Nuvelele lui Slavici

I. Moara cu noroc :
Rezumat:
Cizmar de meserie , Ghita se saturase sa carpeasca cizmele oamenilor ,mai ales ca
oamenii nici nu se foloseau de beneficiile serviciului. Acesta decide sa se mute cu familia si
soacra la hanul Moara cu noroc ,aflat la o rascruce pe unde treceau turme de porci spre si
dinspre Ineu , loc important pentru afaceri si comert .Ghita devine repede cunoscut de
drumeti , afacerile mergeau bine, porcarii cu apucaturi primitive , banditii , stapanii de turme
alcatuiesc lumea ce se perinda pe la han .
Degradarea umana incepe odata cu aparitia la han a lui Lica Samadaul , un simbol al
raului, despre care Ghita aflase ca este om instarit , tot porcar , dar infricosator , fioros. El i se
prezinta carciumarului cu agresivitate , accentuand faptul ca este periculos , propunandu-i sa-l
informeze despre tot ce se intampla la han.Ghita este coplesit de ganduri negre , pentru ca
simte pericolul care il pandeste daca se supune lui Lica , dar si riscul si mai mare daca il refuza.
Conflictul psihologic se amplifica treptat , pe masura ce Ghita se implica în
afacerile necinstite ale lui Lica . Speriat de atitudinea porcarului, acesta isi cumpara pistoale ,
slugi si caini , spre ingrijorarea Anei , care se instraineaza , impreuna cu copiii , de ursuzul ei
sot .Carciumarul este ingandurat , fiind enervat ca este bruscat din trei parti : pe de-o parte
familia , pe care o dispretuieste , apoi Lica , care trece de toate masurile de siguranta ,si în final
propria lacomie pentru bani . Porcarul intra din ce în ce mai mult în viata lui Ghita , în acelasi
timp pe la han se abat jandarmii de la Ineu ,printre care si Pintea , în care Ghita are incredere si
cantareste serios sa ii spuna acestuia totul despre Lica.
Aproape se Sf.Dumitru, Lica soseste la han impreuna cu Buza-Rupta, cu Saila
Boarul si cu Raut , sta de vorba cu oamenii si intreaba de arendas , luand o camera la han
pentru ca ar avea o vorba cu el . In acea noapte , trezita de latraturile cainilor , Ana il vede
venind la han dinspre Fundureni. Ziua urmatoare Pinteale spune ca arendasul fusese jefuit si
batut, porcarul fiind unul dintre suspecti . Desi se indoia de ce spunea , Ghita sustine ca
Samadaul a stat toata noaptea la han . Procesul arendasului are loc la Ineu . În drum spre
destinatie ,Pintea marturiseste ca a fost tovaras cu Lica , ca au facut nelegiuiri impreuna , ca au
fost inchisi impreuna si ca nu se va lasa pana nu-l va pedepsi pe porcar , zbuciumul interior al
carciumarului devine din ce în ce mai chinuitor. Intr-un scenariu paralel , la han , soseste o
doamna în doliu cu un copil ,pe care Ana o serveste ca pe o clienta obisnuita.
La Ineu , Ghita depune marturie
mincinoasa , el jura ca Lica nu a parasit hanul. Pe drumul de intoarcere , el si Pintea gasesc pe
drum o trasura boiereasca fara cai , pe iarba vad un copil mort , iar spre miezul noptii jandarmii
gasesc cadavrul unei fenei tinere , imbracate în negru si un bici, care era al lui Lica ,Pintea il stia
bine.Totodata , acasa la Buza-Rupta este gasita o parte din argintaria furata de la arendas.Noul
proces are loc la Oradea-Mare si marturiile tuturor conduc catre Buza-Rupta si Saila Boarul care
sunt condamnati pe viata .Si acum Ghita jura stramb si isi compatimeste familia , acceptand, cu
o framantare dureroasa , ca este un ticalos.
