CARACTERIZAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL

- Definiția personajului
- Clasificare -

VITORIA LIPAN
- PERSONAJ TIP PENTRU OMUL SIMPLU , DIN SPAȚIUL RURAL , ANCORAT ÎN
CREDINȚE ȘI TRADIȚII STRĂVECHI, DAR CU O MARE PUTERE DE CARACTER,
AȘA CUM SUNT MUNTENII, CONFRUNTAȚI CU NATURA OSTILĂ , RESPECTIV
MUNTENCELE RĂMASE VĂDUVE ÎNAINTE DE VREME

STATUT SOCIAL:
- Tipul muntencei păstrătoare de tradiții
- În absența soțului, organizează singură gospodăria, impunând o bună rânduială
pentru Gheorghiță, Minodora și argatul Mitrea
- După înmormântarea lui Nechifor și împlinirea tradiției prin parastase de
pomenire a celui trecut în neființă, Vitoria se întoarce la Măgura Tarcăului să reia
totul de unde a fost lăsat locul lui Nechifor fiind preluat de către fiu

Vitoria Lipan este o munteanca din Magura Tarcaului, soția unui oier, Nechifor Lipan cu
care are 2 copii, Minodora si Gheorghita și cu care au întemeiat o gospodarie. Acesta
inițial a avut 7 copii, dar 5 au murit de diferite boli.
După moartea soțului apare ca o certitudine ca aceasta devine vaduva.

STATUT PSIHOLOGIC -
- Fire profundă, meditativă, nu îți dezvăluie gândurile și tăinuiește bănuielile pe care
i le provoacă semnele din vis că lui Nechifor i s-a întâmplat ceva rău;
- Misterioasă, le ascunde necunoscuților întâlniți scopul călătoriei spre Dorna
- Fire aprigă și hotărâtă, îi provoacă pe Ilie Cuțui și Calistrat Bogza să-și dezvăluie
faptele
- afișează o persoana puternica și o fire introvertita ghidandu-se în viața după
proverbul ,,cine vorbește mult,știe puțin”.
Este o femeie curajoasa cu un simt al intuiției foarte dezvoltat. Ştiind că destinului nu i te
poţi împotrivi, se supune, ca toţi muntenii, legilor nescrise şi se zbate să respecte
rânduielile străvechi.

STATUL MORAL
- Spirit justițiar, urmărește să restabilească dreptatea
ARE O MULȚIME DE CALITĂȚI , FIIND INTELIGENTA , AMBITIOASA , CREDINCIOASA ,
DAR SI FOARTE SUPERSTITIOASA SI ÎNTR-O OARECARE MASURA RAZBUNATOARE ,
DEOARECE DORESTE CA UCIGASII SOTULUI EI SA FIE PEDEPSITI.

Victoria este o reprezentantă a acestei lumi arhaice, aproape mitice, cu legi nescrise.
Din punct de vedere social, este o femeie simpla, nu știe carte și nu prea a ieșit în lume
de când s a căsătorit cu Nechifor.
Numele Victoria semnifica biruință și prefigureaza finalul drumului sau.

TRĂSĂTURI / CITATE / scene COMENTATE

CITATE TRĂSĂTURI MIJLOACE DE

CARACTERIZARE

,,cine vorbește mult, știe introvertită indirect prin vorbe

puțin’’

,,Umilintă și cu fruntea modestă Caracterizare directa de

plecată” catre narator

Ridicand ochii și clipind , Atenta la detalii Caracterizarea indirecta ,

Vitoriei i se paru ca brazii prin comportament
sunt mai negri decât de
obicei.
,,Cu ochi caprui, aprigi și Frumusețe,Tânăra, Aprigă, Caracterizare directă de
încă tineri care erau duși către narator
departe”

"era bănuitoare ca orice Atentă la ce se întâmplă în Caracterizarea indirectă,

femeie și deprinsă să jurul ei prin comportament
răsară la orice înțepătură"

,,n-am să mai am hodină ambițioasă Caracterizare

cum n-are pârâul Tarcăului, indirectă, prin vorbe
pân’ ce l-oi găsi pe
Nechifor Lipan”
,,ochii Vitoriei se întristară credincioasă Caracterizare indirectă prin
și se întoarsă cătră răsărit fapte
la icoane. Făcând trei cruci
femeia saluta pe sfinți’’

,,Mama asta trebuie să fie Are abilități ieșite din Caracterizare directă de
fărmăcătoare” comun către Ghiță

"eu te cetesc pe tine,măcar inteligentă Caracterizarea indirectă,

că nu știu carte" prin comportament

,,se uita numai cu suparare

si i-au crescut tepi de
aricioaica,,

,,ea era plina de ganduri, de ganditoare,trista

patima si de durere,,

‘’Ce ți-a dat Dumnezeu,nu credincioasă Caracterizare indirectă prin

poți împrumuta’’ vorbe

“In noaptea asta, catra zori,

a avut cel dintai semn, in
vis, care a impuns-o in
inima si-a tulburat-o si mai
mult.Se facea ca vede pe
Nechifor Lipan calare, cu
spatele intors catre ea,
trecand spre asfintit o
revarsare ape.”

