Moara cu noroc

Ioan Slavici
Ioan Slavici face parte din Epoca Marilor Clasici , alaturi de Eminescu, Creanga si Caragiale. A scris povesti : ,,Zana Zorilor, ,, Ileana cea sireata, nuvele:,, Budulea Taichii , ,,Popa Tanda, romane:,,Mara etc. Nuvela ,,Moara cu noroc a aparut in 1881, in volumul de debut ,,Novele din popor, reprezentativ pentru viziunea autorului asupra satului. Nuvela este o specie literara a genului epic in proza, mai scurta decat un roman si mai lunga decat o povestire, cu un singur fir narativ,urmarind un conflict unic concentrat; personajele relative putine pun in evidenta evolutia personajului principal ,complex, puternic individualizat. Nuvela apartine realismului clasic. Trasaturi realiste sunt: tema, importanta acordata banului, atitudinea critica fata de anumite aspecte ale societatii( dorinta de inavutire), veridicitatea intamplarilor, verosimilitatea intrigii si a personajelor, personaje tipice in situatii tipice. Tot de realism tine si interesul pentru analiza psihologica, in opera se insista pe gandurile, framantarile, zbuciumul sufletesc ale lui Ghita. Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative, consecintele nefaste, pe care setea de inavutire le are asupra vietii sufletesti a individului, asupra destinului omenesc. La baza ei se afla convingea autorului ca goana dupa bani zdrucina tihna si amaraste viata omului, genereaza numeroase rele, iar in cele din urma duce la pierzanie. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, carciuma numita Moara cu noroc inseamna defapt moara cu ghinion, moara care adduce nenorocirea, pentru ca usurinta castigurilor de aici ascunde abateri etice grave(nelegiuirea si crima). Actiunea se desfasoara pe parcursul uni an, intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sfantul Gheorghe pana la Paste. Nuvela este structurata pe 17 capitole, avand un subiect concentrate cu deschideri bogate. Incipitul nuvelei il constituie sfatul, ce se va dovedi providential, rostit de batrana soacra a lui Ghita, atunci cand afla de intentia ginerelui de a lua in arenda hanul:,, Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba , nu bogatia ci linistea colibei te face fericit. In expozitiune apare descrierea drumului care duce la Moara cu noroc, asezata la rascruce de drumuri, izolata de restul lumii,unde treceau turme de porci spre si dinspre Ineu. Ghita, eroul principal, nemultumit de conditia sa sociala de cizmar modest si sarac,se hotaraste sa ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc. El intentioneaza sa stea aici numai trei ani, sa se puna pe picioare, astfel incat sa lucreze cu zece calfe si sa le dea altora de carpit. La inceput ,treburile merg bine,viata este linistita si prospera si Ghita este multumit seara cand isi numara castigu Intriga. Apariia lui Lic Smdul la Moara cu noroc, un personaj ciudat, carismatic, eful porcarilor i al turmelor de porci din mprejurimi, tulbur echilibrul familiei. Personajul este portretizat de narator: Lic, un om ca de treizeci i ase de ani, nalt, usciv i supt la fa, cu mustaa lung, cu ochii mici i verzi i cu sprncenele dese mpreunate la mijloc. Lic era porcar, ns dintre cei care poart cma subire i alb ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint i bici de carmajin [...]". Orgoliul lui Lic e unul de stpn care nu doar i subordoneaz oamenii, dar se substituie destinului lor. Lic i impune nc de la nceput regulile: Eu sunt Lic Smdul... Multe se zic despre mine, multe vor fi adevrate i multe scornite. [...] Eu voiesc s tiu totdeauna cine umbl pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice i cine ce face, i voiesc ca nimeni n afar de mine s nu tie. Cred c ne-am neles!". Ana, nevasta lui Ghi, intuiete c Lic este un om ru i primejdios". Cu toate c i d seama c Lic reprezint un pericol pentru el i familia lui, Ghi nu se poate sustrage influenei malefice pe care acesta o exercit asupra lui, i nici tentaiei mbogirii. Desfasurarea actiunii. Mai nti, Ghi i ia toate msurile de aprare mpotriva lui Lic: merge la Arad s-i cumpere dou pistoale, i ia doi cini pe care i asmute mpotriva turmelor de porci i angajeaz nc o slug, pe Mari, un ungur nalt ca un brad". ns din momentul apariiei lui Lic, ncepe procesul iremediabil de nstrinare a lui Ghi fa de familie, proces analizat cu miestrie de Slavici. Devine de tot ursuz", se aprindea pentru oriice lucru de nimic", nu mai zmbea ca mai nainte, ci rdea cu hohot, nct i venea s te sperii de el, iar cnd se mai juca, rar, cu Ana, i pierdea repede cumptul i-i lsa urme vinete pe bra. Devine mohort, violent, i plac jocurile crude, primejdioase, are gesturi de brutalitate neneleas fa de Ana pe care o ocrotise pn atunci, se poart brutal cu cei mici. La un moment dat, Ghi ajunge s regrete c are familie i