Prima intalnire a carcumarului cu Lica este
terifianta , Lica relateaza o poveste despre placerea mortii , destainuindu-i lui Ghita ca cel mai
periculos defect al unui om este slabiciunea pentru o singura femeie. Ghita intelege aluzia la
iubirea se pentru Ana si , ranit , se gandeste ,din nou, sa-l duca pe Lica în fata dreptatii. Una
dintre afacerile celor doi fusese falsificarea banilor .Ghita hotaraste brusc sa-si demaste
partenerul , ia toate bancotele insemnate si se duce cu ele la Pintea , care ii da inapoi bani buni
(chiar mai multi decat trebuia , lacomia carciumarului inca persista) si decide sa-l prinda pe Lica
în flagrant . În saptamana Pastelui , batrana pleaca impreuna cu copii
la rude , iar Ana se incapataneaza sa ramana la han , stricand astfel planurile sotului. Enervat ca
nu-l gaseste singur pe Ghita ,Lica il sfatuieste sa plece undeva si sa-l lase singur cu Ana , ca sa se
poate vindeca de slabiciunea la care porcarul facuse ,precedent , aluzie .Consolandu-se ca un
las , Ghita asculta de Samadau , hotarand sa o sacrifice pe Ana pentru prinderea lui
Lica ,mergand la Pintea ,care se arata foarte surprins de decizia carciumarului. Ana , dezamagita
de atitudinea sotului ei si crezand ca n-o mai iubeste , se arunca în bratele lui Lica, rugandu-l sa
o ia cu el , de rusine .Samadaul o respinge cu indiferenta , sfatuind-o sa se impace cu sotul ei .
Incepe urmarirea lui Lica , Pintea si sluga lui Ghita alearga în urma
lui. Ghita insa vrea sa-si termine socotelile cu Ana si , cu suferinta dar si cu placere , o ucide. Lica
scapa de Pintea si ,ajungand cu Raut la han , isi descarca pistolul în ceafa lui Ghita. Samadaul da
ordine tovarasilor sa jefuiasca hanul si apoi sa-l arda , acesta incercand sa fuga. Insa calul era
obosit de la atata alergatura si incearca sa treaca raul inot , dar nu reuseste , fiind sleit de puteri
. Ca sa nu fie prins de Pintea ,cu un ultim efort ,isi sparge capul în tulpina unui copac.Jandarmul
ii gaseste trupul si , ca sa nu afle nimeni ca Lica ii scapase iar , de data aceasta definitiv , il
arunca în valurile raului .
Finalul peisajului apocaliptic este reprezentat de cuvintele batranei ,care
se intorsese si statea plangand cu lacrimi amare : ,,- Se vede c-au lasat ferestrele deschise[...]
Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat” .

Personaje:
 Ghita: personajul principal al nuvelei ,care se impune prin complexitate , ilustrand
consecintele distrugatoare pe care le are asupra omului setea de bogatie . Om harnic si
cinstit la inceput, el trudeste din greu si cu putin profit pentru fericirea familiei sale .
 Dupa asezarea la Moara cu noroc, actiunile , gesturile si atitudinea lau Ghita scot la
iveala o incertitudine si o nesiguranta primitiva , teama si suspiciunea instalate definitiv
în el de cand intra în cardasie cu Lica. Fricos si las , se afunda tot mai mult în faptele
necistite ale Samadaului , apogeul acestei alunecari reprezentand marturia mincinoasa
de la procese. Dezumanizat de dorinta pentru avutie , el ramane intr-un conflict puternic
cu propria constiinta , incercand sa-si scuze apucaturile si sa-si motiveze faptele gresite.
 Lica: personaj realist, un spirit cinic care exercita asupra celorlaltor personaje o
dominatie fascinanta . Caracterizat direct ca fiind ,,un om de 36 de ani, inalt , uscativ si
supt la fata ,cu mustata lunga,cu ochii mici si verzi si cu spancene dese si impreunate la
mijloc „ , se contureaza inca de la inceput portretul unui on rau si periculos .Satanic si
brutal , el stapaneste si influenteaza toate actiunile celorlalti , crima ,inselaciunea si
furtul sunt cateva dintre fatele pe care acesta la savarseste cu o anume placere .
Nemasuratul sau orgoliu il impinge atât la luarea sub aripa lui pe Ghita numai pentru a
profita de nesigurantele sale , cat si la sinuciderea din final , pentru a nu fi niciodata
prins . Aceasta din urma dovedeste o cruzime iesita din comun si o hotarare de neclintit.
