajiturelele i biscuijii
descoperiji in dulap. Cind se intoarse cu tava, il
vSzu pe MacLeod in flanel, cu Duke dormind la
picioarele lui. Pentru un barbat uria, se mica cu
o senzualitate fluida, care o surprindea. Un alt
lucru deranjant, se gindi ea. Apoi indrazni sa
arunce o privire in direcjia lui i se incrunta,
intrebindu-se de ce oare era deranjant?
Stind cu el in faja focului i urmarindu-i amu-
zamentul increzut, Tess abia se stapini sa nu
arunce cu ceva prin aer cind servea. Dar cum
voia sa arate cit de bine educata era, in co'm-
parajie cu manierele lui, se controla.
- Lapte? intreba.
- Mda.
Presupuse ca asta insemna da.
- Zahar?
El scutura din cap i ii inmina zaharnija.
Cind el se asigura ca degetele Ii se intilnisera,
Tess zornai cetile, incercind sa potoleasca tre-
murul. Cu un zvicnit, ii trase mina i ii turna ceai
pentru sine.
lan sorbi i ii urmari cu privirea felul grajios in
care se mica i roeaJ a care-i imbujora obrajii.
Era ciudat de atras de aceasta femeie, nu datorita
infaiarii ei surprinzatoare ci pentru ca-i placea
temperamentul ei iute. In plus, era intrigat de ab
senta repulsiei sau a milei fata de irifajiarea lui.
< 23. >
r (
Kimberli Wagner
H n
Dar gtndurile acestea erau primejdioase i inijia-
sera destule jocuri pina acum. Nu avea de gind '
sa se mai tncurce cu vreo femeie. Avea viaja lui,
la care trebuia sa se intoarca, hotari el, ridicTn-
du-se in picioare.
- Duke! striga el i se intoarse spre ea, bu-
curindu-se de expresia ei, uimita. Mii de muljumiri
pentru ceai. Noapte buna.
24 }
Stapinul insulei
O vedea aproape tn fiecare zi. Ea mergea spre
mlatini sau batea J arui pe colina pentru cortul
aceia fragil al ei, pe jumatate deschis ca un pa-
ravtnt, atunci ctnd tl desfacea. Femeia aceasta era
tot timpul tn picioare.
Dupa prima saptamtna observa ca Duke mer
gea deseori cu ea. Parea ca altceva, tn afara de
pulovere, care attrnau pe ea, pantaloni i, uneori,
o haina ca un sac, nu mai tia sa poarte. Aceasta
deghizare tl facea din nou sa se tntrebe de ce sau
de cine se ascundea ea?-
Tess tl vedea i ea. Nu ti spusese ca locul lui
\ 2S >
J
Kimberli Wagner
era chiar peste drum, pujin mai jos. De fapt, era un
fel de conac, dar nu aa de frumos cum ii inchi-
puise ea ca trebuie sa arate reedinja unui laird.
Pentru un barbat cu simjul consecinjelor, ga-
sea ciudat faptul ca el J inea gite i un pore i
chiar o turma mica de oi, pe care Duke o teroriza
fericit. Parea ca petrece foarte mult timp reparind
acareturile i gardurile de pe proprietatea lui. Se
pomenea urmarindu-l, umerii lui incordindu-se
cind cara graunje sau batea pari. chiopatatul lui
parea ca se atenueaza cite pujin in fiecare zi.
Exista un obicei prietenesc pe insula, sa saluji
trecatorii, dar din partea lui primea din cind in
cind o inclinare J eapansfa capului. Asta nu o de-
ranja deloc pe Tess. Era mai mult decit obinuita
cu temperamentul artistic i nu gasea nici un in-
teres in compania lui, cu excepjia zilelor cind il
folosea drept model pentru schijele ei.
Cit despre el, lan era ocupat cu treburile de pe
linga casa ale lui Ranald. Batrinul ii ranise mina,
acoperind cu stuf o casa din Glendale i lan pre-
fera sa faca singur treaba prin preajma propriei
proprietaji decit sa foloseasca pe altcineva.
Apoi, mai era i terapia lui fizica de facut, pina
ce se scurgea timpul pentru noi operajii pe faja.
Nu se gindise niciodata ca ar fi un om superficial,
dar ranile, pe care le suferise faja lui, ii schim-
basera viaja intr-un mod pe care nici nu i-l ima-
/(
Stapinul insulei
' K
ginase. Presa II harjuise pe Aratosul laird din
Skye saptamini de zile dupa accident. Dar, in
sfirit, tirile despre el se perimasera.
Nici nu mai ratacea cu prietenii lui bogaji in
fiecare colt al continentului, fara a manifesta nici
cel mai mic interes faja de propria proprietate. La
inceput, nu putea suferi mila lor. Pe urma, nu
manifesta rabdare faja de absorbirea lor de sine
f faja de risipa lor de talent.
Pina la urma, in izolarea lui, lan incepu sa ara-
te interes real faja de proprietajile familiei lui, i
chiar sa puna castelul la dispozitia turitilor. i,
deodata, viata lui deveni mai interesanta, mai rea-
lizata. Totul se schimbase; singura pata intune-
cata era contactul uman.
tia ca in cele din urma, ar putea arata normal
din nou, cu ajutorul operatiilor viitoare. Dar simtul
de sine se schimbase pentru totdeauna i ar fi
fost afurisit daca ar fi suportat mila prietenilor sau
a cunotinJ elor. Mai mult chiar, ii era sila de umi-
lirea de a fi publicat la loc de frunte in ziarele
Europei, ca un obiect al milei.
Va fi timp destul sa infrunte lumea i sa faca
alegeri noi, atunci cind va fi intreg din nou.
27 y
J
Dupa doua saptamini de facut schije patro-
nilor localului ce servea i ca pota i ca alimen-
tara, Tess se vazu in pozijia de a fi adoptata de
proprietari, J anet i Geordie. Abia atepta tachi-
narile ior dragastoase i propriul scaun linga cal
dura sobei, in majoritatea dupa-amiezilor. De data
aceasta, primele cuvinte pe care le auzi, atunci
cind intra in magazin, au fost:
- Cind a spus Ranald ca va avea loc operajia?
O sa se simta mai bine dupa asta. A, ziua buna,
Tess. Cum te mai descurci, aa ascunsa dupa
deal?
Tess zimbi, aa cum facea intotdeauna la ve-
derea placuta a doamnei de virsta mijlocie, cu o
fire incintatoare, care finea magazinul i ale carei
pulovere aratau de parea ar fi fost scoase din
tipare de catre miini jara astimpar.
- Foarte bine, muljumesc de intrebare, J anet.
Dar nu vreau sa va intrerup...
- Ei, vorbeam i noi despre el i despre vetile
in legatura cu noua lui operate, care o va face.
- Despre el?
Tess Tnghiji momeala. Lui J anet, cea cu obrajii
rumeni, nimic nu-i placea mai mult decit o birfa
buna, iar in scurtul timp de cind se afla pe insula,
Tess invajase mai multe despre genealogiile i
scandalurile de aici, decit tia despre propriile ei
rude.
Kimberli Wagner* _J
v
< 28 >
Stapfnul insulei
- Despre laird, incepu J anet, inminindu-i lui
Tess o gazeta de scandal din Londra cu o foto-
grafie marita pe prima pagina a chipului plin de
cicatrice al lui lan.
- Da nu ne-a spus Angus ca ai mers in ma-
ina cu lairdul de la Kyleakin?
- Ei bine, da, dar... -
- i Angus nu J i-a spus povestea lui, ca sa nu
fii speriata la vederea lui?
- Ei bine, nu, raspunse Tess.
- Sa-i fie ruine, atunci, ca te-a lasat sa-J i faci
griji i sa te miri tot drumul, ca noi tim ca Mac
Leod nu mai e cum era odata. E o poveste trista,
dar dupa cite se spune, e un er'ou. J anet incepu
s-o lamureasea pe Tess, in legatura cu accidentul
lui lan. Se pare ca MacLeod s-a repezit cu capul
inainte intr-o gradina care era in flacari, a salvat
viaja unei fetife i pe cea a mamei ei i a fost
ranit, atunci cind- a sarit de la fereastra etajului al
doilea, impreuna cu copilul. Apoi a fost J intuit de
o grinda desprinsa, care cazuse odata cu ei, i a
fost taiat de geamul ferestrei. i-a rupt piciorul in
patru iocuri, asa a fost, de^i fetifa Meggie, era
nevatamata, afirma J anet bine informata, primind
o micare de aprobare din cap din partea lui
Geordie, ce statea in balansoarul lui de linga
soba.
Prietena apropiata a lui J anet, Elsbeth, se spri-
r a T >
Kimberli Wagner
jinea de tejgheaua foarte lustruita i Ii se alatura
cu nite sunete de cloca.
Cu o frintura de rnemorie, Tess se gindi la
taieturile de pe corpul lui Ben. Avu o reacjie de
injelegere i se intinse spre raftul bine ordonat,
pentru o cana.
- A stat in spital atit de mult timp i totui n-au
putut s-l vindece din cauza unei infecjtii din oase.
Aa o ruine, pentru un flacau atit de ales ca el.
Toate feticanele erau innebunite dupa el, con-
tinua J anet. Mai Jii minte, Elsbeth, ce scandal ,a
mai fost cu fata aceea, Cameron? Vocea ei se
transforma intr-o oapta infiorata. Inchipuie-J i cum
s-a strecurat in patul lui, goala-goluja ca in ziua in
care s-a nascut, doar ca sa afle ca se daduse pe
mina doamnei musafire din casa lui, nimeni alta
decit Fiona Blair! Ce nebunii au mai fost pe
treaba asta! Unii spun ca el s-a logodit cu Fiona
doar ca sa opreasca mistificarile. J anet se in
toarse spre Elsbeth cu o sprinceana ridicata.
Nepoata lui Darla Ramsey lucreaza la spital i i-a
spus lui Darla ca, dupa ce i-au scos bandajele,
Fiona a ramas in camera lui cinci minute, dupa
care a ieit ca o furtuna, logodna fiind desfacuta.
Obraznicatura rizgiiata! i el, care nici nu co-
borise de pe patul de suferinja!
Deci lairdul avea motive pentru amaraciunea
lui, se gindi Tess. Dar acum se faceau lucruri
v
{ 30 y
j
rit Stapinul insulei
uluitoare cu ajutorul chirurgiei plastice. Nu trebuia
sa-i faca griji prea mult timp, pina ce va putea fi
din nou atragator pentru fete.
- J i-ar placea o bucajica de came de vita?
intreba J anet. Geordie al meu a gasit nite cotlete
grozave azi.
- Ar fi minunat, muljumesc, spuse Tess, zim-
bind. Am sa iau doua. J anet i Elsbeth pareau
aa de surprinse i curioase, Incit se trezi bilbiin-
du-se: Ca... ca sa pun una la inghejat, zise Inainte
de a se gindi sa taca. Apoi, ca sa le distraga
atenjia, se uita la patura pe care J anet abia o
pusese alaturi de celelalte, la colecjia din raft. Oh,
J anet! Una noua! E atit de draguja! i chiar era.
Culorile folosite erau nuanjele cejii blinde ale insu
lei, verde i gri-albastru. In Statele Unite se cauta
aa ceva, tii? Chiar ar trebui sa te gtndeti sa le
exportezi.
- Mda, lassie, rise J anet i se intoarse inapoi
spre catastif. Dendata ce-o sa vina pe aici sa-mi
ceara.
Tess li lua la revedere i pleca grabita, gln-
dindu-se ce birfe se puteau nate, daca ar fi sca-
pat vreo vorba.
Se indrepta spre casuja, cind il vazu din nou
pe el. O atepta la poarta, imbracat cu nite blugi
strlmji, un pulover gros i avind o expresie incrun-
tata pe chip, expresie care ar fi putut inspaiminta
Kimberli Wagner
i o roca. Dar Tess Hartley nu era de piatra.
- Laird MacLeod, il intimpina ea pe barbat,
deranjata de faptul ca o facea sa se simta atit de
incomodata, dorindu-i ca el sa dispara din calea
ei. In acelai timp il studie, privindu-i linia nasului
i a sprincenei.
- Doamna Hartley, raspunse el acru. Obser-
vase ca iar ii strinsese claia de par sub palaria
aceea urita. Apoi izbucni, miniat de ultimul motiv
de iritare: Te-am vazut ratacind prin zona. Nimeni
din sat nu s-a gindit sa te avertizeze in privinja
imprejurimilor, sau tji etalezi pur i simplu inde
pendent ta de yanchee?
Tess ii apleca intr-o parte capul, ii incleta
maxilarul i numara pina la apte, inainte de a
trece pe linga el mormaind:
- Eti intr-adevar cel mai nepoliticos barbat
din lume! il apostrofa ea, in timp ce se intreba de
ce era oare atit de atrasa de el, cind, de fapt, ar fi
trebuit sa-i provoace repulsie?
- N-am terminat cu tine, domnioara!
Glasul veni din spatele ei. Tess ii aranja ali-
mentele i deschise ua, apoi o inchise dupa ea.
Din nefericire, barbatul deschise pur i simplu ua
i intra in casa. Tess se rasuci, gata sa-i dea o
replica, dar mai inainte de a scoate o vorba, el
continua:
- Atita timp cit vei lua ciinele meu cu tine, vei
i 32 \
J
Stapinul insulei
j ^
avea o grija, te rog. Cind pleci sa rataceti, urma-
rete te rog drumul. Habar n-ai cind poate sa se
lase ceafa. i ia asta cu tine. Azvirli intr-un coif,
linga ua, un toTag lung, cioplit. Ca sa simji pa-
mintul cind eti in smircul cu muchi de turba.
- Abia mi-ai spus sa nu ma abat din drum,
protesta Tess, incruntindu-se.
- Da, aa am zis. Gigantul necioplit ii incru-
cia brajele pe pieptul lat. Doar tiu prea bine ca
n-ai simjul rajiunii.
i cu acestea, se intoarse i se indeparta, stri-
gindu-l de citeva ori pe Duke.
Urmatoarele zile adusera pentru Tess un soi
de muljumire, sentiment pe care nu credea
ca il va mai simji vreodata. Chihlimbarul ferigilor
uscate i galbenul frunzelor era un complement
perfect pentru cerul gri de iarna i pentru iarba
deasa i verde. Se plimba cu toiagul, cu Duke
i cu suportul pentru schije, umplind paginile cu
descrierea viejii de pe insula, care o facea, intr-un
fel, sa se simta ca fiind iar o parte a iumii. Facea
schije nenumarate, pierduta in imaginile roman-
tice ale insulei i a oamenilor ei.
Zilele ei luara o noua turnura. Se trezea inainte
( j* L >
J
de rasaritul soarelui, care aparea mult mai tirziu
iama. In timpul cit era intuneric, ii planuia munca,
ce sa schijeze, sau facea un drum pina la ruinele
vechii mori, sau cerceta piriiaul care curgea in
uvoi cristalin prin spatele casei.
Intr-un fel, imaginajia ii revenise la viaja. Poate
era din cauza ca o facea fara interferenja amabila
a celor dragi de acasa, poate din cauza izolarii
din noua viaja, sau tentativelor de prietenii pe
care le lega in sat, cu oameni care nu tiau nimic
despre faima sau despre trecutul ei.
Putea sa Schijeze, dar nu putea sa picteze.
Nopjile de vineri i le petrecea jucind carji cu
J anet i cu prietenii ei; il invaja pe Duke nite
comenzi de baza i, ocind-o chiar pe ea, invaja
sa gateasca la sfatul proprietarului i efului hanu-
lui din localitate, o englezoaica pe care o chema
Betty Doon.
Apoi veni data zilei accidentului care ii schim
base pentru totdeauna lumea ei. Doi ani, i inca
mai tremura la gindul ca trebuia sa treaca de ziua
aceea plina de amintiri. Nu afipise pina aproape
de ora cinci dimineaja i, cind se trezi, intr-un
tirziu, o facu cu sentimentul ca ceva nu era in
regula. Frecindu-i ochii, ii dadu seama ce era i
muchii pieptului i se incordara.
De dimineaja ipcerca sa schijeze, apoi se
plimba prin casa. Incepu sa simta sub pleoape
i Kimberli Wagner
Ci T >
r i
Stapinul insulei
1 \
lacrimi fierbinji. Dupa-amiaza, iei sa se plimbe.
Dei, de obicei era insojita de Duke, azi nu fluiera
dupa el. Nu avea nevoie nici macar de compania
lui.
La inceput, nu se abatu din drum, dar apoi
se strecura printr-un gard i hoinari pe o pajite,
mergind pe urmele unei turme de oi. Mintea ii era
plina de imagini ale trecutului incit pierdu no-
J iunea timpului. Apoi auzi un behait slab. Tess
incerca sa detecteze de unde venea sunetul. In-
torcindu-se, vazu un mieluj alb, care se agita in
mocirla mlatinii. Mama lui scotea sunete de dis-
perare i inclina capul.
Mergind inainte, Tess descoperi pamintul moale
sub picioarele ei i ploaia incepu sa cada. Inal-
J indu-i privirea, ii dadu seama ca trebuie sa fi
trecut de ora patru i era inca departe de drumul
spre casa. i mai rau. uitase de toiagul dat de
MacLeod.
Cind el o gasi, Tess era incontienta, prinsa in
mlatina, aproape pina la talie. lan n-ar fi gasit-o
niciodata, daca n-ar fi fost Duke. Nu erau la o
distanja mai mare de o jumatate de mila de casa,
dar animalul nating tot tragea spre mlatina, fara
G D
a |ine seama de comenzile lui lan. Exasperat, lan
il urma.
Cind o vazu prima data, ramase blocat, pentru
ca era acoperita de noroi, iar chipul ii era pa lid.
Se intinse sa-i atinga obrazul i vazu ca pielea ii
era rece ca gheaja. Pina ce o trase afara din
mlatina i o duse inapoi acasa, se facuse intu-
neric \ se pornise o vijelie de iarna.
Ajuns in dormitorul lui, o intinse pe cuvertura
i o lasa acolo, pina ce dadu drumul la apa in
cada. Cind se intoarse, ii acorda o privire evalua-
toare.
Parul ii atirna incilcit pe un umar. Ochii ii tinea
inchii, genele ii erau lungi i inglodate. Pometii ii
erau iei|i in evidenta, pielea pala ca frica, con-
trastind cu gura roie i plina. Era singura pata de
culoare de pe chipul ei.
Micindu-se cit putea de repede, lan o dez-
braca, fara a J ine seama de murmurele ei. Dar
cind ajunse la sutienul din dantela^roz i la chiloti,
micarea miinilor ii incetini ritmul. Intins in faja lui,
era corpul cel mai frumos pe care-1 vazuse vreo-
data. Voluptos, perfect, parea a fi fantezia ori-
carui barbat trecut de virsta pubertajii.
Chiar acoperita cu noroi, pielea ei avea stra-
lucirea satinului lucios. Vizibili prin dantela roz,
sinii erau inalji i plini, aproape prea mari pentru
talia ei zvelta. oldurile duceau spre o talie'im-
( Kimberli Wagner J ->
posibil de ingusta i, mai era i surpriza oferita
de coapsele pline, senzuale. Imaginea ei il fa
cea pur i simplu sa roeasca precum un putan,
excitindu-l.
O lovitura de fulger il readuse la realitate. Fe
meia avea febra mare, iar doctorul Hamish,
ii petrecea sfTriturile de saptamina departe de
insula, lan trebuia sa-i menjina.starea de sanatate
stabila pina dimineaja. Hipotermia era cel mai
mare inamic al lui. Trebuia sa o incalzeasca, i
inca repede.
O dezbraca i de restul de lucruri doar ca sa
fie i mai mult distras de coapsele ei feminine,
rotunjite \ de triunghiul intunecat de par cre|
dintre picioarele ei. Apoi vazu ca pielea i se fa
cuse ca de gaina.
lan o ridica in braje i o duse in baie. Cind o
lasa in cada, ea tremura involuntar i clipi, cu
privirea ratacita.
- Doamna Hartley? se apleca spre ea lan, ca
sa-i vada chipOI. Tess?
- Mielul e in siguranja cu mama lui, opti ea.
Ochii ii erau atit de dilataji, incit pareau aproape
negri-albatri.
O privi cum mai clipete o data i ii inchide.
Capul ei se lasa intr-o parte.
Asigurindu-se ca ea nu aluneca, apuca bu-
retele de baie i il freca cu sapun. Trebuia sa dea
--------------------------- b 37 )----------------------------J
I Stapinul insulei )n
jos de pe ea murdaria i sa o bage intr-un pat
cald. lan ii freca fa|a i gitul, apoi privirea ii alu-
neca spre sini. Erau rotunzi i voluptoi, cu bum-
biori conici, de o culoare de coral, delicata. Nu
mai vazuse sfircuri aa de frumoase.
Gura i se usca. Aproape simji urma lor pe
limba.
Ignorind durerea arzatoare dintre picioare, ii
apuca incheietura miinii i incepu sa-i sapuneasca
brajul, cu micari repezi, eficiente. Degetul mare
inainta i se retragea, apoi ii intoarse palma in
lumina, intrebindu-se ce simfise acolo.
Inima i se opri, intr-un oc puternic, ^poi incepu
din nou sa bata intr-un ritm neregulat. Timpul ii
incetini i el micarea cind degetul lui cel mare
mingiie uor liniile albe, subjiri. Se intinse dupa
cealalta incheietura i descoperi aceleai semne.
Apoi inghiji cu greutate i ii lasa atent brajul la loc
in apa calduja.
0 furie ciudata ii fierbea in vene, intrebindu-se
ce secrete ar putea aduce o femeie tinara, fru-
moasa, in pragul sinuciderii. Astazi voise sa se
sinucida? Mersese in mlatina, sperind sa nu se
mai htoarca?
Ei, la naiba, i sa fie el afurisit daca va lasa ca
aa ceva sa se intimplel Nu pe insula lui! Ochii lui
verzi erau duri ca i pietrele pre|ioase. Mai turna
apa pe corpul ei, o sapuni repede i ii clati parul.
Kimberli Wagner J
Stapinul insulei
Dar trebui sa o sprijine de el, ca sa nu mai
alunece. Pina ce scoase dopul de la cada, era
aproape la fel de ud ca ea. O usca cu prosopul,
apoi o puse in nite cearceafuri i ii usca parul.
Se indepartase de ea doar citeva clipe, cit
sa-i schimbe hainele, dar cind se intoarse linga
ea, constata ca deja febra ii crescuse foarte mult.
Injurind nervos, lua aspirina i apa; J inind-o, o
facu sa inghita de doua ori. Ii dadea seama ca
era numai pe jumatate conftienta de ceea ce o
inconjura. Gindindu-se ca prioritatea lui era s-o
scape de febra, umplu cada cu apa rece i apuca
buretele de baie.
Dind la o parte cuverturile, puse pe linga ea
prosoape. Apoi umezi buretele i il trecu peste
corpul ei, evitind sfircurile ademenitoare i trecind
peste coapse, ocolind curba taliei.
Cind ea ii mica oldurile incontient, el ii uda
cu buretele coapsele i pulpele. Ea gemu, aple-
cindu-i genunchiui intr-o parte, deschizindu-se
privirii lui. li mica iar oldurile, intr-o uoara in-
cercare de a le ridica, murmurind ceva ce el nu
injelese.
ocat, lan simji picaturi de transpirajie la tim-
ple, vazind cum bumbiorii ei frumoi se intareau
i mai mult i pieptul i se ridica in respirajii pro-
funde, neregulate. Ochii ii erau tot inchii, doar
buzele roii, pline, erau desfacute intr-un oftat
v
i 39 )
J
- ! Kimberli Wagner Ix
adinc.
lan strinse din dinji i o uda cu buretele pina
ce corpul incepu sa aiba o temperatura normala.
Inghijind cu greu, trase cuvertura la loc, acope-
rindu-i corpul mult prea tentant.
Trebuia sa se asigure ca motivul starii ei de
semicontienJ a era extenuarea. Daca aluneca in
stare de coma, nu tia cum sa o mai ajute. Luin-
du-i in palma obrazul moale, lan o striga:
- Tess, spuse el cu o voce rugatoare. Cum ea
nu-i raspunse, el o scutura uurel. Tess! Treze-
te-te, acum!
Ofta de uurare cind o vazu fluturind din gene.
Ea murmura:
- Obosita. E cald acum.
- Asta e bine. Poji dormi, dar deschide pujin
ochii i spune-mi cum te cheama. Aproape il pufni
risul cind ea ii strimba faja cu o iritare copila-
reasca la auzul comenzii, dar el era hotarit. Haide,
te rpg, deschideji ochii frumoi.
Intr-un tirziu, ea il asculta. Clipind greu la in-
ceput, ea incerca sa-i ridice mina la faja, dar i se
paru grea.
- Cum te cheama?
- Tess. Hartley. Ea se incrunta iar. Nu ma cu-
noti?
El rise uurel.
- Da, te cunosc. Cum te simji, lass?
Stapinul insulei
- Fierbinte...somnoroasa.
- Atunci e bine. Poji sa dormi acum.
- Bine, raspunse ea simplu.
Dupa ce o mai controla un moment, se duse
sa-i toarne pujin whisky. Scutura din cap, tn-
cerctnd sa indeparteze din minte imaginea frii-
musejii care era intinsa tn patul lui.
De ce oare se ascundea sub pulovere largi i
pantaloni barbateti evazaji? Ii aminti de mate-
rialele cusute la talia blugilor cu impunsaturi dese,
de amator. Probabil trebuise sa fi facut asta cu
toate hainele ei. Avea vreo legatura cu semnele
de la tncheietura miinii? Oare ti era frica de bar-
baji? Asta sa fi fost? Sau poate ti ura.
La naiba! Nici nu conta ce probleme avea fe
meia aceasta. Dimineaja va pleca, lastndu-l cu
amintirea corpului ei delicios. Sarcina lui era
sa-i scada febra i, cu o incruntatura pe chip, ti
dadu seama ca era nevoie sa-i dea ceva lichide.
In urmatoarele trei ore, Tess oscila intre o cal
dura sufocanta i o raceala tremuratoare. 0 uda
cu buretele tn mod repetat, tntorctnd-o pe burta,
pentru a-i racori spatele i picioarele. Era la fel de
incintatoare i din acest unghi, observa el, avtnd
un spate lung, curbat i un fundulej tn forma de
inimioara, pe care-1 gasea foarte tentant. O tn
toarse din nou invers i o acoperi cu cuvertura i
cu trei paturi. Apoi o forja sa mai ia aspirina, ceti
v
\ 41 )
,( Kimberli Wagner }x
cu ceai cald i pahar dupa pahar cu limonada.
Uneori, ea parea doar confuza, alteori complet
incontienta de ceea ce se intimpla. In timpul
nopjtii, ea gemu i ofta, luptindu-se impotriva unor
lucruri inexistente, strigind pe cineva cu numele
de Ben, piha ce lan nu mai putu suporta i o
aduse mai aproape de el. O legana, mingiind-o
pe parul incilcit. Apoi ea Incepu sa tremure i el o
inveli mai bine cu paturile. O J inu strins ptna ce
frigurile trecura.
Intr-un ttrziu, Tess se ridica tn capul oaselor i
dadu la o parte paturile, micindu-se sa puna pi
cioarele pe podea. Clipea din ochi, de parea ar fi
vrut sa-i limpezeasca vederea.
- A, nu, lassie, se repezi lan din scaunul pe
care il trasese linga pat. Nu trebuie sa te dai jos
din pat. O impinse de umeri tnapoi.
Ea parea amejita, dar hotarita, i murmura:
- La baie.
- O... da, raspunse el, dindu-i seama ca tre
buie sa o ajute. Asta-i destul de uor, o asigura
el, ridicind-o tn braje. La urma urmei, era inca o
intimitate intre ei.
Cind o aduse inapoi in pat, era epuizata i ii
J inea capul sprijinit de umarul lui. Dormi timp de
doua ore. La ivirea zorilor, ea ii dadu inca o data
paturile la o parte, lan se ridica i ii puse o mina
pe frunte. Era calda, dar nu ca inainte. Acum putea
V.
Stapinul insulei
doar sa o racoreasca cu buretele i sa-i dea
aspirina.
Ii afunda degetele in paharul cu apa rece i ii
contura buzele cu o bucajica de gheafa.
Ea ofta i ii intoarse capul spre el. Cu ochii
inchii, se intinse dupa mina lui i gheaja ii cazu
in par. Incredibil, incepu sa-i traga brajul in jos,
spre sini. Cu un gest moale, ii apasa palma pe
corpul ei.
Cu obrajii inflacaraji, cu o expresie torturata pe
chip, lan simfi caldura bumbiorilor crescind in
palma lui. Inchise ochii, in efortul de a-i recitiga
controlul, dar la vederea ei, la auzul respirajiei ei
nerabdatoare, se trezi in culmea unei stari de ex-
citare, pe care nu o mai simjise de mult, mult
timp.
lan ramase dus, apoi inchise iar ochii. La
naiba, avea nevoie de aer!
Hotarit sa-i termine sarcina, ii smulse mina,
nejinind seama de strigatul ei de pierdere. Cu
micari repezi, ii umezi cu buretele pielea calda
iar i iar, pina* ce, intr-un tirziu, ea incepu sa se
racoreasca. 0 usca cu un prosop aspru, incintat
de culoarea sanatoasa, de nuanfa piersicii, care-i
revenea tenului. Apoi, uitindu-se la ea, o aco-
peri cu paturile pina la git i le puse bine in jurul
ei, inainte de a intra in baie pentru un du in-
viorator.
43 y
J
Kimberli Wagner
Cind se intoarse, fruntea ei era rece, iar res-
pirajia i pulsul erau, in sfirit, normalizate. Cu un
scurt mormait satisfacut, trase un scaun aproape
de pat. Ii privi chipul pal, pina ce incepu din nou
sa murmure in somn:
- Nu... Ben... ajuta-ma! scincea neajutorata,
luptindu-se cu paturile. lan statea pe marginea
patului i ii netezea pe spate parul moale. Cu
degetele mari ii masa obrajii, indepartindu-i la-
crimile.
- Nu ma parasil Vocea era agonizanta, zdro-
bitoare. lan o lua in braje, linitind-o cu vorbe
dulci i cu miini dezmierdatoare. Dupa citeva mi
nute, ea paru sa raspunda, dar de indata ce el
incepu sa se retraga, ea se vinzoli pina ce-l finu
iar aproape de ea. Cedind, el veni pe pat linga
ea. Tess se intoarse imediat sa-i puna capul
pe umarul lui, cu brajul azvirlit pe pieptul lui.
Vise, vise intunecate o bintuiau. Mai intii era
izbitura care ii luase de linga ea pe Ben i pe
copilaul lor nenascut. Cu incetinitorul, revazu to
tul intimplindu-se. Doua faruri care cotira brusc
spre ei... fara a-i ramine timp lui Ben ca sa se
fereasca, sa o protejeze. Mai ramasese timp doar
( . * L )
Stapinul insulei
pentru o ultima privire torturata din ochii lui de
culoarea coniacului i ea simji toata dragostea lui
tn acel moment. Apoi veni ciocnirea metalului
de metal, scrinetul rojilor i zgomotul de sticla
sparta. Tess simjise cum corpul ti era strivit de
Centura de siguranja i pe urma... nimic.
Dupa aceea veni un alt vis, unul cu o caldura
insuportabila Tnctt nu putea nici macar sa strige.
Mtini linititoare erau urmate de o apa racoroasa
pe corpul ei. Alteori, miinile acelea o excitau,
scojtnd-o din lumea viselor, factnd-o sa arda din
cauza unui alt fel de foe. De ce nu tncetau? De ce
nu o lasau tn pace? Visul revenea iar i iar. Uneori
vedea o claie de par tn neortnduiala i nite ochi
de culoarea smaraldelor, cu o expresie fioroasa,
uneori auzea murmure tncurajatoare.
Deveni contienta de mirosul cald de mosc,
mirosul de piele de barbat. Tess cauta sa obfina
mai mult din bogafia lui, apropiindu-se ptna ce
gura ei atinse gttul unui barbat.
Cu un singur braj eliberat, ea se vtnzoli in
cearceafurile paturii, simfind nevoia de a fi mai
aproape. Sftrcurile i se tntarira de placere i ofta,
aproape afipind la loc. Dar chiar ctnd tncepu sa
mojaie, degetele ei mai trecura o data prin on-
duleurile lungi ale parului lui. Lung, moale...
lung..., tn loc de scurt i crep
Ochii i se deschisera larg; intra tn panica,
:---------------- C * l )----------- -----------'
Kimberli Wagner
vazind un git puternic i musculos, un piept aco-
perit cu un par crej, rocat-inchis, sub o camaa
bleu. Ridicindu-i incet privirea, vazu trasaturile
unor falci bine conturate, un nas putemic, drept,
o sprinceana arcuita i gene dese. Ii observa
gura plina i senzuala, parul lung, des.
O parte a chipului lui era plina de cicatrice.
- O, Doamne! striga Tess ascujit. Se sprijini cu
palma in pieptul lui, incercind sa se ridice. Dar era
atit de slabita, incit cazu la loc pe el.
lan se trezi i o privi in ochii albatri, adinci,
vazind acolo confuzia i stinjeneala. Apoi privirea i
se plimba pe trupul ei, observindu-i sfircul intarit
i felul in care oldul ei ii apasa barbajia, prin
patura.
- Te rog, opti ea raguit, da-mi drumul.
li deschise brajele i ea se rostogoli pe spate,
tragind in sus de patura.
- Ce...?! J ipa ea uimita.
- Te-am gasit in smircul mlatinos. De fapt,
ciinele te-a gasit. lan ii trecu mina mare peste
chip, intr-o micare ostenita. Noaptea ai avut fe
bra mare. Cum te simji?
- Slabita. Trase de cearceaf, reuind sa-l ridice.
Incerca sa zimbeasca: Ridicol.
- Da, mormai lan, minia crescindu-i, pe ma
sura ce se trezea. Asta-i destul de adevarat! Ce
faceai acolo, la lasarea intunericului? Nu te-am
v
| 46 >
Stapinul insulei
avertizat ca e primejdios?
Tess era prea atragatoare, aa cum statea Tn-
tinsa pe spate pe albeaja rigida a cearceafurilor.
Gindul la cit de aproape fusese de o boala se-
rioasa sau de moarte, Tl cutremura intr-un fel care
nu-i placu.
- Am pierdut nojiunea timpului, se bTlbTi ea,
dindu-i la o parte parul din ochi. i am auzit un
sunet... un miel. !i ridica privirea. Trebuia sa fac
ceva. Era prins Tncursa.
- A, da! Grozava scuza! lan se ridica. Tncapul
oaselor i dadu la o parte cuverturile. Salvezi un
miel i te prinzi tu Tncursa! i daca n-a fi venit
eu... daca prostujul ala de dine n-ar fi alergat
dupa mirosul tau... De ce naiba te-ai dus acolo?
Respira greu, TncercTnd sa-i controleze emojiile.
Cu dificultate, ea raspunse:
- A fost o aniversarie... nefericita pentru mine,
spuse ea, TntrebTndu-se de ce avea nevoie ca el
sa o Tnjeleaga. Doi ani.
lan statu nemicat, apoi se apleca spre ea i Ti
apuca cu bITndeJ e Tncheietura mTinii, TntorcTnd la
lumina cicatricele fine.
- Aa de nefericita? Tntreba el amabil.
Tnghiji greu, cTnd vazu lacrimile umplTndu-i
ochii a!batri ca marea.
Ea clatina din cap i apoi izbucni:
- Am vrut i eu sa mor... el m-a parasit... ei
------------------------------ < 5 D -------------------------------
Kimberli Wagner
m-au parasit... atit de - cuvintele ti erau inabuite
de disperare i minie - ...singura.
Cu un sunet de nerabdare, el se apleca, lun-
gindu-se pentru a o lua in braje.
- Haide, lassie, ti opti el in par. Te rog, spune
tot..
Era atit de cald, atit de reconfortant. Chiar i
mirosul lui era odihnitor i mingnerile brajelor mari
ii produceau emojii de o mare intensitate. Plinse
in hohote pe umarul lui.
Nefiind contient de fiorul ce-l strabatea, lan
incerca s-o liniteasca, depunindu-i uoare saru-
tari pe timple. Ea se strinse mai aproape dintr-un
instinct primar. Cind ii inalja barbia, el ii atinse
gura aceea ademenitoare i ea suspina.
Era un sarut de recunoatere, nu unul strain.
Fierbinte i dulce, buzele i se micau incet, dez-
mierdator i o alina, pina ce ea se simji in sigu-
ranja. Pentru moment, el o incuraja, lasind o
ansa pentru amindoi. Limba lui cauta intrarea i
explora, dezmierdind. Respirajia i se ingreuna i
pulsul ei se accelera, facind-o sa amejeasca. Dar
dupa citeva secunde, lan se retrase: voia mai
mult decit sarutari, dar starea de slabiciune a lui
Tess il opri.
Ii lasa privirea asupra ei i ea fu copleita de
frumusefea ochilor lui verzi, limpezi. Un val de
slabiciune o trecu i ea se lasa in brajele lui. Daca
s----------------------------C 48 ) ---------------------------
r (
Stapinul insulei
atunci i-ar fi ridicat privirea, ar fi vazut in ochii lui
tandre|ea.
Tess dormi cam o ora. Ochii ii erau ingreunafi,
dar se deschisera totui i clipira. lan statea in
picioare, in fafa ei, J inind in miini ceva ce parea un
tricou de fotbalist, uria.
- Ne jucam de-a imbracatelea pentru domnul
doctor? Acum chiar ii zimbea! Era un zimbet pe o
singura parte i un pic cam nesigur, dar cu cer-
titudine era un zimbet. Vrei sa te ridici in capul
oaselor?
Mina lui calda ii susjinea umerii, ajutind-o sa
se ridice.- Simji cum atingerea lui o strabatu ca
un curent electric, trezindu-i interesul senzual, pe
care credea ca nu mai e in stare sa-l simta.
Tess continua sa-i J ina privirea coborita, ve-
rificind daca mai J inea patura in locurile stra-
tegice.
lan ii conduse o mina, apoi pe cealalta prin
minecile largi i Tess tremura cind degetele lui o
atinsera. Ii privi fluturarea uoara a coamei de par
rou, cind se apleca sa infoaie pernele. Mirosul lui
era masculin. Umplea aerul din jurul ei.
Degetele lui atinsera in treacat ceafa cind ii
G D
scoase parul prins sub gulerul tricoului. Nu se
putu abjine sa nu tl frece pujin intre degete, aa
matasos cum era.
Doctorul Maclnnes era un barbat amabil, cam
grasuj, cu o claie de par argintiu i cu sprincene
carunte. La fiecare stadiu al examinarii scotea su-
nete grave din git i, intr-un tirziu, tui pujin ca sa
arate ca a terminat.
lan se plimbase nerabdator in hoi, cit doctorul
o examina pe Tess. Cind ua ii fu deschisa, el
intra, cu o privire intrebatpare pe chip.
- Cum te mai simji acum?
Maclnnes ii plimba privirea lui de doctor asu
pra obrazului lui lan.
- Nu te ingrijora de mine, Hamish, spuse lan.
Intra nerabdator in camera i se aeza la capatul
patului. Cum se simte lass?
Hamish Maclnnes ii ingadui un zimbet. Ob-
serva ca lan era interesat de altceva decit de pro-
priile necazuri. Asta era destul.
- Febra a fost rezultatul hipotermiei, aa cum
te-ai gindit, afirma doctorul. Acum o sa-i dam tra-
tamentui obinuit. Ai ingrijit-o de minune, lan. O
licarire ii aprinse ochii. Poate am sa te recomand
in consiliul pentru urgenje.
Tess auzi schimbul de replici dintre cei doi
barbaji i ii dadu seama ca ii lega o lunga prie-
tenie.
Kimberli Wagner ______)
1 50 ^
s- ' Stapinul insulei
- Poate o sa cautam un doctor care sa stea
weekend-urile pe insula, ameninja lan grav, dei
Hamish fusese medicul familiei de patruzeci de
ani i ar fi fost nevoie de ceva mai mult decit o
armata pentru a-l muta din loc.
Hamish il privi pe barbatul pe care-1 cunotea
de o viaja i vazu ca intr-un fel mersese prea
departe. Era aici ceva mai mult decit banuise el.
Atunci redeveni omul-doctor.