“Vitoria se uita ascuțit și cu iubitoare caracterizare indirectă prin

îndarjire căci era dragostea gesturi
ei de douăzeci și mai bine
de ani”

’’Femeia asta trebuie să fie misterioasă Caracterizare directă de

de pe altă lume,cele de la către alte personaje
noi sunt mai prietenoase;
taie cu vorba nu cu
baltagul’’

ELEMENTE DE CONȚINUT/DE CONSTRUCȚIE/ LIMBAJ:

- Acțiunea este împărțit pe 16 capitole și cuprinde 3 parti I.Constatarea absenței și
pregătirile de drum ;II. Căutarea soțului dispărut ;3.găsirea lui Nechifor Lipan,
înmormântarea acestuia. pedepsirea ucigașilor.
- Prima parte (capitolele I - VI) cuprinde framantarile Vitoriei și pregătirile pentru
călătorie.
- Incipitul romanului: legenda pe care o spunea Nechifor Lipan la nunți și botezuri
despre împărțirea lumii și ocupațiile acestora. Pentru că muntenii au ajuns ultimii
la Împărăția Domnului au rămas tot sus în munți cu oile și aveau femei frumoase
și iubețe.
- În expozițiune se prezintă satul Măgura Tarcăului, portretul fizic al Vitoriei Lipan
("părul castaniu", "ochi căprui aprigi",”avea o frumusete neobisnuita in
privire”)care toarce pe prispă și se gândește la întârzierea soțului plecat la Dorna
să cumpere niște oi.

- Aceasta îl visează pe Nechifor trecând o revărsare de ape călare spre asfințit cu

spatele către ea. Acest vis poate simboliza moartea, Vitoria crezând în superstiții.
La fel și cântarea cocoșului întors pe prispă poate sugera plecarea lui Vitoria și
Gheorghiță de acasă. Totodată cuprinde și pregătirile de plecare. Vitoria postește
12 vineri, se roagă Icoana făcătoare de minuni sf. Ana
- Conflictul:
Principalul conflict al romanului este cel dintre Vitoria Lipan și cei doi ucigași ai
soțului ei,aflând adevărul și demascându-i pe ucigași în fața autorităților.La
începutul romanului,Vitoria trăiește un conflict interior cauzat de dispariția lui
Nechifor Lipan ,,dragostea ei de douăzeci și mai bine de ani.’’
Aceasta pornește în căutarea soțului ei pentru a face dreptate și pentru ca
să-l înmormânteze creștinește. De asemenea,este prezent un conflict între tradiție
și inovație,între lumea arhaică,pastorală și modernitatea care începe să pătrundă
în satul muntenilor.
- Mijloace de caracterizare : directe- de către narator-realizează un portret fizic
printr-o serie de epitete se insistă asupra ochilor, oglinda sufletului: (Ochii ei
căprui în care parcă se răsfrânge lumina castanie a părului; acei ochi aprigi și încă
tineri căutau zări necunoscute)
- De către alte personaje deși este o femeie simplă ce nu a ieșit niciodată din satul
ei , prezența sa impune respect: (Mama asta trebuie să fie fermecatoare;cunoaste
gandul omului)
- Indirecte are o capacitate extraordinară de a iubi , în calitate de mamă îndrumă
pașii fiului ei , este ocrotitoare și caldă:( Vitoria îl primi cu mare bucurie și îl sărută
pe amândoi obrajii)
- Este o femeie foarte ordonată având grijă să pune toate la locul lor prin
gospodărie înainte de plecare
- Își iubește soțul ca în tinerețe, este credincioasă și respectă obiceiurile
strămoșești
- Are o atitudine aspră față de fiica sa Minodora pe care vrea să o crească în
respect față de tradiție:(îți arăt eu ție coc, valt și bluză)
Victoria este caracterizată , în plan afectiv, de dragostea față de soțul ei, pe care îl iubea
ca la început, deși aveau acum copii mari. Chiar dacă, pe parcurs, mai apăruse conflicte
acestea erau trecătoare și Nechifor se întorcea de fiecare data la ea "ca la apa cea bună"
Dialogurile și relație cu alte personaje evidențiază, de asemenea, o bună cunoaștere a
sufletului omenesc, o logica impecabilă si o autentică vocație de detectiv.
Pe lângă caracterizare directă și indirectă mijloacele artistice ale introspectiei
psihologice, labirintul interior, memoria afectivă, credințele strămoșești, mentalitatea
acestora, care determina faptele, vorbele și atitudinea eroinei, construind un caracter
complex prin profunzimea trăirilor.
- incipit/final in prolog regasim o parabola despre modul dur de viata al muntenilor ,
deoarece au întârziat la intalnirea cu Dumnezeu , muntenilor le-a fost data o viața
aspră și grea , dar au primit generozitatea , iubirii și un caracter ferm.
- În final regasim ritualul reluării vieții firești , Vitoria vorbește despre continuitatea
vieții după aceleași tradiții ,dar într-un alt mod , urmând să își asume destinul
aspru de vaduva.
- Astfel ne dăm seama , ca epilogul este în raport de simetrie cu prologul , prin
destinul oamenilor de la munte , regăsit în ceea ce o privește pe Vitoria.

