Sunteți pe pagina 1din 4

Expresii frumoase de toamna “şi-a furat de prin ponoare puful păpădiilor”

soarele mângâie pământul amorţit” “toate florile şoptiră întorcându-şi feţele”


“copaci roşiatici” “un salcâm privi spre munte mândru ca o flamură”
“frunze aurii, arămii, ruginii” “solzii frunzelor mărunte s-au zburlit pe-o ramură”
“lacrimile lui septembrie udă pământul” “cică-n munte la povarna, plopii şi râsurile spun că vine
“zâna cu rochie din frunze ruginii” un vânt de iarnă”
“toamna în caleaşca ei de frunze moarte” “şi-auzind din depărtare vocea lui tiranică”
“îmbrăcată cu o rochie ţesută cu fire de aur” “toţi cilinii pe cărare fug cuprinşi de panică”
“pe cap poartă o cununiţă bătută în pietre scumpe, în “a început să cadă bruma”
formă de fructe” “toamna frunzele sunt galbene şi arămii”
“soarele se ascunde după norii cenuşii” “frunzele copacilor s-au aşternut pe câmp sub forma
“frunzele strălucesc ca nişte monezi de aur” unui covor multicolor”
“pădurile s-au îmbrăcat într-o platoşă de aramă” “au început să cadă fulgi de nea , şi iarna este aproape”
“mere aurii cu miros parfmat şi miez dulce” “soarele nu mai încălzeşte aşa de tare”
“picăturile de argint stropesc pământul” “oamenii îşi strâng recoltele de pe câmp în hambare”
“toamna pictează copacii goi” “şi-a furat de prin ponoare puful păpădiilor”
“toamna picură pete ruginii peste pământ” “toate florile şoptiră întorcându-şi feţele”
“bruma argintie a împodobit grădina” “un salcâm privi spre munte mândru ca o flamură”
“ramuri împodobite de culoare şi lumină” “solzii frunzelor mărunte s-au zburlit pe-o ramură”
“un vânt potolit aduce miresme de toamnă” “cică-n munte la povarna, plopii şi râsurile spun că vine
“culorile toamnei sunt fără egal : de la galbenul pal, la un vânt de iarnă”
roşul de foc” “culcă animalele în vizuini” “şi-auzind din depărtare vocea lui tiranică”
“bruma apleacă florile gingaşe spre iarba ofilită” “toţi cilinii pe cărare fug cuprinşi de panică”
“vesela verde câmpie acu-i tristă, veştejită” “a început să cadă bruma”
“lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită” “toamna frunzele sunt galbene şi arămii”
“zâna belşugului şi bogăţiei” “frunzele copacilor s-au aşternut pe câmp sub forma
“covor foşnitor” “pădurea tristă” unui covor multicolor”
“frunzele plutesc ca nişte bărcuţe” “au început să cadă fulgi de nea , şi iarna este aproape”
“razele palide ale soarelui” “soarele nu mai încălzeşte aşa de tare”
“pomii îmbrăcaţi de roade” “oamenii îşi strâng recoltele de pe câmp în hambare”
“nori plumburii” “frunze moarte”
“nu se mai aud triburile privighetorii” Expresii frumoase despre mama
“covor de frunze multicolore” bunatate fara margini
“munca e în toi”“covor moale de frunze” privire blanda de inger
“copaci cu veşmântul de aramă” mama iubitoare
“toamna a vopsit frunzele şi fructele” fiinta cea mai draga
“vacanţa a zburat ca un stol de rândunele” chip duios
“clinchetul clopoţelului” intrupare/intruchipare a duiosiei
“miresme de toamnă” “covor de aur” cea mai gingasa fiinta
“pământul stors caută odihnă” prisos de bunatate
“recolte din belşug” “nopţi răcoroase” ochii ei sunt ca doua lacrimi de inger
“gutui amărui cu puf galben”“parfumul florilor” zambetul ei, un trandafir inflorindu-i pe buzele-i dulci
“pădurea e ca un castel din basme” vorbe dulci ca mierea si frumoase ca fluturii
“se scutură o ploaie albastră” chipul ei se lumineaza intr-un zambet frumos
“pleacă păsările călătoare vâslind în înălţimi” suflet gingas si duios, plin de puritate si dragoste
“a spălat frunzele cu ploaia rece” traieste in gandul si inima mea
“cheamă copiii la şcoală” zana buna ce vegheaza leaganul dulce al copilariei
“a început să ruginească frunza-n codru şi în vii” consolare la tristete, speranta la nadejde, forta la
“trimite păsările călătoare în ţările de soare pline” neputinta
“gâze plăpânde , amorţite de frig, caută adăpost, sub izvorul afectiunii, milei, compatimirii si iertarii
stratul gros de frunze uscate” pieptul pe care-ti sprijini capul, mana care te
“au rumenit frunzele plopilor” binecuvanteaza,
“frunzele de crengi se dezlipesc” ochiul care te vegheaza cu multa duiosie
“cu crengile ude şi fără veşmânt” ghiocei pe la tample
“salcâmii la poartă se-ndoaie” "Nu cartile cresc oameni, ci mamele." (August
“pe stradă se plimbă iernaticul vânt” Strindberg)
“şi plânge cu lacrimi de ploaie” "O mama buna pretuieste cat o suta de profesori." 
“ploua întruna, ploaie măruntă şi bătea un vânt iute şi
rece” “nouri albi din care săgetau ace de gheaţă”
“zilele umede şi reci vesteau apropierea iernii”
“grădinele rămăseseră fără verdeaţă”
“val de brumă argintie mi-a împodobit grădina”
“peste creştet de dumbravă norii suri îşi poartă plumbul”
“si cum de la miază-noapte vine vântul fără milă”
“plânge-un pui de ciocârlie sus pe cumpăna fântânii”
PROVERBE