- Odihna la pat, trei-patru zile. Starea aceasta
o sa se transforme intr-un git inflamat i o con-
gestie, dei am sa-jr las un antibiotic. Daca va
aparea i o tuse puternica sau o respirajie grea,
trebuie sa ma sunaji imediat. La inceput o sa fie
cam slabita, din cauza febrei. Multe lichide. Leag-o
de pat daca e nevoie, dar J ine-o acolo. Daca re
vine febra, chemaji-ma.
- Doctore! Tess fu scandalizata de tratamentul
de care beneficia, de parea ar fi fost invizibila; ura
ideea de a i se incredinja lui MacLeod raspun-
derea pentru ea. A vrea sa merg acasa. Stau
vizavi i ma simt bine. Cu siguranja pot sa am
grija de mine.
Doctorul Maclnnes se incrunta la ea i ii
aminti de cicatricele de la incheieturile miinilor.
- Lassie, ai auzit vreodata de hipotermie? tii
ca ai trecut pe linga moarte? intreba el sec. Daca
nu ai fi fost gasita la timp i daca lan nu ar fi tiut
Kimberli Wagner
cum sa te ingrijeasca i cum sa-J i scada febra nu
tiu, zau, cum ai fi supraviefuit. O privi cum ab-
soarbe informajiiie i rasufla uurat, vazind ca in-
J elegea. Ii lua palma. Impinge, ii ceru el.
- Ce... ce? Era uimita, inca ocata de ce i se
spusese.
- Vreau sa ma impingi cu forja, mina in mina.
Cind ea ezita, el ii ceru: Fa-ol
Sprincenele lui stufoase se impreunara.
Aa ca o facu. Chiar i Tess putea recunoate
ca nu avea forja in miini. Incerca din nou, cu un
efort agonizant, dar nu putu mai mult.
- Trei sau patru zile la pat, diagnostics doc
torul cu hotarire. II privi pe lan. Daca ai vreo pro
blema cu acomodarea fetei, voi solicita o sora
medicala.
lan se ridica in picioare.
- Nu, nu poate fi vorba de aa ceva, Hamish.
Am sa am eu grija de ea, fara nici o discufie. Ai
priceput?
- Da, raspunse Hamish fericit. Am priceput.
Stapmul insulei
In secunda in care lan se intoarse, dupa ce il
condusese pe doctor, Tess incepu sa protesteze.
- Ma due acasa!
- Nu, raspunse el.
Ea se lupta sa se ridice intr-un cot.
- Vorbesc serios, laird MacLeod...
- lan, o intrerupse el cu o inclinare a capului.
- lan, se corecta ea. Ma due acasa.
- Ai auzit ce-a spus doctorul. In citeva zile ai
sa fii in putere sa ai grija singura de tine.
lan aduna prosoapele umede i murdare, ras-
pindite pe podea, ca o camerista indatoritoare,
G D -
pai irr. baie i le ingramadi tn coul pentru rufe
murdare.
- Nu pot sa deranjez. Daca ma ajuji sa ajung
acasa, voi aranja sa chem o sora medicala, spu
se Tess cu hotarire, fncletfndu-i pumnii i dorin-
du-i sa aiba mai multa putere.
- Nu tnjelegi. lan se tnapoie in dormitor. 0 privi
direct in ochi, puntndu-i miinile in olduri. Daca
ziarele dau de afacerea asta, n-o sa ne lase in
pace saptamini de zile. N-ai idee despre ce fel de
lucruri pot sa scrie, despre tine, despre mine, de
spre noi impreuna. Singura cale de a salva si-
tuafia este sa prevenim birfa. Nu eti bolnava.
Niciodata n-ai fost bolnava. N-ai fost niciodata in
casa mea noaptea. Callie, femeia care face curat
pentru mine, vine in weekend. Dei e discreta, nu
e nevoie sa o amestecam. Ptna atunci o sa fii
acasa. Ea ii ridica privirea, uimita de hotarirea lui
ferma. Daca vrei sa ma rasplateti pentru ca fi-am
salvat viaja, facu el o pauza, minios pe sine,
. pentru ca tia ca asta era antaj, atunci eti in-
vitata mea. In citeva i\\e ai sa uiji de asta. Dar
acum, daca chemi o sora medicala, o sa iasa
prea multe vorbe. Adauga cu un glas monoton,
obraznic: Eu sint subiectul favorit de bTrfa zilele
astea. Am avut parte de reporteri 'fi de oapte tot
anul trecut, ca sa nu mai spunem ca eti prea
slabita, ca sa faci faja unui personal medical.
ri Kimberli Wagner )^
^( Stapfnul insulei /N
Deci, ai sa stai aici ptna ce doctorul ne spune ca
eti bine i amindoi sintem protejaji. Hamish tie
i el asta. N-avem de ales, lass.
Tess tl privi cu netncredere. Era attt de obi-
nuita ca sa aiba propriul control asupra viejii ei.
- Vrei sa spui ca, efectiv, ai tncerca sa ma
opreti sa ma Tntorc acasa?
- Da, raspunse el. Aa e mai bine. Apoi clipi
din ochi spre ea: i fac o.supa de pui i orz
grozaval
Tess nu era fericita. Niciodata nu se mai sim-
J ise atit de neajutorata i singurul lucru pe care-1
putea face pentru a remedia situajia era sa doar-
ma. lan Ti facea aparijia cu o regularitate stfnje-
nitoare, atunci cind avea nevoie de ajutor la baie,
sau sa mantnce. Tremura la gindul ca el o crono-
metra, caci de indata ce indeparta cuverturile, el
aparea sa o ajute. i ti asumase intr-un fel sar-
cina de a fi un servitor favorit, purtindu-se de
parea rostul viejii lui ar fi fost sa-i indeplineasca
toate dorinjele.
0 innebunea.
Ura ideea de a nu mai avea control asupra
viejii ei i, mai ales, ca acesta sa-i fie incredinjat
altcuiva, adica lui lan MacLeod. Era furios, im-
punator, hotarrt i se implica. Dar se comporta i
intr-un fel in care o uimea total. Devenise un in-
ger, era sigura. Un inger deghizat, pentru ca nu
scapase de metodele lui indrazneje, dar acum le
folosea ca sa se asigure ca ea ii bea sucul, ca
ii termina mincarea i ii lua medicamentele. 0
aproviziona cu cutii de pinze i o distra noaptea,
jucind carji sau privind impreuna la televizor, min-
giindu-i blana moale a lui Duke. De ce? se intreba
ea.
Intimitatea deplina o enerva, dei el o trata atit
de impersonal, incit ea abia daca avea motiv sa
se supere din cauza atenpor lui, totul fiind in-
deplinit pentru confortul i bunastarea ei. Nu era
vina lui ca, cu cit se simjea ea mai bine, cu atit
incepea sa se gindeasca la trupul lui puternic,
frumos.
In casa, el purta camai flanelate sau maiouri
moi, cu mined lungi. Pe sub ele, muchii lui se
contractau la fiecare micare. Ea parea ca a-
teapta aceste momente, ca un copil o prajiturica.
Corpul ei reacjiona intr-un fel in care nu era
obinuita i nu-i placea. Ce prostie, se gindi ea.
Era doar din cauza ca era prea slabita.
lan ii susjinea ceafa cind ea sorbea pahare
nenumarate de apa. Se obinuise cu atingerea
lui. Ii verifica pulsul i temperatura, o ducea pina
ri Kimberli Wagner In
( ~ 56~>
Stapinul insulei
la ua baii i atepta afara ca un gentleman, cum
nu pretinsese ca este.
Cind Tess se vazu schijindu-i portretul cu de
getul pe cuvertura, tiu ca era in bucluc.
- Ai familie sau prieteni pe care vrei sa-i anun-
J am? o intreba el odata. Ea paru uluita. Ca sa-i
anunjam ca te sim|i bine, incheie el.
Raspunsul ei fu o licarire de zimbet.
- Nu. tiu ca ma descurc singura.
- Nu cred ca am mai cunoscut un pictor vreo-
data, ti spuse el.
Tess facu o grimasa.
- Unul care nu picteaza... momentan.
- Nu? intreba el, incercind sa nu insiste prea
mult, dei dorea sa tie totul despre ea.
- Nu.
- Nu prea mi-ai povestit despre asta. Ochii lui
verzi o priveau tandru. Cind ai fost bolnava, tot
strigai pe cineva cu numele de Ben.
Tess ii feri privirea, cu o expresie de tristefe
pe chip i lan se uri ca a facut-o sa-i aminteasca.
Abia deschisese gura sa-i spuna ca nu era treaba
lui, cind se intoarse spre el.
- Ben a fost sojul meu, spuse ea incet. A fost
omorit, impreuna cu copilul nostru, intr-un accident
de maina.
- Doamne sfinte! spuse lan, cu ochii plini de
compasiune. Imi pare rau, Tess, Nu trebuia sa fi
--------------------------- ----------------------------------------------
intrebat.
- Nu, e in regula. Ea ii terse o lacrima. Au
trecut doi ani. N-am mai vorbit de asta.
- Ce virsta avea copilul? intreba el blind, gin-
dindu-se eft de dificil trebuie sa-i fi fost dupa
aceea sa traiasca.
Tess il privi i clipi.
- Nu era nascut inca. Avea doar ase luni.
lan ii pierdu rasuflarea, ii cauta mina i o
strinse tare.
- Ranile mele par aa de mici, in comparajie
cu ale tale.
Tess ii zimbi trist i dadu din umeri.
- Rana e rana. Ii apleca pujin capul: Te de-
ranjeaza rau cicatricele tale, nu?
Miinile lui alunecara intr-o parte i Tess regreta
ca-l intrebase.
- Nu semnele, sau obrazul. tiu ca se va re
para. Ii intoarse faja. Nu puteam suporta mila,
cind oamenii ma vedeau prima data. Am avut o
femeie... dar nu i dupa asta. Trebuie sa recu-
nosc ca pina i familia mea se simte stinjenita. Se
lasa pe spate i o privi apreciativ. Dar tu nu m-ai
privit in felul asta. De ce?
- coala de arta, banuiesc. Toji sintem doar
nite forme i figuri fizice, lan. Variajiile ne fac
interesanji, ne arata pe unde am fost. Nu e nici
o ruine in cicatricele alea. Le-ai citigat, salvind
! Kimberli Wagner V^
v
^ 58 y
r (
StapTnul insulei
K
doua vieji.
lan o .privi uimit, gindindu-se la iadul prin care
trecuse ea, la cicatricele de la incheieturile mii-
nilor.
- Eti o femeie remarcabila, Tess Hartley. Ma
intreb daca tii lucrui acesta.
Tess roi hi pleca privirea pe tabla de ah,
sim|indu-se stinjenita de compliment. Parea foar
te... personal, sau poate era doar expresia de pe
chipul lui ctnd o spusese.
In final muta calul i ii ridica capul, ztmbind.
- ah, Prea lnaljimea Voastra.
El ridica o sprinceana i studie tabla, gtndin-
du-se la sTnii ei frumoi, liberi, subliniaji de fiecare
micare prin jerseul pe care-1 purta. Ii facu mu-
tarea.
- i mat... cred, yankeule.
- Drace, mormai ea, zimbetul pierindu-i.
- Da... i mai mult chiar.
Cind ea se muta acasa* lui lan incepuse sa-i
fie dor de ea. Devenise deja o parte din via{a lui
cea noua. Se trezise ca era nerabdator sa o vada
in fiecare dimineaja, s-o atinga aa cum avea ne
voie ea.
Kimberli Wagner
) -\
Nu, era mai bine ca era plecata. La urma ur-
mei, rajiona el, n-aveau multe in comun.%
Tess robotea in casuja ei, ridictnd i punind
la loc lucruri, revazind de nenumarate ori schije,
apoi ducindu-se la fereastra, ca sa se uite pe
geam. Sfiritul unei alte simbete, se gindi ea, ur-
marind postura inalta, subjirica a menajerei lui
lan, care mergea pe cararea ce ducea la drum, in
lumina albastra a apusului.,
Nu incetase sa se gindeasca la el de cind se
intorsese acasa. Un barbat atit de puternic, de
mare i totui atit de sensibil. Ii aminti noaptea in
care o sarutase i dorise mai mult. Aprinzind o
lampa veche, o puse pe pervaz, dorindu-i ca
lumina sa-l ^tenjioneze. Ei, se gindi ea, intorcin-
du-se sa urce treptele, unele lucruri erau menite
sa se intimple, iar altele nu.
Cind lan vazu lumina in fereastra de vizavi
arunca furca i incepu sa alerge intr-o cursa ne-
buneasca. Inima ii zvicnea in piept i ii spuse ca
nu putea sa fi fost acolo de mult timp, fara sa o fi
vazut.
Ua din faja se deschise, trintindu-se de pe-
rete i inchizindu-se in urma lui, dar el trecuse
^ 60 y
Stapmul insulei
deja de bucataria goala, strigTndu-i numele. Cum
nu o vazu, alerga inapoi la scari, pe care le urea
cite trei. Pe palier vazu ua deschisa a dormi-
torului ei. Fara a se opri, trecu in citeva secunde
i de acea ua. Cum statea linga pat, Tess se
rasuci la auzul pailor lui. Avea un pros'op legat la
cap i un capot lung, de matase, de culoarea
piersicii. Gura i se rotunjise intr-un o de surpriza
i obrajii ii erau imbujoraji.
- Tess... ii rosti lan numele dezmierdator. Ce
este? Care-i problema?
- Ce problema? intreba ea plina de confuzie.
- Lampa, lass! Se incrunta exasperat. Lampa
de la fereastra.
- Da, spuse ea, cautind o scuza, stinjenita sa-i
spuna ca fusese doar un gest romantic.
- E semnalul cind pe insula e vreun pericol.
Nu J i-a spus nimeni?
Tess clatina din cap i prosopul incepu sa alu
nece. Cind ii ridica miinile sa-l prinda, cordonul
de la halat se desfacu indeajuns ca sa dezvaluie
decolteul adinc.
Ochii lui lan erau ajintiji pe corpul ei. Tess simji
caldura acestei priviri de-a curmeziul camerei i
ingheja. Dupa un moment incepu sa tremure.
- Nu e... nici o problema? intreba el precaut,
ateptind ca ea sa scuture a doua oara din cap.
lan inainta pina ce fu la numai cijiva centimetri
J
distanja de ea. O privi tn ochi cu o intensitate
arzatoare. Se intinse dupa earfa ei i o trase
uurel.
Tess fu uimita, dar nu-l opri. Marginile de ma
tase se desfacura, lasindu-i expus corpul.
Ochii lui mai clipira o data i cu degetul schifa
o linie, incetinel, de la umar spre buric. Acolo,
privirea lui se topi. Efc respira intretaiat, nemi-
cata. Era atit de atent. Circular, se afunda i alu-
neca mai jos, in timp ce respirajia ei devenea mai
grabita. Fascinat, el urmari tremuraturile care se
creau la suprafaja pielii, cu fiecare mlngtiere a
degetelor lui. In final, el atinse triunghiul negru de
cirlionji pufoi dintre coapse. Abia crezindu-i fn-
drazneala, se apropie mai mult, aa incit hainele
lui se frecara de goliciunea ei. Degetele lui lungi
se strecurara prin parul ondulat de jos, inainte de
a o desface, descoperind o umiditate care il facu
sa aiba a respirafie neregulata. Pe deasupra ca-
maii simji cum sfircurile ei se intaresc i ii baga
cealalta mina pe dedesubtul rochiei, cuprinzind-o
de mijloc.
Totui, nu schimbasera nici un cuvint, nici
un sarut... doar zgomotul respirapor lor agitate in
linitea camerei.
Cind limba ei roz navali afara din gura pentru
a-i umezi buzele pline, cind ii lasa capul pe
spate, abandonata, lan tiu ca trebuia sa o guste.
sf Kimberli Wagner_______)s
Stapinul insulei
Dar, mai intii, el dorea sa objina mai mult din
raspunsul ei seducator. lubea simjirea fierbinjelii
ei, umiditajii ei. lubea faptul ca putea objine de la
ea un astfel de raspuns, indiferent de felul in care
arata chipul lui i, chiar fara sarutari sau mingiieri
preliminare. Simjea dorinja ei prin fiecare por al
pielii lui, in aerul pe care-1 respira. De cind nu mai
fusese cu un barbat?
Tess nu putea crede ce se intimpla! Se simjea
expusa intr-un fel care nu avea nimic de-a face cu
imbracamintea. Foamea ii aprindea singele i urla
pe dinauntrul ei. De ce oare nu-i pasa?
Dei ochii ti erau inchii, expresia de pe chipul
ei era blinda i visatoare. O urmari cum e cu-
prinsa de o imbujorare de dorinja de la sini in
sus, pina spre obraji. Degetele lui conturara for
ma feminitajii ei, aflindu-i mugurul umflat, care o
facu sa scoata un geamat de dorinja. Cu blin-
deje, cu atenjie, mingiie circular locul de acolo,
dezmierdind uurel, pina ce ea se impinse spre
el. Zimbi de satisfacjie cind ea inchise ochii i
respira intretaiat. *
O, Doamne! Ce placere ii facea i de ce oare il
lasa? Niciodata nu mai fusese atit de eliberata,
atit de in afara propriului control. Sa se rejina din
a-i striga dorinja era tot ceea ce putea face.
lan ii strecura un deget adinc inlauntrul ei, cu
degetul mare frecind in sus i in jos. O privi in
ochi cind ea striga, convulsionindu-se linga el.
Micarile lui ii incetlnira ritmul, dar nu incetara, iar
ochii ei se inchisera iar, sinii ei frecindu-se de
camaa lui, cu fiecare respirajie dind natere unei
atingeri torturante.
Intr-un tirziu, el se apleca spre buzele ei pline,
uor deschise. Mai intii limba lui trasa o linie
delicata pe buza de deasupra i ea incepu sa
tremure. Apoi gura lui o cuprinse pe a ei, cu
o foame rejinuta, ateptind doar raspunsul ei.
Acesta veni cu un alt geamat i se apropie i mai
mult, pina ce nu mai exista nici un centimetru care
sa-i desparta. Pumnii ei se desfacura i palmele ii
inlanjuira ceafa, cutreierind prin parul lui des.
- Tess, ai gust de mere proaspete i de miere,
murmura lan.
Gura lui moale i plina, plimbindu-se info-
metata pe a ei, o aduse pe Tess pe punctul de
a-i pierde cunotinJ a. Era uluita de amploarea
dorinjei ei, amejita din cauza senzajiilor pe care
buzele lui le trezeau in sufletul ei.
- Voiam sa vad cum arata gura ta dupa ce e
bine sarutata, zise el. Tot timpul cit ai fost bolnava
m-am gindit la asta. Vrei asta? opti el. Vrei sa...?
Nu putea s-o spuna, nu putea sa gaseasca cu-
rajul s-o intrebe daca pe el il voia.
Cu privirea ferita i cu obrajii. arzind de sfiala,
imprima capului o micare de aprobare repezita.
,i Kimberli Wagner )n
V----------- ------------------- (' 64 ~)-------- :----------------------^
StapTrful insulei
- Nu aa, lass, spuse el, cuprinzindu-i tandru
obrazul Tn palma. Amindoi sintem oameni. Eti
incintatoare i patimaa. Nu regret lucrurile acestea.
Tess privi lung in ochii lui stralucitori, ptna ce o
lacrima i se prelinse pe obraz.
- Atunci vrei sa plec? intreba el.
Ochii ei se marira de spaima. Timp de un mi-
nut scutura din cap i inspira profund.
- Atunci cum sa fie, lass?
Trebuia sa fie sigur.
- Pe tine te vreau, veni un raspuns optit. Cind
ii mai dorise oare ceva mai mult?
Respirajia lui navali ca o uurare i doar atunci
ii dadu seama ca i-o rejinuse. Barbara lui in-
taritaji apasa stomacelul moale.
- Imi spuijiumele, Tess?
- Da, tl imita ea cu unztmbet uor. Inspira
profund i ofta incet. lan.
- N-am fost de mult timp cu o femeie. Dar mai
tiu sa ma port cu blfndeje. Nu trebuie sa te temi,
nu am sa-ji fac vreun rau.
- i tu? intreba ea hotarita. Daca el putea fi atit
de direct, i ea putea sa fie. Sint locuri sau anu-
mite feluri in care sa nu te ating?
El ii pleca intr-o parte capul i ii zimbi.
- Iji incredinjez acest corp, aa cum e el. Sint
cicatrice multe, mai multe decit cele de pe faja.
Osul de la pometul obrazului e inca sensibil. Am
J
Kimberli Wagner
avut o infecfie prelungita. Dar daca am sa strig, t{i
promit ca o sa fie din pura placere. Lucrul acesta
o facu sa roeasca din nou i fierbinjeala i se
adinci, ctnd el continua: N-am mai cunoscut o
femeie care sa se coloreze aa frumos in obraji.
Apoi el zimbi i, daca mai inainte nu fusese pier-
duta, acum era. Te-am dorit din momentul in
care parul tau s-a revarsat de sub palaria aceea
smulsa de Duke. Pe tine, Tess, cu ochii tai tristi ca
ceafa marii.
Emojionata profund, ea il privi. Cind deschise
gura, vocea parea nu era a ei.
- Acum injeleg reputafia ta, larg raspindita, in
legatura cu femeile de pe insula^laird-ule. Eti
chiar irezistibil, nu-i aa?
- Irezistibil nu, raspunse el i chipul lui exprima
o amaraciune pe care rareori permitea celorlalji
sa o observe.
Tess se sim|i de parea ar fi ramas fara inima. Il
ranise.
- lan, la un barbat gaseti mai multe decit un
chip cu cicatrice. Eu sint un artist. Poate sint deo-
sebita.
O privi indelung.
- Tremuri, spuse el.
- itu.
- Da, raspunse el cu un zimbet stingaci. i eu
tremur.
v
Stapfnul insulei
- A..., facu o pauza un moment i ii arunca o
privire peste trasaturile chipului lui.
El ii tinea oldyrile in miini, degetele mingiind
cu micari circulare, mici. Dar in secunda urma-
toare, lan ii trase de pe umeri capotul i cu miinile
inainta spre torsul ei. Lasa sa fie strabatut de un
val de excitare, pe care nu-l mai putu retine i
inspira scurt ctnd ii vazu privirea vulnerabila din
ochi. Ii trase puloverul gros peste cap. Purta un
maiou pe dedesubt, mulat pe contururile pieptului
lui. 0 pernuja de par, rocat-inchis, se ivea pe
deasupra tivului de la guler.
Tess nu putu sa reziste sa nu-i apese pal-
mele pe muchii vizibili pe sub bumbacul alb.
Cald. Puternic, Tntelegator.
Miinile lui se deplasara pe trupul ei, trimijind
scinteieri de senzajii prin abdomen, pina la locul
de unde porneau fiorii. Inima lui batea sub palma
ei. Tess se apleca in fa$a, respirind profund. Mai
intii bumbac proaspat i sapun. Ritmul inimii se
accelera i mai mult. Mirosea a multe lucruri: a
mare i a fire de iarba, a barbat i a mosc. Era
chiar i un fin miros de piele. Cu ochii inchii,
scoase limba afara pentru a-i urhezi buzele care
i. se uscasera brusc.
Ea ofta in semn de bun-venit placerii pure a
momentului. lan rise, ca raspuns.
- Ce sunet dulcel spuse ea in maioul lui, cu
C e r j
J
r( Kimberli Wagner
capul inca aplecat. Palma ei apasa uor. Ce bine
se simte la pipait.
- Hmm, fu el de acord printrrun mormait grav.
Degetele ei se curbara uurel cind aluneca spre
abdomenul lui tare. Dupa o ezitare, inaintara spre
blugi, pentru a-i descoperi forma barbajiei.
- O, Doamne! gemu lan in parul ei.
Mina lui ii presa degetele puternic. Un alt gea-
mat i gura lui o prinse pe a ei cu o nerabdare, la
care ea ii raspunse imediat. Brajele ei se ridicara
sp.re umerii lui largi i strinsera pina ce se potrivi
mai bine contururilor lui dure.
Ea nu mai cunoscuse o asemenea excitare.
Un strigat de placere i frustrare se elibera, pen
tru a fi inabuit de sarutul lui lan care se lipea
strins de ea, frecindu-se inainte i inapoi.
Degetele ei trasera de maioul lui in sus pina ce
intra in contact cu pielea lui. Buricele degetelor
pareau electrizate in micarea de conturare a
muchilor i a coastelor.
lan ii saruta buzele umflate, obrajii i ochii cu
micari circulare, Ienee. Gura i limba lui des-
coperira ritmul inimii ei la baza gitului i desenara
clavicula, in acelai timp cuprinzindu-i sinii i of-
tind uor. Incepu un masaj ritmic.
Cind gura lui fu atrasa de sfircul ei, Tess simji
cum genunchii i se inmoaie i pulsajia devine in-
nebunitor in zona de la furca picioareior.
v.
\ 68 >
StapTnul insulei )^
- Da, opti el infierbintat.
Gura lui cuprinse miezul ei sensibil i ea striga
din nou.
Retragindu-se uor, ii scoase maioul cu o
micare brusca. Era un barbat magnific, cu un
piept lat i cu o talie ingusta. Ochii ei se marira la
vederea muchilor de pe piept i de pe braje. In
secunda urmatoare, lan o lua blind de umeri i o
impinse spre pat, culcind-o pe spate.
El ii scoase blugii, etalindu-i barbajia in toata
splendoarea ei.
Ca i fa{a lui, partea stinga acorpului era per
fects, dar piciorul drept era brazdat de multe ci
catrice urite, de la old la glezna. Doua dintre ele
erau iiniile facute de scalpel de la operajiile de
refacere, dar majoritatea erau arsuri. Totui, avea
picioare lungi i musculoase, frumos modelate.
Dori sa-i plimbe mina pe ele.
- Deci, vezi, o J intui tot timpul cu privirea in-
grijorata lan. Te-am avertizat ca sint cicatrice.
Tess se ridica in coate i cu privirea il masura
de sus pina jos. Dar, pentru ea, cicatricele acelea
intunecate reprezentau un moment in care lan
alesese sa puna totul in balanja, pentru a salva
pe cineva. Fiecare semn il facea mai atragator
pentru ea, o femeie care invaja iar sa iubeasca
viaja.
Tess se intinse spre oldurile lui i depuse un
Kimberli Wagner
sarut cald, uor, pe virful barbajiei lui Tntarite* ob-
J inind un geamat lung din partea lui. Nu mai fu
sese de mult cu un barbat, dar nu insemna ca nu
are experienja in ceea ce-i facea placere unui
barbat. Zimbind, il linse o data cu indrazneala,
mai inainte de a depune sarutari de o parte i de
cealalta. II cuprinse cu buzele i frecarea ii pro-
duse lui un tremur puternic. Alte momente de in-
cintare trecura la atingerea buzelor ei, a dinjilor i
a limbii, prefuind fiecare sunet torturat scos de el.
La sfirit, ea se trase inapoi pentru a presara sa
rutari pe oldul drept, atingind fiecare cicatrice ce
o intilni.
Erau inca roii, dar le alina pe fiecare.
- Ah, Tess. Inca o data. Verdele lucitor al ochi-
lor lui era intensificat de tandreje, cind o mina ii
cobori intre coapsele ei albe. Ii saruta gitul i opti
raguit: Inca o data...
Degetele lui se micara innebunitor pe carnea
moale, umeda, infierbintata i ea se convulsiona.
El ii desfacu coapsele i in momentul urmator
fu adinc in interiorul ei, muchii ei rhicindu-se in
jurul lui ca o catifea topita, stringind, dezmierdind.
El gemu de extaz i impinse, afundindu-se mai
mult in ea. Era atit de strimta, atit de fierbinte!
Gura lui o cauta pe a ei cu un sarut nesfirit i
ea se intinse, dorindu-l i mai mult. Ascultind, cu
ochii inchifi, se desfata cu sunetele respirajiei lui
v
{ 70 >
J
grabite. Incepu sa se mite incet, retragindu-se
pina la limita unei simple atingeri, umplind-o apoi.
Fiecare punct de contact era electrizant, fiecare
particica a frecarii o trimitea pe o treapta mai sus
a excitarii.
Tremurind, gemind uor, ea ii incolaci picioa
rele in jurul taliei lui i il prinse strins, limbilte lor
duelindu-se. El se mica mai repede, mai repede,
mai adinc decit credea ca e posibil. Se roti pina
ce ea ajunse deasupra, departindu-i picioarele in
lateral.
Nu este un putan, se gindi Tess cu uimire,
rasuflind greu. El zimbi iret, transpirajia curgin-
du-i pe la timple.
Era prima data cind vedea un zimbet adevarat
luminindu-i chipul, un zimbet plin i larg, fara
gindul de cum i-ar putea afecta infajiarea. Dinjii
se zarira albi intr-o strafulgerare.
O facu sa-i raspunda cu un zimbet i lan
se intreba daca mai vazuse vreo femeie mai fru-
moasa. Era imbujorata, iar parul lung, intunecat ii
cadea umed pe git i pe umeri. Ochii ei erau nite
ochiuri de apa adinci, iar gura tandra, marita,
cerea sarutari. Miinile lui se ridicara dupa sinul ei
i se arcui in sus pina ce ea ofta de mirare.
- Oh, lan! Atit de... plin... atit de adinc!
Miinile ei ii apasau pieptul, alunecind peste
sfircurile sensibile. Apoi ea flexa oldurile i sus-
Stapinul insulei Ix
v.
71
Kimberli Wagner )n
pina de parea emojiile ar fi fost dintr-o data prea
puternice. Neajutorata, ea se mica inca o data i
inca o data, gasind un ritm care ii muljumea pe
amindoi, pina ce el gemu, stringindu-i picioarele
i rostogolindu-se inca o data. De data aceasta
era in punctul limita al controlului, dindu-i ge-
nunohii in lateral i impingind mai repede, pina ce
Tess ii suspina tare placerea. La sfirit, lan striga
ca un salbatic i se cutremura de parea ar fi ajuns
in raiul dulce.
Tess se trezi in noapte i descoperi braje cal-
de, reconfortante in jurul ei i fu cuprinsa de o
asemenea emo$ie, incit fu speriata. Groaznic de
speriata.
i ce daruri ii facuse, se gindi ea, cind i se
daruise! O facuse sa se simta iubita, dorita atit de
mult, cind nu se gindea sa mai cunoasca o astfel
de experienja. i tia cit de dificil trebuie sa fi fost
pentru el sa se lase cercetat. Era prea contient
de chipul lui, de cicatricele lui. Totui, ii imparjise
cu ea vulnerabilitatea.
II iubise pe Ben intens i devotat. Dar nicio
data nu simjise salbaticia pasiunii pe care o stir-
nise lan in ea. O asemenea placere rara i exotica
rf Stapinul insulei
la o simpla atingere. Focuri salbatice.
O copleea.
Micindu-se incet, atent, ea ii ridica de pe
umarul lui capul i ii Intoarse taja spre curbura
facuta de bra{i de corp, umplindu-i plaminii cu
mirosul lui. Transpirajie i barbat... era atit de ex-
citanta combinajia, inert o trecu un mic fior. Ochii
v'erzi, stralucitori, o cercetau de pe un chip fara
nici o expresie i ea roi stinjenita. Cu buzele des-
facute, dei n-avea idee ce avea sa spuna, se
trezi cu buzele lui apastnd, lasindu-i doar timp sa
mai scoata un sunet grav, murmurat.
Tragtndu-i corpul deasupra lui, lan ti prinse
sexul intre picioarele ei. Cu un oftat abia rostit, ii
apasa coapsele cu miinile, patrunzind.
Se lipira unul de altul, imparjind sarut dupa
sarut, limbile lor explorind, incintind, miinile dez-
mierdind. Tess flexa coapsele, incapabila sa stea
linitita. Se agita pina ce simji cum barbajia lui
intarita se instaleaza acolo unde avea nevoie. El
incepu sa o mute de buze i de git, coapsele ei
moi torturindu-l in tot acest timp cu fiecare micare.
- tii cum imi apari tu mie? o intreba el abia
respirind, trecindu-i obrazul aspru, cu cicatrice,
de moliciunea corpului ei. tii cit de incintatoare?
- lan, ji ofta ea numele, lacrimile arzind sub
pleoape. Hera recunoscatoare pentru aceste mo-
mente. Se sim{ea vie, aa cum nu se mai simjise
( 73 >
J
Kimberli Wagner
in aceti doi ani interminabiii i aceasta noua viaja
o facea sa se simta fericita i fara griji.
Cu un zimbet abia schifat, el confirma ceea ce
vazu in ochii ei: foame, dulceajta. Intr-o brusca
micare de rostogolire, ea fu sub ei; cu faja in jos.
El ii trase miinile deasupra capului i le J inu pe
amindoua. I le intinse pina la tablia patului i ii
incolaci degetele intr-o strinsoare ferma.
- Nu te desprinde, ii opti el, trasind cu limba
cercuri, trimijind valuri de senza^ii in josul irej spi-
narii, in centrul palmelor ei, chiar i in arcuirile
talpilor. Apucind o perna, o impinse sub abdo-
menul ei, pentru a-i ridica oldurile mai sus.
Ii ridica parul de la ceafa i aezindu-se intre
picioarele ei, ii apasa sexul de coapsa ei. Apoi
saruta linia parului, mozolind, mucind incetior.
Coborindu-i corpul in V-ul format de coapse,
lan o mingiie cu degetele. Era de parea ar fi nu-
marat fiecare vertebra. Cind ajunse la gropi|ele
perfecte din fesele rotunde, petrecu mult timp sa
le sarute. Insemna carnea dulce cu mucaturi
mici, seducatoare i sarutari moi, inainte de a
ajunge mai jos. Explora in continuare, pina ce
gasi locul cald care se topea sub atingerea lui...
74 }
Stapmul insulei
Dimineaja veni prea curind. Tess statuse in-
tinsa, treaza, in brajele lui lan, aproape o jumatate
de ora. Dei savura fiecare moment in care era
aproape de el, se forja sa fie realista. Intr-un mo
ment de.slabiciune se abandonase singuratafii i
donnjei fizice.
Intreaga saptamina, cit fusese acasa, el ocu-
pase toate gindurile ei. Era intr-adevar un barbat
gentil i amabil. Dar de cind se intorsese, ascul-
tase mai atent povetile spuse de localnici. lan
MacLeod era unul dintre rasfajajii britanici, un
intim al familiei regale, petrecindu-i majoritatea
--------------- ---------------C t O ----------- -------------------
Kimberli Wagner )^
timpului dintr-un an in strainatate, jucind polo, na-
vigind, pescuind somon i distrindu-se in mijlocul
aristocrajiei bogate. Era dificil sa Ji-I imaginezi pe
lan, cu manierele lui grosolane, incintindu-i pe bo-
gaji i pe cunoscuji. Asta, mai mult ca orice, o
facu sa-i dea seama ca perioada asta era doar
un interludiu nefericit pentru laird-ul MacLeod.
- Tess?
Coborindu-i privirea, el putu sa vada cum ii
clipesc genele lungi.
- Da? raspunse ea, intr-un fel fara nici o co-
relajie cu sunetul.
- E trecut de noua, lass, e vremea ca eu sa
plec.
- Sa pleci? opti ea.
- Mda, trebuie sa prind un tren la Edinburgh.
\\ trecu mina prin parul ei, dindu-i-l pe spate,
admirindu-i imaginea de vaduva. Miine mi se face
o operate.
- lan? Se ridica deasupra lui i ii cobori pri
virea. Cit de periculoasa?
- Nici un pic, raspunse el, stapinind efectul pe
care grija ei o avea asupra lui. E in scop recon
structs.
- Oh, spuse ea ginditoare, ridicind cearcea-
furile odata cu ea, aa cum se aeza>ezemata de
perne. Aadar, o ieire comoda pentru amindoi.
- E un proces cam lung, ase sau opt sap-
i 76 I-
Stapinul insulei
i\
tamini, continua el grijuliu. Expresia de pe chipul
ei tl ingrijora. Dar, a vrea sa te vad mai des cind
ma intorc.
Ce fraza frumoasa, rutinata. se gindi Tess in
timp ce se intorcea i privea la fereastra i afara,
pe pajite..., oriunde, dar nu la el.
Ea, timida, excentrica artista americana, el, ba-
iatul de bani gata, european, dintr-o familie bo-
gata. Nu fusese niciodata o femeie fatala i nici el
moierul de J ara. Iar acum el, destul de firesc, va
presupune ca ea era gata sa devina una dintre
femeile care-1 urmareau pentru a avea ocazia de
a imparji cu el farmecul misterios. Va face ope-
rajia, va fi gata sa-i reia vechiul fel de viaja. Dar
avusesera o noapte de neuitat i ea va prejui
amintirea ei.
- O..., se vede ca vom fi amindoi destul de
ocupaji. Se concentra sa opreasca tremurul din
glas. i ca sa-J i spun adevarul, nici nu tiu daca
peste d.oua luni voi mai fi aici.
lan n-ar fi fost mai surprins nici daca ea l-ar fi
lovit cu ceva. Pieptul i se strinse de uluiala i fixa
lung profilul ei. Oare nu simjise? Participase doar
el? Cum era treaba asta?
Se colora in obraji i ii inabui un zimbet. Ii
spunea ca o merita. Abordase femeile in mod
neglijent, chiar i pe Fiona, gindindu-se ca riscul
i placerea fizica erau de-ajuns. Sincer crezuse
77 >
sf Kimberll Wagner
aa. Acum, ctnd In sfirit facuse o legatura cu o
femeie atit de puternica, atit de potrivita din toate
punctele de vedere, se intreba daca i gindurile Ii
se impreunasera: ea se purta cu el, aa cum i el
se purtase cu altele.
Trebuia sa scape de acolo imediat, se gindi el,
arunctnd o privire prin camera, ca sa-i vada
hainele.
- Ei, atunci, ii menjinu vocea fara accente,
daca ai nevoie de ceva, Ranald e peste drum. Ii
trase pe el blugii. 0 sa-i dea de mincare lui Duke.
Camaa, cizmele, micarile ii erau mecanice. Ai
grija pe unde mergi.
Tess ii rejinu lacrimile cu o hotarire disperata
ctnd auzi zgomotul facut de pat la ridicarea lui i
ti dadu seama ca el statea chiar tn fa{a ei. Pri
virea ei poposi pe camaa lui descheiata.
Nu putea vorbi, dar cuvintele i se tot invtrteau
tn cap.
Spune-mi ca a fost altfel pentru tine, ca a con-
tat, ca eu insemn ceva i ca n-o sa ma lai sa
plec!
Oprete-ma! striga inima lui lan. Dar ea nici nu
se uita la el. Inspira profunct i ti tncleta falca.
Aa sa fie.
O prinse intr-o imbrajiare, cuprinzind-o in
brajele lui puternice, copleind-o. Ochii lui o pri-
veau cu o intensitate inspaimintatoare. Apoi ii pra-
J
StapTnul insulei
da gura cu limba pina ce, intr-un sfirit, ea ii
fremata dorinja de buzele lui i ii tnalja mina spre
obrazul aspru, pentru o mingiiere tremuratoare.
Asta atepta el, de asta avea nevoie mindria lui.
- Muljumesc, yankeu mic. Noaptea asta a fost
afurisit de bine!
Cu aceste cuvinte pleca, calcind puternic pe
scari, trintind ua in spatele lui.
fn primele doua saptamini, Tess ii spuse ca
lucrurile ieisera cum era mai bine. In mod sigur
nu era facuta sa fie amanta unui vintura-lume. i
daca mai varsa lacrimi, ti spunea ca e doar din
cauza ca emojiile ei fuseseraingropate atit de
mult timp, incit trebuia sa se adapteze. Totui,
retraia orele petrecute cu lan. Chiar se trezea ca il
ateapta, de parea ar fi putut sa apara in mod
misterios de dupa coltsau din ceaja.
Se intreba cum reuise operajia, dei lan ii
spusese ca nu avea de ce sa-i faca griji. Nu
auzise nici o vorba despre asta i ii dorea sa
aiba curajul sa intrebe pe cineva de numele spi-
talului, dar lan ii spusese ce simjaminte avea faja
de birfeli. Aa ca incerca sa se muljumeasca cu
orice auzea din intimplare.
A 79 I-
J
La o saptamina dupa plecarea lui, Ranald veni
sa-l ia pe Duke i Tess simji ca nu mai poate
atepta.
- Pot sa-J i ofer o ceaca cu ceai, Ranald? in
treba ea. Nervozitatea ei il facu sa dea repede din
cap in semn de aprobare.
- S-a intimplat ceva, domnioara? intreba el.
- Nu, ma intrebam doar cum a reuit operajia
laird-ului.
