Expresii frumoase de toamna “şi-a furat de prin ponoare puful păpădiilor”
soarele mângâie pământul amorţit”
“copaci roşiatici”
“frunze aurii, arămii, ruginii”
“lacrimile lui septembrie udă pământul”
“zâna cu rochie din frunze ruginii”
“toamna în caleaşca ei de frunze moarte”
“îmbrăcată cu o rochie ţesută cu fire de aur”
“pe cap poartă o cununiţă bătută în pietre scumpe, în
formă de fructe”
“soarele se ascunde după norii cenuşii”
“frunzele strălucesc ca nişte monezi de aur”
“pădurile s-au îmbrăcat într-o platoşă de aramă”
“mere aurii cu miros parfmat şi miez dulce”
“picăturile de argint stropesc pământul”
“toamna pictează copacii goi”
“toamna picură pete ruginii peste pământ”
“bruma argintie a împodobit grădina”
“ramuri împodobite de culoare şi lumină”
“un vânt potolit aduce miresme de toamnă”
“culorile toamnei sunt fără egal : de la galbenul pal, la
roşul de foc” “culcă animalele în vizuini”
“bruma apleacă florile gingaşe spre iarba ofilită”
“vesela verde câmpie acu-i tristă, veştejită”
“lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită”
“zâna belşugului şi bogăţiei”
“covor foşnitor” “pădurea tristă”
“frunzele plutesc ca nişte bărcuţe”
“razele palide ale soarelui”
“pomii îmbrăcaţi de roade”
“nori plumburii” “frunze moarte”
“nu se mai aud triburile privighetorii”
“covor de frunze multicolore”
“munca e în toi”“covor moale de frunze”
“copaci cu veşmântul de aramă”
“toamna a vopsit frunzele şi fructele”
“vacanţa a zburat ca un stol de rândunele”
“clinchetul clopoţelului”
“miresme de toamnă” “covor de aur”
“pământul stors caută odihnă”
“recolte din belşug” “nopţi răcoroase”
“gutui amărui cu puf galben”“parfumul florilor”
“pădurea e ca un castel din basme”
“se scutură o ploaie albastră”
“pleacă păsările călătoare vâslind în înălţimi”
“a spălat frunzele cu ploaia rece”
“cheamă copiii la şcoală”
“a început să ruginească frunza-n codru şi în vii”
“trimite păsările călătoare în ţările de soare pline”
“gâze plăpânde , amorţite de frig, caută adăpost, sub
stratul gros de frunze uscate”
“au rumenit frunzele plopilor”
“frunzele de crengi se dezlipesc”
“cu crengile ude şi fără veşmânt”
“salcâmii la poartă se-ndoaie”
“pe stradă se plimbă iernaticul vânt”
“şi plânge cu lacrimi de ploaie”
“ploua întruna, ploaie măruntă şi bătea un vânt iute şi
rece” “nouri albi din care săgetau ace de gheaţă”
“zilele umede şi reci vesteau apropierea iernii”
“grădinele rămăseseră fără verdeaţă”
“val de brumă argintie mi-a împodobit grădina”
“peste creştet de dumbravă norii suri îşi poartă plumbul”
“si cum de la miază-noapte vine vântul fără milă”
“plânge-un pui de ciocârlie sus pe cumpăna fântânii”
“toate florile şoptiră întorcându-şi feţele”
“un salcâm privi spre munte mândru ca o flamură”
“solzii frunzelor mărunte s-au zburlit pe-o ramură”
“cică-n munte la povarna, plopii şi râsurile spun că vine
un vânt de iarnă”
“şi-auzind din depărtare vocea lui tiranică”
“toţi cilinii pe cărare fug cuprinşi de panică”
“a început să cadă bruma”
“toamna frunzele sunt galbene şi arămii”
“frunzele copacilor s-au aşternut pe câmp sub forma
unui covor multicolor”
“au început să cadă fulgi de nea , şi iarna este aproape”
“soarele nu mai încălzeşte aşa de tare”
“oamenii îşi strâng recoltele de pe câmp în hambare”
“şi-a furat de prin ponoare puful păpădiilor”
“toate florile şoptiră întorcându-şi feţele”
“un salcâm privi spre munte mândru ca o flamură”
“solzii frunzelor mărunte s-au zburlit pe-o ramură”
“cică-n munte la povarna, plopii şi râsurile spun că vine
un vânt de iarnă”
“şi-auzind din depărtare vocea lui tiranică”
“toţi cilinii pe cărare fug cuprinşi de panică”
“a început să cadă bruma”
“toamna frunzele sunt galbene şi arămii”
“frunzele copacilor s-au aşternut pe câmp sub forma
unui covor multicolor”
“au început să cadă fulgi de nea , şi iarna este aproape”
“soarele nu mai încălzeşte aşa de tare”
“oamenii îşi strâng recoltele de pe câmp în hambare”
Expresii frumoase despre mama
bunatate fara margini
privire blanda de inger
mama iubitoare
fiinta cea mai draga
chip duios
intrupare/intruchipare a duiosiei
cea mai gingasa fiinta
prisos de bunatate
ochii ei sunt ca doua lacrimi de inger
zambetul ei, un trandafir inflorindu-i pe buzele-i dulci
vorbe dulci ca mierea si frumoase ca fluturii
chipul ei se lumineaza intr-un zambet frumos
suflet gingas si duios, plin de puritate si dragoste
traieste in gandul si inima mea
zana buna ce vegheaza leaganul dulce al copilariei
consolare la tristete, speranta la nadejde, forta la
neputinta
izvorul afectiunii, milei, compatimirii si iertarii
pieptul pe care-ti sprijini capul, mana care te
binecuvanteaza,
ochiul care te vegheaza cu multa duiosie
ghiocei pe la tample
"Nu cartile cresc oameni, ci mamele." (August
Strindberg)
"O mama buna pretuieste cat o suta de profesori." 
PROVERBE

