0% au considerat acest document util (0 voturi)
419 vizualizări3 pagini

Manc. Trad. Rom.

Documentul prezintă o serie de mâncăruri tradiționale românești, inclusiv mămăliga, sarmalele, cârnații și cozonacul. De asemenea, oferă rețete tradiționale precum placintele 'poale-n brau' și 'Tașche cu pegmez'.

Încărcat de

Cristina Dutu
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
419 vizualizări3 pagini

Manc. Trad. Rom.

Documentul prezintă o serie de mâncăruri tradiționale românești, inclusiv mămăliga, sarmalele, cârnații și cozonacul. De asemenea, oferă rețete tradiționale precum placintele 'poale-n brau' și 'Tașche cu pegmez'.

Încărcat de

Cristina Dutu
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

MANCARURI TRADITIONALE ROMANESTI

Prin intersectarea culturilor, Bucătăria românească a fost influențată de bucătăria balcanică, de


germană, sârbească, italiană, turcă, și maghiară, dar nu numai, știut fiind faptul că diversitatea
gusturilor și rafinamentul preparatelor din toate țările lumii sunt apreciate de marii
cunoscători ai tradițiilor popoarelor.

Prin formarea sa daco-romană, cultura gastronomică a poporului român a moștenit numeroase


obiceiuri culinare: de la romani vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul inițial al termenului
latin placenta, turcii au adus ciorba de perișoare, grecii musaca, de la bulgari există o largă
varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar șnițelul vine de la austrieci.

Unul dintre feluri de mâncare tipic românești este mămăliga. Aceasta este o fiertură de
făină de porumb, cu sare și uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânză în funcție de
preparatul final obținut. Ea era folosită foarte des în alimentația țăranilor agricultori și a
crescătorilor de animale și înlocuia pâinea care în perioada istorică pre-industrială era obținută
în gospodărie prin prelucrarea manuală. Foarte des în bucătăria românească se folosește
carnea de porc, dar se consumă și carnea de vită, pui, oaie sau miel, precum și carne de vânat.

Praznicele rânduite de Biserică au adus un aport deosebit în cultura gastronomică românească,


aducând o gamă foarte bogată de bucate de sărbătoare. Specifice praznicelor sunt mâncăruri
precum cârnați, caltaboși, piftia, cozonacul, sarmale.

Rețetă tradițională veche: „Tașche cu pegmez" (pacheţele cu gem de prune,


caise sau măceşe)

Rețetă veche dobrogeană: Placintă de brânză fiartă în lapte.

Ca preparate tradiţionale româneşti reamintesc aici mâncarea de gutui din


Muntenia, supa de vişine din Banat, sărmăluţele cu urdă din Moldova şi nu în
ultimul rând ciorba de ardei umpluţi care se face în Ardeal.

De Paşte avem mâncăruri tradiţionale: drob, cozonac şi pască.


Bucataria traditionala romaneasca se mandreste inca din cele mai vechi timpuri cu preparate
culinare deosebite. Romanii,de fapt,sunt recunoscuti pentru ospitalitatea lor( cine nu stie acest
lucru?!) si mai ales pentru minunile pe care le fac in bucatarie. Haideti sa descoperim
impreuna cele mai gustoase bucate romanesti cu care ne mandrim in fata strainilor.

Mamaliguta cu smantana

Dutu Alexandru-Gabriel
Romanii sunt mari consumatori de mamaliga,acest minunat amestec de malai,apa si sare care
se potriveste cam la toate felurile de mancare. Mamaliga nu tine locul painii,dmpotriva e mai
buna ca painea si mult mai gustoasa. Mamaliguta asociata smantanii este un adevarat deliciu
culinar,servit mai ales ca antreu,inainte de felurile principale.

 ”Pomana porcului”

“Pomana porcului” este o combinatie ingenioasa din partile principale ale porcului,dupa ce
acesta a fost sacrificat de [Link] aceste “parti”( ma refer la ceafa,spate,ureche,inima etc)
se face un amestec foarte gustos si se “asezoneaza”cu celebra mamaliguta. Astfel il pomenim
si pe porcul sacrificat si,bineinteles,ne delectam  si cu o mancare delicioasa romaneasca.

  

Fasolea cu ciolan afumat

Nelipsita din meniul traditional,fasolea cu ciolan afumat a devenit deja un brand national.
Spun asta deoarece fasolea cu ciolan este servita cu mult entuziasm de Ziua Nationala a
Romaniei,1 [Link] daca suntem in perioada postului Craciunului.

 Mucenici

Dutu Alexandru-Gabriel
Celebrii mucenici se pregatesc cu multa inspiratie cu ocazia zilei de  9 martie cand sarbatorim
Ziua celor 40 de mucenici din Sevasta. Mucenicii se pot pregati in diferite moduri,fie din aluat
care se coace in cuptor peste care adaugam nuca fie dintr-un aluat care se fierbe si se adauga
nuca,miere sau scortisoara. Si sa nu uitam:toti mucenicii sunt facuti in forma de 8.

 Placinte “poale-n brau”

Cine n-a mancat celebrele placinte moldovenesti,denumite si “poale-n brau” ar trebui sa le


incerce cu prima ocazie. De ce? Pentru ca sunt atat de bune incat nu te mai saturi sa le
mananci. Fie ca le pregatim cu branza dulce sau sarata,placintele “poale-n brau” fac deliciul
celor mici dar si celor mari. Nu veti regreta!

 Cozonac

Cozonacul romanesc este un aliment nelipsit de pe masa romanului ,indiferent de sarbatoare.


De Craciun,Paste,Mosi sau alte sarbatori ,cozonacul nostru ne face cinste si ne uimeste cu
savoarea lui inconfundabila. Cu nuci,stafide,rahat,jeleu(mai nou) sau vanilie,cozonacul
romanesc ramane la loc de cinste in preferintele noastre culinare cat si pe rafturile
magazinelor. 

Dutu Alexandru-Gabriel

S-ar putea să vă placă și