Ranald nu era prost. Vazu pe chipul ei ca fe-
ticana asta americanca avea un interes deosebit
faja de laird. i se gindise ca i laird-ul era la fel
de interesat de ea.
- Ei, flacaul a trecut destul de bine de primele.
Dar, in urmatoarele doua iuni, o sa mai treaca de
citeva. Ranald sorbi un pic de ceai i o urmari cu
privirea. Acum incepe, se gindi el.
- Ma gindeam, incepu Tess, daca a putea
sa-J i cer o favoare.
- Sigur ca da, domnioara.
Ii rasuci miinile in poala, dar se for|a sa con
tinue:
- A vrea sa ramina intre noi.
El yedea cit ii era de greu i ii fu mila de ea.
- Orice sta in puterea mea, domnioara, i o
sa ramina doar intre noi doi. Apoi vazu cum se
imbujoreaza.
- Mul$umesc, Ranald. Eti foarte amabil. Res-
sI Kimberli Wagner )^
v.
4
pira adinc. E doar... A vrea sa tiu ce mai face...
laird-ul. Dar n-a vrea sa fac vilva cu asta... ca sa
vorbeasca lumea.
- N-o sa fie nici un necaz, domnioara, ras
punse Ranald, bucuros ca era ceva ce-i statea in
puteri sa duca la bun sfirit. i n-am sa scap un
cuvinjel, doar lui!
- O, nu! Ceaca ei zangani pe farfurioara.
Nimanui.
Ranald o cerceta inca o data. Banuia ca avea
motivele ei.
- Cum zicefi, domnioara.
Dupa asta se simti mult mai bine. Ranald ii va
J ine cuvintul.
Iar cind Tess facu prima incercare de a picta
din nou, o facu pentru a imortaliza portretul bar-
batului minunat..,
Incepu cu o serie de schije pe care le facuse
de pe dealul care dadea spre lac. Nu conta cu
ce incepea, imaginea lui era foarte clara in min-
teaei.
Intr-o noapte se aeza in fa|a unei pinze albe
i incepu. i cind incepu, nu mai exista oprire.
Odata cu intoarcerea la pictat, o stare de bine
ii incalzi viaja. Tess incepu sa infloreasca. Asculta
vorbele femeilor, care veneau la magazinul lui J a
net, plingindu-se de' nevoile lor legate de grija
zilei, de industria pe timp de iarna, de traiul bar-
Stapinul insulei In
j
Kimberli Wagner
bajilor in afara sezonului; unii nu se mai intorceau,
aljii veneau schimba{i.
Cei care ramtneau, depindeau de economii
sau de munci ocazionaie, pe cind femeile co-
seau sau ii foloseau gherghefele ca sa faca
rost de bani. Unii cautau melci mici, negri, dupa
care pofteau francezii, care ii numeau winkies,
dei, nici un om de pe insula n-ar fi mincat aa
ceva. Dar era i asta un fel de munca, sapatul
pe {arm ore intregi, apoi stringerea recoltei i
aducerea ei pina la drum dupa o jumatate de
mila de urcat pe deal.
Tess le schija chipurile, platind o taxa de e-
dere mica i le asculta povetile, necazurile.
i, pentru ca, la urma urmei, era o americanca
cu un temperament nestapinit, incepu sa discute
despre o idee pe care i-o daduse {esaturile lui
J anet, cu ceva timp in urma. In saptaminile care
urmara, puse in aplicare un sistem de export al
produselor de pe insula, spre New York, prin ma-
gazinul lui J anet, cu ajutorul unui vechi prieten din
Statele Unite. Era o afacere de nivel mic, dar
aducea beneficii oricarei persoane care dorea ca
obiectele rezultate dintr-o activitate sa fie expor-
tate. In citeva saptamrni, Tess deveni un fel de
eroina locala, mai ales ca facuse astfel incit un
procent din beneficii sa fie alocat fondurilor pen
tru centrul comUnita{ii, dedicat activitajilor zilnice.
v
i 82 >
^( Stapinul insulei In
Nici o afacere nu era sacra acolo, iar J anet i
Elsbeth supravegheau acest lucru cu o energie
pasionanta.
Apoi, Tess inregistra ajutorul lui Ranald i cau-
tara impreuna pina ce gasira cea mai mare cla-
dire din ora, un hotel disponibil, pe care vreun
englez il abandonase, i putea fi inchiriat pentru
pujini bani. Avea nevoie numai de citeva reparajii,
pe care barba|ii le puteau face fara prea mare
osteneala. Exista o fundajie de bazin i o cimpie
larga fie pentru jocul de shinty, fie pentru fotbal.
Geordie se oferi voluntar sa inveje sa sculp-
teze pe oricine dorea sa inveje, iar Ranald spusese
ca va invaja baiejii i fetele cum sa-i dreseze
ciinii tineri, folosiji pe linga turmele de oi. J anet
i Elsbeth organizasera un comitet care sa se
ocupe pe rind cu gustarile, iar Betty Doon dadea
lec{ii de gatit. O molipsire vesela cuprinse intreg
satul.
Tess trebuia numai sa aduca vorba despre
noile prograrpe care erau puse in practica in Sta-
tele Unite, programe care combinau activitajile zil-
nice pentru ingrijirea atit a persoanelor in virsta,
cit i a copilailor, cu avantaje pentru ambele ca-
tegorii, ca imediat ideea era insuita. Cind impru-
muta de la Ranald seria de pisoiai i cajelui
nou-nascu|i i ii duse la centru pentru a incuraja
generape sa comunice, Elsbeth ramase uimita
< 83 )
J
Kimberli Wagner
de bucuria de pe chipul mamei ei, care cuibarea
in brajele ei o fetija de patru ani, invajtnd-o cum
sa J ina, prima data in viaja ei, un cajelu.
- Dar n-a scos o vorba de la moartea tatei,
acum zece luni! optea Elsbeth uimita, tampo-
nindu-i uor ochii cu orJ ul.
J anet aproba dind din cap i ti strinse mina
uor lui Tess.
Din acea zi, Tess se regasi cu adevarat ca o
parte a lumii lor, pentru ca J anet i Elsbeth se
hotarisera sa o ia sub aripa lor.
Ii urmareau programul i stateau de vorba.
De la apte dimineaja pina la amiaza, picta. Ptna
la ora unu facea drumul pina la centrul comuni-
tajii, unde magulea, convingea prin linguiri i
se tirguia, ca oamenii de pe insula sa-i pozeze. In
faja emineului, cu Duke la picioarele ei, facea
schije dupa placul inimii. Aa incepura orele ei de
arta.
Serile stringea atit de multe invitajii la cina, incit
trebuia sa refuze vreo ase in fiecare noapte din
saptamina.
De mult timp J anet patrunsese in fiecare col-
J ior al trecutului ei, in afara timpului petrecut cu
lan, aa ca Tess era destul de sigura ca jumatate
din pejitoarele de pe insula o aveau in vedere ca
pe o J inta. Elsbeth avea raspunderea hainelor ei.
La orele ei de croitorie, ii pusese pe elevi sa faca
tipare dupa masuratorile ei exacte, obligind-o pe
Tess sa suporte probe la nesfirit. Astfel ca Tess
trebui sa insiste sa Ii se mai furnizeze materiale i,
bineinjeles, sa poarte rezultatele eforturilor lor, de
dragul mindriei lor.
Viafa ei era plina, dei tot se mai gindea la lan.
Intr-una din zile, cind Elsbeth Ti facea o proba la o
camaa din catifea roie, faja rotunda a batrinei
se increji i se umfla in timp ce netezea i ajusta
materialul moale pe stomacul lui Tess. Micarile ei
ii incetinira ritmul i ii inalja ochii spre Tess,
clipind intr-un fel atottiutor.
- Ce este Elsbeth? intreba Tess.
Expresia de pe chipul batrinei era una necu-
noscuta de Tess.
- Ma gindesc ca trebuie sa mai punem nite
material la rochia asta, draguja.
- Cum? intreba Tess uimita.
Elsbeth se ridica in picioare i luind-o de braj
o duse in bucatarie. Acolo, mai clipi o data din
ochii ei caprui i o impinse pe Tess pe un scaun.
Aezindu-se i ea la masa, se intinse dupa mina
lui Tess, J inind-o strins intre miinile ei moi, cu pete
cafenii, spunindu-i:
j Nu tiai?
Ii trecu degetul cel mare peste degetele de
licate ale lui Tess. 0 tacere de uimire urma i ea
ofta adinc.
i Stapinul insulei )
- ------------------------------85 ) -------------------------------------- '
Kimberli Wagner
- Eu cred ca eti insarcinata, lassie.
Tess simji cum vederea i se intuneca pentru
un moment amejitor i scutura din cap, tragind o
gura plina de aer. Deodata, un zimbet cald inflori
i crescu. Mina ei libera aluneca spre stomacelul
ei de curind rotunjit.
- Chiar aa crezi? opti ea intr-un fel infrigu-
rata de teama. tiam ca am mai luat ceva in
greutate. Dar mi-e foame mai tot timpul i... sint...
somnoroasa. Chiar crezi...? Fericirea radia din ea
ca o lumina. Ar putea fi aa?
Elsbeth era incintata sa vada fericire pe chipul
lui Tess.
- Nu sint eu moaa la tot Dunvegan-ul?
Tess simji cum o inunda un sentiment ciudat,
misterios, i o strinse in bra|e pe femeia rotofeie.
- Ijmuljumesc, Elsbeth, ofta ea. Nu tii cit de
mult... IJi muljumesc! opti ea.
De emojie de-abia se putu imbraca i traversa
drumul care o desparjea de casa ei, fara sa-i
dea seama ca Elsbeth il trimisese pe Ranald
dupa ea, ca sa se asigure ca ajunsese cu bine.
Inca nevenindu-i sa creada, suna la cabinetul
doctorului Maclnnes, din Portree, pentru o con-
sultajie in ziua urmatoare.
Dimineaja, inopinant, Elsbeth ii facu aparijia
la ua ei cu un camion. Dind la o parte perdeluja
de la geamul din faja, Tess ii adresa un zimbet
<66 >
StapTnul insulei )s
ascuns, intrebindu-se daca noutajile privind sta-
rea ei erau deja raspindite pe insula. Asta ar fi fost
cu siguranja o adaugire interesanta la povestea
americancei de pe deal.
Grabindu-se din cauza racorii aduse de vin-
turile de diminea|a, Tess descuie ua i se urea in
camion, de parea toate ar fi fost aranjate dinainte.
- Gata, acum, chicoti Elsbeth cind Tess ii pu-
nea Centura de siguranjta. Ne-am instalat. Am sa
condue incet, avem timp suficient.
- Deci eti in tovaraie cu doctorul, o acuza
Tess incet, intrebindu-se cu ce o mituise Elsbeth
pe J anet ca sa nu se amestece in acest mic epi-
sod.
- A, Hamish e finul meu, nu tiai? i un mare
doctor. S-a intimplat sa dau un telefon, ca sa
aranjez o consultajie, dar am descoperit ca tu
deja facusei pregatirile.
- A... dori... sa pastrez secret asta, Elsbeth,
spuse Tess, ferindu-i privirea.
- Asta, acum, ii drese Elsbeth glasul i privi
intr-un colJ . Toji avem grija unul de altui, aici pe
insula, lass...
- Vrei sa spui ca deja i-ai spus lui J anet?
- Nu mi-ai spus ca vrei sa {ii secret. i aici ai
sa gaseti numai prieteni de care ai nevoie. Ne-ai
adus i tu atit de multe, vorbi repede Elsbeth in
aparare. Ii adresa lui Tess o privire vicleana i ofta
---------- :----------------------------- ^ 87 )----------------------------------------
Kimberli Wagner
inainte de a continua: Ai luat legatura cu tatal,
lass?
- Te cam Intreci cu gluma, nu crezi, Elsbeth? o
avertiza Tess i cealalta femeie ofta, apoi se con-
centra asupra ofatului.
Elsbeth ridica barbia i zimbi. Va trebui totui
sa schimbe o vorba cu dragul de Angus. Ii placea
mult placinta cu carne pregatita de ea, ii ajninti
ea.
v
< 88 )
J
Stapinul insulei )x
C3 e>plfcol\*l. 3
Laird-ul se intorsese.
i centrul i magazinul zumzaiau de noutaji.
Elsbeth, emojionata de ceea ce ti spusese An
gus, \\ facuse un obicei de a se opri pe la casa
lui la vremea ceaiului, ca sa-l invite pe laird la
balul de virieri noaptea. Continua apoi cu centrul,
Tess fiind forja directoare acolo, cu schimbarile
pe care le facuse in comunitate.
lan asculta, incercfnd sa nu para prea inte-
resat, dar sorbi fiecare cuvint. i ctnd ea pleca,
bau infuzia pregatita de Ranald, Tncercind sa-i
~----------------------------------- . 89 )------------ :--------------------------- '
r( Kimberli Wagner )%
abata gindurile de la feticana care locuia peste
drum.
Sosi i vineri. Tess tiu ca J anet i Elsbeth
banuiau ca lan era tatal copilului ei, atunci cind
aparura amindoua in casa ei s-o ajute sa se
imbrace i sa o conduca. Reuisera sa aduca
vorba in conversajie despre intoarcerea lui, de
spre operape estetice reunite. Cind incepura cu
povestiri despre poznele lui amuzante din timpul
copilariei, era sigura.
Tess se purta intenjionat ca de obicei, Intre-
bindu-se daca avea sa fie distracjia serii. Nu
vazuse privirile schimbate de cele doua nae-
zine.
El pai in sala de bal i statu in cadrul uii
largi, inspirind mirosul de lamiie i de ceara, de
lemn vechi i de piele, parfumul femeilor. Era o
camera mare, din lemn inchis, plina de oglinzi. 0
formafie cinta pe o scena improvizata, iar po-
deaua era aglomerata de dansatori.
----------------------- ------- Q x T ) -------------------------------
lan respira adinc \ ii indrepta umerii. Acea-
sta ar fi fost prima confruntare cu oamenii lui.
Apoi o vazu pe micufa Meggie facindu-i semn
cu mina din brajele zimbitoarei ei mamici i auzi
cum cimpoaiele incepeau sa cinte imnul lui de
familie. Privi spre scena, iar acolo il vazu pe
Angus, cu obrajii trai, cum cinta, cu ochii li-
carind. Muzica rasuna in ecou in capul lui lan i ii
dadea putere.
Se intoarse spre stinga, apoi spre dreapta.
Camera era plina de oameni pe care-i cunoscuse
i pe care-i evitase in ultimele luni. Se uitau la el in
semn de acceptare, de afecjiune. Inima incepu
sa-i bata tare in piept.
Tess simji cum inima i se inveselete la vede-
rea lui. Stralucirea palida a lampilor vechi, plasate
in jurul camerei, ii infrumusejau profilul incisiv.
Purta o jacheta de velur, de culoare galben-in-
chis, peste un pulover pal.
- Ssstttl se auzi deodata din muljime.
Dus era Heathcliff al ei, cel aspru i amarit. In
locul lui era barbatul care aparjinea aristocrajiei
britanice, arogant i amagitor de frumos. Laird-ul
lor statea in picioare, inalt, dezinvolt privindu-i pe
cei veniji, direct in ochi. Cicatricele lui erau acum
aproape de neobservat. Ochii de smarald lica-
reau amuzafi i coama de par rocat-castaniu i se
mica pe umeri, accentuindu-le lafimea.
f Stapfnul insulei )v
Kimberli Wagner
iata-l pe cuceritorul indraznej, ucigaul de
inimi feminine, ale carui ispravi erau deliciul presei
britanice i a tavernelor. i Tess sim|i cum zim-
betul ei de intimpinare tremura, pentru ca nu-l mai
cunotea deloc.
El o vazu de departe, in incapere. Nu credea
ca ea tl vazuse. Arata minunat... dar altfel. Poate
din cauza rochiei pe care o purta sau datorita
faptului ca purta o rochie. Radia i cunoscu atunci
o nevoie stringenta de a ajunge alaturi de ea.
Elsbeth alese acel moment pentru a se urea
pe scena. Facu o reverenja scurta pe Ifnga mi-
crofon i se apleca in fa$a:
- Imi cfaji voie... him... va rog sa-mi acordaji
pujina atenjie doamnelor i domnilor. Cum zgo-
motul nu se potoli atit de repede cit ar fi vrut ea,
micuja femeie durdulie ii drese glasul cu putere.
Apoi, batu darabana cu degetele pe microfon i
in sfirit spuse:
- Buna seara doamnelor i domnilor. Bine a|i
venit la Centrul Comunitapi Dunvegan. Ne aflam
aici ca sa sarbatorim inaugurarea centrului... i
sa uram fondatoarei un bun-venit in comunitatea
noastra, domnioara Tess Hartley. Ea a adus pe
insula o via{a noua i nite idei mareje i, pentru
aceasta ii muljumim.
Se auzi un ropot de aplauze, al carui ecou
ajunse pina la acoperi.
v
<j k T >
Stapfnul insulei
Tess roi i zimbi, privind in jur neajutorata. Se
scursera citeva momente i lan facu un semn dis-
cret cu mina catre Angus. Mica formajie de mu-
zicanji incepu un cintec popular binecunoscut. El
pai cfe-a curmeziul incaperij i apoi, pur i
simplu, intinse brajele spre ea. Inca o data, Tess
roi i privi in jur contienta. \\ dadea seama de
onoarea pe care i-o facea el, in fa|a tuturor sa-
tenilor i se lasa cuprinsa de brajele lui. Dansara
minute in ir, fara a scoate un cuvint.
- Imi pare bine ca te vad, lass, se apleca lan i
ii murmura cuvintele in aa fel, incit numai urechile
ei sa le auda. Mi-era teama ca ai plecat in Statele
Unite. Cum ea nu raspunse, el spuse: Ai facut
citeva schimbari in micul meu sat. Centrul aces-
ta... Am auzit i despre cum te ocupi de afacerile
cu produse i despre grija pentru actiyitajile zil-
nice. Ai adus o parte din prosperitatea americana
cu tine, Tess.
- Ai fost plecat mult timp, raspunse ea inex-
presiv, dei inima ii batea tare in piept, iar obrajii ii
erau in flacari. Se intreba daca il deranjau schim-
barile, remarca lui cu micul meu sat suna destul
de posesiv.
- Da. Ma bucur ca mai eti aici. Ar fi trebuit
sa-J i dau de urma...
Tess se trase inapoi cu o smucitura, pe cind
melodia se termina.
Kimberli Wagner
- Te rog, lan. Nu imi datorezi nici o explicate.
lan se incrunta i incepu sa vorbeasca, dar ea
scutura din cap.
- Nu, vorbesc serios. Parea atit de linitita, cu
ochii ei albatri ca marea i cu parul ei matasos.
Eram amindoi singuri. Ce-a fost, a fost. Apoi ii
ridica privirea spre el i zimbi, iar el nu se putu
gindi decit la cit de frumoasa era. Nici nu tii ce
mi-ai daruit in noaptea aceea. N-am sa fiu nicio
data in stare sa te rasplatesc pentru asta.
lan parea incurcat, o roeaJ a urcind uor de
pe git spre obraji. Presupunea ca ea se referea la
cum trecuse peste durere. Nu-i placea sa se gin-
deasca la asta.
Tess se imbujora i ea, atenta sa nu fi dez-
valuit prea mult.
- Am inceput sa pictez din nou, dei nu ma
gindisem ca o sa mai pot vreodata. Ea zimbi trist
i il privi drept in ochi. Imi pare bine ca J i-a reuit
operajia. tiu ca pentru tine era important lucriri
acesta.
lan nu avea de gind sa lase lucrurile aa, dar
tinarul J aimie Blair veni in fa{a lor i, intr-o se-
cunda, o lua pe Tess in braje i se indepartara
dansind. lan percepu o atingere pe braj i simji
mirosul de menta in timp ce privea in jur, va-
zindu-l pe Angus stind linga el.
- A vrea sa va spun o vorba, spuse el incet.
v.
{ 94 \
Stapinul insulei
- Da, Angus.
lan era uimit. Ca fiu al insulei, el n-ar fi ne-
socotit un avertisment din partea lui Angus Mac-
Crimmon, cimpoierul clanului, pentru ca familia
MacCrimmon exista din timpuri stravechi.
Angus II conduse spre intrare i o expedie
pe fata care era aplecata spre masa, dupa nite
gustari.
- lan, lad, incepu Angus. Pe chipul ridat, aparu
o expresie secretoasa.
lan ii apleca privirea asupra lui, tiind ca se-
cretele erau pentru ei.
- Da. Ce se intimpla, Angus? intreba el pru
dent, cunoscind loialitatea batrinului.
- Sinteji laird-ul meu i va sint cu totul devotat,
incepu el, clanul a rezistat bine timp de sute de
ani i intotdeauna l-a ajutat pe al nostru tn vremuri
grele. Ii arunca lui lan o privire dura. Afacerile
clanului m-au adus aici. Mai intti, in privinja focului
care a distrus terenul de linga casa familiei Mac
Gregor i aproape le-a luat viafa familiei lui i a
voastra.
lan se indrepta cu indirjire.
- Atunci, a fost mai multa vilva?
- La asta ma atept. Dei in ajunul incendiului
de la familia MacGregor se presupunea ca familia
e in Glasgow cu parinjii lui Lucy.
- tii de ce n-au mai plecat acolo? il intreba
{ 95 y
Kimberli Wagner IN
lan, privindu-l intens.
- Copilaul lor avea febra.
- Ai avut o viziune Tnaceasta privinja, prie-
tene? intreba lan 1ncetior.
- Nu, dei a fi vrut sa o fi avut., L-a cunoate
astfel pe diavol.
- Dar de ce oare un asemenea act absurd,
de distrugere? intreba lan. Despre ce este vorba
Angus?
- E din cauza podului, lan, i a banilor care
i-ar aduce insulei. MacGregor e in urcare, mare i
tare. Proprietarii de circiumi, ca a lui, i negustorii
din ora cunosc valoarea tn plus pe care o va
aduce. Dar proprietarii de paminturi, micii aren-
dai i conservatorii nu vor sa \\ vada pamTntuI
calcat de prea mulji turiti. Am auzit o poveste,
cum ca sint la mijloc chiar i interese straine, care
tncearca sa cumpere proprietaji in Portree, pentru
un hotel mare. Oamenii se tem de schimbari, lan.
Ultima edinja a consiliului s-a inchis asupra
noastra i ma tem de violenja.
- Nu te ingrijora, vere, puse lan o mina pe
umarul lui Angus. Vom impratia discret un zvon
i vom vedea daca putem pune mina pe cei ce
cauta necazuri. Dar sa vii imediat la mine, daca ai
i alte informafii. E o minune ca acel copila al
familiei MacGregor nu a murit din cauza arsurilor.
Nu vrem razmerijS pe insula.
........................................ ..... (" 96 ----------------------------------------
r 1
Stapinul insulei
Angus aproba din cap, dar ctnd lan se tn-
toarse spre ua, tl opri cu o licarire ciudata tn
- Nu e numai asta. Ceva tn glasul lui trimitea
fiori prin corpul lui lan, iar sprinceana i se tncrin-
cena de grija. N-am sa mai J in ascuns ceea ce ai
tot dreptul sa tii. Atepta un moment, de parea
ar fi fost vorba despre o decizie pe care nu o lua
cu tragere de inima. Simjurile lui lan se ascujira,
atepttnd. Hotarit, Angus anunja: Feticana ame-
ricana poarta tn ptntec urmaul tau. Angus lasa
timp ca informajia sa fie receptata, vaztnd confu-
zia, apoi o uoara bucurie, inainte de a continua:
i daca nu te tngrijeti de lucrul acesta, s-ar putea
sa-i pierzi pe amindoi.
Pe replica aceasta ti facu intrarea Fiona, cu
ztmbetul ei felin, iret i tl trase pe lan tnapoi tn
hoi, sporovaind tntruna. Uimit, lan o urma, dei
abia daca era contient de ea sau de muzica.
Fiona era tntr-adevar o frumuseje, de la parul
moale, blond-argintfu, la picioarele lungi, zvelte;
dar lan observa ce femeie lipsita de spirit de-
venise. Nu observase ptna ce nu ajunsese la spi-
tal. Atunci, Fiona afiase un ztmbet forfat ctnd
intrase pentru prima data tn camera. Dar ctnd va-
zuse ctt de multe erau ranile lui, se daduse tnapoi
cu groaza. Nu-i tnchipuise ce schimbari s-au
produs tn tnfajisarea lui.
pnviri.
J
Kimberli Wagner
Era un moment pe care nu-l va uita. Ea nici nu
reuise sa ajunga sa-i atinga mina. Cuvintele ce-i
fusesera adresate erau dulci, dar contaminate de
repulsia evidenta.
Ctnd ea pleca, ii inabuise lacrimile de umi-
linja si revazuse perioada pe care o imparjise cu
ea. Dar, la capatul unei nopji fara somn, ajunse^e
sa o vada aa cum era: o femeie superficial^,
care cauta numai placerea i care manipula. Ii
mai amintise de asemenea i pasiunea ei pentru
banii lui.
Ce ciudat, se gindi el, cum aceste ginduri il
impiedicau sa se simta atras sexual, cu toata
greutatea sinilor ei fermi ce ii impungeau brajul.
Poate ca de vina era parul negru, matasos al lui
Tess stralucindu-i pe spate in lumina galbena a
lampii.
- Danseaza cu mine, lan, ii ceru Fiona dra-
gala. Cind ii zari ezitarea, il fulgera cu ochii ei
mari, caprui i continua:
- Sau o sa mi se spuna sarmana Fiona i vor
iei vorbe despre cum m-ai lasat. Apoi ii urmari
privirea, care se furia spre fata aceea americana
cu rochia ei de catifea roie. Numai un singur
dans, lan, zise ea, strunindu-i ranchiuna cu ha-
J uri strinse.
lan ofta uor i o lua in braje, pentru ca tia
ca Fiona avea dreptate i alte birfeli ar rani-o i
Stapinul insulei b-^
mai mult. Dar, la jumatatea unei rotiri, ea tl ficui
neiertatoare:
-Araji grozav. Cicatricele aproape...
- Nu, o intrerupse el aspru, sint tot acolo,
fiecare dintre ele, aa mari i urtte.
- Acum, lan... Fiona ii strinse buzele i tl vazu
din nou arunctnd o privire fugitiva la fata cu parul
intunecat. Ii J inu dreapta barbia i spuse obraz-
nica: E cu burta la gura, tii...
Brajele lui lan o strinsera dureros.
- Ce spui tu?
Fiona ztmbi cuprinsa de muljumire.
- Americana. Borjoasa i singurica, dupa cit
se aude. Pentru ce ar mai fi venit iarna pe insula?
Banuiesc ca tncearca sa ascunda micul bastard
aici. Dar, in curind, o sa se intoarca in Statele
Unite. Toji fac aa.
Cit timp Fiona zumzai despre cit de neciopliji
i de galagioi erau americanii, lan ii J inu privirea
ajintita drept inainte.
Birfa de doi banil Dar de ce nu-i spusese
Tess? Ce-o fi avut de gtnd?
Tess era destul de ocupata, fie pe ringul de
dans, fie in bucatarie. Dei lan ii simjea mintea
agitata, nu era pregatit sa vorbeasca cu ea. Se
tot gindea la ultimele cuvinte pe care ea i le spu
sese i la cum arata tn rochia aceea roie... i
cum mirosul ei il urmarea.
---------------------------- y p > ------------------------------
Se gindea cum o simjise in braje, atunci cind
dansasera. Moliciunea imbatatoare a sinilor ei i
apasarea stomacelului ei tare. Avea sa vina pe
lume un copila al lui. i, ce-ar spune despre asta
dulcea de Aileen?
O vazu pe Tess dansind cu Douglas Firth i
descoperi ca nu-i pasa cit de aproape o |inea
pescarul sau cum ii zimbea ea. lan dadu pe git un
whisky cind il vazu pe Colin MacDonald cum o
lua la un alt dans scojian, vioi. Tot restul serii o
urmari cu privirea pe Tess, ateptind ca ea sa
vina la el, sa-i spuna ca trebuiau sa discute...
orice. Dar ea abia daca se uita la el, chiar atunci
cind dansa linga ea cu frumoasa Kitty Firth in
braje.
Totui veni i momentul in care Angus o incolji
in bucatarie.
- Sint bucuros sa vad cum infloreti in felul
acesta printre noi, lassie, spuse el, luindu-i un
sandvif cu multe straturi, masurind cu privirea ro-
chia roie \ rotunjimile femeii.
- Muljumesc, Angus, ii raspunse Tess, turnin-
du-i un pahar cu apa minerala. Ai fost primul
meu prieten adevarat de pe insula. N-am mai au- |
zit inainte cimpoaiele cintind. Au un sunet mi- I
nunat.
ZimbL 1surisui i se mari, atunci cind ii acorda
o inclinare respectuoasa. |
r(_ Kimberli Wagner J n
StapTnul insulei
Apoi ii clipi iret din ochi i ii inmina un sfert
din sandviul lui. Tess zimbi fmuca din el. tn
acel moment, cu un ton dulce, inocent i cu o
grija amabila, ii spuse:
- Da, vreau sa fii in putere. Urmaii familiei
MacLeod au dimensiuni gigantice la natere.
Tess se ineca, aa ca batrinul trebui sa o bata
pe spate.
- De ce... cum... him... scuza-ma. Apoi roi i
se retrase, impingtnd ua, ce se balansa, cu ol-
durile, rsucindu-se in graba spre garderoba.
Avea sa o omoare pe Elsbeth!
Se facuse tirziu, atunci cind se furia singura
afara. lan tia ca ea avea de gtnd sa mearga
acasa pe jos. El avea alte planuri.
Fiona il urmari cu privirea pe lan, care se
ducea dupa yankey-ul cu par tntunecat, i se
minie.
Plecind dupa Tess, lan o gasi la o departare
de vreo aizeci de metri de sat. Se rasuci pe loc
din cauza luminii brute a farurilor i il recunoscu
pe ofer, inainte de a-i ridica in sus gulerul. El
opri cu un scrinet al frinelor i cobori geamul
aproape de ea.
- Ce-J i inchipui ca faci aici afara de una sin
gura, la ora asta din noapte? intreba el infuriat.
- Ma due acasa, ii raspunse pe un ton iritat.
Fara indoiala, mult prea mulji oameni erau inte-
G l >
J
Kimberli Wagner
resaji de viaja ei, zilela aeestea, Ti spuse ea in
gind.
- Oricine vrea, ar putea sa te atace!
- E caraghios ce spui!
- Intra Tn maina, Tess, nu ma obliga sa te
forjez eu!
il privi J inta un moment, TntrebTndu-se cum de
Tndraznea. Apoi ceda, gTndindu-se ca omul acesta
putea Tndrazni orice. Mersera restul drumului Tn
linite. Atunci cTnd opri Tnfafa casei ei, cobori i
ocoli maina pentru a o ajuta sa coboare, cu un
aer vadit Tngrijorat. CTnd ajunsera fa ua din faja,
o urma Tnauntru, punTndu-i o mfna pe mijlocul
spatelui ei, ca sa o Tmpinga uor Tnainte, Trj su-
fragerie. Acolo, Ti lua haina i, impreuna cu a lui, le
atTrna linga ua.
CTnd se Tntoarse, Tess Ti reaminti cum forjase
el intrarea Tn casa ei i Tl Tntreba cu un ton pre-
facut:
- Ai dori un ceai?
lan se Tntoarse spre ea, cu genele lui dese i
Tntunecatfe, coborTte pe jumatate.
- Umbla vorbe prin sat.
Vorbea nefiresc de monoton, Tntr-un fel Tncare
nu-l mai auzise pTna atunci. Privirea lui fierbinte
trecu peste ea, cautTnd ceva schimbari. 0 privi
lung Tnochii albatri i zari acolo confirmarea.
- Am venit sa ma conving singur, Ti spuse, cu
---------------------:---- 102 . -----------------------:-----
StapTnul insulei
o voce grava i raguita.
Inaintarea lui, care il aducea atit de aproape
de ea, o uimi pe Tess, mai ales cind ei atinse
primul dintre nasturii roii de catifea.^care co-
borau pe partea din taja a rochiei ei. Ii desfacu
unul dupa altul, cu micari incete, voite i inge-
nunche tn faja ei.
Respirafia ei se accelera i inima incepu sa-i
bata cu putere. N-ar mai fi putut sa il opreasca,
aa cum nu putea sa inceteze sa respire.
Ochii lui mingiiau noua plinatate a sinilor pe
care ii dezvelea. Aproape izbucneau din dantela
neagra, diafana, virfurile intarindu-se sub privirea
lui. Auzise ca sinii unei femei erau extraordinari de
sensibili tn timpul sarcinii.
Cu degetele mtngtia uor pielea ei neteda i
vazu cum ochii ei se dilata. Ai lui erau ajintiji i
hotariji. Coborindu-i privirea, talia ii parea chiar
mai mica, avind in vedere i olduri!e. Apoi, zari
mica umflatura a stomacului ei; ii aeza mina
calda acolo i apasa uor.
- Mi-ai spus... ca... ce J i-am dat eu, nu va fi
rasplatit niciodata, opti el, iar cind privirile Ii se
intilnira, lacrimi nedorite alunecara pe obrajii ei.
- Da, expira profund.
- Oh, ofta el uor.
Coborindu-i privirea asupra lui, ea clipi re
pede i se intreba daca el cerceta acest lucru.
i 103 )
J
/( Kimberli Wagner )^
- Da, raspunse ea, atingerea mlinii lui pe ab-
domenul ei, faclnd-o sa vrea sa strige.
O caldura navali In venele ei, laslndu-i o durere
arzatoare In locul dintre coapse.
lan Ti mai privi un timp abdomenul zvelt, apoi
se ridica In picioare cu Incetineala i Ii Incheie
nasturii.
- Trebuia sa te fi protejat.
Se Indrepta spre fereastra i ramase cu pri
virea pierduta In Intuneric.
- A fost i raspunderea mea, nu numai a ta,
spuse ea, deranjata de atitudinea lui.
El se rasuci cu faja la ea i Intreba aspru:
- Atunci a fost ceva intenjionat?
Ea II privi mult timp. In ochii ei nu exista nici
un repro pentru acuzajia adusa, doar sinceritate
profunda.
- Nu, lan. Dar nici nu Imi pare rau ca s-a
Intlmplat.
Atunci el o qca. Zlmbise. Un fel de zimbet
dulce, Inclntat, posesiv, care o determina sa-i ras-
punda la fel.
- Deci, o sa... vrei sa te casatoreti, lass, spu
se lan Incet, Intorclndu-se Inca o data spre fe
reastra. Pot sa convoc o adunare speciala miine
dimineaja.
- Cum? Ingheja Tess; abia li putea crede ure-
chilor.
------------------------ Ca D ------------------------
Stapinul insulei
- Chiar daca nu vrei sa ramii maritata, anunja
laird-ul, intorcindu-se i apropriindu-se destul
pentru a o putea privi. Datoram asta micujului,
pentru a avea un nume.
Tess il infrunta, dindu-i parul de pe umar pe
spate, cu o zvicnire hotarita. .
- Copilul meu va avea un nume. Numele meu.
El se colora in obraji i deschise gura, dar ea
vorbi inainte ca el sa aiba ocazia de a o face. Nu
e nici o puca de vinatoare pe aici, lan, pentru
nici unul din noi.
Lui ti trebui un moment pentru a-i cintari cu
vintele inainte de a vorbi, incercind sa ramina
rational i sa-i potoleasca panica: O sa fuga de
el in Statele Unite?
- Macar aveai de gind sa-mi spui i mie? in
treba el raguit.
- Desigur, raspunse ea ocata de intrebare. Ii
cobori privirea. Poate... doar ca mi-ar fi trebuit...
ceva mai mult timp sa o fac.
Chiar i in mijlocul acestei situa{ii, lan era
captivat. Ii aeza palma calda pe obrazul ei.
- E i copilaul meu.
Ea ii ridica barbia i il privi intens in ochii lui
verzi.
- i vei avea toate drepturile sa-l vizitezi, lan.
Nu J i-a refuza niciodata asta. N-ar fi cinstit faja
de tine sau faja de copil. Dar, casatoria... lan,
>--------------------------- (^To5~~)--------------------------- -
Kimberli Wagner
abia daca ne cunoatem. Tu nu ma cunoti. Nu
ma cunoti deloc. Eu pictez ore intregi, fara sa-mi
pese de timpul care trece. Sint timida i... mai
degraba mi-a pierde vremea intr-o gradina de
cit sa merg sa fac cumparaturi intr-un magazin.
Cind fDaru ca el ar fi vrut s-o intrerupa, ea con
tinual Imi place ca lucrurile sa se intimple dupa
cum zic eu, iar din punct de vedere al modului
de comportare sint liberala. M-a certa cu toji
prietenii tai i te-ai plictisi de mine in citeva sap-
tamini.
Chiar rostind aceste cuvinte, inima ei pro
testa. Nu putea privi posibilitatea de a se casatori
cu acest barbat. Era laird-ul familiei MacLeod,
dragul insulei, i nu avea nevoie de o casatorie
de ochii lumii, chiar pentru copilaul ei. Simji un
fior trecindu-i pe ira spinarii. Copilul ei va fi intot
deauna legat de aceasta insula si de familia Mac
Leod.
El o lasa sa-i spuna discursul, cu umerii largi
deveniji rigizi, apoi intreba: -
- Deci, nu mergi pe mina mea?
- Hai sa vorbim despre altceva...
- i n-ai sa dispari in Statele Unite? o intre-
rupse dur lan.
- Dar cum o sa fie cu presa, cu birfa?
El se incrunta.
- Ma crezi atit de josnic, incit sa nu-mi re-
v
i 106 >
r (
Stapmul insulei
cunosc propriul copil de teama birfei sau a presei
de scandal?
Tess se intinse dupa mina lui mare i o cu-
prinse intr-a ei.
- Nu, lan. Ofta i privindu-l in ochi.ji spuse:
Am sa ramin pina se va nate copilul. IJi promit.
O sa decidem ce e mai bine pentru noi, dupa
aceea. Dar trebuie sa tii ceva. Nu mi-e ruine cu
acest copil, sint bucuroasa i n-am sa permit ni-
manui, nici J ie, sa ma faca sa regret miracolul
acestui copil.
Ii mai privi o data talia delicata i curba ol-
durilor i ii imagina felul In care va arata In
urmatoarele luni, purtindu-i copilul.
- Destul de corect, spuse el intr-un tirziu, ne-
fiind sigur ce altceva ar trebui sa spuna. Acum,
problema lui era sa o convinga cum sa tmparta
acele momente prejioase cu el. Dintr-o data fu
Tngrijorat: Te simji bine?
Tess aproba din cap, cu un zimbet larg i fru-
mos pe chip.
- Voi nate pe la Tnceputul lui iunie, lan.
El o privi indelung i spuse:
- E minunat aici in iunie. Vremea e calda i
blinda, iar atmosfera e mai parfumata ca oriunde
pe pamint. Oftind, ii trecu o mina prin vilvataia de
par i se intoarse sa piece.
- Ei bine, atunci... Avea nevoie de mai mult
v.
: 107 )
J
Kimberli Wagner
timp, ca sa se gindeasca. Avea atit de multe lu-
cruri la care sa se gindeasca. Am sa te las sa te
odihneti acum. Dar miine voi reveni. Mina lui se
inalja, de parea ar fi vrut sa-i mingiie obrazul, dar
se razgindi i spuse un simplu: Noapte buna!
Tremurind la apropierea lui, Tess ramase de-
zamagita, in mijlocul camerei.
<J L >
Stapfnu! insulei
dpttotvil
in ziua urmatoare, pe la prinz, lan, fmlnd o
sacoa mare, maro, in mina, states pe treptele de
la ua ei, impreuna cu femeia care vedea de casa
lui.
- Ea este Callie. Se intoarse spre femeia inaita,
sfrijita, care arata de parea ar fi supt lamii i ar fi
sorbit ojet. Iar ea este domnioara Hartley.
- Sint bucuroasa sa va cunosc, domnioara. |
Dei v-am vazut i inainte in sat. |
Femeia ii apleca repezit capul i incerca sa j
zimbeasca, lucru care o facu pe Tess sa Tsi dea i
seama ca nu se putea Indrepta nimic in exprssia |
Kimberli Wagner
chipuiui lui Callie. Era o grimasa naturala, im-
pietrita.
