Moara cu Noroc

-argumentare nuvela-
Nuvela este o specie a genului epic in proza, cu un singur fir narativ, cu un
numar mediu de persoanaje, cuprinsa ca dimensiune intre povestire si roman avand un
conflict concentrat, construita, de obicei, in jurul unui personaj principal.
Naratorul este de regula extradiegetic cu naratiune la pers a III-a, perspectiva
narativa preferata fiind cea auctoriala. Viziunea narativa este din afara ceea ce ii
confera acestuia un ascendent asupra universului fictional.
In ceea ce priveste diegeza, actiunea de desfasoara intr-un singur plan narativ,
coordonatele temporale si spatiale fiind bine determinate.
Discursul narativ este riguros organizat pe momentele subiectului sau pe capitole.
In functie de curentul literar in care se incadreaza nuvelele pot fi: clasice,
romantice, realiste, naturaliste iar in functie de temele abordate acestea pot fi: istorice,
psihologice, fantastice, filozofice.
Moara cu noroc capodopera a creatiei lui !lavici, publicata in anul "##" in
volumul Novele din popor este o nuvela psihologica deoarece intruneste toate
caracteristicile nuvelei la care se adauga dimensiunea psi$ologica cu elementele
specifice: conflictul de natura interioara, introspectia, analiza psihologica. !lavici
construieste o opera literara bazata pe cunoasterea sufletului omenesc.
%naliza psi$ologica presupune investigarea si dezvaluirea de catre narator,
cititorului a crizelor de constiinta si a framantarilor iar introspectia presupune faptul ca
personajul isi analizeaza viata psi$ica prin observarea fenomenelor propriei constiinte si
interpretarea lor.
!e remarca faptul ca !lavici s-a inspirat din realitatile sociale ale sec al "&-lea,
nuvela reprezentand o freasca sociala in care e precizat modul de viata al oamenilor din
societatea ardeleneasca. 'oordonatele diegezei sunt foarte bine precizate pentru ca
evenimentele se desfasoara undeva aproape de satul (undureni si de targul de la Ineu. De
asemenea sunt evocate si alte localitati cum ar fi %rad si )radea.
Dupa obiceiurile si mentalitatile prezentate in nuvela deducem ca evenimentele se
petrec undeva in a *-a jumatate a secolului al "&-lea intre * coordonate temporale cu
semnificatie religioasa: de la !f +$eorg$e pana anul urmator in!ambata Mare a ,astelui.
Tema nuvelei prezinta dezumanizarea individului sub influenta nefasta a banului.
Titlul Moara cu noroc este simbolic, contine un topos, $anul, care dezvolta
multiple semnificatii: poate fi un spatiu al petrecerii, al rememorarii sau un spatiu
malefic. - un titlu antifraza, evident ironic deoarece creeaza o anume asteptare care nu va
fi confirmata in naratiune si nu se dovedeste a fi cu noroc pentru +$ita si %na.
'a in orice nuvela actiunea se desfasoara intr-un singur plan narativ, discursul
fiind bine organizat pe momentele subiectului.
In expozitiune +$ita, nemultumit de conditia sa sociala de cizmar sarac se
$otaraste sa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc impotriva sfaturilor soacrei sale.
) vreme afacerile ii merg bine, iar pentru +$ita viata este linistita si prospera.
Intriga incepe odata cu aparitia lui .ica !amadaul, seful porcarilor din acel tinut,
care tulbura ec$ilibrul familiei. Din momentul aparitiei acestuia incepe procesul
instrainarii lui +$ita fata de %na.
,e durata desfasurarii actiunii se prezinta evenimentele care au marcat destinul
lui +$ita si a familiei sale. !tapanit de setea pentru bani, +$ita incepe sa regrete ca are
familie si copii. /efuirea unui arendas si uciderea femeii in negru care au avut loc in
preajma $anului, il fac pe +$ita sa depinda definitiv de .ica, devenind complicele
acestuia la crima prin faptul ca a depus marturie mincinoasa in fata justitiei.