PROVERBE După furtună vine vremea bună .


A      E    
Apele mici fac râ urile mari. E mai greu a pă stra decâ t a câ știga.
Adeseori de înșeli dacă te iei după coaja E greu să îndrepți un pom și să cioplești
copacului. un om.
B    F    
Bate fierul câ t e cald, că de se va ră ci, în Foamea face bucatele mai bune.
zadar vei munci.
Fudulia este soră cu prostia.
Buturuga mică ră stoarnă carul mare. G
Bine faci, bine gă sești. Gâ ndește astă zi și pentru mâ ine.
C     Gâ ndul fuge mai iute ca vâ ntu.
Ce e în mâ nă nu-i minciună . H
Ce poți face astă zi nu lă sa pe mâ ine. Hambarul gol nu are șoareci.
Ce semeni, aceea ră sare. Π   
Cine seamă nă vâ nt, culege furtună . În casa leneșului întodeauna este
D    să rbă toare.

Dacă nu e cap, vai de picioare. L    - Lă comia strică omenia.

De la sobă pâ nă la foc, pentru leneș e M    - Mă rul nu cade departe de copac.


mult loc. N    -Nici salcia pom, nici boierul om.
Dreptatea niciodată nu piere. O    -Ochii înțeleptului vă d mai departe.
P Timpul descoperă toate.
Pisica cu clopoței nu prinde șoareci. Toți copacii înfrunzesc, dar mulți din ei
nu rodesc.
Plopul este destul de mare dar pe el
poame n-are. U
R Unde școala se ivește pă mâ ntul se-
mbogă țește.
Ră bdarea trece marea.
Un nume cinstit e o comoară neprețuită .
Râ de hâ rb de oală spartă .
V
S
Vorba dulce mult aduce
Sare din lac în puț.
Vulpea cand n-ajunge la struguri zice să
Să nă tatea este cea mai bună avuție.
sunt acri.
T
Z
Tă cerea este și ea un ră spuns.
Ziua bună de dimineață se cunoaște.

S-ar putea să vă placă și