RELAȚIA DINTRE DOUĂ PERSONAJE

Cu inteligență ei remarcabilă, Vitoria reconstituie desfășurarea crimei pe care o povestește la

praznic, pentru a observa reacția criminalilor și ai determina să se demaște.
Uimit de faptul ca Vitoria, cu intuiția ei de mama îi ghicește gândurile, fiul consideră
"fermecătoare" adică vrăjitoare. Prin aceasta călătorie Victoria încearcă să îl transforme în
bărbat. Inițierea sa se desăvârșește atunci când acesta răzbuna moartea tatălui său.
Mama și fiul acționează împreună într-o coordonare aproape perfectă și par sa se completeze
unul pe celălalt.

STATUT SOCIAL /PSIHOLOGIC/MORAL AL PERSONAJE

GHEORGHIȚĂ: Din punct de vedere social, Gheorghita este fiu de oier instarit, iar acesta
nu-si schimba statutul pe tot parcursul romanului.
DIN PUNCT DE VEDERE MORAL , GHEORGHITA INTRUPEAZA TIPUL COPILULUI
RESPECTUOS , ASCULTĂTOR ,INITIINDU-SE ULTERIOR ÎN VIAȚA DE BĂRBAT AL
FAMILIEI .
Din punct de vedere psihologic, el intruchipeaza tipul tanarului in formare a cărei
personalitate se slefuieste prin intermediul calatoriei initiatice parcurse.

EVOLUȚIA RELAȚIEI
O scena semnificativă a acestei opere este cea în care Vitoria Găsește trupul soțului sau
intr-o rapa.Acesta scena are rolul de a evidenția devotamentul femeii față de bărbatul sau
*și înțelepciunea de care da dovada in astfel de situație,reusind sa isi pastreze calmul
pentru a nu face rău nici lui Gheorghita . Mai mult decat atat, coborarea in rapa permite o
analogie cu coborârea în infern făcând trimitere la mitul Isis și Osiris. De asemenea , în
ceea ce privește pe Gheorghita ,secventa este deosebit de sugestiva, deoarece , lasat sa
vegheze osemintele tatalui sau peste noapte este obligat practic sa se maturizeze rapid.

O altă scenă semnificativă o reprezintă praznicul organizat de către Vitoria,la care

participă și cei doi criminali. Personajul principal feminin îi organizează lui Nechifor
praznicul imitându-i și pe cei doi criminali. În încercarea de a-i da de gol, aceasta le
adresează o multitudine de întrebări,punându-i în dificultate. Mai mult decât atât, aceasta
povestește cum crede ca ar fi fost omorât Nechifor, moment în care Calistrat Bogza
cedează nervos, devenind violent. Vitoria îi face semn lui Gheorghita să îl omoare pe
criminal, iar aceasta simțind că îi este sfârșitul, mărturisește fapta celor doi, celălalt fiind
dat pe mâna politiei.

ELEMENTE DE CONȚINUT/DE CONSTRUCȚIE/ LIMBAJ:

- Acțiune
- Conflict:Principalul conflict al romanului este dintre
- Mijloace de caracterizare:indirect de către narator prin faptele
sale,autocaracterizare dar mai este caracterizat și de către alte personaje,portretul
fizic fiind realizat de către narator,“Gheorghita
era un flacau sprancenat
s-avea ochii ei“, “zambet frumos, ca de fata“,prin relația sa cu alte
personaje,se evidențiază câteva trăsături specifice
varstei,interiorizarea,sensibilitatea,inteligenta,modestia si supunerea la deciziile
Vitoriei
- incipit/final
Incipitul deschide romanul pe un ton liturgic, preluând parcă misiunea de a continua
textul biblic al Genezei si de a dezvălui întâmplările care au urmat la crearea lumii:
“Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială și semn fiecărui neam”
Finalul operei prezintă ieșirea personajului principal din împărăția morții și reluarea
ritmurilor firești ale existenței. Mandatul justițiar al Vitoriei s-a împlinit, ritualul integrării
cosmice a celui dispărut s-a finalizat, deci viața poate să meargă înainte în familia
Lipanilor, condusă acum de Gheorghiță. Putem observa că finalul intră în raport de
simetrie cu incipitul, prin destinul exponentului exemplar al oamenilor de la munte,
Vitoria.