 Tezaurul României este tezaurul care a fost trimis

în Rusia în timpul primului război mondial cu scopul de a fi

adăpostite de armatele Puterilor Centrale și care nu a mai fost
niciodată returnat în întregime. El includea valori aparținând
unor diverse bănci românești private, societăți comerciale,
persoane particulare, colecții de artă, bijuterii, arhive, etc.
Toate acestea au fost transportate din România spre Rusia
țaristă în timpul primului război mondial. După Marea
Revoluție din Octombrie și preluarea puterii de către
comuniști, sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere
sovietică a sechestrat tezaurul și a refuzat restituirea
acestuia. Aceasta a fost parțial restituit, în trei tranșe
separate, în anii 1935, 1956 și 2008, ca un semn de
bunăvoință al sovieticilor și ulterior al rușilor. Dar cea mai
mare parte din tezaur a rămas nerestituit, fapt pentru care el
rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice
dintre România și Rusia.
 Între 12 și 14 decembrie 1916, în gara
Iași, s-au încărcat în 17 vagoane un
număr de 1738 casete, în care se afla
depozitat aurul, deținut sub formă de
lingouri și monede diverse în valoare
totală de 314.580.456,84 lei aur.
 Transportul a plecat imediat și a sosit la
Moscova la 21 decembrie 1916.
 Încărcarea trenului care avea să conțină noul
transport s-a făcut în perioada 23 – 27 iulie 1917,
în seara aceleiași zile pornindu-se spre Rusia.
 Trenul avea 24 de vagoane, din care trei vagoane
reprezentau valorile Băncii Naționale, cu o valoare
declarată de 1.594.836.721,09 lei, dintre care aur
efectiv în valoare de 574.523,57 lei, arhiva
evaluată la 500.000 lei, iar restul reprezentând
titluri, efecte, depozite și alte valori. Valorile Casei
de Depuneri ocupau 21 de vagoane, respectiv
1.661 de casete, al căror conținut era estimat la
circa 7,5 miliarde lei.
 Trenul a ajuns la Moscova la 3 august 1917,
transportul fiind păzit de partea rusă
 În seara zilei de 16 iunie 1935, în gara
Obor din București, sosesc 17 vagoane de
marfă, încărcate cu 1.443 de lăzi, provenind
de la Moscova, din ordinul guvernului URSS,
care a decis să restituie României o mare
parte din bunurile care au fost depozitate
la Kremlin.
 La data de 28 iunie 1935 delegatul român G.
Paraschivescu a semnat un raport de
recepționare a acestor bunuri, cu specificația
că nu s-a predat nicio cantitate de aur și nici
bijuterii sau alte obiecte de valoare.
 După preluarea puterii de forțele
comuniste în 1945 și a
prezenței Armatei Roșii, problema
tezaurului nu a mai fost ridicată de
autoritățile române, fiind aproape
uitată.
 În mod neașteptat, la 12
iunie 1956 ziarele relatau despre faptul
că tezaurul românesc aflat la Moscova
urma să fie restituit.
 Lista bunurilor restituite includea Tezaurul de la
Pietroasele, 120 de tablouri semnate
de Nicolae Grigorescu (dintr-un total de 1350
de picturi, gravuri și desene)
 În total, expoziția deschisă la Bucuresti în
august 1956 cu obiectele sosite din URSS
includea nu mai puțin de 39.320 de piese,
monede de aur și medalii, tablouri și
desene.
 Romania era însă nemulțumită, fiindcă
"grosul" Tezaurului, constituit din cantitatea
de 93,4 tone de aur, nu fusese niciodată
restituită.
 După căderea comunismului în România
și în Rusia, președintele României, Ion
Iliescu, l-a trimis la Moscova, în vara
anului 1994, pe ambasadorul Traian
Chebeleu , cu sarcina de a
solicita Kremlinului „găsirea unei soluții de
rezolvare a problemei Tezaurului
României”. Noua conducere de
la Kremlin a preluat scrisoarea oficială a
Administrației Prezidențiale de la
București și a răspuns că „pentru Rusia,
așa-zisa problemă a Tezaurului românesc
depozitat la Moscova nu mai există”.
 Partea rusă s-a conformat și a trimis imediat un delegat
la București, în decembrie 1994, cu cele 12 monede de
aur cerute de Ioan Talpeș, numai că nici o autoritate
românească nu a mai dorit apoi să le mai primească.
Abia în data de 6 martie 2008, cu actul de donație nr.
1.272, emis de Ministerul Culturii și Cultelor, Muzeul
Național de Istorie a României, donație înregistrată cu
nr. 867/06.03.2008, s-a reușit predarea acestor 12
monede istorice de aur, ediții din Franța și Belgia, dintre
anii 1854 și 1909, în greutate totală de 77,09 grame.
Șeful Cabinetului Numismatic și Tezaur Istoric din cadrul
Muzeului Național de Istorie a României, Ernest
Oberländer Târnoveanu a semnat actul de primire și a
certificat că „toate monedele prezentate sunt autentice”.
 Tezaurul Romaniei nu a fost reintors
deplin si nu cred ca rusii au de gind sal
reintoarca.