Baltagul (Romanul obiectiv, mitic, tradițional)

Mihail Sadoveanu
SCHIȚA ANALIZEI
1.Încadrare
Roman tradițional:
-expresie a vieţii satului românesc, a universului rural
-ţăranul- „ principalul meu erou” ( Sadoveanu)
-valorifică tradiții românești: oierit, sărbători, etc.
-puternic înrădăcinat în credința creștină a poporului dar și în obiceiurile precreștine (vizita la baba Maranda)
Roman mitic:
-zugrăveşte o civilizaţie veche pastorală
-valorifică mituri precum cel al transhumanței (Miorița) sau cel al coborârii în Infern (Isis și Osiris)
Roman realist, obiectiv:
-narator obiectiv, omniscient, neimplicat
-narațiunea la persoana a III-a
-realismul descrierilor
-tehnica detaliilor
-elementele reale de cronotop (Bistrița, Vatra Dornei)
-legătura care se stabilește între mediu și personaje
2. Tema
-condiția muntenilor ancorați într-o societate pastorală arhaică
-viaţa şi moartea într-un spaţiu specific tradiţional
-călătoria- iniţiere şi cunoaştere pt. Gheorghiţă şi refacerea echilibrului prin răzbunarea morţii soțului
Secvența 1– povestea din incipit spusă de Nechifor la toate cumetriile surprinde câte ceva din specificul muntenilor: fără multe
înzestrări inative, însă cu inimă veselă și cu neveste iubețe
Secvența 2– noaptea petrecută de Gheorghiță lângă trupul tatălui contribuie la maturizarea acestuia
Viziunea despre lume– profund tradițională
3. Elemente de structură
Titlul Perspectiva narativă
-baltagul este arma crimei, iniţial o unealtă de lucru -naraţiunea la persoana a III- a
-obiect însuşit de răufăcători dar recuperat de erou -narator omniscient
-semn al răzbunării -cunoaşte totul despre personajele sale, se caracterizează prin obiectivitate
-denotă ceva din hotărârea și dârzenia muntenilor
Construcţia subiectului
-expoziţiune- satul Măgura Tarcăului, familia Lipan: Nechifor plecase la Dorna să vândă şi să cumpere oi, Vitoria- neliniştită de
întârzierea lui, Gheroghiţă- chemat de la stână
-intriga- lipsa mare a soțului de acasă și hotărârea Vitoriei de a pleca în căutarea lui Lipan
desfăşurarea acţiunii: pregătirile pentru drum, călătoria la Piatra pt. a anunţa autorităţile de dispariţia soţului, călătoria la Mănăstirea
Bistriţa: închinarea şi spovedania, călătoria explorativă cu un traseu labirintic: Bicaz- Călugăreni- Fărcaşa- Borca şi Cruci- Vatra Dornei şi
Broşteni- Borca- Subasa- Suha. Între ultimele sate cadavrul este regăsit- pregătirea pentru înmormântare.
-punct culminant- intens dramatism- în faţa celor adunaţi Vitoria reconstituie traseul soţului dispărut, spre disperarea criminalilor
aflaţi de faţă. -pedepsirea vinovaţilor: Cuţui moare răpus de baltag şi câine iar Bogza e arestat
4. Statutul personajelor
Vitoria Lipan Nechifor
-personaj principal -erou absent
-figură reprezentativă pentru locuitorii munteni -în jurul lui se învârte toată acțiunea
-„exponent al speței” (G. Călinescu) țăranului -tipul munteanului, stăpân al naturii, om cu „inima ușoară și blândă”, căruia
român îi plăcea să petreacă și să binedispună lumea la nunți
-reflectă imaginea ciobanașului din balada populară „Miorița”
5. Trăsături
Portret fizic esenţializat:
-aproape 40 de ani, ochi căprui, gene lungi, părul castaniu -„frumuseţe neobişnuită în privire” – forţă interioară, inteligenţă
-privirea îi era „dusă departe”- zbucium sufletesc=) frumuseţe sobră
Portret moral- 3 ipostaze:
A.ţărancă:
-femeie energică şi hotărâtă -harnică şi pricepută în gospodărie
-apără semnele şi rânduielile vechi, religioasă -are un simţ practic, plină de prevedere- înţelege absenţa soţului
-fermitate- organizează cu tact gospodăria la plecare -inteligentă, se descurcă atunci când iese din spaţiul munţilor prima dată
-are o logică bazată pe raţiune, descoperă ucigaşii
-capacitate de analiză psihologică, abilitate de a se preface, diplomaţie- scena demascării
B.soţie:
-iubire- caracterizare directă: „ abia acum înţelegea că dragostea ei se păstrase ca-n tinereţe”
credincioşie: caract. directă: „ n-am să mai am hodină cum n-are pârâul Tarcăului pân ce l-oi găsi pe Nechifor Lipan”)
-devotament: „ dac-a intrat el pe celălalt tărâm, oi intra şi eu după dânsul”
C.mamă:
-asprime față de Minodora care nu avea voie cu băieți, coc, bluză și vals
-veghează cu străşnicie la educaţia copiilor- legile morale nescrise -mentor pentru maturizarea lui Gheorghiţă