Uimita, Tess inclina din cap i se dadu la o
parte ca sa o lase sa intre tn casuja. Callie mai
apleca o data capul i se indrepta glonjt spre bu-
catarie. Braful lui Tess se intinse imediat dupa ea
i o privi lung, uimita inainte sa se-ntoarca spre
lan:
- Unde se... ce face?
- Ceea ce tie mai bine, preia comanda, ras
punse el, uitindu-se cu drag dupa silueta agitata,
tn timp ce paea tn hoi.
- Despre ce vorbefti? se mira Tess.
- Despre sanatatea ta i a copilului nostru.
Callie o sa aiba grija de voi amtndoi.
- Ce vrei sa spui cu o sa aiba grija? se tn
toarse spre el, cu mtnia pe punctul de a izbucni.
- Orice ai nevoie, o anunji pe Callie.
lan ti tnttlni privirea.
- Deci stnt un ca|elu de care te tngrijeti?
intreba ea cu o furie pe care nu o mai sim|ise
pina atunci. Asta vrei sa spui? Sau poate imi spui
ca acum raspunzi de mine?
- i daca-i aa? intreba el, aplecindu-i asupra
ei chipul lui mindru. Nu e i copilaul meu?
- Te anunj laird MacLeod ca stnt capabila sa
ma ingrijesc de acest copil...
- Copilul nostru! interveni el indignat.
v
i 110 y
r
- Copilul rrostru. Ea se calma i adopta un ton
uimitor de rezonabil. Ai toate drepturile sa fii in-
grijorat in privinja copilului, lan. Dar dupa ce s-a
nascut, nu te gindeti? Pot sa ma descurc sin-
gura acum.
- Nu, daca asculji la ce se vorbete in sat,
incepu el cu o voce frustrate. Parea minios, inca-
pajinat i sigur. Se spune ca lucrezi prea mult i
prea intens! i aici i la centru. In zori, pictind
doua ore, apoi organizarea, invejatul i altele pina
tirziu in noapte. Acum nu trebuie sa te gindeti
numai la tine.
- Ai pus spioni pe urmele mele? intreba ea
infuriata. Indrezneti?
- De ce a avea nevoie de spioni? E birfa
obinuite. Se incrunte. Apoi pe chip ii aparu o
umbra de relaxare: Nu eti de capul tau, lass. Cu
toate munca ta, gospoderia i gatitu! ar fi mult
prea mult pentru o singura persoana. Cind vazu
ca Tess era pe cale sa argumenteze, continua:
Te rog, Tess, i|i cer sa ma lai sa am un .rol in
viaja copilaului nostru, sa ma lai sa te ajut!
Omul acesta avea un talent sa determine ca
lucrurile sa mearga in direcjia dorita de el, dar
cind le prezenta aa, se topeau pur i simplu...
minie, orgoliu i toate urma de rafiune.
Ea ii cobori privirea i schimbe subiectul, ca
I sa-i distraga aten|ia de la cedarea ei uoara:
----------------------------- O ---------------------------------- J
( Stapinul insulei 1s
Kimberli Wagner
- Ge e in punga? '
Urma o tacere, pina ce ea ?i ridica privirile
spre el. Vai, uriaul roise! Asta era ceva inte-
resant!
El Intinse saculejul cu un cot rigid i ea tl lua
cu o grija atenta. Hirtia foni cu zgomof'Cind ea
o desfacu. lan se intreba daca va uita vreodata
expresia de pe chipul ei ctnd scosese ursulejul lui
maroniu, vechi^cu o laba cusuta.
- Al tau? II privi lung, mirata. Cum el nu-i
raspunse, tl privi intens. Intr-un tirziu, aproba din
cap. Nu se ateptase la un asemenea sentiment
din partea lui. E tn buna stare.
- Mama l-a reparat o data sau de doua ori,
cred, spuse el misterios. i asta imi amintete de
ceva ce voiam sa-J i spun. Picioarele ursulejului se
micau pujin, tl trase de o ureche'i pleda: Crezi
ca putem merge tn salona, lass?
- Sigur, lan, raspunse ea, gtndindu-se ca nu-l
mai vazuse aa de melancolic. Parea un baiejel
care se tndragostise pentru prima oara de o fata.
Era atit de incomodat.
Statura unul Itnga altul pe canapea, iar el ii
freca miinile una de alta cu prudenjta tnainte de a
rosti:
- A trebuit sa ma due In camera copiilor de la
pastel, ca sa gasesc... him... ursulejul.
- Da... il tndemna ea.
G j E )
- Mi-e teama ca mama m-a prins acolo.
Tess zimbi.' Descoperea o noua fajeta a carac-
terului lui.
- J i-e teama de mama ta?
O sprinceana rocata, aroganta, se inalja pe
chipul lui.
- Nu! Vreau sa spun, ei bine, nu! Tptui...
Facu o pauza cu subinjeles inainte de a anunja:
Am fost rugat sa aduc o invitajie la ceai.
- Ce draguj! Tess intoarse o tentativa de zim
bet i spuse: Nu ftiam ca mama ta se afla pe
insula. Probabil vrea sa discute despre centru.
lan se ridica repede in picioare i se indrepta
spre un perete, unde se afla un bar.
- Imi dai voie? o intreba peste umar. Cind
ea aproba din cap, el ii turna o inghifitura de
whisky. Apoi inspira adinc i se intoarse sa dea
ochii cu ea: Lady Aileen locuiete in Edinburgh
sau prin sud in timpuf iernii. A fost o surpriza ca
s-a intors... i asta pentru ca in mod special vrea
sa te cunoasca, lass.
Tess era uluita i impietrita.
- Birfa lui Elsbeth a ajuns pina la Edinburgh?
lan afia un rinjet atottiutor.
- Nu poji fi niciodata sigur de unde objine un
scojian vreo informajie, lass. Dar mi-a explicat
clar ca ne ateapta pe amindoi duminica.
- Pentru un interogatoriu?
Stapinul insulei In
V
Kimberli Wagner
lan nu tia ce sa raspunda.
- Daca ai sa refuzi invitajia, Tess, o sa vina ea
aici. Nu putem servi o ceaca cu ceai i sa-i sa-
tisfacem pufin curiozitatea?
Tess se ridica L se indrepta spre emineu,
J inind inca ursulejul.
- Ce idee! Da, sint sigura ca ma va distra sa
fiu o curiozitate.
- Ei acum, Tess, spuse el calm. Cumva, ajun-
sese chiar in spatele ei, punindu-i miinile pe
umerii ei. Aileen nu e un dragon, te asigur. E doar
o mama care a aflat ca va fi bunica in scurt timp.
E emojionata.
- Himm! Tess nu credea. Chiar i J ie J i-e teama
de ea.
Callie alese ace! moment pentru a aparea in
cadrul uii.
- Acum am lista, stapine. Doamna ar putea
sa-mi spuna la ce ora dorete sa serveasca masa
de seara?...
- Tess, Callie, o intrerupse Tess.
lan ii zimbi siei, gindindu-se ca americana lui
n-ar putea s-o schimbe pe Callie dintr-ale ei.
Dar Tess continua:
- i mulfumesc, dar in seara aceasta voi
minca doar o salata. Ofta, cind Callie ii arata de-
zacordul. Apoi incerca un zimbet. Miine o sa fie
destul timp pentru toate acele schimbari.
- Cum doriji, domnioara Tess, ii Tnclina Cal
lie capul. Stapine, atunci am sa-ml vad de drum.
- 0 sa-mi dai voie sa te insojesc la ceai, la
castel? intreba lan.
- Duminica? intreba Tess, gindindu-se ca va
trebui sa o intrebe pe Elsbeth cu ce sa se im-
brace. lan se tnclina. In regula. Apoi capul ei se
prabufi.
- Dar te avertizez de acum, lan. Daca spune
ceva de rau despre copilul acesta...
- Nu te neliniti, iubire, o asigura el repede,
asta n-o sa se inttmple niciodata. Mai tntii, doam
na nu are prejudecaji. Apoi, o lady este o lady. i
daca, in cel mai rau caz ar face un astfel de co-
mentariu, a pleca cu tine.
Dragalaenia.o oca atit de mult, incit restul
il auzi doar ca un ecou. Dar ctnd cuvintele fura
absorbite, ii intoarse un zimbet timid.
Se apropie de ea i intreba:
- i cu noi cum ramine?
Ea se indrepta spre foe, dar el o opri.
- E ceva intre noi, Tess, ceva puternic. Poji sa
negi asta?
Ii raspunse cu greu:
- tiu ca exista o... atracjie. Dar e un simplu
joc. Inima ei ii nega cuvintele, batindu-i cu putere
in piept, in timp ce el se apropia.
- O atracjie, spui? Ochii lui verzi aruncara ful-
-h Stapinul insulei )^
v
115
Kimberli Wagner
gere de minie. Da, a fi de acord cu asta. Dar, e
ceva mai mult. i tii ca e adevarat.
- Nu cred ca ar fi In avantajul meu sa recu-
nosc asta.
Lucrui- acesta il zapaci.
- De ce?
- i cu Fiona?
El arata buimac.
- Asta a trecut demult. Cum ea paru neincre-
zatoare, el spuse: Un barbat dorete o femeie
care vede dincolo de faja lui sau de cicatricele lui,
lass. Am invajat deja lucrui acesta.
- Inca te mai dorete, spuse Tess cu ochii
intr-o parte.
Palma lui mare, calda, ii apuca barbia.
- Dar eu nu o doresc. Pe tine te vreau.
- Ma vrei?
Tremuratul buzelor o trada.
Lucrui acesta il incinta i prelungi momentui cu
un sarut infometat, murmurindu-i pe buze:
- Da. Sint obsedat - ii cuprinse cu gura buza
de jos i o muca uurel - de amintirea noptii pe
care am petrecut-o impreuna. O trecu un fior, iar
miinile lui urcara spre obraji, adiricind sarutul.
Apoi se trase in spate. i am de gind sa obfin i j
j mai mult. I
I Cu ochii piini cte incintare, lan ingenunche in !
I faja ei, aa cum facuse i in noaptea precedents. |
Stapfnul insulei
Degetele lui ii stringeau oldurile. Ea purta un
halat care se incheia In faja ca i rochia roie. Ii
descheie nasture dupa nasture i ii trase in jos
partea de sus a ciorapilor. incet, ii saruta pielea
catifelata, calda a stomacului i simji un imbold
de a raspunde excitarii puternice.
- Ah, parfumul tau, -iubito. Cuvintele lui ardeau
la fiece cuvint.
Tess ii pierdu respirajia la atingerea buzelor.
El ii inalja privirile i tiu ca i ea simjea aceeai
dorinja salbatica, copleitoare. Era intruchiparea
senzualitajii.
Miinile lui inaintara spre curbura sinilor, ochii
lui infruntind-o sa-i spuna nu. Ii cobori privirea i
dadu la o parte dantela fina a sutienului, privindu-i
bumbii coloraji intarindu-se i mai tare. Capul i se
lasa pe spate, predindu-se cind miinile lui ii- cu-
prinsera sinii.
Se cutremura infiorata.
- Eti atit de minunata!
Ea il privi cu ochii ei intunecaji i plini de o
dulce dorinja, intiparindu-i imaginea acestui bar
bat puternic, senzual, ingenuhcheat in faja ei.
Gura lui era o ispita. Ochii lui - cel mai pur verde
- statura musculoasa. Era atragator din cap pina-n
picioare.
- Atenfie, spuse el repede, luptindu-se sa-i
pastreze controlul dorinfei, gindindu-se ca mai ra-
v
Kimberli Wagner Is
masesera atitea lucruri nelamurite intre ei,
- La ce? raspunse ea raguita, fiecare nerv din
corpul ei fiind trezit de excitare.
- Daca mi te oferi aa, am sa raspund. Res-
pira iritat. N-am sa fiu Tnstare sa rezist.
Tess Tl privi indelung; el Ti amintea ca mai
putea spune inca nu. Zimbetul ei se largi. Vocea ii
era raguita cind ea spuse pur i simplu:
- Nu rezista!
Ii parea o incununare perfecta a viejii pe care
o creasera i nu mai putea atepta ca sa simta
caldura lui inauntrul ei.
- Mai avem inca multe de discutat, incepu el
sa protesteze, dei toate simfurile strigau dupa
ea. Ii apasa buzele pe pielea ei parfumata, limba
lui descoperind buricul, afundindu-se in curbura
sensibila, pina ce ea scoase sunete ce exprimau
dorinja crescinda.
Mina ei tremura cind ii mingiie parul des, on-
dulat i il apropie de ea.
- Mai tirziu.
Ea ofta. Tess ii spuse ca nici nu-i dorea ceva
mai mult. In fiecare zi accepta doritoare toate bu-
curiile pe care viaja le avea de oferit.
lan nu avea nevoie de alta permisiune. Cu o
micare fluida ii lasa sa cada sutienul in jos pe
umeri. Ciorapii alunecara spre glezne i ea ii in-
departa. Cind ea incepu sa tremure, el ii inalja
Stapinul insulei
privirea.
- E frig? o intreba el tandru.
Cu genunchii moi, Tess apuca umerii largi ai
lui lan. fi rasuci intre degete camaa, nerabda-
toare ca materialul o impiedica sa simta pielea lui
infierbintata.
Aici, se gindi el, desfacind petalele' de camp
calda i umeda i sufla uor. Tess ii pierdu res-
pirajia i muchii i se incordara din cauza ocului,
- Uurel, lass. 0 mingiie cu un sarut i opti
gituit:
- Dulce, lass, dulce Tess.
Limba lui fierbinte o dezmierda, apoi se afunda
adinc, gemind. Aici fusese locul in care patrun-
sese, risipindu-i forja viejii, in dulce impreunare.
Era cuprins de incintare la auzul ofaturilor repezi
i a respirafiilor intretaiate, de felul in care ea iz-
bucnea in valuri inalte de senzajii fericite.
Cind el se ridica in picioare i o cuprinse in
bra|e, Tess ii ingropa faja in curbura calda a
gitului, tremurind din nou i inspirind profund mi-
rosul lui. In timpul in care el urea scarile i tra-
versa holul pentru a ajunge in dormitorul ei, ea ii
dezmierda curbele urechii lui cu limbuja ei ascu-
J ita, optindu-i numele, transmijindu-i fulgerari de
senzajii.
El se aeza pe pat, fara a dori sa-i dea drumul.
Dar continua sa o mingiie din priviri, trimijindu-i un
------------- ------------------ . 119 ; ------------------------------
Kimberli Wagner I^
zimbet uor, sexy, de promisiuni.
Tess ridica o mina intr-un gest staruitor, fe-
miniri. In momentul urmator fu alaturi de ea, aco-
perind-o cu caldura lui, cautindu-i buzele cu ale
lui. Apoi urma un interludiu de sarutari aprinse,
care explorau gusturile i caldura.
Tess tremura acum.
-Terog...
- ssttt, scumpo! lan o patrunse i ii privi
chipul, impingind adinc, incontinuu, intensificind
placerea. O secunda mai tirziu se retragea i im-
pingea mai adinc, iar i iar.
Cu miinile sprijinindu-se pe fesele ei delicate, o
trase intr-o pozijtie ezinda. Acum putea s-o pri-
veasca in ochii ei albatri, adinci, sa-i sarute bu
zele pline pina la o simpla atingere i sa-i lase
degetele sa alunece peste sinii seducatori. Tess
se apleca pe spate pina ce ii sprijini greutatea
pe miinile aezate in spatele ei. Ca un arc sus-
pendat, ea il indemna prin sunete slabe, aban-
donate. lan o jinu de olduri i o penetra mai
adinc, intr-un ritm care facu sa treaca fulgerari de
placere prin amindoi.
Cit dor ii fusese de el, cit il dorise! i acum,
iata-l, patrunzind-o adinc, bucurindu-se de pla
cerea pe care i-o oferisera unul altuia i in con-
ceperea copilului lor. Mai simjise oare o asemenea
fericire?
( j D
Stapinul insulei
Cu acest gtnd cunoscu eliberarea cutremura-
toare. El o urma cu un strigat raguit.
Fericita sa stea in brajele lui puternice, Tess se
relaxa. Una din miinile lui inca ii mai cuprindea un
sin i ea se vinzoli de placerea atingerii. Apoi, cu
degetele, ii contura linia incheieturii miinii, urcind
cu micari uoare in sus, pe braj.
- Dulce, ii murmura el in par.
Trecu ceva timp pina cind Tess intreba:
- A fost greu pentru tine in spital? intreba ea
grijulie, trecindu-i privirea asupra obrazului re-
facut i a cicatricelor abia vizibile.
- Nu. Ofta i ii lasa mina sa alunece uor pe
curba rotunda a spatelui ei. O imbrajia strins,
desfatindu-se cu ceea ce descoperi. Nu prea su-
portam patul. Nu sint un barbat foarte rabdator,
lassie.
- Nu este nevoie sa-mi spui, rise ea. Spune-mi
cum e sa creti aici.
Cerinja asta il surprinse.
- Am i n-am prea crescut aici. Eram plecat
la coala in Edinburgh in timpul iernilor, aici in
timpul citorva veri, altele la petreceam cu familia
in vacanja, in strainatate. Dar o data la patru ani
exista o reuniune a celor ce aparjin familiei Mac
Leod. Ne adunam intotdeauna pe insula, pentru
acest moment.
Degetele ei treceau lene peste parul rou,
< J L >
Kimberli Wagner 1x
des, de pe pieptul lui.
- Parea te vad !a coala, un altoi scojian,'inalt
de un metru douazeci, cu pantaloni scurji, negri,
Tnsojit de prietenii tai de coala, cu aroganja me-
dievala! rise ea incetior.
La acest afront, lan ii inalja capul pentru a o
privi de sus.
- Nu sint arogant! anunja el.
Tess rise iar i spuse:
- Atunci spune-mi despre familia ta.
- Ce doreti sa tii? Tatal meu a murit cind
eram mic. Pe mama ai s-o cunoti destul de cu-
rind. Am -un frate i o sora. El e doctor in Statele
Unite, casatorit cu o femeie jockey. Ea e un spi-
ridu salbatic de femeie, care-1 J ine cu picioarele
pe pamint. Sora mea sGrie carji pentru copii i
se amesteca in treburile tuturor. Ii folosete ca
scuza previziunea.
- Ce? intreba Tess absenta.
lan ii trecu mina prin parul ei intunecat, ras-
punzind cu o indignare batjocoritoare:
- Dar trebuie sa fi auzit de harul pe care
anumiji scojieni il poseda! Putea sa-i dea seama
ca ea nu tia nimic despre asta i nu rezista s-o
tachineze. E capacitatea de a vedea viitorul, ame-
ricana ignoranta ce eti, i este o trasatura a sco-
J ienilor, aa cum sint i legaturile cu Irlanda.
Tess zimbi i mina ii incremeni. Ii apleca
Stapinul insulei )n
capul intr-o parte, de parea ar fi avut o nojiune
vaga.
- Crezi in asta?
- Thi, raspunse el convins.
- Asta ce inseamna? zimbi ea subjire, apa-
sindu-l.
El inalja din umeri. Ridicindu-i privirea spire
chipul lui puternic, ea ii observa stinghereala i fu
incintata.
- Chiar crezi!
Expresia de pe faja lui trada un amestec de
stinjeneala, uimire i resemnare.
- A... s-a dovedit... mai inainte ca are dreptate
i mai sint i altele.
- Spune-mi, spuse ea, ochii stralucindu-i. Su-
na interesant!
Gura lui frumoasa abia rosti cuvintele.
- Suna aiurea, tiu. N-am nici o explicajie. Ea
inalja din sprincene i el continua: Cind eram
copii... Kyra intotdeauna... gasea lucruri... lucruri
pierdute. i odata, cind Angus MacCrimmon i
fiul lui erau pe mare, la voia intimplarii, pe o ceaja
groasa, Kyra a insistat ca sa o iau cu luntrea
noastra pentru a-i gasi. i i-am gasit. Ea mi-a
spus ca Angus o chemase.
- Angus? intreba ea-. E un mediu... intr-adevar?
- Mda, ii zimbi lan atotcunoscator. Omului i s-a
dus vestea prin toate Insulele Hebride.
( 123 >
Kimberli Wagner
Ea clipi o data, de doua ori, apoi ii propti
barbia intr-un cot i privi in spate.
- i intotdeauna are dreptate?
- Ei bine, nu tiu sa se fi inelat vreodata.
- Aha! zimbi Tess ocata, trecindu-i mina
subjire peste covoraul rou-inchis de pe pieptul
lui.
- In cazul acesta, laird-ul meu, cred ca tu i cu
mine... vom avea un fiu.
- Mda, ii zimbi i el superior. Aa mi s-a spus.
Risul ei brusc il facu sa inchida ochii de pla-
cere i o strinse mai tare in braje.
J
( Stapinul insulei
Primui lucru pe care-1 facu In dimineaja urma-
toare, fu sa coboare ia J anet i la Elsbeth, la
magazin. intra i se indrepta spre tejghea, J intuin-
du-le pe cele doua nae-vrajitoare cu o privire
plina de subinjeles.
Doua perechi de sprincene dese se Tnaljara a
surpriza. Fara a-i lua ochii de la ele, Tess intreba:
- Geordie, te supers daca ai pujin grija de
magazin, cit schimb eu doua vorbe cu J anet i
Elsbeth ?n spate?
Se auzi f?iind un ziar, o voce mascuiina dre-
gtndu-se, de parea ar fi avertizat sosirea unel fur-
tuni, apoi Geordie spuse:
120
Kimberli Wagner I^
- Cum sa ma supar, Tess? Cit timp doreti.
Cind ea auzi scirjiitul scaunului lui, ea le in-
demna din cap pe cele doua femei, deodata ner-
voase, spre camera din spate.
Acolo, Tess le infrunta.
- Vreau sa tiu adevarul, spuse ea.
Ele clipira, drept raspuns.
- Ce-aji mai pus voi doua la cale, de data
aceasta?
J anet i Elsbeth schimbara priviri scurte, vino-
vate, iar J anet se bilbii:
- Ce... ce... vrei sa... spui, Tess?
- Vreau sa spun, zise ea incruciindu-i bra
jele pe piept, ca mai intii e vorba de treaba asta
cu Angus care face anunjuri despre un mote-
nitor al familiei MacLeod... i acum o invitajie la
castel pentru ceaiul de simbata cu marea doamna.
- Vei lua ceaiul cu Lady Aileen?
Agitindu-i nervoasa miinile, Elsbeth se in
toarse incintata spre prietena ei cea mai buna.
- Ai auzit aa ceva, J anet? Ceai!
- E un fel minunat de a onora tot ceea ce ai
facut tu aici, lassie, ii inalja J anet capul, dind la
iveala un zimbet larg, uurat.
- Asta-i foarte frumos, zjse Tess, dar cum se
face ca a aflat Lady Aileen despre starea mea...
tocmai din Edinburgh? i, de ce, dupa cum cre-
deji voi, ar presupune ea ca acest copil a fost
------------------------ -------------------------------------------------------j 1 2 6 h - --------------------------------------------------------------------------
Stapinul insulei
conceput de fiul ei?
Acuzatele se uitara una la cealalta -uluite. i
atunci, Tess \\ dadu seama ca ele nu aveau nimic
de-a face cu Tntoarcerea grabita a marii doamne.
- Dar cum altfel sa fi aflat?
J anet 1 Elsbeth mai schimbara o data nite
priviri i vorbira Tnacelai timp. J anet ofta:
- Kyra.
- Angus!
- i? le Tndemna Tess.
- Ei bine, draga, Tn legatura cu Kyra... are
viziuni, tii tu! Tncepu grijulie Elsbeth.
- Hai, Elsbeth, continua. N-ai de gfnd sa-mi
spui ca Angus i-a telegrafiat vestea lui Kyra i ea
i-a transmis la rTndul ei totul mamei ei, care i-a
luat picioarele la spinare pTna aici?
- Ei bine, spuse Elsbeth, scuturind din cap.
- S-au TntTmplat i lucruri mai ciudate, se
amesteca i J anet, aici pe Insula Cepi.
Tess renunja i flutura miinile Tnaer, rizTnd:
- Deci, cu ce sa ma Tmbrac la Tntjlnirea cu marea
doamna?
Cind Tess se trezi, era tirziu. CTndva, Tntimpul
nopjii, lan o parasise. Ea banuia ca el incerca
/I
Kimberli Wagner
I\
sa cruje ceea ce mai ramasese din reputajia ei...
dei ei i-ar fi placut sa-i explice cineva marea
diferenja intre o indiscrete i interferenja.
Numai un scojian putea tnjelege asta.
Tess se intinse, aducindu-i aminte de cite ori
pe noapte fusese trezita de mingiierile lui tandre.
Ultima data fusese in apropierea zorilor. II visa pe
lan cind se trezise descoperindu-l Tnauntrul ei, de-
getele lui dezmierdind-o, masfnd-o, excitind-o. Ii
indepartase parul de pe git, ca sa poata muca
uurel fiecare particica ce desparjea un umar de
celalalt. Doar la a doua mucatura tremura deja
de dorinja, arcuindu-se ca sa-l poata intilni, dis-
perata nevoie de a-l simji adinc, inauntru.
Tess fu smulsa din dulcea amintire de gindul
ca azi era duminica. Ziua ceaiului, Ziua castelului,
Ziua mamei plina de reprouri. Ii ingropa capul
in pema i mormai.
Cind lan ii facu aparijia la ua ei, era imbracat
cu toate insemneie clanului: parul ii flutura dezor-
donat, stofa ecosez, ridicata de vint, fiind prinsa
pe un umar cu o agrafa. Ochii lui straluceau cind
o vazu. Tess il privi din cap pina-n picioare, de la
parul ondulat, de culoarea vinului rubiniu-inchis,
v
la jacheta de vinatoare de deasupra kilt-ului, de
culoarea verdelui de padure, liniat cu rou i gal-
ben, apoi !a osetele lungi, impodobite cu ciucuri.
Draguji ciorapi, se gindi ea cu impertinenfa.
Cu miinile In olduri, \\ inalja barbia i ii adresa
un rinjet de nestapinit cind anunja, cu un pro-
nunfat accent irlandez:
- Ooo! Da ce picioare faine avem aici!
El simji cum ghemul din maruntaie se incor-
deaza.
- i tu eti o feticana frumuica, Tess a mea.
Ea ii privi rochia de matase verde pe care o
purta.
- Merge?
- Da, raspunse el incet, studiind cu atenjie
fiecare curba dulce.
Obrajii i se rumenira.
- Se vede ca sint insarcinata?
- Ei, ai o anume stralucire i... plinatate. Apoi ii
cuprinse talia cu amindoua miinile. Dar aici eti
mai ingusta ca prima data cind te-am cunoscut.
Ea se inroi puternic.
- Atunci, s-o pornim la drum.
El o privi drept in ochi, intrebator. Intr-un tirziu
| murmura:
- Mda. i o elibera. Am sS conduc incet ca o
broasca J estoasa, tji promit, Tess.
Ea il rasplati cu un zimbet amabii. Dei era
{ Stapmul insulei
j
Kimberli Wagner
i K
doar o distanja de doua mile, Tess privi peisajul
ce-i inconjura, dindu-i seama cit de mult ajun-
sese sa iubeasca aceasta insula.
Ce diferit era de iarna cenuie din New York,
cu aglomerajia i oboseala lui. Aici, iarba se un-
duia de vint i cea{a impodobea J inutul ca o atin-
gere trecatoare a unui iubit. Marea era o imagine
frumoasa, vie, iar fiecare lac i satuc avea un ca-
racter propriu, doar al lui. Turme de oi treceau
peste drumurile inguste i erpuite, conduse de
berbeci cu clopot la git, mergind la voia intim-
plarii. O faceau sa rida.
In Skye, povetile nu erau despre oameni ne-
cunoscuji, fara chip, ci despre oameni pe care-i
vedea in fiecare zi. Aceste chipuri ii devenisera
foarte dragi. Umorul i grija unuia faja de celalalt
o emojionau profund.
Ciudat, se gindi ea, pentru cineva care cu
buna tiinja se izolase singura, acum sa fie atit de
implicata intr-o comunitate.
Castelul constituia o imagine impunatoare.
Porfile deschise aveau pe ele un semn celtic an
tic, intr-un cerc de aur cu bare de o{el negru la
mijloc. Cararea erpuita a gradinii ducea spre una
din parjile laterale ale castelului.
San incetini i cobori. 0 ua masiva de lemn
era deschisa. Tess cobori din maina i arunca o
privire in jur, la tumulejele inalte i la lacul din
v.
{ 130
Stapmul insulei in
spate. Era o privelite chiar romantica.
- Ce frumos! Ofta. Tu nu vrei sa iocuiefti aici, J an?
- E rezidenja familiei i casa mamei mele. Cind
am terminat universitatea i am simjit ca aveam
nevoie de un loc al meu, Aileen mi-a dat un im-
prumut pentru casuta mea. Intr-o zi voi locui aici.
Va fi destul de curind, incheie el cu o voce li-
nitita, uitindu-se in sus, la castel.
Tess injelese implicajia i ii urmari privirea.
- Acum simt raspunderea pe care o ai faja de
familia ta i faja de insula. Aici umple aerul, ca
nite secole de tradijie. Zimbi ireverenjioasa i
spuse: O mica nicovala deasupra capului tau.
- Mda, raspunse simplu lan, expresia chipului
lui imblinzindu-se cind privi in jur mindru, cu un
simt al posesiunii. Privirile Ii se intilnira. Dar sint
i compensatii. i aceasta legatura se intinde la
toata familia, inclusiv la micujul care crete sub
inima ta. Ii adresa o privire fixa, care o scutura,
chiar mai inainte de a continua: Inclusiv tu.
Cuvintele ii provocara un alt val de imbujorare
in obraji. Ii demola, cu fiecare zi ce trecea, con-
vingerile despre independenta. Trebuia sa inveje
sa J ina garda, ori, altfel, s-ar fi putut sa se tre-
zeasca invelita in acea stofa ecosez, cu viaja
programata intr-o lume de datorii i de doici, de-
signeri de palarii, polo i petreceri plicticoase cu
conversajii forjate.
v.
/ 131 >
J
lan simji retragerea ei si ii puse o mina pe
spate. Chiar prin haina putea sa-i simta caldura.
- Hai, vino, pe aici.
Fura intimpinaji de un barbat care semana atit
de mult cu Ranald, incit Tess nu se putu stapini
sa-i arate surpriza:
- Laird lan, domnioara, inclina uor capul
barbatul.
lan zimbi.
- Doamna Tess Hartley, acesta este Andrew,
un alt MacLeod, fratele lui Ranald, care are grija
de toji de la castelul Dunvegan.
Tess zimbi uor.
- Sint incintata sa te cunosc, Andrew. II apre-
ciez mult pe fratele tau. Face atit de mult pentru
centrul nostru!
Andrew lasa ca o scinteie sa lumineze ochii lui
de chihlimbar.
- Ranald vorbete foarte respectuos despre
dumneavoastra, domnioara. Mai ales despre ul-
timele incercari de a juca shinty.
Tess rise incintata.
- Lui Ranald ii placea sa ma vada cum ma
agit, asta-i tot. Poate ai sa ne inso|eti intr-o seara
la centru. Avem ah, chiar i jocuri de carJ L Apoi
ii cobori glasul i privi spre lan, de parca ar fi
fost un secret. Dei nu jucam pe bani, bineinjeles.
- Bineinjeles, domnioara.
i Kimberli Wagner__J
V ,
1 132 )
J
Stapinul insulei
- Ce e cu nebunia asta noua? ii certa lan.
Shinty i toate celelalte! E urv sport dur, de cir-
ciuma, Tess! Ar putea sa ti se faca rau!
Andrew urmari cu mare inter.es cum Tess ii
punea mina pe brajul laird-ului i ii adresa un
zimbet incintator.
- L-am implorat pe Ranald sa imi arate regulile
de baza i am ajuns sa distrez ambele echipe cu
greelile mele. Asta a fost cu luni in urma, lan.
Serios, acum sint foarte atenta.
Dar lan era ocupat cu mormaitul.
- Ma intreb la ce s-o fi gindit Ranald? i ce alte
povestiri care imi fac parul maciuca au fost as-
cunse de mine? Asta o sa merite ceva cercetari.
Facu o grimasa i arata cu degetul spre Andrew,
pentru a-i conduce spre holul de intrare.
Tess chicoti doar i ii urma calauza.
- Ei, aproape m-a strapuns o data cu o sulija,
il tachina ea incapabila sa se stapineasci. Dar
ceea ce mor de nerabdare sa invaj este dansul
sabiilor. O sa ma inveji?
Andrew ii rejinu o izbucnire in ris cind lan
elibera un mormait de frustrare i urea bocanind
pe scari.
v
<133 y
J
Kimberli Wagner V-^
lan o prezenta oficial pe Tess doamnelor Aileen
i Kyra MacLeod, care stateau in spatele unui
emineu masiv din piatra. Tess clipi de surpriza,
pentru ca asemanarea familiala era foarte puter-
nica, dei parul blond-rocat al doamnei Aileen i
trasaturile delicate se transformasera intr-un ro-
cat puternic i nite contururi mai hotarite la copiii
ei. Ochii verzi, de culoarea pietrelor prejioase,
straluceau pe faja fiecarui membru al familiei
MacLeod.
Lady Aileen ii adresa lui Tess un zimbet cu-
ceritor, remarcind:
- tii ca J i-am vazut unele dintre lucrari in
casele unor prieteni de-ai mei din Paris, doamna
Hartley? Eu zic ca eti foarte taleritata.
Tess fu surprinsa atit de compliment, cit i de
caldura cu care fusese transmis, intr-un moment
in care atepta provocare. Ii trimise lui lan, care
radia, o privire scurta, timida, cind Aileen men-
$iona cunotinJ e din lumea artei din New York.
Intre timp, lan se apleca pentru un sarut de
salut, pe obrazul lui Kyra i ii opti:
- J ie trebuie sa-ti muljumesc pentru aceasta
ocazie, dragufa?
Kyra ii opti ca raspuns:
- Sa-J i fie ruine, lan. tii ca niciodata nu ma
amestec.
Privirea pe care i-o intoarse fu un repro mut,
Stapinul insulei
dar Kyra abia de clipi, modesta, i continua cu
voce tare:
- Mairie J i-a pregatit biscuijii tai cu stafide, lan.
- Sint favorijii lui? intreba Tess zimbind.
- Mda, rise Kyra. Cind era baiejel, buzunarele
lui erau tot timpul pline cu biscuiji pe care-i ter-
pelea de la bucatarie, cind Mairie gatea i se
facea ca nu-l observa. Intotdeauna era favoritul ei,
bestia, chiar cind punea pietre in budinca i nisip
in sos.
- Ai grija, Kyra, o avertiza lan intunecat, dar cu
afecjiune in glas. tiu i eu ceva ispravi facute de
tine in copilarie.
- lan al nostru trebuie sa fie foarte atent cu
demnit^tea lui, tn zilele astea, ?i ridica Kyra nasu-
cul simpatic, aplecindu-se in faa i optind cam
tare, ctfeo voce afectata, obinuita: El e laird-ul,
tii.
Comentariul le aminti la toji motivul intilriirii i
dadu natere la o tacere brusca, ptna ce Aileen
turna ceaiul.
Camera era imensa, cu grinzi Intunecate, Inal-
te, pe deasupra i cu vedere spre lac. Stralucirea
lemnului, a antichitajilor tapisate in stil Victorian, i
vasele mari cu flori, faceau incaperea sa fie pri-
mitoare.
- Injeleg ca ai facut imbunatafiri uimitoare in
viefile satenilor notri, doamna Hartley, incepu
v .
: 135
intr-un sfirit Aileen.
- Va rog sa-mi spuneji Tess, doamna Mac
Leod.
- i eu sint Aileen, zimbi mama lui lan i puse
mai multe ihtrebari despre centru.
Tess raspunse cu placere. Totui, fiecare mo
ment facea ca subiectul pe care-1 evitase, sarcina,
sa devina mai apasator.
Mama lui lan era mult prea amabila pentru a i
se spune sa-f vada de treburile ei. Totui, Tess
nu-i putea imagina un alt raspuns daca Aileen
i-ar fi cerut sa participe la decizia ei.
Doamna se intoarse spre lan i spuse:
- Draga lan, sint nite... hirtii tn birou, care
trebuiesc studiate de tine. Kyra, vrei sa-i araji co-
letul din Edinburgh?
lan ridica o sprtnceana. *?
- Orictt de mult te-a iubi, dulce Aileen, nu
plec de aici ca sa-i faci rau fetei mele.
- Te rog, lan, spuse moale Tess, doar citeva
minute. A vrea sa vorbesc cu mama ta sin-
gura.
El o privi lung i, tntr-un ttrziu, consim|i, dind
din cap. Intorctndu-se spre sora lui, spuse:
- Hai, vino surioara i pleca grabit din camera.
- Fiul meu fine la tine, spuse Aileen tncet,
lutndu-i mtna lui Tess tntr-a ei. Asta e clar.
- A fost foarte bun cu mine, o tntoarse Tess.
Kimberli Wagner
v
\ 136 y
j
Stapinul insulei
Aileen ridica o sprinceana.
- Bun?
- i... avem... o relate care e foarte speciala,
se bilbn Tess.
Aileen se incrunta uor.
- Dar... nu doreti un aranjament permanent
cu lan, in ciuda relafiei voastre?
Ochii ei verzi erau blinzi, dar foarte perceptivi.
- Am fost casatorita, doamna MacLeod!
- Aileen.
- Da, scuze, Aileen.
Tess ii dorea sa tie cum sa continue.
- i eu sint vaduva, Tess. tiu ce inseamna sa
jeleti barbatul pe care-1 iubeti. Dar am vaziat
cum il priveti pe fiul meu i vad o afecfiune ne-
J armurita pentru el in ochii tai.
- Abia daca ne cunoatem )... sintem... di-
feriji.
- Poate pentru inceput ai consimji la o logodna.
Tess scutura violent din cap i ii privi fix mii
nile, rasucindu-le in poala.
Mama lui lan sorbi o gura de ceai i puse
ceaca jos. Apoi se intoarse s-o priveasca pe Tess.
- tii ce-o sa tipareasca presa britanica de
spre fiul meu i despre copilul lui? Glasul i se
inaspri un pic i Tess putu sa vada ca femeia
aceasta avea taria sa fie un inamic formidabil. 0
sa scormoneasca povestea corpului i a fejei lui
137 >
Kimberli Wagner Is
mutilate. Pagina Tntii o sa aiba imagini senzajio-
nale despre voi doi i o sa publice poveti despre
copi!ul vostru din flori. Reporterii vor navali pe
insula. Apoi, cind copilul se va nate, o sa in-
ceapa din nou.
Tess tnghiji cu greu.
- Daca trebuie, eu pot sa plec, sa ma intorc in
America.
- i sa-i iei copilul? Aileen se ridica i merse
spre ferestrele largi. Mina ei delicata netezi dra-
periile de brocart i apoi veni sa se odihneasca
pe cadrul mobil de fereastra. Lui lan nu-i place sa
vorbeasca despre asta, dar a fost cu tatal lui in
ziua in care a murit. Era foarte tinar i aproape
i-a pierdut viaja in mare, incercind sa-l salveze
pe Lackie, cind a fost aruncat peste bord. Bine-
infeles, lan s-a invinovajit pe el. Tatal lui il invajase
ca a fi un urma al familiei MacLeod insemna sa
aiba raspunderea pentru orice i oricine facea
parte din familie. Cind Lackie a murit, lan a crezut
ca ne-a dezamagit pe toji. Atunci a devenit o alta
persoana, salbatica, de neatins, amarita intr-un
fel. Aileen J inea capul plecat, iar spatele ei zvelt
era drept. Statura ei reliefa o mare durere. i-a
cheltuit banii in vint: petreceri, femei, aventuri ne-
buneti. Apoi, cind a fost atit de rau ranit, s-a
proclamat proscris, dei ceilalji il numeau erou.
Nici familiei nu-i permitea sa fie aproape. Se opri
V
{ 138 y
r 1
StapTnul insulei
un moment, glasul devenindu-i un pic instabil.
Tess simji cum i gttul ei nu mai lasa respirajia
sa se desfaoare normal i ii dori sa fi tiut ce sa
raspunda. lan nu-i spusese nimic din toate astea
i o durea acest lucru.
Aileen inspira adinc.