Punctul culminat il constituie momentul cand +$ita, turbat de gelozie, ii vede pe
%na si pe .ica cuprinsi de focul dragostei si vrea sa se razbune. +$ita se duce la
jandarmul ,intea, fost $ot si tovaras a lui .ica sa-i ofere probe de vinovatie ale
!amadaului. Dezgustata de lasitatea sotului care se indepartase de familie, %na i se
daruieste lui +$ita.
Deznodamantul este tragic. %tunci cand +$ita ajunge acasa si realizeaza ce s-a
intamplat, o ucide pe %na iar el la randul sau e ucis din ordinul lui .ica. In final un
incendiu mistuie carciuma iar pentru ca nu cadea de viu in mainile lui ,intea, .ica se
sinucide. !ingurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si cei * copii.
Nuvela este structurata pe "0 capitole, capitolul I, incipitul de tip prolog, finalul
fiind de tip epilog.
Inicipitul si finalul se afla in raport de simetrie deoarce actiunea este incadrata de
vorbele batranei, care devine un personajal-reflector adica purtatorul de cuvant al
naratorului. In cuvintele omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu
bogatia ci linistea colibei tale te face fericit batrana vorbeste despre cumpatare si
ec$ilibru. (inalul este unul de tip inc$is, tragic, imaginea finala fiind tot cea a batranei cu
cei * copii care scapa de parjolul de la moara cu noroc deoarece ea este simbolul
intelepciunii iar cei * copii sunt inocenti, nu au nici o vina. 'uvintele !imteam eu ca nu
are sa iasa bine: dar asa le-a fost data asaza totul sub semnul destinului implacabil.
Perspectiva narativa este prezentata de naratorul omniscient si omniprezent, la
pers a III-a. Naratorul extradiegetic nu e total obiectiv pt ca intervine adesea prin scurte
comentarii in caracterizarea personajului. Naratiunea este obiectiva iar vizunea este
din afara.
Datorita faptului ca avem de-aface cu o nuvela accentul cade pe comple1itatea
personajelor : +$ita - protagonistul, .ica - antagonistul construit din lumini si umbre,
%na - personajul secundar si batrana personaj episodic.
,ersonajul asupra caruia se focalizeaza !lavici este +$ita care impreuna cu sotia
sa, %na si cu .ica formeaza triung$iul nefericirii. Deoarece este o nuvela psi$ologica
focalizarea este interna si este favorabila analizei psi$ologice.
'onflictele sunt numeroase si puternice. -1ista un conflict e1terior intre +$ita si
.ica care genereaza un puternic conflict interior: in constiinta lui +$ita se duce o
adevarata lupta intre fondul lui cinstit si dorinta de imbogatire. 2raieste de asemenea
sentimente contradictorii: isi iubeste familia dar ajunge sa o considere o povara. ,e %na o
arunca in brate lui .ica dintr-un orgoliu ranit si din dorinta de razbunare.
In jurul lui +$ita se invarte toata actiunea. -l este un personaj rotund, comple1
care parcurge un traseu marcat de e1itari si framantari sufletesti.
,ortretul personajului se construieste in mare parte prin intermediul caracterizarii
indirecte la care se adauga autocaracterizarea, caracterizarea directa si monologul.
In primele capitole barbatul este prezentat ca fiind un barbat energic, $arnic si
dornic de sc$imbare. ,e parcursul desfasurarii actiunii, +$ita cade in procesul
dezumanizarii luand parte la toate faptele necinstite ale !amadaului.
-roul este infatisat in diferite ipostaze si situatii: stapanit de dragoste pentru sotie
si copiii sai, stapanit de groaza fata de .ica, dar si de dorinta apriga de a-l infrunta si a-l
inlatura din cale.
!tilul nuvelei este sobru, concis. .imbajul personajelor se incadreaza in regiunea
ardeleneasca. Intelesul moralizator al nuvelei este sustinut prin zicale si proverbe sau prin
replicile rostite de batrana in incipit si final.
)pera Moara cu noroc de I. !lavici este o nuvela ps$i$ologica deoarce are toate
trasaturile acestei specii. 3""405