 Ana: personaj realist , sotia cizmarului Ghita , mama a doi copii,care impartaseste
acelasi destin tragic al sotului ei .Portretul fizic simbolizeaza si este în legatura cu fondul
sau moral , care include tandretea , duiosia si compasiunea : ,,Ana era tanara si
frumoasa[...]frageda si subtirica[...],spintena si mladioasa.”. Avand o intuitie sanatoasa ,
ea simte ca Lica este un om rau si primejdios. În acelasi timp , traieste cu un sentiment
de vinovatie ,caci nu l-a ajutat pe Ghita si nu i-a fost mereu alaturi în momentele dificile
prin care trecea de cand se asociase cu Lica. Vesela si vioaie la inceput , ea devine din ce
în ce mai ingrijorata de starea sotului ei .Cu sufletul ranit , Ana se dovedeste la fel de
natanga ca si Ghita , aruncandu-se în bratele Samadaului , în ciuda intuitiei sale
corecte .Sfarsitul acesteia este inevitabil , fiind injunghiata de Ghita ,caruia ii striga cu
disperare „Nu vreau sa mor,Ghita!”.
 Batrana: fiind deschiderea si incheierea nuvelei , batrana soacra reprezinta cel mai
reprezentativ si mai cunoscut personaj din intraga opera. Ea este singura care scapa
nepedepsita , cel putin în mod fizic , din incendiul ce mistuie intregul univers de sat
( arendasul , femeia si copilul în doliu , Buza-Rupta si Saila , Lica, Ghita , Ana), sugestive
fiind cuvintele ei din final : „asa le-a fost dat”.
 Pintea: cel mai de incredere jandarm al lui Ghita , el are un rol important în prinderea
lui Lica , desi nu a putut fi arestat. Avand un trecut murdar , el se dovedeste insa
sufletist, ajutandu-l pe carciumar si uimindu-se de sacrificarea Anei pentru prinderea lui
Lica .
 II. Popa Tanda:

Rezumat:
Trandafir , fiu al unui dascal respectat, care facuse multe studii la scoli vestite ,ajunge
preot în satul sau natal, Butucani , localitate mare , cu oameni harnici si asezati .Insa atitudinea
sa directa , fixista si aspra ii impinge pe localnici sa il reclame la protopop. Trandafir se vede
necoit sa paraseasca satul , fiind mutat la Saraceni , pe Valea Seaca , sat ce isi merita pe deplin
numele, aici oamenii fiind saraci , lenesi si petrecareti.
În prima zi de slujba , la biserica stramba si darapanata din Saraceni se aduna o
multime de enoriasi care sorb pe nesaturate cuvintele preotului, admirandu-l si creand o
impresie ce pare nenaturala în comparatie cu aspectul satesc. Totusi , pe zi ce trece se abat pe
la biserica din ce în ce mai putini oameni, ajungand , dupa cateva saptamani, sa slujeasca doar
pentru Cozonac , clopotarul .
În aceasta situatie, preotul realizeaza ca daca saracenii nu primeau sfaturi
care sa ii ajute sa iasa din situatia lor materiala , si el va fi flamand si singur. Decide sa scimbe
modul de mantuire a colocatarilor si timp de un an umbla toata ziua pe ulite si da pilde celor pe
care ii intalneste. Totusi , vazand ca si-a epuizat cunostintele si ca saracenii nu dadeau atentie
cuvintelor sale , parintele apeleaza la un mijloc mai aspru : batjocura. Acesta incepe sa–si bata
joc de oamenii nespalati , care aveau case neterminate, satenii ferindu-se de el si poreclindu-
l ,,Popa Tanda”. Desi satenii simteau din plin presiunea pusa de Trandafir , situatia lor , si deci si
a preotului , continua sa se degradeze . Manios si incarcat de regrete , Popa Tanada incepe sa
umileasca oamenii si sa-i certe , insa cuvintele se intorc impotriva lui si , saturati de tensiunile
din sat , saracenii il reclama, exact ca si în satul precedent .Preotul este fericit ca în sfarsit va fi
scos din aceasta groaznica localitate,dar de data aceasta episcopia refuza mutarea .