- Acelea au fost nite vremuri foarte intune-
cate. Dar au trecut.J an e alt om acum. Mi-am
recapatat fiul, Tess. Ea se intoarse i ii adresa lui
Tess o privire care paru sa o taie ca un cujit. A
devenit barbatul pe care-1 admir i-l iubesc. Chiar
de la spitalul din Edinburgh conducea afacerile
clanului: treburi financiare, gestiunea proprietajii,
donajii in scop caritabil. Ma tntreb, draga mea, cTt
din aceasta schimbare se datoreaza accidentului
i cit J ie. Doamna zimbi: Acum lan a conceput
un copil i... acum acest lucru de mare bucurie
poate deveni o alta pricina de suparare pentru
baiatul meu. Cu lacrimile sclnteind tn adtncimile
ochilor, ea opti tncetior, puntndu-i inima tn fie
care cuvtnt: A face orice ca sa tmpiedic asta,
Tess. Orice.
Ceaja tnvalui maina in tntunericul abia lasat,
ca o mingtiere dulce. Culorile erau terse, griuri
senine i negru imbinate cu valatuci de ceajta.
Mirosul de mare era puternic.
- Te simji bine, Tess? intreba ian cind castelul
disparu in spatele lor, in intunericul serii, De cind
am plecat pari palida.
- Ma simt bine. Dar raspunsul veni atit de slab,
incit lan trase maina pe margine i ii lua barbia in
palma.
- Acum, lacrimi?
Respira grabita.
- Zau, lan. Mama ta a fost minunata. Eu...
pling mai tot timpul zilele astea...N-are legatura cu
nimic.
El zimbi blind, trist.
- Ah, nu plinge, lass a mea. Ii J inu faja i ii
indeparta lacrimile cu sarutari. 0 sa gasim o cale
sa rezolvam lucrurile cum trebuie. i o cuprinse in
braje.
^i Kimberli Wagner )n
Zilele treceau fericite pentru Tess. Mai era
doar o saptamina pina la Craciun i centrul zum-
zaia de pregatiri. Propriul ei lucru mergea bine.
Reuise sa termine trei picturi, dei tot mai era
rejinuta de portretul lui lan, pe care intr-un fel nu
putea sa-l duca la bun sfirit.
140
Tess nu era o femeie care sa stea in casa i
erau nite momente cind i! simjea pe lan cum o
urmarete lucrind. Putea sa stea in faja evale-
tului i sa-i ridice parul sau sa-i incline capul. Ea ii
simjea prezenfa i ii ridica privirea ca sa-l des-
copere stind in cadrul uii, cu o expresie intensa,
de nedescifrat pe chip.
Totui, cind privirile Ii se intilneau, el inclina
capul de parca ar fi trecut pe la casuja doar sa o
salute. Daca ea nu se oferea sa-l opreasca pentru
un ceai sau la masa, el se strecura plecind. Era
tot timpul prin preajma, dei niciodata nu o de-
ranja din munca sau nu-i cerea sa vada ce pic-
teaza. Ea se gtndea ca e foarte draguj din partea
lui. Nu putea crede ca un barbat atit de impu-
nator putea fi i intuitiv. Nici nu tia ca majoritatea
timpului ei era ocupat cu portretul lui.
Continuase cu insistenja ca bucatareasa sa
vina cinci zile pe saptamina sa gateasca i sa
faca curajenie, astfel incit Tess sa fie libera sa-i
faca treaba. i Tess era recunoscatoare, dei nu
tia cum sa i-o arate lui lan.
Parea ca este prea des obosita, pictind doar
trei sau patru ore i avind nevoie sa ajipeasca.
Cind se trezea, se grabea la centru, unde mai
petrecea trei ore inainte de a se intoarce acasa.
lan se oferise sa o conduca acasa cu maina de
nenumarate ori, dar ea insistase ca ea i copilul
...i________ Stapinul insulei __}...
^-------------------------------( 141 ) --------- ------------------J
Kimberli Wagner
aveau nevoie de un exercijiu. Odata ajunsa aca
sa, aeza masuja ei i lan aparea ca sa imparta
cina pregatita de Callie.
Mincau impreuna tn majoritatea nopjilor i
invajau mai multe unul despre celalalt, vorbind
despre activitatea de peste zi. Dei nu vorbea
despre pictura, Tess ii spuse despre demersurile
de la centru, cum orele de gatit ale lui Betty atra-
sesera cursanji din J inuturi mai indepartate, chiar
din Kyleakin, i cum Andrew consimjise intr-un
final sa predea galeza la un curs. La rindul lui, lan
ti povestea despre circuitul de arendai pe care-1
vizitase. Le explicase problema tn privinja podului
i incercarile lui de a minimiza relele presimjiri in
timp ce facea investigajii pe cont propriu.
Sub forma prieteneasca, el ii dadea sfaturi in
privinja gospodariei i a vitaminelor pentru oi i,
uneori, ti dadea o mina de ajutor la reparajiile
fermei sau statea ceva timp ca sa discute pro
blema podului sau ce insemnatate ar avea pentru
insula. Unii comentau impotriva necesitajii podului
i a unui comerj suplimentar, iar aljii ti inabueau
teama ca va transforma Skye-ul intr-un Disney
land scojian, unde turitii vor navali pe paminturile
lor i o sa-i forjeze sa-i transforme propriile case
in casuje de vara.
Apoi se intimpla doua incidente. Un magazin
din Portree fusese pradat i fusese impratiat gra-
fit pe tejghele i bunuri. i, adinc tn noapte, ma-
ina tinarului Blair luase foe. Unii spuneau ca era
o razbunare.
In Scojia, daca exista un litigiu, ii spusese lan,
atunci acesta era discutat in circiumi cu o va-
rietate de opinii i cu multa pasiune. Iar atmosfera
din circiumi devenea in mod vizibil periculoasa.
Tess incerca sa ignore impunsatura ascujita
de teama, care o sageta cind i-l imagina pe lan
luptindu-se cu cei care erau capabili de aseme-
nea violenje. Dar lui i se parea ca e de datoria lui
sa se invirta pe linga aceti turbulenji.
Uscasera vasele impreuna in seara aceea i
lan simji o caldura familiara trecindu-i prin vene
cind Tess se inalja i se apleca in faja, pentru a
pune un tacim de servit in duiapul de deasupra
mesei.
Parul ei negru aluneca pe umeri cu micari
senzuale. Curba rotunda a feselor ei il adusera
intr-o secunda in stare excitata i, una din miinile
lui o lua inainte pentru a urma dulcea linie, chiar
inainte ca gindul sa se fi format in mintea lui.
Tess simji caldura mingiierii lui i roi cind de-
getul mare trecu de tivul blugilor i se furia mai
jos. Simji apasarea uoara a buzelor lui pe ceafa
ei sensibila. Ii provoca acolo mici fiori i ofta, la-
sindu-i ochii sa se inchida de placere. Arcuin-
du-i spatele, Tess sim{i cum cealalta mina ii -
( Stapinul insulei
J
r 1
Kimberli Wagner
cuprinde sinul. Magie. Era attta magie in atinge-
rea lui.
- Ai sa ai grija, nu, lan? spuse ea moale, sim-
J ind cum un nor de dorinja o cuprinde.
- Nu-J i face griji pentru mine, lassie.
O muca tare o secunda, Inctntat de simja-
mintele ei pentru el, pe care nu i le mai aratase
pina atunci.
Ea nu raspunse, dar ii intoarse capul i Ii gasi
buzele cu o foame care abia incepuse sa arda.
Mirosul ei dulce, insinuant, ti trimitea fiori de ex-
citare prin corp. Putea s-o sarute pe vecie, dar
miinile i se micara pe trupul ei, cu o voinja pro-
prie. Sinii ei erau plini, ca piersicile coapte: mari i
grei in palme.
O trase spre masa din bucatarie i o elibera
cu o singura micare a rruinii.
- lan! protesta ea. Oh, protestur ei se trans
forma intr-un oftat... Oh, lan!
< 144 ')
Stapmul insulei Ix
Cu o mingiiere absenta, ii trecu o mina peste
pielea catifelata a oldului ei. Era atit de fru-
moasa, tentanta i voluptoasa, aa cum era, pur-
tindu-i copilul. Trecusera deja trei luni i nu mai
avea mult timp la dispozijie pentru a o convinge
sa se casatoreasca cu el.
- Tha gad agam ort, msidh, opti el cu voce
scazuta.
- Ce-ai spus?
Tess se aeza mai bine linga umarul lui cald,
adormita, zimbind capricioasa la auzul cuvintelor
jstite cadenjat.
Relaxat, lan ii puse miinile la ceafa. Cu un
mbet satisfacut pe chip, intreba:
- Deci, ai vrea sa mai auzi o data? Cind ea
Droba din cap, el se ridica i ii puse miinile in
rul taliei ei, pentru a mingiia umflatura mica a
omacelului ei, optindu-i: Te iubesc, zina mea.
ura lui ii harjui lobul urechii. i o tii prea bine.
- Nu!
Ea se ridica repede in capul oaselor.
- Nu? clipi lan, incordindu-i brajele, apoi des-
lzindu-se incetior pentru a o intoarce cu umerii
>re el.
- Nu, te rog. Tess se ridica din pat i se intinse
jpa capot, innodindu-l cu micari brute. Cind
lasa parul liber, anunja: Nu vreau ca tu sa ai
emenea sentimente pentru mine.
- i cum ai de gind sa ma opreti? intreba el
nios, sceptic, aruncind la o parte paturile cu
cari furioase.
- Nu face una ca asta, lan. Se intoarse incet
re el. Nu am aa ceva pe dinauntru. Nu pot
-{i raspund la aceste sentimente. tacheta e
3a sus. Nici macar nu mai cred in lucruri ca
rmanenja sau fidelitate. II privi drept in ochi i
use: Nu mai cred in promisiuni. Prea multe lu-
iri pot sa nu mearga bine, indiferent de ceea ce
idem noi ca se va intimpla. tiu ca Ben m-a
-( Kimberli Wagner )n
iubit i, daca a putut... a putut sa ma paraseasca,
oricine ar fi putut. Dar asta nu inseamna ca tre-
buie sa ma remontez. i nu vreau.
- Sojui tau nu te-a parasit... a murit!
- Ptna la urma e acelai lucru. Ochii ei erau atit
de triti, incit ii sfiiau inima. i nu vreau sa se mai
intimple lucrul acesta. Intr-o zi te vei trezi i Iji vei
dori sa recapeji viaja dinainte i femeile de atunci.
i vei vedea ca eu nu ma incadrez intr-o astfel de
viaja. Dar n-o sa fie o problema sa gaseti pe
altcineva, lan. Femeile se bat pentru tine.
Trecura citeva secunde i el vorbi cu o voce
voit scazuta:
- Mi-ai adresat o insulta pe care n-a supor-
ta-o de la nimeni. Se intoarse cu o rotire inceata
i ii arunca o privire incruntata. Imi pui sub semn
de intrebare etica, loialitatea. Nu, nici nu pui un
semn de intrebare. Afirmi, fara umbra de indoiala!
i crezi ca am sa accept uor toate astea?
Zguduita de intensitatea miniei lui, Tess spuse
cu voce aproape optita:
- Asta e problema, lan. Nu-J i cer nimic.
- Da, Tess, zise el pe un ton monoton, trist. Ai
dreptate. Aici e dificultatea. Nu vrei sa accepji...
i nu vrei sa dai... nimic mai mult decit placerea
corpului tau alb i dulce. Nu-J i pasa ca ma
gindesc ce devine ceea ce am imparjit noi.
- lan! Ravaita, il privi in ochi. Se intinse sa-i
V-----------------------------------------------:--------------1 14 7 )-------------------------------------------------------------J
sI Stapinul insulei is
Kimberli Wagner
mingiie obrazul, apoi ii trecu degetele prin pSrul
lui rocat-castaniu. El parea ca se transformase tn
piatra. Tess nu se gtndise ca ar fi putut sa aibi un
asemenea impact asupra lui. Nu a vrea sa te fac
sa suferi.
- Atunci de ce o faci? o intrerupse el brutal,
privind dincolo de umarul ei.
Tess era uluita. Nu se ateptase la o astfel de
declarajie din partea lui lan. De ctnd se tntorsese
de la ultimele operajii, parea invincibil.
- Cum? intreba ea, intorcindu-i privirea o-
cata spre el.
- Afurisita ta de indiferenja! Ce credeai?
- Crezi ca sint indiferenta? Nu ii venea sa
creada ceea ce spusese el. Daca stai la mai pujin
de o jumatate de metru de mine, incep sa tremur!
Niciodata in viaja mea un barbat nu a avut un
asemenea efect asupra mea!
- i J ii in tine fiecare ernojie adevarata, iji
stringi sentimentele, aa cum o femeie batrina J ine
de ultima coajS de piine!
Ridicase vocea, iar tenul capatase o roea$a
inchisa. Putea sa vada chiar cum maxilarele i se
incletasera, aa cum se lupta sa se contro-
leze.
Niciodata nu il vazuse atit de furios. Era ce
va inspaimintator. Totui, statea dreapta i il in-
frunta.
Stapinul insulei
- Concret, ce anume doreti de la mine, lan?
Poji sa-mi spui?
- Vreau mai mult decit o afurisita de amanta,
asta in mod sigur! tuna el. A vrea sa Jii la mine
mai presus de frica ta, oricare ar fi motivul pentru
care te fereti de mine! 0 apuca de umeri, nedin-
du-i seama ca strinsoarea degetelor lui o durea.
De ce faci asta, Tess? tiu ca {ii la mine. Se vede
in ochii tai cind intru pe ua. Se simte in sunetele
dulci, atunci cind strigi. De ce ascunzi asta, la
naiba? Ea se lupta, prinsa intre brajele lui. De ce
fugi i apoi ma incolJ eti atit de tare, incit sint
sigur ca am sa te parasesc?
O scutura tare, o singura data, de^parea ar fi
putut scutura emojia dinauntrul ei. In cele din
urma incepu sa se agite in brajele lui.
Prinsa, urind cuvintele lui, Tess ii lasa pe spa
te capul i cunoscu brusc o furie pe care n-o mai
simjise inainte. Vederea i se intuneca i brajele ii
zvicnirS in sus pentru a-i indeparta brajele.
- Nu, sa te ia naiba! N-o s-o ai niciodata! Voia
sa-l loveasca, dar se intinse dupa vaza cu tran-
dafiri, pe care el i-o daduse, aruncind-o de pe-
rete, cu o injuratura de furie neajutorata. Orice am
avut, a fost al lui! striga ea, cuvintele izbucnind pe
negindite. N-am s-o mai fac i nu poji face ni
mic ca sa ma obligi, incheie ea in mod copi-
laresc.
Kimberli Wagner
)--\
- Pe tot iadul cel stngeros, femeie! N-auzi bine?
zbiera i lan. Nu vreau sa te parasesc. Vreau sa
ma casatoresc cu tine!
Tess nu putu decrt sa ramina aa, tn picioare,
i sa scuture din cap, fara speranja, cu ochii us-
cafi, cu inima golita, cu privirea departe de chipul
lui frumos i de ochii lui stralucitori. Intr-un sfirit,
lan ii lua pantalonii, iar Tess ii dadu seama ca
fusese gol-goluj tot timpul disputei presarate cu
strigate, destul de tari ca sa cheme tot clanul.
Inainta spre fereastra cu brajele grele, tncru-
ciate. Asculta fonetele produse de smuciturile
lui tn timp ce se tmbraca i ti tragea cizmele.
Prinse sunetul fiecarui pas pe care il indeparta de
camera ei, tn jos pe scari, apoi trtntitul rasunator
al uii din faja.
i pe urma nu mai era nici un sunet, in afara
de bataile inimii ei cuprinsa de panica.
lan traversa pe jos muntele Halabhal Bheag.
Impreuna cu Halabhal Mor, cei doi munji gemeni,
ce aveau culmi plate, erau cunoscujti ca fiind
Mesele familiei MacLeod. Acesta era locul lui
privat.
Cu o expresie fioroasa pe chip, ca orice laird
v.
< is >
j
( Stapinul insulei
rSzboinic de demult, urea cu Duke, pledul scofian
fluturind in jurul lui, batut de vintul puternic. Barbia
ii era ridicata, sfidator, iar dinjii i se incletau cu
fiecare pas.
Tess ii aluneca printre degete i nu tia nici o
cale, ca sa o opreasca. Da, acum picta i ridea i
cunotea placerile pe care corpul lui putea sa i le
ofere. Dar, mai era zidul acela din spatele ochilor ei,
care nu se darima niciodata, chiar i atunci cind
fi striga numele in intunericul nopfii. i-apoi co-
pila^ul. O sa-i stapineasca dragostea i fafa de
fiul lor?
Se aeza pe piscul inalt, cu o mina odihnin-
du-se in blana moale a lui Duke, in timp ce privea
tinta, mohorit, deasupra J inutului. De aici avea o
privelite grozava a oraului Glendale i pujin din
drumul erpuit din Dunvegan. Albeaja oilor in
haine de iarna contrasta pe fondul verde al ierbii
i, pe alocuri, pietre albe, domolindu-i simjamin-
tele, pentru ca vederea propriului castel ii amihtea
de lucrurile pe care le 'realizasera oamenii lui,
impotriva tuturor stihiilor, de-a lungul secolelor.
Daca dorea sa aiba linite, de obicei aici o gasea.
Deodata auzi nite sunete uoare, de intreru-
pere din vocea unei femei i, fara sa se intoarca,
tiu ca numai Kyra putea fi. Stind in picioare in
spatele lui, ii cuprinse umerii largi cu brajele i ii
rezema obrazul de tenul lui aspru.
151 >
- i ce faci pe aici, tn vtntul asta, brathair mo1?
Reui sa objina o frintura' de zimbet cind el ii
prinse in palme miinile ei.
- Mda, numai un frate s-ar ridica pina la caile
tale de interferenja. Deci m-ai urmarit doar ca sa
nu prind o raceala?
Ea ofta i se muta sa se aeze linga el pe
piatra mare.
- Ti-am auzit chemarea inimii de dupa mlatini.
Zimbetul amar se schimonosi ciudat.
- Dar nu pe tine te chemam, pasare mica.
Mina ei mica o acoperea pe a lui, i vocea ii
era linistita cind ii spuse:
- tiu.
Cu capul sprijinit de umarul fratelui ei, cu cas-
cada de par rocat-castaniu amestecindu-se eu a
lui, Kyra incepu sa cinte incetifor. Era un cintec
pe care mama lor li-l cintase adesea cind erau
mici.
Printr-o tresarire obsedanta a memoriei, po-
vestirea vorbea de lan, al patrulea ef al clanului
MacLeod, care a dat peste o prinfesa frumoasa in
padure. Cutezatorul i mindrul ef i incintatoarea
domnija au cazut imediat in mrejele unei mari iu-
biri. S-au casatorit i au fost foarte fericiji pina ce,
intr-o noapte ince{oata, dupa douazeci de ani,
1. Fratele meu (scoj).
( Kimberli Wagner )^
Stapinul insulei
zinele au chemat-o inapoi pe prinjesa. Era o che-
mare pe care nu se putea sa o refuze. i, dei
acest lucru le-a frtnt inimile amindurora, iubita lui
lan l-a parasit In locul numit de atunci ca Podul
Zinelor.
lan cel de acum ii amintea cum, pe cit de
mult dulcea de Aileen iubea povestea aceasta de
dragoste, nu fusese niciodata in stare sa suporte
sfiritul. Aa ca nascocise alta strofa, tn care
MacLeod o fermeca pe nevasta lui, zina.
In versiunea ei, tn fiecare noapte de singu-
ratate, dupa ce nevasta lui, ztna, ii fusese luata,
lan se intorcea la acel pod i cinta la harpa cu
o tristeje atit de obsedanta, incit zinele i-au adus-o
inapoi, intr-un sfirit, tiind ca ei devenisera prea
mult o singura fiin|a, pentru a fi desparjifi. i
atunci, cind ea aparu in faja lui lan, din cea{a, cu
ochii umezi de lacrimi omeneti, jura ca nicio
data, nimic nu ii va mai desparji. Zinele au decis
asta, anunja ea, ztmbindu-i iubitului. i aa a i
fost.
Aici, pe Halabhal Bheag, lan i se alatura lui
Kyra in versul final. Vocile Ii se imbinau i um-
pleau aerul racoros. Linitea se lasa i o pace
solemna, de parea ca i vintul s-a oprit ca sa
asculte.
- Mai bine ne-am intoarce acum, inainte ca sa
se ridice ceaja, spuse Kyra intr-un tirziu. Mi-e
. ----- > /
r
(j
Kimberli Wagner
teama ca i aa trebuie sa grabim pasul.
- Oh, da, raspunse lan i il mai scarpina o
data pe Duke in spatele urechilor. Dei, singurul
talent folositor al acestui animal pare sa fie ga~
sirea drumului inapoi spre castronaul de acasa.
Haide, Duke.
Kyra cunotea bine instinctele protectoare ale
fratelui ei. Probabil ca ii dadea animaiului din ma-
sa lui in fiecare seara.
- lan, spuse ea cu un zimbet misterios, ai grija
sa-J i aminteti de motto-ul clanului MacLeod.
- Mda, vrajitoareo! La asta ma gindeam ina
inte sa ma gase^ti aici. 0 lua de bra| i o strinse
aproape de el. Ii cobori privirea spre chipul ei
dulce, familiar i inspira adinc. Vocile lor rasunara
impreuna, in valea ingusta. Apoi risera, pentru
ca fusese o mecherie copilareasca. Dar, aceasta
batalie poate sa necesite folosirea steagului zi-
nelor inainte ca totul sa se fi sfirit.
Tess intimpina Craciunul cu caldura noilor
prieteni i cu o muljime de cadouri confecjionate
de mina lor. Ranald ii adusese un copacel i ea
se straduise sa-l impodobeasca cu merior i flo-
ricele de porumb i acadele i luminije straluci-
V
{ 154
i Stapinul insulei
toare, pe care le adorase cind era copil.
Dar lan nu era.
El i cu Tess planuisera sa petreaca Ajunul
Craciunului in faja focului, iar ziua urmatoare la
castel. In loc de asta, Tess tremura singura, in
fajta focului, masindu-i uor burta in timp ce fre-
dona colindele de la radio. Se parea ca Duke
adoptase fie caminul ei, fie pe ea de sarbatori.
La ora zece, Duke fugi la ua i adulmeca,
dind din coada, facindu-i inima sa o ia la goana.
Merse incet spre ua, ateptind, ascultind. Intr-un
ttrziu, cind nu mai putu suporta, o deschise smu-
cit. Dar nu era nimeni.
Dezamagita, incerca sa inchida ua. Apoi o
vazu. Mica, patrata, cutia de pe trepte era Tnvelita
in hirtie roie lucioasa i cu vise impodobita pe
deasupra.
- lan!
Ofta i privi in intuneric, dar nu se vedea ni
meni; vazu doar ceaja invaluitoare.
In casa, se cufunda in balansoar, cuibarind
cadoul i incercind sa indeparteze lacrimile. Intr-un
tirziu, gasi curajul sa il deschida. Era un pandan-
tiv mic, de aur, incrustat cu diamante delicate, in
forma unui ciulin, un simbol timpuriu al Scojiei.
Ii trecu degetele de nenumarate ori peste for
ma delicata, privind J inta focul. Apoi urea scarile,
o puse in cutia,de bijuterii i inchise capacul.
^ 155
PMK.WV-%,' :T>r
In ziua de Craciun, J anet i Elsbeth, o tirira
dupa ele la centru, pentru o sarbatoare cu co-
linde. Vorbise deja cu fratele ei din New York pen
tru Craciunul din anul acesta, tatal ei era in Elvejia
i, ca de obicei, de negasit.
s( Kimberli Wagner __ Ix
Viafa continua in aceleai tipare incurajatoare.
Picta i preda la clase. Era incintata sa vada cum
numarul elevilor cretea i cum se umpleau cu
nite persoane destui de talentate. Copilaul ei ii
solicita corpul, dar ii inviora spiritul. Aa cum i
elevii ei se obinuisera cu alergarile ei din hoi, din
cauza raului de dimineaja". Le lasa pe J anet i
Elsbeth sa preia exporturile cu artizanatul, iar cla-
sa de croitorie facu o garderoba speciala pentru
ea.
Se tinea totui departe de via{a sociala, iar din
cind in cind invita pe cijiva la un ceai sau la o
cina. Pina acum, presa o lasase in pace.
Existasera nite birfe cum ca lan ar fi locuit la
Edinburgh i, dei ii era tare dor de el, ii spuse
ca aa era bine. Cu toate ca nu ii raspunsese la
cadoul lui de Craqiun, la citeva zile tot soseau mai
multe pachete. Mai intii sosi o carte de poezii de
Robert Burns. Apoi o cutie cu ciocolata. Cel de-al
v
{ 156 y
J
Stapfnul insulei
treilea fu predat personal de Ranald. Statea tn
faja scarilor de la intrare, imbracat in kilt-ul lui.
Cind ea deschisese ua, el se inclina i ii inmina,
aa cum era invelit frumos in materialul ecosez
MacLeod, spunind:
- Pentru mama urmaului.
Fiecare cadou sfarima cite pujin din inveliul
protector, pina ce ajunse sa creada ca o sa in-
nebuneasca daca lan nu venea acasa mai re
pede.
Primea regulat telefoane de la dulcea Aileen,
dar reuea sa se scuze intotdeauna, refuzind in-
vitajiile la ceai sau cina. Tess tia ca doamna
MacLeod ar face orice i-ar sta in puteri pentru a o
influenja i, punind la socoteala i hormonii ei,
care o J ineau intr-un tumult emotional, Tess simti
ca trebuia sa evite aceasta expunere cu orice
prej.
Era o vreme blinda in februarie, mult mai calda
decit in sud, din cauza situarii insulei cu mareele
calde, sau aa ceva. Aveau totui porjia lor de
furtuni i ceata i Ranald o conducea la centru in
fiecare zi, cu toate protestele ei.
Se simjea mai bine ca niciodata, cu sarcina ei
A 157 )-
de cinci (uni i jumatate. Raul de dimineaja tre-
cuse i putea sa se mite prin jur destul de uor.
Pentru exercijii, alesese stilul yoga al lui Betty
Doon i cunotea o stare de euforie pe care nu
i-o mai amintea de la sarcina trecuta. Ridea de
sine cind ii dadea seama ca era pasionata ex-
cesiv de mult dupa balansoarul din salona i
dupa benzile pe care fratele ei i le trimitea din
New York pentru casetofon.
Abia se ridicase din acel loc, pentru a-i face o
ceaca cu ceai, cind auzi batindu-se puternic in
ua. Incruntindu-se, se intreba daca o fi fost ceva
de rau. Ceea ce vazu, cind deschise ua, ii ade-
veri presimjirile.
Lui Tess i se puse un nod in git.
- Michael!
Tatal ei, cu par argintiu, domina cadrul uii, cu
impermeabilui picurind, cu o privire aspra uitin-
du-se la ea, semn al unei diplomajii brute a ori-
carui scojian, dei vechea lui origine era irlandeza
din Boston.
- Pentru numele lui Dumnezeu, ce faci aici?
intrebS ea cu miinile in olduri. Abia am aflat veti
/ ca te cajeri pe vreun munte elvejian!
- Ei bine, sint tatal tau, Tess! rabufni gigantul.
Crezi ca a uita de singura mea fetp... dei i-a
cerut fratelui ei sa jure ca va pastra secretul,
atunci cind a disparut? i, apropo, mi-a spus nu-
,f Kimberli Wagner h-x
mai cind l-am amenin|at ca voi angaja o agenjie
de detectivi. Scoase un sunet de enervare i scu
tura din cap: Cit timp te asteptai sa stai ascunsa
de iubitoarea ta familie?
Dragul, certare|ui de Michael, se gindi ea cind
dadu drumul unui ris i unui oftat. Trebuia sa se fi
ateptat la asta. Omul acesta era un detectiv in-
nascut.
- Nu fara un motiv valabil, tata, incerca ea sa-l
domoleasca, pe cind ii ducea haina imbibata de
apa linga foe.
II aeza intr-un scaun mare, confortabil, linga
foe, surprinzindu-i privirea ajintita asupra taliei ei.
Cu un alt oftat se deplasa sa-i aduca un brandy.
- Dupa cum se vede, avem de discutat. Ma
due sa fac un ceai.
Avea nevoie de un minut ca sa se reculeaga.
Ritualul o calma i zimbi gindindu-se cif era de
iubita, incit tatal ei i-ar fi cautat urmele pe jos prin
toata Europa. Bineinjeles, de cind era aici ii vor-
bisera, dar ea facuse in aa fel incit totul sa para
ca o calatorie intr-o vacanja prelungita. Ca i lan,
nu fusese foarte deschisa fa|a de amestecul fa
miliei, atunci cind ea avusese greutaji. Cind era
mica, ea i Michael nu fusesera atit de apropiaji.
Dar, insistenja lui ii aratase dragostea nestinsa
pentru ea. i, sigur ca ar J ine i la nepotul lui.
Zimbi la gindul reacjiei lui explozive. Duse tava
Stapinu! insulei
^ 159 y
Kimberli Wagner
cu ceai in salona, in timp ce-i cauta cuvintele
potrivite. Felul ei era sa abordeze calea directa.
Aa fusese intotdeauna i nu avea sa se schimbe
acum. Aa ca, inspira adinc i zise:
- Cred ca, de data asta, am intrat bine de tot
in bucluc, tata. Ma refer... la un bucluc in genul
filmelor din anii 60 cu Connie Stevens.
- Exact asta mi-au spus domnii acetia, Tess,
raspunse Michael indirjit. Bineinjeles, el pare sa
aiba impresia ca tu ai J ncredere in tatal tau.
Tess ar fi scapat tava din miini, daca lan nu
i-ar fi luat-o, pentru a o aeza in siguranfa, pe
masuja de cafea.
- Cum ai...? Miinile ii cazura fara vlaga in la
teral, uitindu-se la verdele ardent al ochilor lui.
Nu! Aproape schija un zimbet inainte de a-i
aranja expresia. Lasa-ma sa ghicesc. De data
asta a fost Kyra sau Angus? lan parea intr-adevar
vinovat. Deschise gura, dar Tess se rasuci spre
Michael inainte ca el sa inceapa o explicate. Se
pare, tata, ca au aici pe insula un fel de refea, of.
E chiar foarte interesant, daca priveti dintr-un
punct de vedere tiin{ific situajia. Ii dadu parul la
o parte, invirtindu-l dupa urechea dreapta.
Era un gest de stinghereala, pe care Michael
i-l cunotea. Ii ardeau i obrajii. Barbatul acesta
insemna ceva pentru Tess a lui, pentru ca nu mai
fusese atit de afectata, in mod vizibil, de cind cu
160 >
J
Stapinul insulei I
\ _________________ *____________________________ mgr
Ben. In gind, Michael ii freca miinile. In curind se
va vedea f i pamintul la orizont i mai era i viitorul
nepotului lui, de care trebuia sa se ingrijeasca
acum.
- O retea, zici. Ei... Michael se ridica, ca sa mai
toarne un brandy i i-1 inmina lui lan, caruia i se
urease singele in obraji. Asta poate fi un lucru
binevenit. Nu cred ca m-ar deranja nite raspun-
suri. Cred ca mi-aji servit numai jumataji de ade-
var de citva timp.
lan lua brandy-ul i lua loc pe scaunul pe care
Michael i-l aratase, de partea cealalta a emi-
neului.
- Orice doriji sa tiji, domnule. Se rezema pe
spate, apoi se deplasa in fa|a, {inind paharul cu
amindoua miinile, degetele micindu-i-se circular.
- Tata, protesta Tess, buzele-i pline stringin-
du-se. Cred ca e mai bine sa vorbim in particular
inainte ca aceasta discu|ie sa avanseze.
Michael incepu ameninjator:
- Dupa ce spune domnul MacLeod...
- Hm... e... Laird-ul MacLeod, tata, il intrerupse
Tess nervoasa, inainte sa arunce o privire la lan.
Ciudat, cu cit era ea mai agitata, cu atit el
parea mai calm.
Michael ridica o sprinceana i dadu din cap a
acceptare. Apoi rabufni:
- Dupa cum spune... laird-ul de fata, el este
i 161 >
J
tatal viitorului meu nepot... despre care n-am pri-
mit ptna acum nici o vorbulija... nici prin scrisoare,
nici prin telefon, nici altfel.
Michael se ambala singur intr-o furie domolita
i, ca de obicei, controlul lui, care se lupta cu
acest temperament, era vizibil. Tess recunoscu
un tic linga ochiul sting.
- Tata, acum... Apuca marginea sofalei in timp
ce incerca sa se gindeasca la ceva ce ar putea sa
il calmeze pe tatal ei.
- Domnule Ryan, incepu laird-ul, cautindu-i
simjul autoritajii, care ar fi putut fi, cel mai proba-
bil, singura arma impotriva acestui stranic gen
tleman. In aceste momente, Tess nu ar trebui sa
fie intr-o dispozijie proasta.
Femeia despre care era vorba, il privi ingro-
zita, inainte sa se apiece in faja i sa-i puna
fruntea in mina. Sa ia o pozijie de for|a, chiar in
faja tatalui ei? Michael ar fi avut un atac de apo-
plexiel
Intr-o sincronizare perfecta, se auzi o alta cio-
canitura in ua.
- O, Doamne! gemu Tess spre podea, mur-
munnd: Cine a mai ramas, regina-mama?
Dupa cum s-a vazut, nu era prea departe de
adevar. lan se duse la ua, purtindu-se de parea
locul i-ar fi aparjinut. La naiba! Acolo, o-vazu pe
doamna Aileen i pe Kyra dupa ea.
I Kimberli Wagner ^
v
V 162 ;
Stapinul insulei
Tess ?i roti ochii i anunja, fara. a viza pe ci
neva anume:
- Cu siguranja, o sa avem nevoie de mai mult
ceai i alerga spre bucatarie, arunctndu-i parul
Tntunecat pe spate i cu o micare a oldurilor
incontient de feminina.
Tess trase o injuratura cind ii arse palma la
soba i i-o vazu luata de o alta mica i alba.
Rididndu-i privirea, in panica, o vazu pe Kyra.
- lncetior, Tess. Frumusejea cu par rocat-ca-
staniu ii presa mina uurel. Kyra ofta scurt. Dul-
cea de Aileen nu vrea sa-$i faca nici un rau.
- De ce fi spuneji aa, tu i lan? intreba Tess
curioasa, cu ochii ei albatrii, privind miinile lor
impreunate. Dar se gindea ca daca i-ar putea doar
distrage aten{ia lui Kyra, putea sa mai supravie-
J uiasca crteva minute, prefadndu-se ca aceasta
noapte nu exista.
Kyra zimbi amintirii i ti puse mina pe arsura.
Tess descoperi ca atingerea ei era fierbinte, dar,
in mod ciudat, nu o durea. Din contra, parea ca ti
alina arsura.
- Aa o chema tatal meu, atunci cind nu J ipau
unul la altul. Aveau nite batalii regale. i apoi o
striga dearling, fie ca era minios, fie ca era in
extaz. Chicoti uor. Trebuie sa fi fost eficienta,
pentru ca ei erau fericiji. Foarte fericiji.
Tess era distrasa brusc.
' 163 >
Kimberli Wagner
- Kyra, arsura mea...
Sora lui lan ii cobori privirea i zimbi:
- Da, sint momente in care merge in felul
acesta. A fi vrut sa fi fost a?a i pentru lan. Paru
minioasa un moment. Nu pot sa-l ajut in nici un
fel. Se intoarse ca sa inchida cuptorul, Tess uitin-
du-se pironita la ea. Dar atunci, ma intreb daca
voi doi v-ajti fi intilnit, daca aji fi imparjit totul, aa
cum s-a intimplat?
Toata durerea din degetele lui Tess disparu,
ca i roeafa. Biigui un muljumesc i Kyra zimbi.
- El te iubete, Tess, indiferent daca iji pasa
sau nu.
Inainte de a vorbi, Tess tacu un moment.
- Ceea ce vrea lan, implica un prej prea ri-
dicat.
- Bine, raspunse Kyra, asta sigur e o decizie
pe care o s-o iei tu. Cred ca sint citeva lucruri
care merita pre$ul. Dar lan imi tot spune ca ma
amestec prea mult.
Pina ce Kyra i Tess se intoarsera in salona,
' era evident ca se facusera prezentarile. Aileen
sorbea din brandy, iar Michael o privea de parea
ar fi fost o comoara de mare prej.
StapTnul insulei
K
lan citea un ziar. Alte hirtii erau impratiate pe
masufa de cafea. Cind ea i Kyra intrara, ii ridica
privirea. Strinse ziarele spre el, de parea ar fi
facut pur i simplu loc pentru tava cu ceai, dar
Tess vazuse deja fotografii cu ea i lan.
Din nefericire, Aileen avusese dreptate cu pre-
zicerile ei. Cineva strecurase povestea, ziarelor.
Tess simji o mucatura fugitiva de durere la
gindul ca printre oamenii la care ajunsese sa J jna
in acest sat, era unul care voia sa-i faca rau. Im-
parjtisera impreuna atit de multe!
Tess se aeza pe singurul scaun care rama-
sese, balansoarul, i impietri.
- Acum, ai putea sa-mi dai voie sa le vad, ii
spuse lui lan. Trebuie sa tiu impotriva cui sa lupt.
In tacere, i le dadu. Cu fiece detaliu, erau in-
spaimintatoare, aa cum Aileen ii avertizase ca
vor fi. Libertatea presei. In Marea Britanie se
parea ca ziarele erau mai scandaloase decit ti-
rile. La naiba cu el!
Un articol era in mod special virulent, etalind
trecutul ei, de parea ar fi pus mina pe unul dintre
aristocrajii proprii, prin mijloace afurisite, din cau
za golului tragic din viaja ei. Se referea la faptul
ca ea era o pictorp care traise in stil boem pina
ce se casatorise. Apoi ziarele intrau in detalii sen-
zajionale despre accident i declarau ca, dei
Tess Hartley era foarte bine primita ca artist, atit
v
4 165 y
J
( Kimberli Wagner
in Europa, cit i in Statele Unite, nu mai etalase
nici o pictura de cind cu tragedia. Relatau ca ve-
nise in Skye pentru a tnfiinja un centru al comu-
nitafii la Dunvegan. Articolul lasa sa se tnjeleaga
ca alesese centrul ca fiind calea cea mai rapida
de a ajunge la banii i la inima laird-ului. Era fo-
losita, drept sursa principals de verificare, fosta
lui logodnica, Fiona Blair.
!i inalja privirea spre Ian, Tndepartindu-i, cli-
pind, lacrimile i il vazu ca o urmarete.
- Cum pot sa spuna astfel de lucruri i sa tie
atitea detalii? Ne-au facut viejile atft de urrte! Cum
sa raspund la asta?
El ii susjinu privirea i spuse hotarit:
- Nu e nevoie sa spui nimic, draga.
- Nu, Ian. Tess va dori adevarul. Aileen o privi
drept in ochi. Ian nu vrea sa te fngrijoreze, iubito.
Dar adevarul este ca vor tabari asupra noastra...
mline sau poimTins. Mama lui Ian o preveni: 0 sa
caute reacjia ta, ca sa objina mai multa publi-
citate.
- O sa stea la casa de zestre cu mine, pina se
linitesc lucrurile, declara Ian, dintr-o data renas-
cut ca stapin al casei.
- Cu siguranja ca nu, spuse Tess infierbintata.
- Pot sa-mi protejez fiica de cijiva reporteri, ti
ridica vocea Michael.
- Nu cred ca Tji dai seama, Michael, vorbi
V
166 1
,i Stapinul insulei !s
Aileen moale, distins, dar cu o voce hotarrta. Nu
va fi unul sau doi, ci hoarde. O sa fotografieze
orice micare din casa i de la orice fereastra,
chiar de la ferestrele dormitorului. Privi ochii aceia
de un albastru-intens, atit de asemanatori cu ai
fiicei lui. Nu pot avea acces la ea. Apoi rise intr-un
fel care-i lumina chipul i ii incalzi inima. Nepotul
nostru e in joc.
- Ai vreo sugestie, Aileen? intreba Michael.
Doamna ii inclina capul maiestuos.
- Castelul Dunvegan. In ultimele apte secole,
familia MacLeod a rezistat la ameninjari mult mai
periculoase decit oamenii de presa. Nu trebuie
decit sa inchidem porjile. Sau daca asta nu J ine,
Andrew a exersat indeajuns ca sa respinga mu-
safirii nepoftiji.
Tess era sceptica.
- Crezi ca am de gind sa ma intemnijez in
castelul tau? Am sa gasesc pur i simplu altceva.
