Proiect de lecţie

Profesor: Bagrin Tamara

Liceul Moldo-Finlandez
Data:
Disciplina: Geografia
Subiectul: Mişcarea de revoluţie
Clasa:
Tipul lecţiei:predare-învăţare-evaluare

Unităţi de competenţă:
Utilizarea limbajului geografic în explicarea realităţii geografice naturale
ale Terrei;
Exploararea realităţii geografice naturale a Terrei, aplicând suporturi
statistice, grafice şi cartografice;

Obiective operaţionale
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1.Să explice esenţa noţiunilor: mişcare de revoluţie, zi polară, noapte polară,
solstiţiu, echinocţiu;
O2.Să analizeze mişcarea de revoluţie a Pămîntului;
O3.Să identifice consecinţele mişcării de revoluţie.

Activităţi de predare-învăţare-evaluare:
Expunerea, conversaţia euristică, dialogul, observarea liberă,studierea unui
fragment de text din manual, „Explozia stelară”, Diagrama Venn etc.

Mijloace didactice folosite:

Globul geografic, teluriul, Harta fizică a emisferelor, planşa ,,Mişcarea de
revoluţie a Pămîntului”, atlasul geografic.
 Scenariul lecţiei
Etapele lecţiei Obiec- Activitatea profesorului şi a elevilor Tehnici de
tive evaluare
Evocare După metoda „Explozia stelară” se verifică Evaluare orală
cunoştinţele elevilor.
Ce este? Explozia
stelară
Care? Cum?

Din ce cauză? De ce?

1.Ce este mişcarea de rotaţie a Pămîntului?

2.Care sunt consecinţele mişcării de rotaţie a
Pămîntului?
3.Cum se schimbă viteza de rotaţie a Pămîntului de
la ecuator spre poli?
4.Din ce cauză Pămîntul a fost împărţit în fuse orare?
Cîte fuse orare sunt?
5.De ce ora oficială variază de la un fus orar la altul?

Realizarea -Ce este ,după părerea voastră mişcarea de Conversaţie

sensului O1 revoluţie? euristică

Mişcarea de revoluţie a Pămîntului reprezintă

O2 mişcarea Pămîntului în jurul Soarelui de la vest spre
est în decurs de un an, cu o viteză de 30km/sec.
Pămîntul parcurge o rotaţie deplină în jurul Soarelui
pe orbită în decurs de 365 de zile şi 6 ore. Cele 6 ore
din 4 în 4 ani se adună la luna februarie şi atunci ea Explicarea
va avea 29 de zile.
-Cum se numeşte anul cînd luna februarie are 29 de
zile?
-Găsiţi, în textul din manual, care ani sunt bisecţi?

În continuare se demonstrează cu ajutorul teluriului Observarea

mişcarea de revoluţie a Pămîntului. liberă
Se enumeră principalele consecinţe ale mişcării de Concluzii
O3 revoluţie a Pămîntului:
-Formarea şi succesiunea anotimpurilor;
-Durata inegală a zilelor şi a nopţilor în decursul
anului;
-Încălzirea inegală a suprafeţei Pămîntului în funcţie
de anotimp;
 -Formarea zonelor de căldură.
Mai apoi se studiază planşa „Poziţia Pămîntului
faţă de soare în cele 4 anotimpuri” şi se determină Studierea unui
zilele de solstiţiu şi echinocţiu. frafment de
text
Se citeşte ,independent, fragmentul de text
„Formarea zonelor de căldură”. Se analizează harta „ Analiza
Zonele de căldură” şi se determină poziţia lor pe Demonstrare
glob. la hartă

Reflexia -Ce numim mişcarea de revoluţie?

-Care an se numeşte bisect?
-Cînd este cea mai lungă noapte în emisfera de nord?
-Care sunt consecinţele mişcării de revoluţie a Conversaţie
Pămîntului?
-Explicaţi cum se formează anotimpurile şi de ce are
loc schimbarea lor pe glob?

În baza Diagramei Venn scrieţi asemănăile şi

deosebirile dintre Mişcarea de rotaţie şi Mişcarea de
revoluţie a Pămîntului.
Diagrama
Venn

Tema pentru Se apreciază elevii cu notele corespunzătoare

acasă -De a învăţa tema „ Mişcarea de revoluţie a
Pămîntului”.