Gospodaria parintelui era la fel de saraca ca a saracenilor, familia sa o ducea rau ,
iar el nu putea face nimic , desi incercase ani de zile sa schimbe ceva . Intr-un moment de
disperare, el cere ajutorul lui Dumnezeu , dar o face cu scepticism , sigur ca divinitatea nu il va
salva. Brusc , macinat de regretele de acasa ,Trandafir se schimba radical ,incepe sa aiba grija de
casa si curtea lui ,sa munceasca, isi ridica nivelul de trai cu ajutorul unor vecini . Acestora incepe
sa le placa gustul banilor castigati prin munca si incep sa confectioneze lucruri si , la randul lor ,
sa se mai imbogateasca. Desi ironizata la inceput , gospodaria frumoasa a lui Popa Tanda
provoaca o urma de invidie tuturor celorlalti sateni , determinandu-i , intr-un mod pasiv , sa
faca ce nu au reusit pildele. Treptat , saracenii devin harnici si alturisti , orasul lor devenind
impunator. În cele din urma , dupa ce timpul trece , parintele este admirat de toti ,
oamenii spunand cu mandrie : ,,Popa este omul lui Dumnezeu!”
Personaje:
 Trandafir: cum personajele nuvelei, în afara de parinte, sunt slab conturate ,
deseori doar mentionate , Popa Tanda devine singurul personaj relevant al
operei , el cumuland caracteristici foarte intesnse pentru a compensa lipsa altor
protagonisti. Principala caracteristica a lui Popa Tanda este o insistenta de
neclintit pentru a-si atinge scopul,care il dezavantajeaza atât în Butucani , cat si
în Saraceni , în ambele cazuri ajungandu-se la reclamatii din partea satenilor.
Desi pare condus de deviza ,,Scopul scuza mijloacele” ,credinta scoasa la iveala în
punctul culminant , desi sceptica , în legatura cu atitudinea sa sufletista si cu
regretele fata de neajunsurile familiei, dovedesc ca implineste cu desavarsire
valorile crestine .

III. Budulea taichii

Rezumat:
Batranul Budulea , am parasit de nevasta , dar mereu vesel , cantaret vestit din satul
Cocorasti la vioara , la fluier si la cimpoi isi crestea singur fiul , pe Mihai , poreclit Hutu. Intrucat
povestitorul si Hutu mergeau la aceeasi scoala , la dascalul Claita , cei doi se imprietenesc si
incep sa se admire unul pe celalalt . La indemnul dascalului , batranul Budulea il trimite pe Hutu
la oras , pentru studii , visand ca el sa devina dascal.
Hutu si naratorul stau în casa Leancai Liuchici si au ca profesor un ungur pe nume
Wondracek. Intrucat meseria de dascal era considerata sfanta , Budulea cel batran este foarte
mandru de fiul sau , vestind peste tot realizarea odorului sau ,gandindu-se , totodata , ca si
mama lui Mihai s-ar bucura de aceasta . Asadar , intr-o zi , cei doi vin la oras si , pentru a-l
anunta pe Hutu ca se va inalni cu mama lui , intra în clasa chiar în timpul orei si , ca intr-o
veritabila comedie , il striga tare si clar „Budulea taichii!” ,porecla care ii va inlocui numele.
Intalnirea lui Hutu ca mama sa a fost plina de emotie , baiatul nu o mai vazuse de la cinci ani.
Desi la inceput nu stia maghiara , Hutu este un baiat silitor si respectos astfel ca
devine elevul favorit al lui Wondracek , care il ia de la Leanca si , spre surprinderea copilului , il
primeste în locuinta lui. Desi face parte dintr-un alt univers , Mihai tine legatura si cu pamantul
din care a rasarit , prezentandu-i dascalului Claita tot ce il invata Wondracek . Exista si dispute:
cand educatorul afla ca profesorul vrea sa il invete latina pe Hutu , ii spune indignat elevului ca
latina este o limba pagana , ce nu trebuie invatata .Totusi , acum cu multe cunostinte , Hutu ii
explica, în seara de Craciun ,ca limba romana este urmasa limbii latine , pe deasupra latina are
si o anumita muzicalitate frumoasa a cuvintelor , astfel reusind sa-si imbuneze mentorul.