- i ei o sa te gaseasca pe tine, spuse cu
hotarire Aileen. Va fi nevoie de timp. Dar daca stai
la castel, e cea mai buna cale pentru a descuraja
aceasta publicitate cu toate problemele ei. N-ar
trebui sa dureze mai mult de citeva saptamini.
Tess se ridica in picioare.
- Aileen, ma faci sa cred ca incerci sa ma
forjezi sa ma casatoresc cu lan i pentru asta
foloseti publicitateal
167 y
J
, Kimberli Wagner
- Tess! Vocea lui Aileen era domoala, privirea
directa. N-o sa-ji ceara nimic din ceea ce tu nu
vrei sa faci. Se apropie sa-i puna mina pe uma-
rul lui Tess. Acum insa, gindurile noastre se in-
dreapta spre sanatatea ta i a odorului. Injelegi?
Lacrimi izvorira in ochii ei i Tess ii pleca in faja
capul in semn de aprobare. Michael eti invitat,
spuse Aileen inca o data cu pronunjia ei irlan-
deza. Avem multe camere i poji sta cit doreti.
Cred ca ii vei fi de ajutor lui Tess, daca te are
acolo prin preajma.
Michael aproba din cap solemn i ii privi fiica.
Observa inca o data schimbarile trupului ei, inima
batindu-i la gindul ca fiica lui va avea un copil.
Odata, inainte, mai simfise aa ceva, dar apoi ve-
nise tragedia de asemenea proporjii, incit rama-
sese doar cu furia. Nu-i pasa daca acest copil era
nelegitim, sau motenitorul tronului unui sultan,
voia doar pace i fericire pentru fiica lui i pentru
nepojel. Poate ca aceste sentimente erau rodul
virstei. Dar ideea de a J ine in braje copilul co
pilului lui il facea sa simta o bucurie, pe care cu
greu incepea sa o injeleaga. Probabil era firea
umana, presupuse el.
lan nu ii lua privirea de la Tess. Intr-un tirziu,
spuse:
- A dori sa fiu un moment singur cu Tess.
- O, Doamne! murmura Tess.
O '68>
Stapinul insulei
Michael se indrepta spre lan i spuse tnce-
tior:
- Ai grija de copil i vezi cit de suparata a fost!
lan se retrase ca sa-l priveasca pe Michael in
ochi i spuse:
- Michael, ei au toata iubirea mea i tntot-
deauna am sa am grija de ei.
Michael se intoarse spre Aillen.
- Pot sa va invit la cina, doamna Aileen? Ochii
lui albatri fulgerara incaperea.
- O, nu! O petrecere mare ma ateapta la
castel, domnule Ryan. Kyra i cu mine am apre-
cia foarte mult compania dumneavoastra.
Michael zimbi, simjind cum revine la viaja.
- Va rog sa-mi arataji drumul, doamnelor!
V .
Kimberli Wagner
lan statu aa, in picioare, bind in fa|a ei, intre-
bindu-se cum de devenise mai senzuala in timpul
sarcinii. Dei incerca sa-i controleze reacjiile,
simjea binecunoscuta incordare a barbajiei lui,
provocata doar de vederea ei. Gura lui Tess era
roie, obrajii ii erau rotunzi, facind-o sa arate ca
o feticana de la {ara, cu fa{a rumena. Purta o
tunica de catifea neagra, intinsa, subjire, i jam-
biere, accentuind albeaja pielii ei i matasea nea
gra a parului. Bogajia sinilor ii atragea privirea, ca
intotdeauna, iar burtica rotunjita il facu sa-i ima-
gineze toate caile prin care puteau face dragoste
I 170 i
J
Stapinul insulei
In deplina siguranja.
Ah, ce dor Ii fusese de ea!
Tess se simjea grasa i stinjenita i tia ca el
va observa. Obrajn ii luasera foe, atunci cind pri
virea lui o cerceta. In sfirit, izbucni:
- Trebuie sa ma intorc in Statele Unite, lan. tii
ca o voi face. Nu e posibil sa fiu incuiata ca o
prinjesa medievala, pina ce voi nate i daca stau
cu familia ta, ei toji vor fi J inte pentru presa.
Inima lui o lua la goana i vederea i se aburi
un moment. La asta nu se ateptase. Incetifor,
pornit, se apropie de ea, arcuindu-se deasupra
ei, cit de aproajDe putu, fara a atinge burtica ro-
tunjita. Ii cobori privirea in ochii ei albatri ca
marea.
- Mi-ai promis solemn.
Nu putea sa-i rabde expresia de pe chip, pen
tru ca acum il cunotea destul de bine pentru a.
vedea dincolo de caracterul rece, implacabil. Va
zu durerea.
- Eu...tiu asta, lan, dar nu putem sa ne pre-
facem cava merge...
- Mi-ai dat cuvintul.
- lan, incepu ea, apoi simji pornindu-se la-
crimile acelea nedorite. Eu...
Dar palma lui mare, calda, cuprinse deodata
stomacul ei, micindu-se mingiietor.
- N-am sa-ji dau voie sa pleci, lass. Mi-ai pro-
( 171
J
Kimberli Wagner
mis. Scoase cu greutate aceste cuvinte i vazu
o lacrima curgind, traversind obrazui ei catifelat.
J inu mina acoio unde o avea. Voi da un edict pe
insula ca nimeni sa nu te ajute sa pled. Am sa
anulez toate feriboturile catre continent. Am sa
apelez i la ajutorul lui J anet i al lui Elsbeth. Si
am s-o pun pe Kyra pe urmele tale, ca sa tiu tot
timpul pe unde-mi eti.
Ei, acum ea tia ca o necajea. Dar, deodata,
paru uimit.
A, ii dadu ea seama cu o dulce havala, sim-
J ise copilul lovind. Cit ii dorise inainte sa imparta
cu el aceste dulci minunil i, cumva, el nu parea
sa respinga sarcina ei. Din contra, trebuia sa
arunce doar o privire in jos pentru a vedea forja
sexului lui excitat. O facea sa respire grabita. Dar
asta n-avea nimic de-a face cu situajia de faja. Nu
putea sa aiba.
- Bine, o sa incercam, ceda ea intr-un sfirit,
apoi termina cu: Am sa incerc, dar fara garanjii.
Atita timp cit vei ti ca acest copila e pe primul
plan.
- Da, cu siguran|a, spuse el incet, apoi zimbi.
Vino, am sa te ajut sa impachetezi.
Gzt)
vI StapTnul insulei
Viaja la castel era mult mai placuta dedt anti-
cipase. Aileen ?i oferise o serie de camere i chiar
comandase oamenilor ei sa schimbe una din ele
in studioul lui Tess. Se trezise in acea prima di-
mineaja ca sa-i vada evaletul deja instalat i
picturile ei acoperite, in cartoane proptite de pe-
rete.
Pe cind Tess cerceta locul, Aileen batu la ua.
Intra J inind o tava cu cafea.
- Dulce Aileen! incepu Tess uimita. O, imi
pare... rau... Ii scapase numele de alint!
- Ou, rosti Aileen cu pronunjia ei irlandeza, e
un nume de familie i inca unul pe care imi place
sa-l aud. Lackie mi l-a dat. i copiii lui ii aduc
aminte de el, atunci cind il folosesc. Zimbi mis-
terioasa, parind cumva ca o cocheta de optspre-
zece ani. i, mda... e magulitor. Apoi ii ridica
hotarita barbia i anunja cu o voce scazuta, do-
moala: Orice s-ar intimpla intre tine \ lan, draga
mea, tu i copilaul veji face parte intotdeauna
din familie. Nu trebuie sa ui{i asta niciodata, Tess.
Expresia gurii aluneca spre un zimbet. Am sa te
bat la cap i am sa ma J in dupa tine ca un ciine
de paza la oi, daca ai sa o faci. Copiii imi sint mai
mult decit dragi. i, cu siguranfa, nepotul meu va
ti intotdeauna ca e iubit!
Tess se gindi ca nu mai auzise atita pronunjie
irlandeza niciodata din partea doamnei. Un sus-
Klmberli Wagner
pin scurt, grabit, fi scapa inainte ca Tess sa-l
poata opri. Nu. Nu era timp de sentimente. Co
pilul era prima i singura grija. Copilul era tot
ceea ce o lega de familia MacLeod, in orice caz.
- Ai vorbit cu Angus, spuse Tess normal, cind
o putu face. Totui, ar putea fi o fata.
Dar Aileen ridica o sprinceana, aa cum fa-
cuse i lan, i spuse:
- Ei, tii tu, Tess, Angus a prezis sexul, chiar i
trasaturile propriilor mei copii, aa ca am un motiv
sa fiu influenjata de intuijia lui. Dar acum J i-am
adus nite pasat de ovaz cu stafide i migdale i
pujin lapte. Mie Imi placea foarte mult, cind eram
tnsarcinata. O sa-J i dea energie pentru ziua fn-
treaga. Intenjionat imparjiala, intreba: J i-arn zis ca
lan J i-a aranjat singur studioul? Nu ar fi permis
nimanui altcuiva sa-J i atinga lucrurile. Aileen ii
cobori privirea. Dar sa nu-J i faci griji, poji sa
le muji cum iji convine. Nici macar n-a vrut sa tii
cit de posesiv poate fi. De la ua privi, in spate,
peste umar. Ma intreb oare de ce? i ii facu
ieirea, lasind intrebarea sa pluteasca in aer.
Kyra o lua pe Tess sa faca un tur al gradinilor
exterioare. Dadura peste o cadere de apa, in-
i 174. j
J
Stapinul insulei
conjurata de ceaja, toata verde i argintiu. Acolo,
stind printre culorile bogate i mirosurile proas-
pete ale ferigilor i copacilor, ii putea chiar ima-
gina atmosfera mistica a unui fel de Camelot.
- Habar n-aveam, opti Tess uimita i plina de
admirajie. Aici, cineva poate chiar sa creada tn
zine i profejii... i intuijie. Am nevoie sa pictez.
i, ora de ora, picta. Callie mai era inca cea
care avea grija de ea, amintindu-i de fiecare data
ctnd muncea prea mult timp fara pauza. Dar, dei
se obosea un pic, simjea ca pictura ei era mai
buna ca niciodata.
Dupa-amiezile, tl convinsese pe Ranald sa o
conduca cu maina la ua din spate a centrului
comunitajii, pentru a se putea strecura tnauntru
i pentru a continua lecpe. Dar, tl pusese sa jure
ca va pastra secretul. Amtndoi tiau ca lan nu ar fi
fost de acord, dei, petrecea destul de pujin timp
cu ea i deloc in pat... care reprezenta un alt
punct de interes.
Iar Michael statea la Dunvegan. Acceptase in-
vitajia lui Aileen, atunci cind el nu mai statuse
intr-un singur loc de la divorjul dmama ei.
La doua saptamini, intr-o vizita la castelul Dun-
vegan, o intimpina cu o anumita expresie in pri-
viri.
- Tess, vino i vorbete cu mine. 0 conduse in
biblioteca de la primul etaj i o impinse intr-un
v.
\ 175 )
Kimberli Wagner
scaun mare, cu spatarul batant. Ea atepta, in
timp ce ei se plimba in sus i in jos. Intr-un tirziu,
ii puse miinile la spate i se intoarse spre ea:
tiu ca atunci cind erai mica trebuia sa-J i fi acor-
dat mai multa atenjie. Cu siguranja, meritai aa
ceva din partea mea... hei... eu am fost intot
deauna prea preocupat ca sa va asigur o exis-
tenja i J ie i fratelui tau i mamei tale. Ma bintuia
gindul ca trebuia sa fiu tot ceea ce tatal meu nu
a fost. Trebuia sa fiu un perfect intrejinator al
familiei. Ceea ce nu tiam era ca, cu cit faci mai
multi bani, cu atit mai multa grija iji trebuie pa sa ii
pastrezi. Mama ta nu m-a iertat niciodata. Ii scu
tura capul. De cind a murit... nu prea am tiut
unde sint. Dar tu m-ai facut sa fiu mindru, Tess.
Eti o fiinja extraordinara. I|i vad talentele i da-
rurile stralucind in fata mea i sint mindru.
Ea se topi la auzul risipei de laude.
- O, tata...
- Dar, Tess... Ofta. Imi fac griji pentru tine. E
simplu de vazut ca eti indragostita de lan Mac
Leod. Nu puteai sa o ascunzi chiar daca incercai,
oricum nu de mine. Aa ca, spune-mi, care e pro
blema aici? Este el aa cum descriu ziarele: un
afemeiat iresponsabil, un barbat cu mici interese
i cu pujina profunzime?
, Buza ei de jos tremura un pic, atunci cind ii
raspunse:
v
1 176 >
J
StapTnul insulei
- O, nu tata, trebuia sa fi avut ceva timp ca sa
vezi ca lan nu e deloc aa. Nu e nici o problema.
Dar... tii... ce au insemnat pentru mine Ben i
copilul. Eu mi-am consumat dragostea. Tot ceea
ce vreau acum este acest copila i sa pictez
ceea ce vede inima mea. Vreau pace.
- larta-ma, Tess, Tji tiu supararea. Toji l-am
plins pe Ben i pe copila, impreuna cu tine. Dar
a trecut cam mult timp. E vremea sa lai totul
amintirii i sa-J i vezi de viaja ta.
- A vrea sa pot, tata, raspunse ea trist. A
vrea sa pot.
Reporterii ajunsesera in sat. Nu era de ajuns
ca diferendul in legatura cu podul capata pro-
porjii in acelai timp. Vazind o alta ocazie pentru
un reportaj, reporterii incitau ambele parji, cei
pentru i cei contra podului. Povestirile dadura
podului Skye o importanja najionala, ca o solujie
a conservarii contra economiei.
Majoritatea interviurilor impotriva podului erau
date anonim, probabil de teama represaliilor im
potriva pagubei deja facute. Angus era in fruntea
celor in favoarea podului i dadea declarafii mul-
J imii de reporteri, chiar daca ar fi fost forjat sa
v.
177 >
' ........
Kimberli Wagner )x
iasa mai devreme la pensie, daca era vorba de
construcfie. Opozifia putea fi furioasa, dar, la o
adica, cine ar fi indraznit sa ridice mina impotriva
lui Angus al Insulelor?
Ranald nu mai avea tragere de inima ca sa o
aduca pe Tess la centru. Se hotarise ca era prea
aproape de locul unde statea majoritatea repor-
terilor i, dei nici unuia nu i se permitea accesul
in centru, se temea ca prea mulji oameni tiau ca
ea ii continua orele de cursuri de arta. Era pe
cale sa se afle i, daca ajungeau la Tess, aveau
pe tava capul lui lan.
Dar tocmai din cauza urmaririi indirjite a lui
Tess Hartley, de catre oamenii de presa i a, re
label ei cu laird-ul MacLeod, cei contra podului
alesesera intrarea din spate a centrului pentru a
lua atitudine.
Ateptind pina ce tiau ca Tess era inauntru,
Fiona i J aimie Blair alertau oamenii de presa i
incepeau sa dirijeze demonstrajia. J aimie era in-
crezator i incapa{inat in convingerile lui, dar
Fiona, cu toata poza pe care o afia, nu dadea
doi bani pe politica. Urzise aceste intrigi pentru
publicitate, pentru a se asigura ca se va bucura
de un venit satisfacator, mult timp de acum ina
inte. Daca nu putea sa-l aiba pe lan, putea inca
sa mai aiba viaa pe care i-o dorise.
Aa ca, atunci cind erau toji adunaji, familia
V.
178
Stapmul insulei
Blair stirnea muljimea sa spuna lozinci i sa agite
pancarte pentru aparatele de filmat.
Angus se trezise In dimineaja aceea cu o ne-
linite de a conduce, atit de intensa, ca o furie ii
intuneca vederea. Dar tia ca era ceva ce trebuia
sa vada. Trecu de mlatinile verzi, cu vinturile plu-
titoare, pina ce avu ceva.
Forjind vechiul lui camion, la o viteza mult prea
mare pentru drumurile incolacite i inguste ale
insulei, Angus il gasi pe lan care se intorcea de la
Kyleakin. Intr-adevar, aproape dadu peste el.
Angus intoarse maina in iarba i cobori intr-o
secunda, alergind cu mersul lui impiedicat.
- lan, e necazul de care ma temeam!
lan tiu in acel moment ca ceea ce voia Angus
sa spuna, avea legatura cu Tess. Se intoarse i ii
opti numele. Aproape imediat se rasuci inapoi in
faja lui Angus i ceru detalii, dar batrinul putu sa
zica numai Urmeaza-ma! inainte de a se grabi
spre in camion i gonind iar pe drumurile er-
puite, urmat de maina lui lan.
Pina cind au ajuns la centru, apolo se dez-
lanjuise un circ de proporjii.
Angus apasa pe frine, la fel i lan in spatele lui.
179 V
J
Kimberli Wagner
leise din maina i intrase in mijlocul muljimii,
inainte ca Angus sa poata deschide macar por-
tiera.
lan ii facu loc spre J aimie Blair, care statea cu
pumnul ridicat i agita o pancarta pe care scria:
Vom sta i vom privi cum acest pod ne distruge
oraul?
- Cel pu|in, am ieit la lumina, nu-i aa, Blair?
i nu mai prejos decit in calitate de lider al acestei
bande pestrije? Acum, ca J i-ai dat la iveala cu-
lorile, crezi ca oamenii vor uita pur i simplu stri-
caciunile pe care le-ai facut deja? Crezi ca nu vor
exista resentimente? Parerile sint una, dar inci-
tarea, sabotajul, vandalismul... pacatele astea ale
tale, n-au ce cauta aici.
- De parea J i-ar pasa citui de pu{in de insula
i de ceea ce se intimpla aici, Inalfimea Voastral
Ceea ce doreti e ruina tuturor de aid! O sa vina
aici numai afurisiji de investitori englezi i o sa fie
numai apartamente stas. i o taxa de cinci lire
pentru fiecare excursie cu traversare. N-avem toji
capitalul tau la dispozijie, dar avem dreptul sa ne
protejam felul nostru de a trai aici, chiar daca iji
place sau nu!
Chipul lui lan se intuneca.
- Podul va uura doar munca negujatorilor i
a turitilor. Chiar i meterii vor putea sa-i duca
oile sau lina la piaja, mult mai uor in acest fel.
v.
< w >
J
Stapinul insulei
Trebuie sa intram tn secolul douazeci, oameni
buni, sau riscaji sa va pierdeji toji tinerii care
alearga dupa anseie oferite la ora. Nu exista
nici un motiv pentru care consiliul sa nu poata
pune limite.la noua construcjie. ii dadu pe spate
coama rocata i ochii i se tngustara. Spui ca Tfi
pasa de insula, Blair, dar ce despagubiri planu-
iesc demonstranjii votri sa ofere pentru casa lui
MacGregor i pentru pagubele lui, sau pentru
magazinul lui Stuart? Vrei sa urmeze o acuzajie
de crima sau sa vi se faca rau voua? Energia lui
de laird aproape vibra din interiorul lui, attt ti erau
convingerile de puternice. Trebuie sa tnceteze lu-
crul acesta, J aimie, i tnca acum! Dumnezeule,
gtndete-te la propria ta mama i sora! Ce crezi
ca o sa Ii se tnttmple daca te aresteaza? Vrei ca
ele sa sufere pentru lucrurile pe care tu le-ai
facut?
J aimie se tmbujora violent, apoi izbucni:
- De parea J i-ar pasa de Fiona, ctnd ai la dis-
pozijie o ttrfa yankee! Probabil ca ai trecut direct
la treaba cu ea daca a ajuns aa de departe cu
sarcina ei bastarda!
Lui lan ti trebui mai pu$n de o secunda pentru
a sari inainte, cu o furie ardenta tn spatele ophilor.
J aimie zacea pe pamtnt, tnclettndu-i falcile, ctnd
Fiona lasa sa-i cada pancarta i se duse sa-i
ajute fratele sa se ridice. Amtndoi ti aruncau priviri
rf Kimberli Wagner jx
incruntate lui lan, Totui, veninul fu scuipat tot de
J aimie.
- Te gTndeai tu la Tsora mea, ctnd te culcai in
fiecare seara cu stricata aia de americanca bru-
neta?
De data aceasta, Ranald, Geordie i Davey
Ferlow trebuira sa-l J ina pe lan, dar Ranald fu
primul care zbiera la J aimie:
- Nu conteaza ca eti doar un flacaiandru,
J aimie Blair, dar n-ai pic de rajiune. Mai bine ai
parasi insula repede i te-ai duce departe sau am
sa te tirasc chiar eu dupa ce laird-ul a terminat cu
tine, pentru gura ta proasta i pentru faptele tale
nebuneti. i mai sint mulji care stau la rind dupa
mine, pentru familia MacGregor i pentru raul pe
care l-ai facut unei familii nevinovate! Bastardule!
Ranald se scutura de minie. Fetija famjliei Mac
Gregor are numai patru ani i ar putea fi omorita
de temerile tale prosteti!
In acel moment, ua din spate se deschise i
Tess facu un pas afara. Minioasa, frumoasi i
mtndra, era destul de vizibil ca se apropia cu sar-
cina de luna a asea. Flash-urile J acanira nebu-
nete.
J aimie striga:
- Da, numai de ea mai aveam nevoie, stricata
care i-a furat surorii mele logodnicul! i va spun
ca familia mea va da Tnjudecata pe marejii Mac-
182 >
Stapinul insulei >>.
Leod pentru tncalcarea promisiunii! J aimie se
impinse inainte i 11privi dumanos pe lan. Inghite
asta, afurisit de Inaljimea Voastra!
- J aimie, destul! trase Fiona de braful fratelui
ei.
Dar atunci ctnd el incerca sa se elibereze, lovi
accidental un operator, care la rindul lui cazu pe
spate pe un altul, care o trinti pe Tess.
Tess se prabui, brajele lovindu-i-se o data
inainte de a ateriza dur pe o parte cu un strigat
de durere. Se intinse, cautTndu-i ritmul normal al
rasuflarii. lan fu acolo Tntr-o clipa, cuibarindu-i
capul i umerii in brajul lui, cu obrazul lipit de al
ei.
- Ah, Tess, opti el. Stai linitita acum. Respira
incetior, lass i o sa vedem cum stain. Ii mingtia
parul iar i iar, in timp ce ceaja incepuse sa se
risipeasca.
J aimie i Fiona disparusera in muljimea care
aproape amujise, in afara flash-urilor i a sune-
telor facute de aparatele de filmat. Corpul lui lan il
acoperea pe al lui Tess in cea mai mare parte. Se
concentra in intregime asupra ei, ignorind apa
ratele care inregistrau totul, inclusiv ceea ce ei ar
fi considerat devotam^ntul lui.
- Tess, lan era complet incontient de pre-
zenja lor, atunci ctnd optea numai pentru ure-
chile ei: Am nevoie sa te ui{i la mine. Grija ii forja
V
183
Kimberli Wagner
inima sa-i bubuie in urechi cind se trase mai in
spate, pentru a o vedea mai bine. Cind ea clipi
increzator, el opti: Spune-mi unde te doare,
chiar daca numai pu|in.
O privi din cretetul capului, in jos, spre sprin-
ceana incordata i tiu ca are dureri. Cind ii
muca buza ?i inghiji cu greutate, era sigur de
asta. Arunca o privire in spate, peste umar i,
dei nu prea voia sa o mite din loc, nu putea sa
o lase sa zaca, aa, pe jos, in J inta i la mila
camerelor de luat vederi.
- E-n regula, iubire. J ine-te bine!
lan o ridica repede i o duse inauntru, in cen
tru.
Ea reacjiona cu un tremurat, iar el o J inu strins
pina ce J anet o inveli cu o patura i puse intrebari
pe care lan nu le putu auzi, inainte ca ea sa
murmure intr-un tirziu ceva despre a-i aduce lui
Tess o cuppa. La uajDucatariei, rafala cu parul
ondulat se rasuci i il admonesta pe lan:
- Ei, dar pune-o jos. Apoi cu o micare ener-
gica a capului, zise: To|i ii vrem binele lui Tess.
Chicoti uor. i copilau!ui. Ceea ce se va putea
face, va fi facut.
Ranald era in preajma intrarii din spate i
parea sa stea de paza cu Angus. Numai Elsbeth
parea ca lipsete din mica armata de protectori ai
lui Tess.
Stapinul insulei
- Imi pare aa de rau, lan, optea Tess mereu.
Imi pare atit de rau, pentru toata atenjia pe care
am atras-o asupra ta!
- Nu te teme, dulcea mea, nu sint decrt o gra-
mada de scandalagii. Ce ne pasa noua de ei?
lan ti fndeparta parul ce cazuse deasupra
sprincenelor. Transpirase. Ea o sa fie bine, sigur
ca aa o sa se intimple.
- Intotdeauna ma salvezi. Sughija automat. Cu
lacrimi curgindu-i pe chip, simjindu-se stupida,
continua: Dar ziarele vor face sa para ca eti
nesimjitor i... de... dez... dezonorant.
- Mda. i?
- i nu eti, nu eti aa!
El se intinse i brajele lui o cuprinsera strins la
pieptul lui mare. Ea se trase inapoi, sa-l priveasca
in ochi. Acum, se gindea el, ea era vulnerabila i
ar fi cedat la cea mai mica tentativa de antaj. Dar
nu putea sa-i faca una ca asta micu|ei lui lass.
Tess! Of, ce idioji mai erau! Negau ceea ce amtn-
doi ?i doreau.
i totui, ftia el, cu adevarat, ce era cu teama
ei de a se darui pe sine dfn nou, teama ce o
rejinea la distanja de el? Poate ca judeca greit
sentimentele ei pentru el, la urma urmei.
- Sint bine, lan. Inghiji iar. O sa ma fac bine. !i
indoi un deget, factndu-i semn sa vina destul de
aproape, pentru a-i opti la ureche: II vreau pe
'. -------------------------- ("T ss;-------------------------- -
Hamish. Dar, te rog, du-ma la casa ta, sau la a
mea, oriunde, dgr nu la castel... nu acolo... cu
toata atenjia asta. i inchise ochii, parea de du-
rere. Lua o gura de aer. Daca se intimpla ceva
rau, trebuie sa ramina intre noi. Te rog. N-a su~
porta sa le vad fejele daca... daca...
lan ofta din greu, simjindu-se de parea o ni-
covala i-ar fi apasat pieptul. Murmura:
- Te due la spital, draga mea. Intr-o jumatate
de ora chem un elicopter aici, tji promit.
Tess profita de ocazie. Se intinse sa-i cuprinda
obrajii astfel In palme, incit el nu avu nici o ansa,
decit sa o priveasca in ochi.
- II vreau pe Hamish.
Apoi, propriii lui ochi se ingustara, pentru ca ii
dadu seama ca era un motiv, uri plan.
- Incerci sa reduci publicitatea la minimum?
intreba el, tiind ca era adevarat. Nu m-ai minjit
niciodata inainte, Tess. N-o face acum.
J ntr-un tirziu dadu moderat din cap.
- Dar am sa merg pe continent, daca nu ai
incredere deplina in Hamish. Am sa merg la Glas
gow sau la Londra, daca tu crezi ca e vreo dife-
renja, lan, spuse ea incet. Vreau acest copil mai
mult decit iji poji imagina. Nu cred ca sint decit
pufin julita. Stomacul mi s-a contractat, dar cred
ca era din cauza panicii. Hamish poate verifica
bataile inimii copilaului i sa ne spuna imediat
,i' Kimberli Wagner )n
/ 186 )
{ StapTnul insulei
daca am nevoie de mai multa atenjie. Te rog,
lan... toata publicitatea... nu o doresc nici pentru
tine, nici pentru Michael.
lan aproba i Ti mingtie obrazul, inainte de a da
instrucjiuni lui Ranald cu o voce raguita. Eli-
copterul o sa-i atepte, in orice caz. Afara, o ar-
mata de reporteri statea intre centru i maina lui
lan. Angus crea o interferenja i lan o purta pe
Tess in bra|e, printre ei, de parea ei nici n-ar fi
existat.
Kimberli Wagner
C3 apitolut I O
Cu faja aproape de gttul lui cald Tess nu
putea sa se gindeasca decit la cit rau ii facuse
lui lan i la cit de mult ura el o asemenea pu-
blicitate.
Apoi incepu intrebarile din partea reporterilor:
Ai de gind sa te casatoreti cu Lordul MacLeod,
Tess? Te-a cerut? 0 sa duci copilul cu tine inapoi
in Statele Unite, sau crezi ca familia laird-ului o sa
te dea in judecata pentru a Ii se incredinfa cus-
todia copilului, in timp ce eti in Marea Britanie?
Aceasta intrebare se distingea de celelalte i
Tess sim|i cum culoarea din obraji r se stinge.
v
Stapinul insulei
Inainte de a avea ocazia de a raspunde, altele
navalira: Cind trebuie sa se nasca copilul? Este
intr-adevar copilul lui MacLeod? Este adevarat ca
ai rupt logodna laird-ului? 0 sa semnezi un con
tract prenupjial?
- Fara comentarii! Cu ajutorul lui Ranald, lan
ii facu loc prin aglomerajie, spre maina lui. Nici
un afurisit de comentariu!
j In sfirit, o puse in maina i inchise portiera
j inainte de a-i croi drum spre partea cealalta i a
se aeza la volan.
Cind Tess privi afara pe geam, o vazu pe
J anet atacindu-i pe reporteri cu un ziar rulat, de
parea ar fi fost nite ca{elui obraznici i aproape
ca incepu sa rida. Ceea ce ar fi vrut intr-adevar sa
faca, era sa plinga, dar nu ar fi cedat impulsului.
Calma, trebuia sa ramina calma.
Ian ii vorbi cu o voce alinatoare, conducind pe
drumul spre casa lui.
- E-n regula, lass a mea. Un braj cobori in
jurul ei, pentru a o stringe incurajator. Impuse o
nota de calm in vocea lui: Spune-mi ce simji. E
vreo durere... Ce fel de durere?
- N-am sa pierd acest copil, lan! N-o sa se
intimple! Ma auzi? Tess statea cu pumnii string in
poala. Nici sa nu te gindeti!
- Vino aid, spuse el. Totul o sa fie in regula.
Continua cu vocea cea mai calda pe care i-o
v.
' 189 >
putea impune: Relaxeaza-te, acum. Spune-mi
exact, ai vreo durere sau vreo contracjie?
Ea ii inclina capul i il scutura, apoi spuse:
- Pujin. Erau aproape de conac.
- Hamish i elicopterul o sa fie acolo de indata
ce vor fi anunjaji. Tess rasufla uurata:
- Un pic, se corecta ea. Apoi scoase un sus-
pin. O, lan... i daca... daca...?
Ochii lui lan se inverzira puternic.
- Asculta-ma, tess. Nu te mai ingrijora acum.
Nu eti sigura i tot ceea ce se intimpla, o sa-i
raneasca pe copila. Acum alunga orice gind.
Poji sa faci asta pentru mine? Poji sa incerci?
Tess ii muca buza.
- Da.
- Aa te vreau, lass.
Privind-o in ochi, ii smulse un zimbet, aa cum
reuea intotdeauna. Un moment mai tirziu, trase
pe drumul spre conac i opri maina inainte de a
se inclina, pentru a-i oferi un sarut iubitor, tandru.
O purta in braje tnauntru, inima ei batind tare
linga a lui.
lan o imbraca intr-una din camaile de noapte
ale mamei lui, cu aceeai grija pe care i-ar fi
aratat-o unui copil de doi ani i statu linga pat, cu
mina ei in a lui, optindu-i ca ar fi bine sa inchida
ochii. Apoi atepta, cu capul in jos.
Nici nu ii dadea seama ca se roaga.
,i Kimberli Wagner Is
Stapfnul insulei
Sosi i Elsbeth. II impinse pe lan din camera i
masa cu miinile pintecele lui Tess in timp ce in-
cepea sa o asigure pe tinara femeie, aa in felul
ei drag, direct, ca asistase sute de mame sa
dea naftere la copii sanatoi. Ii ridica o sprin-
ceana carunta, rara, i ti spuse ca oricare dintre
ele cazuse macar o data in timpul sarcinii, dar
cel mai periculos era la inceputul ei, iar Tess
trecuse de mult de aceasta perioada vulnera-
bila. Asta era informaia ei cea mai incuraja-
toare.
Verdictul pe care il ateptau veni peste o
jumatate de ora, cind ii facu aparifia Hamish.
Tess trebuia sa stea in pat citeva zile, ca sa fie
siguri, dar cu copilaul parea sa fie in regula.
In noaptea aceea, cind Tess facu un du, lan
ii aternu un pat linga al ei. Cind veni in camera,
el statea la fereastra, o silueta, o umbra mare,
intunecata, cu un pahar cu brandy in mina. O
auzi venind in spatele lui, se incrunta i spuse:
- Nu-mi spune sa plec, Tess, pentru ca nu
vreau sa o fac. Aici sint, aici ramin. Ai nevoie de
grija mea la fel de mult, cit eu am nevoie sa tiu
ca tu ai pe cineva la indemina, ca sa te ajute.
- Bine, spuse Tess incet, zimbind in timp ce se
intreba: Cind oare, in toata viaja ei, fusese atit de
supusa?
- Bine?
Vocea profunda a lui Ian parea aspra. Nici el
nu o putea crede.
- Da, bine! \\ muca buza. Se decisese ca
avea de gind sa rite. Pe miza mare. Dar mai
degraba te-a dori aici, sa ma imbrajiezi. Asta,
daca... nu te deranjeaza.
- Of, Tess, Tess a mea, ofta Ian venind i
cuprinzind-o in bra|e. Unde ai invajat atrtea feluri
de a deconcerta un barbat?
Statura intini, mnbratia$, braje i picioare,
capul ei pe umarul lui, tntunericul neajutindu-i pe
nici unul sa adoarma.
- M-am lasat atit de mult implicata in familia ta,
Ian, opti Tess. Nu pot sa nu ma tntreb, daca se
intimpla ceva?
- Inca nu-{i cunoti propria valoare? Ian se
sprijini de tablia patului, tragind-o dupa el. In
afara de ceea ce reprezinji tu pentru mine, eti o
persoana care trebuie sa fie prefuita, Tess, i i-ai
facut pe toji de aici sa o tie prea bine! Uita-te
la centrul tau i la felul in care-a schimbat Dunve-
gan-ul! Privete prosperitatea din timpul iernii,
stima de sine pe care le-ai adus-o oamenilor!
Lasa cuvintele sa patrunda, inainte de a con-
tinua: lar in privinja fiului nostru, el e bine i
sanatos. Mina lui ii mingiie pintecele rotund cu o
micare circulars, inceata. Totui, agitat. Chicoti,
apasind locul care-i daduse miinii lui o lovitura
( Kimberli Wagner ^
v. J
Stapmul insulei )n
energica. Deci, acum, incetezi odata cu conver-
safia asta inutila? O apropie mai mult. Mela, a fost
o zi chinuitoare, dar am trecut de ea. Ii apleca
capul spre ea i o intreba, acum mfngiind pie-
lea moale a arcuirii brajului:
- Acum e bine, draga mea?
Ea dadu din cap, apoi tnghiji i mai aproba o
data din cap.
- Ian...
- Da, dragoste.
Amuzant, se gindi ea, ce repede se obinuise
cu cuvintele lui de alint.
- Daca... copilaul e sanatos i daca peste
citeva zile Hamish o sa spuna ca totul e in regula,
o sa mai vrei sa te casatoreti cu mine?
El respira. Inspira. Expira. Apoi, trebui sa fn-
veje din nou sa respire. tia ca ea se oferea doar
din simjul obligajiei, dar o accepta i in aceste
condijii. Venise timpul. .
- Da, spuse el grav, zimbindu-i In timp ce-i
privea ochii.
- La urma urmei, marturisi ea dupa citeva mi
nute, dupa citeva sarutari dulci, mai tirziu, cred ca
ai dreptate despre faptul ca este cea mai buna
solujie. i, cum ai spus i tu, putem divorta dupa
naterea copilului.
- O, da, spuse el repede, fara o urma de emo-
tie. Pe riaiba c-o s-o faca! se gindea el in timp ce
------------------------ ( 193 i----------------------- :-------^
/
Kimberli Wagner
o aeza confortabil linga el.
Tess ii raspunse la zimbet i ofta, apoi depuse
o alta sarutare pe gura perfecta a iubitului ei.
- Daca este baiat, o sa-l numim ca pe tine,
apoi ca pe tata. Dar daca, am zis doar daca,
Angus se ineala i e fata, a vrea sa o cheme
Aileen Marie, murmura ea printre mucaturi i
mingiieri, peste buzele acelea viclene, zimbitoare.
Obrajii lui se imbujorara de placere. Ea ii sim-
J ea arzind.
Oare ce era ce simjea acum? se intreba. Hor-
monii sarcinii? ,0 simpla uurare? La sfirit nu-i
pasa care era cauza acestui cald flux de emojie.
O facea sa se simta legata de acest barbat fru-
mos i incintator.
- tii, spuse Ian, inflorindu-i un zimbet la acest
gind, sigur o sa fie crize puternice cu Aileen in
privinfa rasfajului micujului.
- Cred ca sint pregatita, raspunse Tess.
Ian o studie din cretet pina la degete, in felul
lui senzual, domol.
- Mda, s-ar putea pentru asta sa fii.
Se J inura imbratiaji aa pentru un timp, ina-
inte ca Tess sa intrebe:
- Ian, imi spui despre tatal tau?
- Cum?
Ian era ocat. Cu siguranfa, era o intrebare
neateptata i simfi cum palmele ii devin reci i
J
Stapmul insulei
umede.
Ea ii simji corpul tensionat, dar asta nu o
opri.
- Mama ta mi-a spus ca aproape J i-ai dat su-
fletul, incercind sa-l salvezi. Urma o tacere lunga.
Era un barbat bun? Era amabil? sonda ea, gin-
dindu-se ca era un subiect delicat.
- Ce-J i pasa |ie? intreba el iritat.
Dar brafele o cuprinsera i mai strins.
. - Copilul nostru va moteni ceva de la el...
i, mama ta vede in tine multe asemanari cu el.
i, pe eft de pufin te cunosc, slnt din nou sur-
prinsa.
Brajele lui Ian se strinsera i mai tare. Vocea ii
era inecata cind spuse:
- Cunoti tot ceea ce merita tiut,
- Poate doresc sa tiu i lucrurile acelea pe
care crezi ca nu merita sa le cunosc. ii saruta
pieptul, descoperind o umflatura Intarita, pe care
o alinta cu vTrful nasului, mai inainte de a se cu-
funda in mirosul bogat al lui. i daca ma vrej de
sojie, ar fi bine sa-mi indeplineti dorinjele, Tnal-
J imea Voastra, opti ea, ridicindu-i privirea spre
ochii aceia adinci. E un caz limita.
El ingadui unui zimbet sa se furieze pe buze
i intreba categoric:
- Vrei sa spui ca e vorba de un pic de antaj?
Zimbetul ei era capricios.
v_
{ 195.
Kimberli Wagner
- Poate.
Apoi atepta.
intr-un ttrziu, el rosticu o voce grava, joasa:
- Era un mare om. IndemTnatic. Zimbi pe ju-
matate. Nu era el omul conversajiilor sterile. Dar
el i cu dulcea Aileen nu aveau nevoie de multe
cuvinte. Ei se uitau pur i simplu unul la celalalt.
Ochii lui aveau expresia a ceea ce simjea la gtn-
dul amintirii i ea se Tntinse spre el. Ian ofta. Vo-
cea tatei era un bubuit scazut. Nu-mi amintesc sa
o fi ridicat vreodata la furie. Dar Tji arunca o
privire i vocea capata un ritm mai rar i taios.
Atunci tiai ca erai in incurcatura. Ultimul lucru pe
care Ji l-ai fi dorit era sa-l dezamageti. Ian privi
|inta o fereastra, prej de citva timp tnainte de
a-i drege glasul. tiai ca fiece cuvtnt rostit de el
era purul adevar. Toji eram convini ca era in-
vincibil.
Se {inura de mtini citeva minute, pina ce de-
getele lui puternice se tncordara atit de mult, TncTt
ea dadu un strigat de durere. El slabi strinsoarea,
cu un murmur i ii saruta degetele, ca iertare.
- Ce s-a fntimplat? intreba ea, sigura ca el se
gindea la ziua in care tatal lui murise.
- Ce s-a fntimplat!? Ian o privi cu o expresie
voalata pe'chip. M-a luat cu el sa navigam. Era
vara i, una dintre Scele pujine ocazii cind era
numai al meu. Fratele i sora mea vizitau amin-
v
: 196
Stapinul insulei
doi nite prieteni la Edinburgh, cu Aileen. Mi-a
dat voie sa conduc pentru prima oara i am
crezut ca inima imi va sari din piept de mindrie.