copii, pentru c nu-i poate asuma total riscul mbogirii alturi de Lic. Stapanit de setea de bani,Ghita se indeparteaza de familia sa,fiind din ce in ce mai mult manevrat de Lica,devenindu-i complice si partas in afacerile sale necurate.Se gandeste la un moment dat sa paraseasca hanul,aceasta fiind unica solutie de a ramane un om cinsit,dar lacomia pentru bani il face sa nu mai poata sa se retraga din incurcaturile in care intrase. Jefuirea unui arendas,si uciderea femeii in negru care au avut loc in preajma hanului,il fac sa depinda definitiv de Lica,devenind complicele acestuia la aceasta crima,prin faptul ca depune marturie mincinoasa in fata justitiei. Cand Buza-Rupta si Saila sunt condamnati,Ghita este convins ca acestia sunt nevinovati,dar nu le ia apararea pentru ca nu putea sa se puna in primejdie de dragul altora,caci avea nevasta si copii. Se hotaraste sa ia legatura cu Pintea pentru a-l denunta pe Lica,insa patima aurului usor castigat il fac sa renunte, chiar daca il ameninta pe Lica,spunandu-i si daca te-as da eu de gol. Lica insa riposteaza cu sange rece,convingandu-l ca nu are de ales pentru ca oricare ar fi tradatorul,tot ii frang eu gatul. De acum prabusirea lui Ghita este inevitabila,Lica devine un obisnuit in casa lui Ghita si chiar il forteaza sa ii dea nevasta. Ghita se lasa in voia hazardului,tensiunea dramatica urca treptat spre punctul culminant, faptele desfasurandu-se cu o repeziciune uluitoare. Punctul culminant: Ghi ajunge pe ultima treapt a degradrii morale n momentul n care, orbit de furie i dispus s fac orice pentru a se rzbuna pe Lic, i arunc soia, la srbtorile Patelui, drept momeal, n braele Smdului. Sper pn n ultimul moment ca se va produce o minune i c soia va rezista influenei malefice a acestuia. Dezgustat ns de laitatea lui Ghi, care se nstrinase de ea i de ntreaga familie, ntr-un gest de rzbunare, Ana i se druiete lui Lic deoarece, n ciuda nelegiuirilor comise, Lic e om", pe cnd Ghi nu e dect muiere mbrcat n haine brbteti". Dndu-i seama c soia l-a nelat, Ghi o ucide pe Ana. La rndul lui, Ghi este ucis de Ru, din ordinul lui Lic. Deznodamantul. Un incendiu teribil mistuie crciuma de la Moara cu noroc n noaptea de Pati i singurele personaje care supravieuiesc sunt btrna i copiii, fiinele cu adevrat morale i inocente din carte. Nuvela se ncheie n mod simetric cu nceputul, prin vorbele btrnei care pune ntmplrile pe seama destinului necrutor: Simeam eu c nu are s ias bine; dar aa le-a fost dat". Personajele lui Slavici sunt bine conturate, veridice, rotunde, fiind rezultate ale propriilor fapte, actiuni si ganduri, actionand liber, neconstranse decat de forta destinului. Personajul asupra caruia focalizeaza lentila moralista a lui Slavici este Ghita,care,impreuna cu sotia sa, Ana si Lica Samadaul formeaza triunghiul nefericirii. In conturarea protagonistului se reunesc doua perspective esentiale: realismul psihologic (evolutia personajului) si clasicismul (viziunea de ansamblu care priveste destinele personajelor), rezultatul fiind un personaj individualizat. Este urmarita decaderea omului care isi paraseste mediul natal in cautarea bogatiei, a aceluia care din bun gospodar se transforma in impatimit de bani, pentru care e gata sa renunte la valorile morale, refuzand sa vada ca de fapt, bogatia lui era linistea colibei. Indepartearea de nevasta, copii, il fac sa se trezeasca singur, coplesit de regrete, de sete de razbunare, de manie, sentimente care, inevitabil ,duc la crima. Aceste stari au fost induse de Lica Samadaul, personaj demonic, aflat in relatie de dependenta cu Ghita, conducandu-l pe acesta pe drumul pierzaniei. Ana,care era prea tanara, prea asezata,prea blanda, reprezinta un personaj-barometru fata de atitudinea lui Ghita, ea fiind sensibila la modificarile starii acestuia si evoluand paralel cu el in directia nefasta. Perspectiva narativa este obiectiva, naratiunea realizandu-se la persoana a III-a de catre un narator omniscient si omniprezent. Modalitatile de expunere sunt folosite variat, pentru a sugera gama variata de stari si pentru a focaliza asupra aspectelor care intereseaza. Oralitatea stilului este data prin impresia de spunere si de spontaneitate a textului. Se realizeaza prin: dialog care da dinamism textului; expresii si cuvinte populare - daca e vorba.., muiere; arhaisme- samadau, arendas;prin imagini vizuale (prin descrierea hanului si a imprejurarilor) si simboluri (fereastra- trecerea dintr-un timp in altul, moara- loc deschis invaziei raului, crucile- aducatoare de nenorociri, focul- purifica, apa- face ca totul sa se dea uitarii).