PROVERBE După furtună vine vremea bună .

A      E    
Apele mici fac râ urile mari. E mai greu a pă stra decâ t a câ știga.
Adeseori de înșeli dacă te iei după coaja E greu să îndrepți un pom și să cioplești
copacului. un om.
B    F    
Bate fierul câ t e cald, că de se va ră ci, în Foamea face bucatele mai bune.
zadar vei munci.
Fudulia este soră cu prostia.
Buturuga mică ră stoarnă carul mare. G
Bine faci, bine gă sești. Gâ ndește astă zi și pentru mâ ine.
C     Gâ ndul fuge mai iute ca vâ ntu.
Ce e în mâ nă nu-i minciună . H
Ce poți face astă zi nu lă sa pe mâ ine. Hambarul gol nu are șoareci.
Ce semeni, aceea ră sare. Π   
Cine seamă nă vâ nt, culege furtună . În casa leneșului întodeauna este
D    să rbă toare.

Dacă nu e cap, vai de picioare. L    - Lă comia strică omenia.

De la sobă pâ nă la foc, pentru leneș e M    - Mă rul nu cade departe de copac.

mult loc. N    -Nici salcia pom, nici boierul om.
Dreptatea niciodată nu piere. O    -Ochii înțeleptului vă d mai departe.
P Timpul descoperă toate.
Pisica cu clopoței nu prinde șoareci. Toți copacii înfrunzesc, dar mulți din ei
nu rodesc.
Plopul este destul de mare dar pe el
poame n-are. U
R Unde școala se ivește pă mâ ntul se-
mbogă țește.
Ră bdarea trece marea.
Un nume cinstit e o comoară neprețuită .
Râ de hâ rb de oală spartă .
V
S
Vorba dulce mult aduce
Sare din lac în puț.
Vulpea cand n-ajunge la struguri zice să
Să nă tatea este cea mai bună avuție.
sunt acri.
T
Z
Tă cerea este și ea un ră spuns.
Ziua bună de dimineață se cunoaște.