Mersesem mai departe decit ar fi trebuit, dar
vintul era atit de prielnic, incit nici unul din noi
nu a observat. fnghiji cu greu i, apoi, cu cealalta
mina ii freca obrazul aspru. Nu se uita la ea. i
pe urma a fost o furtuna violenta, neateptata.
Nu-i mai vazuse o astfel de expresie pe chip.
- Nu trebuie sa spui mai mult, Ian, se grabi
Tess sa-i spuna.
Respirajia lui se transforma Tntr-un acces.
- Un val mare a venit peste noi i a spart
catargul, incurcind liniile. Am fost amindoi prini,
dar tata a fost aruncat peste bord in timp ce eu
am fost prins la bord, ptna ce am gasit nite sticla
sparta pe punte i m-am eliberat.
Gura lui frumoasa se tncorda i ea opti tn-
grozita:
- Of, Ian.
- M-am scufundat dupa el... ptna ce n-a mai
ramas nici o speranja. Miinile i picioarele imi
erau atit de amorjite, incit n-am mai putut... N-a
fost de-ajuns.
Tess privi fix. Deci asta ascundea in spatele
racelii ochilor lui verzi. Ridica o mina spre chipul
lui mohorrt i cu degetul mare terse umezeala
lacrimilor care ii aluncasera pe obraz.
v
. 197 -
J
r~\
Kimberli Wagner
- A fost totul, Ian, orice lucru eroic pe care ai fi
putut sa-l faci. Suspina uor i tl saruta ca o dulce
binecuvintare. Ii muljumesc lui Dumnezeu ca eti
aici i Tnca sanatos. Obrazul ei tl mingna pe al lui,
lacrimile lor amestecfndu-se.
Ian elibera un geamat i o trase linga el, de
parca ar fi putut s-o soarba in propriul lui corp. Pe
raiul cel sfint, nu putea spune ctnd s-a Tntimplat,
nici cum, dar o iubea pe Tess, aa cum nu cre-
dea ca va iubi o femeie in toata via{a lui.
( 198 I
J
<
Stapinul insulei
Cl-^epitolvl (I
Se casatorisera pe insula, pentru ca ian re-
fuzase sa o lase pe Tess sa calatoreasca fie i
pina la Edinburgh. De asemenea, se mai gindea
ca vor fi mai pujini reporteri pe insula, fa|a de
expunerea din ora.
Rochia ei avea un design clasic, cu umeri ca-
zuji, din dantela, cu perluje cusute in mare graba
de Elsbeth i clasa ei. Daca tot avea sa semene
cu o barcuja, macar sa fie o ambarcajiune fru-
moasa.
Nite cercei, Stil baroc, din perle, erau cadoul
lui Michael. La centru se $inuse o petrecere sur-
i 199 )
Kimberli Wagner )s
priza, prenupjiala. J anet fi imprumutase brajara
de perle a bunicii ei. Aileen ii dadu lui Tess o
imbrafiare calduroasa i valul pe care propria ei
mama i-l daduse jos.
- Nu l-am vazut pe Ian aa mulfumit niciodata,
_opti ea. i abia atept sa incep sa-mi rasfaj
nepotul.
Tess zimbi cu un colj al gurii.
- Ian m-a avertizat deja de acest pericol. i
apoi risera.
Kyra se prezenta cu o jartiera din satin albasr
tru, brodata.
A fost o petrecere Tncintatoare.
La nunta, Tess purta pandantivul cu diamante
incrustate, iar Michael o conduse, in timp ce Kyra
era domnioara de onoare. Ranald, cu fa{a roie,
era ocat sa fie cavalerul de onoare, iar J anet
i Elsbeth plingeau in tandem. Aileen stralucea,
dindu-i astfel consimfamtntul, atunci cind erau
facute juramintele. Chiar i Angus era acolo.
Plecind de la biserica, intflnira cijiva reporteri,
dar in citeva minute fura iar singuri. Nu a fost nici
o festivitate de sarbatorire. Ian nu mai voia alte
J inte pentru presa. J inuse secreta destinajia lor,
dei ii spusese ca o sa ramtna pe insula. 0 instala
pe Tess in maina, de parca ar fi fost de cristal.
Inca ii mai era dificil cu mainile, dar voia sa as-
cunda acest lucru de Ian, pe cit posibil. Avea des-
200 >
j
Stapfnul insulei
tule probleme la care el trebuia sa faca faja, in
afara de paranoia ei. .
In douazeci de minute, parca linga o casuja
acoperita cu iedera, cu doua etaje.
- E una dintre casufele de vacanja ale lui Mac
Donald i ultimul loc in care ne-ar cauta cineva, ii
spuse, ajutind-o sa coboare din maina, apoi a-
teptindu-i reacjia.
Privi cu atenjie, de la cou! ce scotea fum, la
ferestrele cu canaturi plumbuite, in jos la ua
sculptata, din stejar. Cararea era facuta dupa un
desen unduitor, in forma de steag i o pajite
verde, bogata, cu trandafiri, se intindea de o
parte i de cealalta. Un izvora salbatic, pe care
lan II numea piriia, aluneca printre pietre negre i
curgea pe sub un mic pod.
- Oh, lan. Zimbi recunoscatoare pentru atenjia
lui. E .perfect! Nu mi-a fi putut dori o casuja mai
frumoasa ca asta pentru luna de miere.
lan zimbi.
- Cea mai buna parte este ca Callie a venit
i a plecat, iar noi vom fi - privirea pe care i-o
arunca o facu sa i se accelereze pulsul in felul
acela atit de cunoscut - absolut... complet...
splendid de... singuri.
Ea se intinse sa-i daruiasca un sarut.
- Sint atit de fericita, ii opti la ureche, inainte
de a-l muca uor de ureche. Acum trebuie
Kimberli Wagner
sa ma treci pragul in braje. Rise. Sper ca tnal-
|imea Voastra e capabil sa o faca.
Fiona Blair mototoli scrisoarea pe care o pri-
mise de la avocatul ei, azvirlind-o peste ziarul cu
fotografia de pe prima-pagina a lui Tess i lan
parasind biserica din Portree.
Rasucindu-se pe calctie, striga:
-J aime!
Zimbind, Tess aprinse cu atenjie lampile pe care
le luase din salon i puse o caseta cu muzica de
Mozart la casetofonul cu compact-discuri din dor-
mitor. Balonae spumante erau aproape de mar-
gine, atunci cind dadu drumul la robinete i lasa
ca rochia sa-i lunece in josul brafelor, pe podea.
Cu genele pe jumatate inchise, se cufunda in
apa, pina ce capul ii ramase sprijinit de un pro-
sopel de mTini, pe^care il aezase la un capat al
cazii de porjelan. Incepu sa sapuneasca buretele
gros cu sapunul ei parfumat. Se lasa pe spate, cu
un geamat de placere, relaxindu-se.
---------- ( 202 )----------
II visase noaptea trecuta, un vis salbatic de
erotic, care o lasase In dureri. Se sculase ttrziu in
dupa-amiaza aceea, iar cind intrase in bucatarie,
tl descoperise sttnd tn picioare. Abia putea sa dea
ochii cu el, btlbtindu-se i roind din nimic. lan ti
aruncase nite priviri tntrebatoare, iar, tn final, o i
tntrebase cum se simte.
- Bine... adica... foarte bine. De ce?
Ii trasese gulerul tnalt al puloverului de di-
mensiuni uriae, pe care tl purta.
Nu tia cum tl cucerise starea ei de sttngacie,
sau dta nevoie avea el de ea i de gura ei dulce,
roie i senzuala.
Din nou. Inca. Mai mult.
Ztmbise intr-un fel tipic masculin, pentru ca fru-
musejea ei voluptoasa tnca tl mai copleea.
- Eti frumoasa, lass.
Tess scuturase din cap, privind spatele lui Cal-
lie, aa cum statea la soba, apoi se colora tn
obraji precum piersica.
- Nu pescuiam complimente, spusese ea re
pede. Vreau sa spun, nu am nevoie de compli
mente.
- tim noi prea bine ce e cu pescuitul tn Sco
tia, lass, anun$ase lan, abintndu-se la maximum,
tachintnd-o cu ochii lui mari, verzi. i, se poate
sa-J i faca placere un compliment.
Propriif ei ochi tl admonestasera furios, dar el
( Stapinul insulei \n
V--------- ---------- ( 20 3")-------------- ------- ^
Kimberli Wagner
apelase pur i simplu la femeia masiva de ling
soba.
- N-ar trebui ca un barbat sa-i spuna iubitei lui
ca este o frumusefe, Callie? N-ar trebui sa-i spu
na cum se simte el cind o vede?
Callie aproape ca risese, dei Tess n-o vazuse
niciodata tnainte factnd aa i era surprinsa sa o
auda. Apoi, femeia care foarte rar indraznea sa
zica mai mult de un da, sau un nu, spusese ho-
tarita:
- tiji, domniorule, unele fete au nevoie de un
ritm mai lent ca altele.
Asta ii lasase pe amindoi cu ochii holbaji la
spatele lui Callie, Inainte ca ochii sa Ii se Tnttl-
neasca, oca|i reciproc i lan raspunsese cu un
zimbet inflorit numai pe jumatate:
- Am sa ma straduiesc sa-mi amintesc asta,
Callie.
Ochii lui straluceau cind vazu roeaJ a urctndu-i
tn obraji.
Acum, In baia calda, Tess ridica buretele, stor-
cind apa pe un umar, apoi pe celalalt, in timp ce
dadea din cap. Forjei acestui barbat era din ce in
ce mai greu sa-i reziti. El parea sa fi devenit
modelul ei i totodata slabiciunea ei.
Deodata, Tess auzi o ciocanitura scurta i sctr-
pul uii de la dormitorul ei, Tnainte de a-l vedea
pe lan stind Tncadrul uii deschise de la baie.
------------- :-------------( 204 -----------------------
Stapinul insufei
- Oh, Doamne! respira el disperat i-i scutura
capul a mirare. Ah, Tess! gemu. Ea ii ridica pri-
virea i ingheja vazindu-l acolo, cum se uita J inta
la ea cu o foame aprinsa, pe care tia ca i el o
vede in ochii ei.
Nu-i ridica miinile sa se acopere. Trebuia sa
fie sigura. Trebuia sa-l vada, apoi ii cobori pri-
virea in josul corpului lui pentru a se asigura asu-
pra efectului pe care-1 avea asupra lui. .
Cind el atinse proporfii mari, destul de vizibile,
nu-i putu refine zimbetul feminin care se ivi i
disparu atit de repede. El nici nu era sigur ca-l
vSzuse bine. Apoi, ea ii inalfa ochii la el, ochii ei
pSrind imeni i plini de promisiuni, miinile ei apu-
cind ambele parji ale cazii antice.
- S-ar parea ca ai nevoie de cineva care sa te
frece pe spate.
Tess observa stralucirea din ochii lui cind ii
cobori pleoapele grele.
- Poate, daca cineva n-ar fi deranjat de di-
mensiunile mele.
- Din contra, aceasta... dulce forma a ta are o
atracjie speciala. Plina de viaja, de via|a noastra,
opti el fiecare cuvint cu o pronuntie dramatica.
Ea ii cobori genele. Doamne, barbatul acesta
tia cum sa vorbeasca despre femei i dragoste.
- Eti cucerit, lan? intreba ea categoric. Tess
inspira adinc i atepta, gindindu-se cTt de ame-
i 205 >
,( Kimberli Wagner
ricanca era ea, in timp ce el era atit de englez...
sau scojian...
Ceea ce ar fi putut fi catalogata drept o ex-
presie amara, umbri chipul lui lan i ii inalfa bar-
bia mindru.
- Mai e nevoie sa ma intrebi aa ceva?
Ochii ei se umplura iar de lacrimi, pe care pa-
rea ca nu le mai putea refine.
- Sigur ca da, barbat stupid ce eti! Uita-te la
mine!
Atunci el veni la ea i se lasa pe un genunchi,
teatral, cuprinzindu-i chipul in palme.
- Pentru mine eti incintatoare. i daca ai ro-
tunjimi in- plus, ele vin de la corpul tau, care imi
adapostete fiul. Nu po|i ti ce inseamna asta
pentru un barbat, Tess. Dar i daca ar fi fost ur-
maul altuia, daca ar fi fost al lui Ben, tot ai fi
frumoasa pentru mine. Pentru ca tu eti femeia pe
care o iubesc.
Ea il inunda cu lacrimi, iar el o strinse in braje,
neluind in seama umezeala. 0 saruta in tihna,
intenjionind sa fie ceva scurt, dar foamea birui i,
curind, amindoi fura copleiJ i in mod salbatic de
dorinja.
lan inspira i se trase inapoi, zimbind cind ridi
ca buretele de baie i sapunul mirositor, pe care
ea il folosea. Privirea din ochii lui ii inteji dorinja. El
o spala, murmurind cit de bine ii amintea cind o
-------------------------------( 206 ')
rI Stapinul insulei
imbaiase, atunci cind fusese bolnava.
- Corpul tau frumos a fost un test teribil pentru
rejinerea mea. Te doream in fiecare moment. Vo-
cea lui dadu un nou impuls simjurilor ei. Draga
mea, descopar acum ca sint mult mai afectat. O
ridica in picioare i o usca cu un prosop imens,
inainte de a o lua in bra|e i a o duce in pat.
Acolo, se aeza pe margine, ghemuind-o in poala
cu o dulce adorajie. Ca intotdeauna, ea era co-
pleita de dimensiuniie acestui barbat, de puterea
lui i de gentilejea faja de ea. Mina ei descoperi
un obraz aspru. Brusc, ea incepu sa tremure.
Trecuse prea mult timp.
-- Ah, iubire, murmura el, presarind sarutari
calde, ademenitoare de-a lungul gitului. Ii putea
simji sexul excitat sub ea, impingind prin mate-
rialul strimt al pantalonilor. ?i intoarse un sarut pe
parul moale i el gemu.
Cind se trase inapoi, o privi fix in ochi, in ace-
lai timp plimbindu-i degetul peste lucratura com-
plicata a inelului de nunta, pe care i-l pusese pe
deget in dupa-amiaza aceea. Ii ridica mina spre
buze pentru un sarut i o lasa uurel in poala ei.
Apoi aluneca un deget de la ceafa ei spre linia
adinca a decolteului, slabind strinsoarea pro-
sopufui pina ce cazu in lateral i ea fu dezvelita in
faja lui. Pieptul i se umplu, stomacul i se incorda.
Chiar i degetele de la picioare erau strinse.
\
\ 207~)
Kimberli Wagner
Gura lui fierbinte ii descoperi sinul. De jur
imprejur, sarutarile lui desenau micari circulare.
Ea se arcui linga el, arztnd de dorinfa ca acea
fierbinjeala sa ajunga la sfircul dureros de tare.
Pu^in mai tirziu o cuprinse cu gura i supse
cu atita forfa, incit ea tipa fulgerata de o excitare
intre coapse. Brusc, el se indeparta i ea ramase
gifiind.
- Te-a durut, lassie?
Vocea Ti era raguita i ingrijorata.
- Vino inapoi, ii spuse ea grabita, apoi se re-
laxa: Te rog.
Zimbetul lui lan era tandru, atunci cind se
apleca ascultator. Facu o adevarata arta din ges-
turile lui, dezmierdind un sin plin, apoi pe celalalt.
Mina ii aluneca pe portiunea din spatele genun-
chiului, mingiind pielea sensibila, catifelata. Intr-un
sfirit, el se intoarse odata cu ea, aa incit ea
ajunse intinsa pe pat i el ii saruta i dezmierda
cu limba pintecele. Trecindu-i miinile peste dul-
cea rotunjime, nu parea in stare sa se mai sature.
Privind-o lung in ochi, el se trase inapoi destul
pentru a-i indoi genunchii, desfacindu-i picioarele
pe saltea, descoperindu-i carnea ei roza. Tess
roi violent cind il vazu cum o cerceteaza. Ii simfi
propria ei fierbinjeala umeda i inchise ochii cind
el ii trecu degetul mare peste partea cea mai
sensibila a carnii umezite. Ii impinse picioarele in
< 208 >
J
lateral, mingiind-o uor la inceput, apoi in mod
provocator, atingind-o peste tot.
Ea pulsa puternic acum, cuprinsa de vraja lui.
Simfea cum degetele lui aluneca mai uor i do-
rinja ei crete. Dar cind se intinse sa-i apuce bra-
|ele i sa-l traga linga ea, el se dadu inapoi.
- Nu, opti el cu o voce ingroata, lasa-ma
sa... Ii lasa din nou brafele in jos, in lateral i
murmura. Nu te mica. Se strecura in baie i
se intoarse aproape imediat cu o sticluja de ulei,
deschis la culoare, in miini. O puse pe noptiera i
se ridica pentru a se dezbraca la lumina focului
din camin.
Tess ofta uor cind ii vazu pieptul lat, mus-
culos, acoperit de par ondulat. Miinile lui ajunsera
la catarama curelei i ea ii opti:
- Grabete-te.
Trecindu-i un gind prin minte, zimbi in coljul
gurii.
- Nu prea cred.
Privirea lui se opri asupra sinilor i simi sin-
gele pulsindu-i in timple i in locul dintre coapse.
Cind mina ei se mica pe jumatate contienta
spre stomac, el gemu:
- Nu-jti dai seama ca aa cum eti, emani un
erotism special, incit simt ca nu-mi mai incap in
piele? _
Tess ii stapini emofiile i inspira profund, lan
( StapTnul insulei )^
209 ;
Kimberli Wagner )n
se intinse dupa sticluja cu ulei. Zimbindu-i, turna
pujin in palma i o puse la loc pe noptiera. Ii
freca miinile i puse apoi un genunchi pe mar-
ginea patului, inainte de a-i strecura miinile peste
umerii ei, peste brajele ei i in sus, cu micari
languroase. La sfirit le lasa sa alunece pe pli-
natatea pieptului ei.
Ah, era delicioasa! El zabovi, masind pielea
delicata, transparent^, facind ca fiecare nerv sa
tremure ca i cum ar fi avut via|a proprie.
Narile ei se umpleau de mirosul bogat, erotic,
de migdale, i genunchii incepura sa-i alunece in
jos, pina ce lan le opri micarea. Ochii Ii se in-
tilnira, plini de promisiune calda. Apoi, el continua
sa maseze i mai mult ulei pe pintecele ei rotunjit,
facind o pauza scurta cind simji ceea ce crezuse
ca este un picioru micuj sau un cot ascujit. El ii
zimbi intr-un fel care-i facu inima sa bata i mai
repede ca inainte. Era o privire posesiva i pro-
tectoare.
Cind se intinse din nou dupa ulei, ii spuse:
- Acum intoarce-te pe o parte, nevasta. In par-
tea asta. i arata cu degetul.
Ea ii infrina un tremur de emojii i,ii ridica
privirea la el, cu nite ochi intrebatori, carora lan
le raspunse curind:
- Am citit i eu pujin, spuse el, dei adevarul
era ca devorase fiece carte despre starea de sar-
<w>
Stapfnul insulei !%
cina, pe care o putuse gasi. Ii unse palmele din
nou cu ulei i ii adresa un zimbet lene. Ma gin-
deam ca J i-ar placea sa te free pujin pe spate.
Se simji ciudat de vulnerabila, aa cum statea
cu spatele la el, pina la prima atingere calda,
binecunoscuta. Incepu un masaj complex, expe-
rimentat, pe muchii de la umeri, la mijloc i in
josul spatelui. Miinile ii erau i puternice i blinde.
De unde pina atunci Tess fusese excitata de atin-
gerea lui lari, acest fel de uurare i placere era
diferit i ii distragea simjamintele.
- Oh, lan. Ofta. E atit de... minunat... ah!
De saptamini de zile sim$ise o durere aproape
constanta in zona de jos a spatelui. Elsbeth o
asigurase ca era destul de normal, dar era lini-
titor ca durerile sa-i fie alinate de salbaticul i tan-
drul laird MacLeod.
Aproape a{ipise cind el incepu sa lucreze la
oldurile ei i la curbele dulci ale ezutului ei, dife-
renjiindu-i atingerea abia sesizabil. La mingiierea
lui ritmica, se trezi din nou dorinja sexuala. El
masa muchii coapselor, apoi ii incetini micarea
in timp ce se indrepta mai jos pina ce ea se agita
i gemu de placerea deplina. Intr-un tirziu, ea se
rasuci pe spate cu o micare agila i se intinse
spre umerii largi ai lui lan.
Inal|indu-i privirea, ea opti cu vocea raguita:
- Mi-a fost dor de tine!
Kimberli Wagner
El o apropie i o legana, murmurindu-i la
ureche:
- La fel de mult mi-a fost i mie dor de tine,
iubire!
Risipi rasuflari calde pe buclele moi ale parului
e|intunecat i mirosul ei delicat tl izbi ca raspuns,
amejindu-l.
- Tu... crezi ca...?
- Da, il intrerupse ea in febra nerabdarii, mii-
nile ei micindu-se continuu pe umerii lui i in jos,
pe brajele vinjoase. Oh, da! Ea simji tremurul,
care-1 trecu pe lan, cum ii gasete ecou in pro-
priul ei corp i ti tntoarse gura spre el: lan, opti
ea nerabdatoare.
- Da, lass.
Decjetele lui trecura prin parul matasos i fl
strinse in pumni. -
Singele ei o lua la goana prin vene, pina ce
ajunse in stomac, mai jos, intre coapse, in piept i
in virfurile furnicatoare ale degetelor. Murmurind
pe un ton plingarej de nerabdare, ea ii trecu
degetele cutezatoare peste nasturii de la camaa
lui, pina ce pielea ei o atinse pe a lui. Trebuia sa-l
simta. Ea se mica intr-o parte, apoi intr-alta, piele
fierbinte pe piele fierbinte i desiul de par on-
dulat care-i acoperea pieptul larg. Cu miinile, ii
trase camaa in jos, pe braje.
Cind camaa se opri |a incheieturile miinii, lan
: 212
j
Stapinul insulei
Ti croi cale libera. Odata eliberat, brajele lui o
Tncercuira pentru a-i mica corpul linga al lui, cu o
micare prelunga, sinuoasa. FramTntfndu-i spatele
i oldurile, respirajia lui se Tnte{i i se Tngreuna.
TTmplele i se zbateau, iar durerea arzatoare, care
*luase natere Tnjosul stomacului, deveni aproape
de nesuportat.
Mina lui descoperi cuibul de drlionji moi dintre
picioare. Era fierbinte i umeda i se mica odata
cu fiecare micare a degetelor lui. Propriile ei
miihi coborira la cureaua lui i, fiind prea tentanta,
aluneca spre Tntaritura care se profila Tntr-o mTn-
gTiere uoara, Tnainte de a-i desface cureaua, apoi
pantalonii.
- Ridica-te, opti ea, apoi zimbi ironica. i
ajuta-ma sa ma ridic.
El Ti zTmbi i Tndeplini ceea ce Ti ceruse. Ras-
plata lui fu sa simta miinile ei pe corpul lui Tnca o
data. LasTndu-i sa alunece pantalonii i chilojii la
podea, Ti ridica privirile 9data cu miinile, ca sa Tn-
calzeasca oldurile lui zveite i musculoase. Sexul
lui pulsa printre desiul de cTrlionJ i rocat-Tnchis
i ea Ti pierdu rasuflarea.
- O, dar eti un barbatu stranic, Tl tachina
ea. Cind el roi, ea izbucni Tnris. Nu tiam ca Tji
mai reuete chestia asta.
lan ridica o sprTnceana. tia exact de ce ridea
ea. i tia exact cum putea sa-i abata la ioc aten-
/(
Kimberli Wagner
}ia spre nite sensuri mai importante. 0 comanda
simpla, cu o voce grava.
- Intinde-te!
i reui sa cltige controlul Inca o data.
. Ii afinti privirea asupra ei, pielea ei alba stra-
lucind de ulei i li Inchise ochii un moment, an-
ticiplnd alunecarea fiinjei ei, atunci cind el o va
patrunde. Doamne! CTt timp trecuse!
Ea tremura, vazlndu-i trasaturile fncordindu-se.
- lan, opti ea. Vino la mine!
Rugamintea ei nerabdatoare era la fel de inci-
tanta ca o dezmierdare imbatatoare i el fu Ifnga ea
Tntr-o clipita, alunecind o mina prin spatele genun-
chilor ei, ridictndu-i Tntimp ce ii stabilea o pozijie.
- Departeaza un pic genunchii, iubire, spuse
el cu o voce gttuita, acum-fund-la fel de nerab-
dator ca i ea. Cind ea II asculta, el li facu drum
spre intrarea umeda i o minglie pina objinu din
partea ei un icnet slab de cedare. Ii ridica oldu-
rile pentru a o umple cu caldura lui frematatoare.
Propria ei caldura umeda II pTrjoli i gemu, con-
tractlnd, rotindu-i oldurile, posedlnd-o adlnc.
Ea Ti lnabui un suspin, iar el Incepu sa se mite
Intr-un ritm deplin, care o facu sa geama aban-
donata placerii. El atepta ca ea sa fie aproape
de extaz, Inainte de a se retrage pentru a o trage
pe ea cu picioarele desfacute intre coapsele lui
Incordate.
{ 214 >
J
Stapinul insulei
Ochii ei rataceau, dar membrele urmau fiece
micare a lui. i, curtnd, se regasi cufundindu-se
adinc in barbajia lui, miinile lui fiind pe oldurile ei,
coapsele ei stringind cu placere.
- Nu puteam sa-J i vad chipul.
El respira cu greutate, atinglndu-i sfircurile in-
tarite i sTnii plini.
- Voiam sa-J i vad chipul.
Privirea lui o rascoli i degeteie lui atinsera
uor triunghiul sensibil de came dintre picioare,
cu micari circulare.
- lan...
oldurile lui o ridicau precum un ponei de ne-
stapinit i ea se sprijini pentru a primi in con-
tinuare penetrarea minunata. El o lasa pe ea sa
imprime ritmul, pina ce il innebuni atit de tare ca
se temu ca ar putea termina inaintea ei.
Ea ti azvirli capul pe spate, aruncindu-i parul
frumos peste umeri. Buzele Ii erau desfacute, ochii
inchii. lan zimbi i o mai patrunse o data i iar,
inainte ca intreaga lume a ei sa explodeze intr-o
senzajie salbatica, de extaz. Ea J ipa, chiar fara sa
contientizeze ca scosese vreun sunet. i cind el
ajunse in interiorul ei, se cutremura de fiori.
^ 215 )
J
Kimberli Wagner
V, | | , %rnmm'2%
apitolui
Petrecura doua saptamini in acea casufa pri-
mitoare i devenira mai apropjaji decit Tess i-ar
fi imaginat vreodata ca vor fi. In a doua lor noap-
te, Tess ateptase ca lan sa iasa, pentru a umple
lada de carbuni, apoi se concentrase sa-i ridice
portretul, in sfirit terminat, din cufar.
Probabil ca el auzise ceva pentru ca fusese
chiar in spatele ei cind ea inchisese cu zgomot
cufarul. Luindu-i pinzele masive, inramate, el o
dojeni pentru ca incercase sa ridice ceva atit de
greu. Odata intrat in casa, le sprijini de emineu i
o ajuta sa-i dea jos haina. Tess ii feri privirea
r ~\
Stapinul insulei
^\
ruinata i se aeza intr-unul din fotoliile confor-
tabile din faja focului.
- E pentru tine, spuse ea, tragind neryoasa de
brocart.
SesizTnd importanja acestui dar, lan zimbi, in-
dreptindu-se spre emineu i Tntoarse pinza. Apoi
se fndeparta ptna la scaunul ei i se aeza pe
unul din bra|e, linga ea. Privi lung pictura, mult
timp inainte de a-i acoperi mina cu palma lui c3l-
duja i a-i opti:
- Muljumesc, nevasta.
Mina ei se rasuci intr-a lui i degetele Ii se
inlanfuira.
In aceeai noapte, lan ii arata lui Tess cadoul
lui de nunta, un colier de smaralde cu cercei
asortaji Tntr-o tncrustare de aur, model antic.
Ea ofta de Tncintare.
- Au aceeai culoare cu ochii tai.
- Atunci o sa-^i aduci aminte de mine, spuse
el.
- Da, raspunse ea, rtzlnd uor.
Odata la doua zile, Callie lasa la ua alimente,
bunata$i gatite, chiar i flori. Tess i lan gateau
tmpreuna, faceau impreuna curat. Spre surpriza
<217 y
J
Kimberli Wagner
ei, Tess descoperi amuzata ca rasfajatului de
laird nu-i era necunoscuta bucataria, ca era un
adevarat bucatar i un ajutor la spalatul vaselor
foarte eficient.
Majoritatea timpului era petrecuta In pat, explo
red placerea din timpul sarcinii, dar lan o purta i
prin plimbari lungi, aiurea, prin Imprejurimi. Rl-
deau, gtndindu-se la poznele de la inceput. lan o
Invaja sa pescuiasca i se trezi pocnit In cap de
prima ei captura, cind era scoasa din apa. Rlse-
sera atit de tare de ace! accident, ca petele sca-
pase din clrlig i, Inca mai rlzlnd, se hotarlsera
sa-i rasplateasca eforturile eroice, redlndu-i liber-
tatea.
Serile stateau In fa|a focului, juclnd scrabble
sau ascultind muzica. lan o Invaja reel-ul1 i alte
citeva dansuri tradifionale. Ea II Invafa pasul In doi
i nite micari din dansul Cazon. In uneie nopji,
lan clnta la pian, In timp ce Tess desena. i dor-
meau Inlantuiji In fiecare seara, iubind, Impar-
J ind.
Era minunat.
1. Dans scojian.
C U E )
Stapinul insulei
i, cind, Tn cele din urma, se Tntoarsera la
conac, erau legaji unul de celalalt prin aceste
legaturi de intimitate. i, chiar daca Ti redusesera
programul, nici unul nu era prea departe de gTn-
durile celuilalt.
in ultima luna de sarcina, Tess Tncetini ritmul.
Era foarte incomodata i nu prea putea face
muite. Apasarea asupra rinichilor era atit de mare,
TncTt Tntotdeauna se asigura ca se afla la mica
departare de toaleta.
lan Ti frecjiona spatele Tnfiecare seara i cauta
sa-i Tndeplineasca fiecare capriciu i dispozifie. Iar
atunci cTnd ea izbucnea in lacrimi de frustrare la
gTndul neputinei de a se autocontrola, lan o strin-
gea la piept i Ti cTnta cTntece scojiene de dra-
goste.
- Cum poji sa mai suporji? Tntreba ea Tntr-o
seara. Urasc felul Tncare ma pQrt!
- Eti suprasolicitata, asta-i tot, lass a mea.
Ii Tndeparta parul Tntuneca^, matasos de pe fata.
i, daca tu te acomodezi cu tot ce trebuie de
dragul copilaului nostru, pot sa am i eu pu-
J intica rabdare cu temperamentul tau de vra-
jitoare.
( 219^)
J
r( Kimberli Wagner )s
- Diavole!
Ea se retrase pentru a-l lovi in braful pu-
ternic.
- Stapina! aproba el din cap batjocoritor, ti-
ind ca o va face sa rida.
Aa i reui, dupa care ea-i comanda:
-Intinde-te!
- Tess? O sprinceana rocat-castanie se arcui.
lubire, au trecut de mult timpurile pentru jocurile
care-fi tree prin cap.
- Mda, poate. Zimbi ironica, indreptindu-i
umerii. Dar te tiu intotdeauna inventiv.
In noaptea aceea, nu mult dupa ce ajipisera,
tncepura durerile naterii i continuara timp de
optsprezece ore. Ateptind elicopterul, coordo-
nind sosirea lui Hamish i a lui Elsbeth, lan gasi
ca aceste ore sint cele mai lungi. Ctnd ajunsera la
spital, fura desparjiji, in timp ce Tess era pregatita.
Apoi incepu testul puterii ei de indurare. Intr-un
anumit moment, Hamish aproape se hotari sa-i
faca o cezariana. Dar ea hotari sa atepte pina in
ultima secunda.
ian ingenunche linga ea, cu lacrimi in' ochi,
care nu trecura mai departe de gene, trecind prin
; 220 >
H Stapinul insulei
durerea fiecarei contracjii alaturi de ea.
- Aa, lass a mea, zise el. Aa trebuie, tot aa.
Uite i capul... i acuma... gata, a trecut! Propria
rasuflare expira uurata. Mda, excelent. Copilasul
nostru e pe drum. Te descurci de minune.
Michael fusese chemat inapoi din Elvejia, iar
Kyra atepta impreuna cu Aileen la reedin|a din
Edinburgh de o saptamina. Aa ca toate trupele
erau reunite, cind lan intra in camera de ateptare
cu un zimbet larg.
- lan Michael Lachlan MacLeod a venit pe
lume ca o furtuna! Echipa l-a numit deja Lackie,
ca alint. Se inclina spre Michael. Fara nici o supa-
rare, domnule, dar cred ca toate planurile noastre
au fost degeaba. Se aseamana prea muit cu un
mic salbatic.
Un sunet slab veni din partea lui Aileen i Mi
chael ii incercui brajul in jurul ei.
- Ei, ma felicita cineva, ce naiba! Sint tata!
Tofi se aplecara ca un val inainte:
- Tess e bine? intreba Kyra.
- Foarte bine, raspunse el mingiind obrazui
surorii lui. Se odihnete. Ah, dar Kye, trebuia sa-i
fi vazut chipul in primul moment cind l-a J inut in
{ 221
r {
Kimberli Wagner
braje pe Lackie. N-am sa uit niciodata acea ex-
presie!
Era frumos, nou-nouj, un adevarat miracol al
viejii. Lackie... Fiecare zi aducea o surpriza proas-
pata, o noua realizare. Tess tia ca era pierduta tn
toata acea minune i n-avea nici o refinere.
lan era entuziasmat atit de mult de micuja
fiinja care era fiul lui! El era cel care-i ctnta cin-
tecele de leagan cu stele i luna i cu ztne de pe
insula. i, cind o privea pe Tess hranindu-l pe
Lackie la piept, tn balansoarul bunicii, ii intipari
acest moment tn minte, pentru vremea cind va
imbatrini i va fi carunt.
Daca viaja de acasa era panica, nu aa sta-
teau lucrurile i cu politica pe insula. Un investitor
britanic, care vizita Portree, suportase scalamba-
ielile i fusese batut de doi barbaji cu chipurile
innegrite, un gen de delict nemaiintilnit pe insula,
in Skye. Un alt vizitator, Alistair Clark, care venise
pe insula ca sa vorbeasca la o adunare despre
avantajele economice ale podului, fusese pus pe
goana tn Glendale. Ramasese cu o comofie i cu
un braj ruPt- Unul din hanurile din Dunvegan fu
sese spart i praduit. Mai mult, casuja familiei
v .
222 '
J
Stapinul insulei
Blair fusese arsa pina-n temelii.
Consiliul votase sa angajeze mai multi oameni
pentru a patrula pe ambele drumuri i orae, in
perechi. Barbaji i femei, unii chiar voluntari, erau
dotaji cu bite de cauciuc i radiouri. Circiumarilor
Ii se cerusera sa inchida devreme i totul era za-
vorit pina la miezul noptii. Oamenii incepusera sa
fie inspaimintati.
In seara dinaintea ultimei intruniri a consiliului,
in privinta podului, Angus aparu la ua conacului.
- Buna, Angus. Tess ii zimbi in intimpinare. tii
ca Duke are un fel de a latra special pentru tine?
Ai venit la J ane la friptura lui Callie. Intra, intra.
- Cum o duce copilaul?
Angus ii terse umezeala de pe incaljari i
pai in casa, mingiind ciinele, care sari linga el.
Ea rise cu o mindrie materna.
- Gras, tot timpul cere cite ceva i, pe zi ce
trec, seamana mai mult cu tatal lui. Are apte
saptamini i arata de trei luni. Ii turna lui Angus
obinuitul whisky. Vrei sa-l vezi?
- Da, lass. Lua paharul i inclina capul. Dar
poate a schimba o vorba cu lan mai inainte sa
urc la copila.
- O, nu, afirma ea cu aroganta. Lui lan i s-a
stricat de multe ori apetitul, cu toate necazurile
din ultimele zile. O sa cinezi cu noi, apoi voi doi
puteji vorbi. Lackie o sa atepte.
<J 2T >
J
r( Kimberli Wagner )v
- Bine, lass.
Angus facu o plecaciune tn faja doamnei
casei.
Tess se rasuci sa-i ascunda ztmbetul ironic.
Mai tirziu, lan tl conduse pe Angus tn biroul lui.
De indata ce ua fu inchisa in spatele lor, Angus
incepu sa vorbeasca.
- J aimie Blair n-a parasit insula nici o secunda
i nici Fiona. Stau la verii MacDonald, facind adu-
nari i punind la cale necazurL
lan se incrunta.
- Gordon MacDonald tie ceva de treaba
asta?
- Nu. Angus scutura din capul lui incarunjit.
tii ca el e in favoarea podului. In orice caz, n-ar
incuraja violen|a. E prea partizan. Unul din familia
MacDonald, tinarul Chris, a venit la mine.
- Crezi ca mai sint inca acolo? Acum avem
destule dovezi tmpotriva lui J aimie Blair, ca sa-l
dam in judecata.
- Casa e parasita. Am trecut pe acolo cu ma
rina. Dar Chris mi-a spus despre un loc pe care
se poate sa-l fi incropit: biserica parasita din Uig.
Altceva, au frecvenja noastra radio.
lan era cufundat in ginduri.
- Chris o sa vrea sa depuna marturie?
- Da. Eu i unchiul lui, Gordon, l-am batut la
cap tn acest sens. Angus ii aprinse pipa i cei
-( 224 )
doi barbaji zimbira satisfacuji.
- Atunci e bine, lan merse la fereastra i dadu
la o parte draperiile ca sa priveasca afara, prin
intuneric \ ceafa. Am de dat nite telefoane. O sa
vedem daca putem sa aranjam sa ne TntTlnimcu
nite prieteni pe acest drum. '
Angus n-a mai reuit sa urce scarile sa-l vada
pe Lackie. El i cu lan vorbira cu Ranald, dar lan ii
spuse lui Tess doar ca voia sa iasa sa discute cu
cijiva dintre diziden|i.
- Nu ma atepta, iubire. 0 imbrajia de ra-
mas-bun, trecindu-i un brat dupa umerii ei. tii
cum se petrec lucrurile de genul asta. Fiecare
parte tot vorbete, pina cind cealalta parte e prea
obosita sa mai vorbeasca in contradictoriu. Sa
dormi bine i sa nu intrebi nimic, daca simji un
trup cald ca Ji se alatura la noapte.
- Himm... Ea ii incorda strinsoarea. Vrei sa
spui ca s-ar putea sa existe un final surpriza al
acestor lungi saptamini fara tine?
El o trase dupa ua bucatariei i supse uurel
pielija moale a gitului ei, dezvaluindu-i pasiunea
ardenta.
- Hamish chiar J i-a dat unda verde?
- Chiar aa. ii apuca bine amindoua urechile,
term conturate i strinse. Aa ca, diseara, vor-
bete repede i poate am sa-J i dau voie sa ma
trezeti.
, i StapTnul insulei h^
\ 225 \
j
r( Kimberli Wagner
- La naiba, murmura el, sarutind-o zgomotos
pe buze. Apoi zimbi malijios. Acum o sa ramin
intarit toata noaptea. Se intoarse \ iei din bu-
catarie murmurind: Am sa J i-o platesc mai tirziu.
- Nu te lua la bataie, lan. i cind pleci, lasa-l
pe Duke pe afara, striga ea dupa el. Cind o sa fiu
gata de culcare, il las eu inauntru.
Ian ridjca o mina in semn de aprobare i pe
urma plecara.
Tess il hrani pe Lackie la ora zece i nu mai
putu sa mai atepte treaza. Pleoapele ii cazura
grele ca plumbul. Privind afara pe fereastra de la
bucatarie, in timp ce incuia, zari luminiie de la
casua lui Ranald i, ca intotdeauna, fu linitita sa
tie de prezenja lui. Gasise ciudat faptul ca Duke
nu venise cind strigase dupa el, dar se gindi ca
lan putea sa-l bage el in casa cind se intorcea
acasa. Cu ultima incuietoare gata, se intinse i se
intoarse spre scari.
Dupa un du grabit, in mai pujin de zece mi
nute, era deja in pat, iar peste inca trei minute,
adormita. Dar nu dormea de mult, cind se in-
timpla totul.