Contactul cu Wondracek si cu orasul a produs o expansiune a planurilor de viitor
lae lui Hutu . Nu mai vrea sa fie dascal , ci profesor , sa traiasca o viata ca a lui Wondracek prin
cele mai prestigiose scoli. În aceasta conjunctura „Budulea taichii” se vede nevoit sa se rupa de
viata exterioara si sa invete zi si noapte pentru a-si indeplini visul, de aici si esecul în prima
dragoste , Livia parasindu-l pentru ca nu putea astepta ca Hutu sa-si termine studiile. Interorizat
profund, el pleaca apoi în strainatate.
Lipsa lui Mihai se simte ca un gol abisal în familia Budulea , parintii
iau legatura cu povestitorul , rugandu-l sa trimita o scrisoare baiatului lor ,cu care sa il convinga
sa se intoarca acasa . Aceasta are efect , Hutu se intoarce în tara , lasa de-o parte cariera de
profesor si devine protopop.O ia de sotie pe Mili , fata dascalului Claita.
În cele din urma , naratorul prezinta invitatia la botezul baiatului
lui Hutu , parandu-i bine pentru amicul sau .

Personaje:
 Hutu: personajul principal al nuvelei , al carui destin este urmarit si prezentat.
Potretul fizic al lui Mihai lipseste , deoarece accentul este pus pe trasaturile
morale. Se remarca o seriozitate si o implicare totala în visele sale , el reusind sa
aiba increderea deplina a profesorilor si amicilor. Modest , isi accepta cu
demnitate saracia , fiind ascultator si de ajutor pentru treburile tatalui sau ori
ajutand-o pe Leanca sa reduca din cheltuieli dormind pe jos .Cuviincios si
interiorizat , el isi arata rareori emotiile , revederea cu mama lui , si aceasta
linistita , fiind unul din putinele exemple. Plin de sarguinta si perseverent , Hutu
sudiaza mult , aratandu-si dragostea fata de carte si fata de meseria de invatator.
Desi verticalitatea gandirii este o caracteristica importanta a lui Hutu , extinderea
acesteia lipseste,fiind unul dintre putinele defecte ale personajului principal, el
nu se poate concentra în egala masura pe toate aspectele vietii sale , spre
exemplu esecul sau în prima iubire.
 Budulea cel Batran : tatal lui Hutu , un om deschis si sociabil , foarte vesel în
ciuda unor regrete interioare , dar plat în gandire si laudaros. Totusi , defectele
acestea palesc în comparatie cu grija parinteasca si firea sa comunicativa , fiind
catalogate de cititor ca o forma umoristica . Generozitatea sa este scoasa la
iveala dupa ce Mihai pleaca la oras , un exemplu în acest sens fiind luarea
legaturii cu mama lui Hutu , pentru ca toata familia sa simta bucuria de a avea un
fiu la „scolile cele mari” . Condus de deviza „Mai mult e mai bine” , el nu intelege
ingrijorarea dascalului Claita legata de scolile „latinesti” , toate aceste
caracteristici alcatuind un potret memorabil de tata simpatic.
 Claita : dascalul din satul lui Budulea impresioneaza prin intreaga sa implicare în
destinul lui Hutu , sfatuindu-l si ascultandu-l cu mandrie chiar si dupa ce baiatul
pleaca la oras. Fire sincera , neobosita si generoasa ,pusa în slujba celorlalti , se
preocupa ca Hutu sa ajunga la scoala si il sfatuieste pe tatal Budulea ce sa faca cu
 baiatul sau . Revoltat din pricina limbii latine , el se arata usor de convins cu
argumente bune , uneori practice ( muzicalitatea cuvintelor). Marea sa dorinta
este ca Hutu sa ajute la dezvoltarea culturala a copiilor si satenilor din sat ,
demonstrad si dragostea pentru pamantul natal.
 Wondracek: profesorul lui Hutu , om calculat si drept , sincer , spunand
lucrurilor pe nume : "daca va fi silitor, are sa treaca examenul."Cu un tact
pedagogic exemplar , profesorul are o atitudine exigenta , dar intelege si
situatiile familiale ( il invoieste pe Hutu de la ora pentru a-si vedea mama);
 Naratorul : personaj slab conturat , precum mama lui Hutu sau Leanca , dar
care este mai apropiat de Hutu , fiind prietenul sau cel mai bun . El are un rol
important în intoarcerea lui Mihai în tara , prin intermediul scrisorii , dovedind ca
este altruist ;