De la interfonul din camera copilului se auzi un
mic zgomot i ea se trezi din instinct matern. Dar
cind deschise ochii, nu avu decit timp sa vada
cum un material de culoare inchisa o acopera. Pe
urma, simji inabuirea unei paturi aspre i striga
Stapmul insulei
revoltata. Miinile ii erau legate in lateral i simjea
ceva asemanator unei fringhii cum era infaurata
in jurul corpului ei. tiu imediat ca zbaterile ei
erau zadarnice, dar nu se putu abjine.
- Lackie! J ipa ea. Lackie! O trecu un gind cu
privire la ceea ce se intimpla 1 striga, intrata in
panica: Nu-i face rau copilaului meu... te rog...
nu-mi rani copilaul!
Deodata se simjti ridicata in aer i purtata prin
camera. Ii dadu seama ca se oprisera in faja
dulapului. Auzi scirjiitul uii, apoi fu aruncata fara
menajamente pe jos. Ua se trinti i se incuie in
urma ei. Sunetul facut de cheie ii rasuna ca un
ecou in urechi i ea opti disperata numele lui
lan.
Cincisprezece minute mai tirziu, Tess reuise
sa-i elibereze torsul dupa vinzoleli i suceli. Era
tot ceea ce avea nevoie. Uile de la dulap erau
duble, cu o singura incuietoare pentru chei. Greu-
tatea corpului ii fu suficienta pentru a le departa.
Pierzindu-i respirajia de disperare, se ridica
impleticindu-se in picioare i alerga la ua ca-
merei copilului.
- Nu! J ipa ea cind vazu leaganul gol. Unghiile i
se infipsera in vopseaua cadrului uii, in timp ce
striga: Nu!
Cazu in genunchi, suspinind. Apoi, ameste-
cind sughijurile cu guri de aer, se inalja in pi-
--------------------------------( 227 )------------------------------
Kimberli Wagner H~n
cioare i alerga spre telefon.
Firul fusese taiat.
Gindul urmator ii fu la Ranald. Probabil ca i-au
facut ceva! Deschise grabita ua din spate i
alerga la mica casuja.
il vazu zacind pe podea. Capul ti singera i era
incontient. Dar cum il controla sa vada daca are
vreun os rupt, el gemu i incepu sa ii revina. Se
incorda, incepind sa se zbata, apoi ii recunoscu
vocea ei, spunind:
- Eu sint Ranald, Tess. Ai fost lovit la cap, aa
ca ia-o incetinel. Sigur, in tot acest timp plingea,
aa ca el nu era pe deplin incredinjat.
Ea continua sa vorbeasca printre lacrimi.
- Trebuie sa vad daca telefonul tau funcjio-
neaza.
II vazu pe masuja din hoi i auzi binevenitul
sunet al tonului i forma numarul de la castel.
Cind Aileen veni la telefon, Tess suspina prin
tre explicajii. Aileen ii spuse ca Hamish era acolo
i va ajunge la ea in citeva minute.
Apoi porni in cautarea lui Duke.
- Nu te duci nicaieri fara mine, doamna mea,
spuse Ranald, impleticindu-se, cu o voce slaba,
care-J i smulgea inima. S-a facut destul rau.
il gasira pe Duke linga drum, zacind intr-o in-
colacire inconftienta de blana alba i neagra. Dar
cind Tess se apleca sa-l controleze, descoperi un
Stapinul insulei
puls uor. Mai descoperi i un fel de os cu came
cruda, acoperit de unul din propriile ei pulovere,
pentru miros, presupuse ea.
Ranald ii strinse corpul lui Duke in braje i il
duse inauntru, spunind:
- Am sa am grija eu de cajeluul bolnav,
doamna.
- Am sa-J i aduc aceva pentru cap.
i apoi se indrepta sa urce scarile. Pe palier fu
atrasa de ua deschisa a camerei copilului.
Picioarele ii erau deodata nesigure cind pai in
camera, dar parca trebuia sa vada ca totul se
intimplase in realitate. Poate totul fusese un soi
de halucinajie bizara.
Capul i se mica incetior de la dreapta la
stinga. Aici era dulapul cu sertare, leaganul unde
il hranise acum citeva minute. i apoi... patucul...
patucul gol, fara nici o patura pe el.
Punga cu scutece disparuse i ea, observa ea
imediat. Cu ochii goi, intra in baie i lua trusa de
prim-ajutor de sub chiuveta.
J os, il vazu pe Ranald cum il forja pe Duke
sa inghita o fiertura. Deschise frigiderul cautind
gheaja i, un moment, ce paru ca nu se mai ter-
mina, fu paralizata, mai inainte de a trage de o
tava de plastic, s-o deschida.
- Chiar mi l-au luat, spuse ea, privind la tava
din miinile ei. Mi-au luat copilul meu.
Kimberli Wagner )^
- N-o sa-i faca rau copilaului, doamna, o asi-
gura Ranald. Duke incepu sa se agite in brajele
lui. Din orice motiv ar fi facut-o, nu o sa-i faca nici
un rau.
Clipind cu greu, ea spera sa aiba dreptate.
Aileen sosi impreuna cu Hamish. Ii arunca o
privire chipului impietrit al lui Tess i o impinse pe
un scaun, linga foe. Propriile miini ii tremurau cind
turna la amindoua un brandy.
Tess scutura absenta din cap i spuse:
- Nu! Laptele copilului!
Ii acoperi gura cu mina, dindu-i seama ce
cuvinte rostise.
Aileen ii lua cealalta mina i ii puse paharul de
brandy, spunindu-i:
- Bea-I, Tess. Da-I pe git, acum.
Tess asculta, aa cum toji oamenii ascultau de
dulcea de Aileen. Intr-un tirziu, intreba:
- Kyra e aici? Poate ea ar putea... sa vada
ceva.
- O sa vina imediat, draga. Cauta pe cineva cu
un radio, ca sa-l contacteze pe lan. 0 vazu pe
Tess ca-i muca buza. Apoi, o sa adune tot clanul.
Tess nu tia exact ce insemna asta, dar era
ceva ce-i dadea incredere.
- i Scotland Yard-ul? intreba ea absenta.
- Sint pe drum.
In urmatoarele douazeci de minute, Tess ii
/ 230 >
V , V
dadu seama ce Tnsemna sa aparjii unui clan sco-
J ian. Dei se aflasera in pace de aproape doua
sute de ani, la numai o singura chemare, hoarde
de membri MacLeod venira in ajutor. Atit de mulji,
de fapt, incit Tess fu cop!eita i se refugie sus.
| Hamish voise sa-i dea un sedativ, dar ea nu
| acceptase. Orice avea sa vina, voia sa fie treaza,
I ca sa infrunte situajia.
I Pe cuvertura patului descoperi nota bojita pe
| care rapitorii o lasasera, adresata laird-ului Mac-
! Leod.
i Stapinul insulei
j
i
i
,f Kimberli Wagner
C 3pl t et vl 1 3
v_
lan navali intr-o casa de nebuni parca, lumi-
nata'din plin i cu o muljime de membri ai familiei
MacLeod miunind i bubuind in jur. Trecuse de
ua de la intrare i era la jumatatea scarilor, ina
inte de a-i da seama de ce era in preajma lui. Ca
i Tess, trebuia sa vada goala camera copilului,
cu propriii ochi, inainte sa creada o asemenea
grozavie. Dar, in faja uii deschise de la camera
copilului, fu oprit.
Tess statea in balansoarul de linga leagan, Ji-
nind un mieluj din lina alba, cu un nasuc negru de
plu, jucarie pe care Lackie o preferase din toate.
---------------------------------------- C 232 ^----------------- ;---------------- '
Stapinul insulei
- Of, iubire, spuse el slab, din cadrul uii.
- lan?
Ea ii intoarse chipul spre el cu o privire In
care se oglindeau atit speranja, cit i deznadej-
dea. Vazu urmele lacrimilor ei i se deplasa re
pede, ca sa ingenuncheze in faja scaunului ei i
sa o cuprinda in braje.
- Ne-au luat baiatul.
Abia reui sa rosteasca aceste cuvinte in parul
lui des, tragindu-l intr-o strinsoare puternica. Avea
nevoie de fiinja lui, de puterea lui.
- tiu, lass. Dar o sa-i facem sa ni-l dea inapoi,
orice ar fi. Se retrase un moment, cautindu-i
chipul ca s-o priveasca. J i-au facut vreun rau?
Ea scutura energic din cap, apoi izbucni din
nou in lacrimi.
- Simt ceva rece pe dinauntru, opti ea.
Brajele lui o J inu strins citeva minute, cit ea mai
plinse. Nu putea sa dea mai mult... lacrimile erai
zadarnice.
- Da-mi i mie batista ta.
Ochii lui lan erau umezi, dar tandri, privind-o in
timp ce scotea din buzunar batista alba ca za-
pada. Ea ar fi facut orice, dar nu sa-i zdrobeasca.
inima. DraguJ lucru, nu suferea sa para slaba,
neajutorata.
Tess ii terse ochii i ii sufla nasul. Apoi se
ridica din balansoar.
v.
Kimberli Wagner
- Au lasat un bilet.
Inghiji cu greutate i ii inmina hirtia, de parca
ar fi durut-o numai atingerea.
Timpul ii incetini curgerea cind el apuca cu
doua degete hirtia alba. Dei se indoia ca vor fi
ceva amprente, era sigur ca domnii de la Scot
land Yard vor vrea sa verifice acest lucru. Litereie,
uneori chiar cuvinte intregi, erau taiate din reviste.
O furie oarba ii trecu prin vene cind incepu sa
citeasca-:
lan MacLeod. 0 suta de mii de lire pentru
pachet. Mfine, ora 9 p.m. sa fii la Kyleakin cu
banii, intr-o geanta neagra i sa atep$i instruc-
puni.
Privirile li se intilnira.
- Spune-mi ce s-a intimplat, poji, iubire?
tia ca ii cerea sa retraiasca cele mai rele mo-
mente din viafa ei. Ii dorea sa fi fost i o alta cale.
Ea aproba din cap, cu ochii mariji. Incet, in
cepu sa povesteasca, pas cu pas.
- Au luat lucruri pentru el. Acum... Punga cu
scutece, paturi... chiar i lapte din frigider... lapte
de la sin. Le-au luat pe toate, lan.
- Sfinte Dumnezeule, rosti el cu vocea scazuta
i o J inu strins. Intr-un tirziu ii spuse: Trebuie sa
cobor acum. O sa se discute mult despre ceea
ce va fi de facut i o sa soseasca in curind i
Scotland Yard-ul i o sa pretinda ca ei vor avea
,I StapTnul insufei )n
de hotarit. N-o sa acceptam aa ceva.
Ea zimbi trist.
- Hai, du-te!
- De ce nu vii cu mine, lass? S-ar putea sa fie
mai bine sa tii tot ce se va face, nu crezi? Doar
nu vrei sa atepji aici singura?
El o cerceta cu privirea, pina ce ea aproba din
cap.
- Vreau doar sa-mi spal faja, mai TntTi. Ofta
uor i lan Ti J inu obrajii in palme, apasind un
sarut pe gura ei moale, pe buzele umflate. Apoi o
ajuta sa se ridice in picioare. Hai, du-te, lan. Sint
sigura ca toji te ateapta. I|i promit ca nu o sa
dureze decit un minut.
Atingindu-I inca o data pe barbia aspra, ne-
rasa, ea il lasa.
J os, lan o vazu pe mama lui inconjurata de
toata ceata, dind ordine. Cind intra in camera,
auzi murmure de compatimire. Cineva ii puse
un pahar cu bautura in mina i il J inu aa, din
politeje. Se indrepta mai intii spre Ranald, care
avea un bandaj de un alb stralucitor, pe cretetul
capului.
- Ce-J i mai face capul, prietene? spuse lan,
punindu-i o mina pe umarul omului mai in virsta.
Vazuse i vinataia, care adauga o pata de culoare
pe obrajii lui Ranald.
- O nimica toata, lan stapine.
---------------------------------------------------- ( j ? 3 5 j ----------------------------------------------------
/
Kimberli Wagner
\
Toata incaperea se cufundase in tacere i lan
se uita in jur la prietenii i rudele lui.
- Va muljumesc ca a|i venit aici. Ptna acum aji
aflat ce s-a tnttmplat. Din pacate, nu avem prea
multe urme pe care sa mergem, doar un bilejel.
Au cerut bani i au stabilit seara de mtine, pentru
a face schimbul.
In acel moment, Tess statea in cadrul uii,
Kyra in spatele ei. El le facu semn sa intre.
- Vino, Tess i tu, Kyra. Cred ca sintem cu tojii
aici.
O lua pe Tess de mina i ii inlanjuira dege-
tele.
- Cred ca rapitorii sint localnici. Au trecut de
Ranald i au intrat in casa prea uor, ca sa fie
nite straini. In seara asta am fost la Uig, sperind
sa-l gasim pe J aimie Blair i pe cei ce ne fac
necazuri. Cred ca am fost atrai intr-o cursa.
L-am rugat pe Angus sa-l aduca pe Chris Mac
Donald la noi. El e cel care ne-a indicat ca Blair ar
fi in Uig.
O rumoare se raspindi prin incapere la auzul
acestora i pe urma se auzi o incaierare in cadrul
uii cind Gordon MacDonald i Angus il azvirlira
pe tinarul Chris in camera, lan simji cum furia ii
umfla pieptul, dar Gordon incepu imediat cu vo-
cea lui tunatoare:
- IJi spun ca n-am nici un amestec in astfel
v.
( 236
rI Stapmul insulei
de fapte ruinoase, MacLeod i ca sTnt la dis-
pozijia ta sau a doamnei, oricum crezi tu de cu-
viinja.
lan il cerceta cu privirea un moment, luptin-
du-se sa se stapineasca, apoi dadu din cap.
- I|i muljumesc, Gordon.
O simji pe Tess inghejind linga*el.
- Adu baiatul aici, Angus, spuse ea cu o dem-
nitate linitita.
Chris MacDonald n-avea decit aptesprezece
ani i tremura. Dar Tess nu il compatimea de fel,
nici pe el, nici pe oricine altcineva care ar fi im-
plicat in rapire. Singura ei grija era indreptata
spre fiul ei.
lan mirii:
- tii in ce te-ai bagat, Chris? tii care-i pe-
deapsa pentru rapire?
- Nu tiam ce au ei de gind, o jur! Dupa ce
casa lui J aimie i a lui Fiona a ars toata, Fiona tot
spunea cum cineva va plati bani grei pentru asta.
\\ trecu prin par o mina tremuratoare. Spusesera
doar ca bisericuja din Uig era un loc potrivit. N-au
spus pentru ce. Dupa ce a fost spart i magazinul
lui Tim, am crezut ca lucrurile au scapat de sub
control. N-am vrut sa fiu amestecat intr-o violenja
\ mai mare, aa ca m-am dus la Angus.
Sunetul aspru ai respirafiei lui se auzi i Tess
spuse calma:
f( Kimberli Wagner
- Vino mai aproape. Vreau sa te privesc in
ochi i sa-mi spui ca n-ai avut nici un rol in rapirea
copilului meu, un copila de apte saptamini,
neajutorat. Chris se apropie cu cijiva pai. i
daca ma minji, Chris MacDonald, voi gasi o cale
sa te ucid eu insumi, cu miinile astea doua.
Nimeni din incapere nu o condamna pentru
aceasta ameninjare. Dar Chris se J inu drept cind
spuse:
- N-am avut tiin|a de o astfel de fapta, Inal-
J imea Voastra, va jur. i voi face orice pot ca sa
va ajut sa-i gasiji pe ticaloii aceia. Ochii lui, pri-
vind-o fix, erau limpezi i nu mai tremura.
Tess lua o gura.de aer i, intr-un tirziu, se
intoarse spre lan:
- II cred, spuse ea.
- i eu, fu lan de acord.
Ii mai pusera intrebari lui Chris inca o ora, mai
intii lan, apoi ceilalji barbafi de la Scotland Yard,
dar ajunsera la concluzia ca nu fusese implicat in
planurile celor din famiiia Blair. II folosisera doar
ca un fel de curier.
Prietenii i rudele fusesera trimii cu instruc-
J iuni pe toata insula, sa dea de urma oricarei in-
formajii posibile.
lan era in bucatarie cu Tess i Ranald, atep-
tind ca apa din ceainic sa fiarba. Tess abia tele-
fonase tatalui ei, care spusese ca o sa inchirieze
( 238 '}
StapTnul insulei jn
imediat un avion din Germania.
Kyra intra,i lan intreba:
- Ceva nou?
Kyra scutura din cap, obosita.
- Imi pare rau. Angus i cu mine am cercetat
fiecare col{ior al camerei copilului. Nici un lucru-
or nu poate fi forjat. lan dadu din cap a apro-
bare, resemnat.
- E ceva ce nu injeleg, spuse el cind Tess
turna ceaiul. Ateptara toji. Ei trebuie sa fie con-
tien|i de faptul ca Scotland Yard-ul a fost anunjat
in aceasta privinja. Cum pot ei sa spere ca vor
face schimbul complet, in tot vazul lumii, pe afu-
risitul de chei in Kyleakin?
Nimeni nu avea raspuns.
La patru dimineaja, lan insista ca Tess sa in-
cerce sa se odihneasca pujin. Ea fu de acord
doar atunci cind el spusese ca va veni cu ea.
Trecu un moment dureros cind ea se dezbraca in
baie i-i vazu pieptul umflat i piin de lapte. In-
spira profund i deschise sertarul unde se afla
pompa ei de sin i-i fixa sticia. Cind termina, ii
puse camaa de noapte i reveni in dormitor.
- lan? il chema ea incetior, buza de jos tre-
murindu-i.
El statea pe marginea patului, preocupat de
imensa greutate de a-i scoate osetele.
- Da, iubire. CeV?
(239 'y
V- ^
Kimberli Wagner jn
Ea ii feri privirile.
- Po|i sa duci asta in frigider pentru mine?
Atunci vazu el ca ea avea in mina o sticla de
lapte, L nu mai respira. Putu doar sa geama i sa
aprobe din cap. Nici nu mai tiu cit timp statu in
taja uii deschise a frigiderului.
In noaptea aceea, pentru prima data, nu fu in
stare sa-i faca placere lui Tess cind facura dra-
goste. Vru sa se opreasca, atunci cind vazu la-
crimile ce-i curgeau pe faja, dar ea il indemna
cind el incetinea ritmul, strigind:
- Te rog! Da! Te rog!
Nu tia ca de apropierea aceasta, de senti-
mentul lui inauntrul ei, avea ea nevoie mai mult
decit de eliberarea fizica. Dar el intotdeauna i-ar fi
dat ceea ce ea ii dorea.
Intr-un tirziu, cind nu mai putu sa se rejtina,
exploda cu un strigat agonizant.
- Te iubesc, lan. Te iubesc atit de mult!
Iar el ii saruta obrajii i ii terse lacrimile inca o
data.
Dormira foarte pujin, dar cind se trezira in di-
mineaja urmatoare, impartaeau aceeai durere
nerostita i siguranja ca orice s-ar fi intimplat, se
aveau unul pe altul.
In a doua zi primira rapoarte de la oamenii lor.
Orice urma fusese cercetata, indiferent de cit de
nesemnificativa putea parea. Nici una nu se do-
------------------------;------ ( 240 ")------------------------------
vedise roditoare.
J anet i Elsbeth aparura amindoua cu min-
care, dar Tess le trimise sa adune orice infor-
majie, cit de mica, care putea fi vitala.
Ptna la ase seara, primisera banii cash de la
banca i ii pusesera intr-o geanta de piele nea-
gra, cu un senzor de detectare minuscul, ataat
de captueala, prin amabilitatea celor de la Scot
land Yard. Toji se adunara in bucataria incapa-
toare.
lan ii dadu lui Gordon MacDonald votul lui de
imputernicire in privinja podului.
La apte i jumatate, lui lan i se dadu o vesta
anti-glonj, ca sa o poarte pe dedesubtul pulove-
rului negru. Apoi se afla sub tirul privirilor ingri-
jorate, din partea femeilor din familie.
Domnii de la Scotland Yard ii dadusera i alte
instrucjiuni in privinja schimbului. Sub nici un mo-
tiv nu trebuia sa intre in maina cu vreunul din
rapitori. Trebuia sa ramina la vedere i daca il
recunotea pe Blair, sa dea un semnal,' trecin-
du-i mina stinga prin par.
Dar lucrurile nu aveau sa se petreaca aa cum
fusesera planuite.
lan statu pe chei i atepta. Minutele treceau,
iar el se asigura ca sosise cu cincisprezece mi
nute mai devreme. 0 racoare neateptata veni ca
vintul din partea golfului. Atepta. Fiecare sunet,
si Stapinul insulei i>
^---------- ;----------------- Q 241 ;------------------------------J
Kimberli Wagner
fiecare respiraie i sosirea fiecarei maini care
atepta pasagerii veniji cu feribotul ii atrageau
atenjia lui i celorlalfi ase poliJ iti imbracaji in
haine civile, care erau in preajma lui.
La zece minute dupa timpul stabilit, lan inca
mai privea J inta prin ceaja care se ridica de pe
chei, cind auzi J iriitul unui telefon. Interesul lui era
formal, pina ce ii dadu seama ca era sunetul
strident al unui telefon. Intorcindu-se in direcjia
sunetului, vazu doua cabine telefonice, la vreo
ase metri departare.
Respira grabit i fugi cu toata viteza pina ce
apuca telefonul la al aselea J iriit.
- Da, ii trase el sufletul. La telefon lan Mac
Leod. -
O ora mai tirziu, lan asculta sunetul produs
de motoruNimuzinei i ii rezema capul pe cana-
peaua locului din maina pusa la dispozifie de
guvern. oferul era un tinar ofijer, concentrat asu-
pra drumului i a cejii.
Se gindi la ei, la cei de acasa, care-1 ateptau
sa aduca veti. Le vazu in minte chipurile ingri-
jorate i nerabdatoare. Al lui Tess, cu ochii mariji
i piini de speranta, pe ai lui Aileen, ocupata cu
- C 2A 2 J
,f Stapinul insulei
pregatirea ceaiului, orice o J inea in micare... al
Kyrei vorbind despre orice subiect la care se pu-
tea gtndi i care ar fi putut sa le distraga atenjia,
pe al lui Angus...
Se ridica in capul oaselor, cu o smucitura care
il surprinse pe ofer.
- Va simjiji bine, lordul meu?
Dar lan nu il auzi.
Kyra, se gindi el. Kyra i Angus. Dar incer-
casera deja. Nu fntrezarisera nimic. Totui inima ii
batea cu putere i ginduri ii zumzaiau in minte.
Era caraghios. Nu aveau nici o ansa. Totui,
parca era condamnat sa stea pur i simplu i sa
atepte sa auda cum cadavrul unui copila a fost
gasit intr-un opron!
Se intoarse spre ofer i il intreba:
- Maina asta nu poate merge mai repede,
omule?
- Ba da, domnule, raspunse tinarul i apasa
pe accelerajie.
lan ieise pe portiera mainii, chiar mai inainte
de a se opri complet. Aa cum ii inchipuise, ii
gasi pe tofi stind in bucatarie.
Presiunea lui se facea simjita i ei ateptara sa
vorbeasca. Privind-o pe sojia lui in ochi, vorbi: -
- Au luat banii, dar notija privind locul in care
se gasete Lackie era imbibata deAapa i de-
teriorata. N-am putut sa o descifram. Imi pare rau,
i 243
J
Kimberli Wagner
Tess, ei n-au intenjionat sa avem notija. M-au
sunat pe chei, la un telefon public i mi-au cerut
sa ma aventurez tn golf... de unul singur. Falcile i
se incletara, lupttndu-se sa se elibereze de sen-
timentul de frustrare. Vazu cum de pe chipul ei
dispare stralucirea i simji gustul amar al propriei
neputinje. Nenorocitul acela m-a obligat sa inot
dupa notija aceea, dupa ce i-am aruncat banii.
Ptna ctnd m-am intors la barca, el plecase de
mult. Apoi se intoarse spre sora lui cu o noua
intense: tiu ca ai tncercat, Kyra. tiu ca i tu i
Angus aji tncercat. Dar vreau sa veniji cu mine.
Am nevoie de voi. Lackie are nevoie de voi.
Se uita intens la Angus i vechiul lui prieten
dadu din cap a aprobare.
Kyra inainta i tl lua de mina.
- O sa facem orice vrei tu, orice putem, frate al
meu.
- Bine, spuse el, simjindu-se inca o data plin
de speranja. Haideji!
Apoi ii conduse la etaj, in camera copilului,
deasupra leaganului i Tess i Ranald ii urmara
tndeaproape.
Lua mielujul alb al lui Lackie din leagan i i-l
dadu iui Kyra, pernufa i-o dadu lui Angus. Apoi o
aeza pe Tess mai aproape, astfel incit toji patru
ajunsera sa inconjure leaganul. Ranald statea
linga ua, ca un fel de santinela de aparare.
v.
-------( 244 y~
Stapinul insulei Jn
- Nu am tiinja de cind sau de ce funcfioneaza
darurile voastre. Am doar instinct i dragoste
de tata. Tess il urmarea cu atenjie, privindu-l cu
imensitatea ochilor ei albatri. Nimeni nu a iubit
un copila mai mult decit eu i Tess. Trebuie sa
fie o forja Tn aceasta dragoste. Poate ca impre-
una o sa avem destula putere pentru a stirni in
voi ceva viziuni. Se uita la fiecare i intinse miinile
in lateral. Putem incerca.
Se luara de miini i facura un cerc in jurul
leaganului, cu mielujul intre Kyra i Tess i per-
nuja intre lan i Angus, lan inchise ochii i i-l
inchipui pe fiul lui hranindu-se la sinul mamei lui.
Tess se gindi la o imagine cu lan stind in faja
focului, in dormitorul lor, J inindu-I pe Lackie pe
deasupra capului. Durerea constanta din inima,
pe care o cunoscuse de la disparijia lui, era ri-
sipita intr-un fel de plinatatea iubirii pentru el.
incerca sa- i imagineze ca intensitatea simjamin-
telor dadea intr-adevar i lui Kyra i lui Angus o
imagine vizionara despre Lackie i locul unde se
afla el.
Fie din cauza concentrajiei depline a tuturor
gindurilor lor, sau din cauza a ceva misterios,
simji deodata un flux de energie trecind prin
miinile de care era prinsa i ii pierdu rasuflarea
de emojie. Simji dragostea lui lan atit de puternic,
de parca ar fi J inut-o in braje i mintea ei se
umplu cu un caleidoscop de imagini cu toi trei
impreuna.
Ateptara ptna ce timpul paru ca zboara. Apoi,
Kyra incepu sa vorbeasca.
- E un miros. Ochii ei se deschisera i barbia
se ridica de parca mirosul ar fi venit cu vintul. De
pamint jiiav... un miros de statut i... de... petrol
de la o... lampa.
lan simfi un entuziasm nemarginit i trebui sa
se autocontroleze. Era un loc unde electricitatea
nu ajunsese. Dar avea nevoie de mai mult, mult
mai mult, pentru a-i gasi.
- Intuneric, spuse Angus cu o voce grava. Pe-
re|i de piatra, pereji vechi, de sute de ani. Tess
icni, pierzindu-i rasuflarea de groaza gindului.
Angus ii apuca mina i mai strins i continua: In
, camera e rece. Copilaul e bine invelit pentru ra-
coare, intr-un cou!e{, dar scutecele ii sint ude i
e agitat.
Se facu tacere.
- Poji sa vezi locul? Ceva insemne de teren?
il zori lan la sfirit. Dar nu primi raspuns. Poji
s-mi spui mai multe despre camera? Are fe-
restre? E un opron, o parte dintr-o casa? Inima i
se incleta, dar trebui sa intrebe: Poate un mor-
mint?
Kyra raspunse:
- Este o singura camera i are o fereastra, dar'
x( Kimberli Wagner I^
( 2 4 8 >
Stapinul insulei
a fost acoperita cu scinduri de mult timp. Aud o
apa.
Minutele trecura i Kyra scutura din cap. An
gus mai avea inca ochii inchii, dar curind i el
scutura din cap. Ateptara. Trecura zece minute,
apoi cincisprezece.
- Nu! striga Tess, uimindu-i pe toji, tragind de
miinile lor i aducindu-le la pieptul ei. Nu s-a ter
minal Nu accept sa se termine! Tremura chiar i
cind le comanda: Sa nu indrazniji sa cedaji! Pri-
vind-o fix pe Kyra, apoi pe Angus, continua cu
violenja: Nu-mi pasa daca dureaza toata noap-
tea sau tot anul, nu-mi pasa daca stam aici pina
ce ne transformam in piatra! Sa-l gasili pe fiul
meu!
- Ateapta! incepu Kyra, dar de data asta
ceva era diferit la ea, un fel de siguranfa. E o
roata i apa. E pe un deal, sau tnlauntrul lui, nu
sint prea sigura. Apoi ochii ei se marira i striga:
lan!
Propria lui respiratie era neregulata i aspra
cind Intreba:
- Kyra, e moara veche de pe drumul Glen
dale?
- Da! raspunse sora lui i lacrimile incepura
sa-i curga pe fa{a.
Apoi el se facu nevazut.
i Kyra nu sim|i nimic, pina ce Tess nu o zgiljii.
..---------------- -------------------------------------
Kimberli Wagner _.W
- E intr-adevar in viaja? E bine?
- Da, opti Kyra. Du-te dupa lan, Tess.
i Tess fugi, trecind de ua i repezindu-se pe
scari.
Afara, lan accelera deja maina, dar Tess tia
calea spre drumul Glendale. Trebuia doar sa ga-
seasca cheile de la camionul lui Ranald.
Intr-o explozie de teama i nerabdare, se re-
pezi spre casuja lui Ranald. Cheile trebuiau sa fie
pe o etajera, chiar la intrare, unde le mai vazuse
de o suta de ori inainte. Uite-le! Inha|indu-le din
cirlig, alerga spre camionul de culoare inchisa i
trase sa deschida ua.
Facu>o pauza sa-i traga sufletul. Nu mai o-
fase de trei ani. Dar Kyra ii spusese sa se duca
dupa lan i Lackie al ei o atepta la capatul dru-
mului. Se salta in cabina i porni motorul, fara nici
un alt gind.
Aproape imediat incepu ploaia. Dar Tess tre
buia sa-l ajunga pe lan din urma, aa ca lasa de o
parte orice precaujie.
tiind ca moara nu se vedea dupa urmatoarea
cotitura, lan intra pe gazon de-a curmeziul dru-
mului ingust i inconjura deluorul care domina
piriiaul. Ploua bine acum. Chiar in urma lui, Tess
gonea dupa el. lan iei din maina intr-o secunda,
alergind prin ploaie, spre camion. Forja ua s-o
deschida, cu un cerc de fier de roata ridicat intr-o
StapTnul insulei
mina, apoi elibera un oftat scurt.
- Of, Tess! Eram pe cale sa te nimeresc, cre-
zind ca erai unul dintre ei. Ploaia i se scurgea pe
faja i cadea pe buclele lungi, rocate de par cind
se apleca inauntru. Moara e un pic mai sus de
aici. N-am vrut ca ei sa auda motorul. Stai aici i
lasa-ma cincisprezece minute. Daca nu ma intorc
in acest timp, du-te dupa ajutor.
- lubitule, nu fi lipsit de sens. Merg cu tine.
lan ii privi sojia fix un moment, contient de
caracterul ei incapajinat.
- Nu e nimic sigur, nu tim cu certitudine ce
sau pe cine vom gasi... Ea dadu din cap a ac-
ceptare. Bine, cel pujin, atunci, stai aici pina ce
vom ti cum stau lucrurile! O privi serios, cu toata
convingerea. O sa fii cu capul pe umeri i o sa ai
grija, nu, lass?
Ea il imbrajia puternic, cu capul aplecat pe
pieptul lui.
- i tu, iubirea mea.
Apoi, cu un ultim sarut, el o indeparta i porni
pe carare.
Moara cea veche fusese locul favorit, frecvent
vizitat in timpul copilariei. Datorita acestui iucru il
tia Kyra. Fusese construita in interiorul dealului,
acum vreo doua sute de ani i fusese abando-
nata de cel pujin aizeci de ani. Acum, abia daca
era o borna de hotar i o curiozitate.
v
249
Kimberli Wagner Is
Curentul de apa alerga in josul apei, intre
roata cu palete i drum, lan vazu ca, de fapt,
fereastra era acoperita de scinduri. Cind fu la dis-
tanja de un metru de ua, auzi un radio, un cu-
rent incurajator prin vene. Apoi auzi sunetul facut
de un copil plingind. In momentul urmator navali
pe ua.
Fiona Blair statea acolo, in picioare, imensa
cum era, in spatele unui scaun pliant, J inind nite
andrele de lucru i un fir intr-o mina. Cu o privire
scurta, aruncata in jur, vazu ca era singura, fara a
fi o primejdie pentru copilaul care |ipa intr-un
co, linga un aparat de incalzit portabil, cam la un
metru distanja. Ea facu o micare spre copil i lan
o avertiza:
~N-am lovit o femeie niciodata in viafa mea,
dar daca mai faci un pas spre coul ala, nu mai
sint raspur\zator de ceea ce fac. Apoi striga:
Tess?
Ea era in spatele lui, dar trebui sa-l impinga de
umeri ca sa treaca de ua.
- lan, spuse ea cu mare nerabdare in glas i il
mai impinse o data. Copilaul ei plingea. Se grabi
sa traverseze camera i il lua in braje pe Lackie.
Oh, cit era de bine sa-i simta din nou caldura
corpuorului lui dulce! II saruta pe curbura moale
a cefei i ii murmura dezmierdari. In departare ii
auzea pe lan punindu-i intrebari lui Fiona.
------------------------------- (\ 250 J -------------------------------
Stapinul insulei
- Unde e fratele tau? A avut timp suficient ca
sa fi ajuns aici.
- Ce vrei sa spui? ii azvirli Fiona capul pe
spate, incordindu-i strinsoarea miinii pe andre-
lele de impletit.
- Crezi ca nu l-a fi recunoscut in spatele unei
mati? Ideea cu notifa deteriorate a fost a ta? Ce
aveafi de gind cu baiatul meu?
Tess se intoarse spre ei la auzul acestor cu-
vinte. O privi fix pe femeia care-i J inuse copilaul
ostatic toate aceste ore lungi i nu putu nici ma-
car s-o urasca. Era prea patetica, aa cum statea
acolo, stringindu-i andrelele, tiind ca toate pla-
nurile ei ajunsesera la capat. Cumva, parea ca se
face mai mica.
- J aimie nu se mai intoarce, nu-i aa? intreba
ea, ignorindu-l pe lan. Apoi se intoarse direct
spre lan i el putu sa vada ura in ochii ei. L-ai
prins, nu-i aa?
Tess strinse mai tare la piept copilaul, gin-
dindu-se la ceea ce s-ar fi putut intimpla cu el. lan
puse cercul de fier de la roata jos i raspunse cu
foarte mare calm:
- S-a terminat.
Ea ii cobori privirea asupra ghemotocului din
brajele ei i schija un zimbet.
lan o privi un moment pe Tess, incercind sa o
avertizeze printr-o privire scurta sa fie pregatita
Kimberli Wagner
de orice. Privirile lor Ii se intilnira, injelegindu-se, i
ea masura distanja pina la ua. lan putea, cu
sigurana, sa se descurce singur in fa|a unei pe-
rechi de andrele de tricotat, tn timp ce brajele ei
erau ocupate de Lackie.
Ctnd Tess facu prima tentativa de pas, Fiona
ridica andrelele. lan inhaja vtrfurile de metal, arne-
ninjatoare i J inu strtns cu o mina incheietura mii-
nilor lui Fiona. Ranald navali ca o furtuna inauntru,
urmat de inspector i de doi dintre oamenii lui.
lan o elibera pe Fiona, lasirid-o tn grija lor i
Ranald ti anunja ca J aimie Blair fusese ares-
tat aproape de coasta, tncerctnd sa ancoreze
barca de pescuit pe care o inchiriase.
Tess ti ignora cu desavtrire, pentru a se grabi
tn brajele calde'ale sojului ei. Ea i cu lan alca-
tuiau un adapost iubitor pentru Lackie i lacrimi
izvorira dii\ ochii ei, stind aa i strtngtndu-i
tn braje familia. Ritmul batailor inimii tncepu sa
revina la normal sub sarutarile solemne, recunos-
catoare ale lui lan. Mtngtie cu un deget obrazul fin
al fiului sau i Tess ti zimbi cind el ii opti numele.
ContienJ i de oamenii din jur, se despaijtira din
strinsoare i dadura cu ochii de poli#ti. In timp
ce erau explicate detaliile privind urmarirea i
capturarea lui Blair, Tess avu in sfirit ocazia de a
merge intr-un colj i de a-l hrani pe Lackie, apoi ii
schimba scutecele. il mai imbra{ia o data. Era
V 252 ;
J
Stapinul insiilej
perfect, cu ochiorii lui ca smaraldul stralucind i
facind balonae la gurija, gingurind la atingerea
ei.
Tess rise, plina de veselie i ii privi sotul. El
incremeni la auzul sunetului, apoi- zimbi peste
umar i facu cu ochiul, inainte de a se intoarce
spre inspector.
Tess ii indrepta privirea spre Lackie i ii zimbi
fericita.
- Bravo pentru eroul nostru!
Mai tirziu, in seara aceea, dupa o intoarcere
acasa mareaja i galagioasa, lan ii lua pe Tess
i pe Lackie la casuja unde petrecuse luna de
miere, pentru a avea pujina linite. Se intinsera
toji, aproape, unul linga celalalt, pe patul iarg,
i lan ii strinse brafele in jurul lui Tess. 0 sa-
ruta pe cretetul capului, gindindu-se cit de cu-
rajos se descurcase cu aceasta situate tragica.
Doamne, era pe masura unei neveste de ef al
clanului MacLeod, ba chiar mai mult. Dar mai
era o singura chestiune, unde ea afia inca o
timiditate nedorita.
- M-am gindit, spuse lan tragindu-se inapoi
pentru a o privi. Pleoapele ei pareau grele. E ceva
intre noi care mai trebuie pus la punct, lass a
mea.
- La ce..,?
Vazu privirea din ochii lui ca pietrele prejioase
i termina cu un 0h moale. Vinzolindu-se pujin,
ea privi peste tot, numai la el nu-i intoarse privirea.
- Mai spune-mi.
- Ce?
- Spune-mi!
- Ce prostie!
El atepta.
Ea se intinse, ocupindu-se de paturile lui
Lackie.
El fluiera, doar ca sa-i dovedeasca ca el tot
mai atepta.
Ea scoase un fijiit scurt.
El zimbi mecherete i fluiera mai tare. Era un
fluierat subfirel, care pierdu din intensitate, trans-
formindu-se in ris.
- Haide, Tess. Sau vrei sa-i dai copilaului
nostru un exemplu stralucit de cit eti de laa?
intreba el timid.
- Te iubesc, izbu(jni ea in ris. Lackie ginguri i
ea ii intoarse zimbetul spre fiul ei, care era ae-
zat intre ei i il invinui i pe el direct: Barbafii! Ce
pacoste!
Cu aceste cuvinte, ii lua frumosul copil in
brate i il puse pe neateptate pe stomacul plat al
tatalui lui.
- Of! rasufla el grabit. i eu te iubesc!
- Bine. Ea afia un zimbet de sirena i il
muca uurel de umar. Apoi ai sa ma inveji
v Kimberli Wagner ___Jx
dansul acela cu sabiile.
- Ihirrh.., raspunse el, gindindu-se ca, in sfirit,
ea o sa scandalizeze insula, pentru ca dansul sa-
biilor era executat in mod traditional de barbajii
clanului.
- Sigur, opti ea presarind mucaturi uoare
pe git, l-a putea convinge pe Angus sa ma in-
veje.
- i sa faca un atac de cord? Nu, lassie, aven-
turile tale imi aparjin doar mie.
Ea se cuibari fericita la urharul lui i ii trecu
degetul mare peste degefelele moi de la picioru-
ele lui Lackie, cu o micare absenta.
- Cind o sa am kilt-ul meu, am sa schimb ceva
la el, continua ea visatoare. lan chicoti i mormai,
dar ea nu-l baga in seama. Cred ca vreau ca al
meu sa fie cu ci|iva centimetri mai scurt...
r^ Stapinul insulei )n
SFIRIT
{ 2 5 5 h