1.Încadrare Roman tradițional: expresie a vieţii satului românesc, a universului rural ţăranul- „ principalul meu erou” ( Sadoveanu) valorifică tradiții românești: oierit, sărbători, etc. puternic înrădăcinat în credința creștină a poporului dar și în obiceiurile precreștine (vizita la baba Maranda) Roman mitic: zugrăveşte o civilizaţie veche pastorală valorifică mituri precum cel al transhumanței (Miorița) sau cel al coborârii în Infern (Isis și Osiris) Roman realist, obiectiv: narator obiectiv, omniscient, neimplicat narațiunea la persoana a III-a realismul descrierilor tehnica detaliilor elementele reale de cronotop (Bistrița, Vatra Dornei) legătura care se stabilește între mediu și personaje 2. Tema condiția muntenilor ancorați într-o societate pastorală arhaică viaţa şi moartea într-un spaţiu specific tradiţional călătoria- iniţiere şi cunoaştere pt. Gheorghiţă şi refacerea echilibrului prin răzbunarea morţii soțului Secvența 1– povestea din incipit spusă de Nechifor la toate cumetriile surprinde câte ceva din specificul muntenilor: fără multe înzestrări inative, însă cu inimă veselă și cu neveste iubețe Secvența 2– noaptea petrecută de Gheorghiță lângă trupul tatălui contribuie la maturizarea acestuia Viziunea despre lume– profund tradițională 3. Elemente de structură Titlul baltagul este arma crimei, iniţial o unealtă de lucru obiect însuşit de răufăcători dar recuperat de erou semn al răzbunării denotă ceva din hotărârea și dârzenia muntenilor Perspectiva narativă naraţiunea la persoana a III- a narator omniscient cunoaşte totul despre personajele sale, se caracterizează prin obiectivitate Construcţia subiectului expoziţiune- satul Măgura Tarcăului familia Lipan: Nechifor plecase la Dorna să vândă şi să cumpere oi, Vitoria- neliniştită de întârzierea lui, Gheroghiţă- chemat de la stână intriga- lipsa mare a soțului de acasă și hotărârea Vitoriei de a pleca în căutarea lui Lipan desfăşurarea acţiunii: pregătirile pentru drum, călătoria la Piatra pt. a anunţa autorităţile de dispariţia soţului, călătoria la Mănăstirea Bistriţa: închinarea şi spovedania, călătoria explorativă cu un traseu labirintic: Bicaz- Călugăreni- Fărcaşa- Borca şi Cruci- Vatra Dornei şi Broşteni- Borca- Subasa- Suha. Între ultimele sate cadavrul este regăsit- pregătirea pentru înmormântare. punct culminant- intens dramatism- în faţa celor adunaţi Vitoria reconstituie traseul soţului dispărut, spre disperarea criminalilor aflaţi de faţă. pedepsirea vinovaţilor: Cuţui moare răpus de baltag şi câine iar Bogza e arestat 4. Statutul personajelor Vitoria Lipan personaj principal figură reprezentativă pentru locuitorii munteni „exponent al speței” (G. Călinescu) țăranului român Nechifor erou absent în jurul lui se învârte toată acțiunea tipul munteanului, stăpân al naturii, om cu „inima ușoară și blândă”, căruia îi plăcea să petreacă și să binedispună lumea la nunți reflectă imaginea ciobanașului din balada populară „Miorița” 5. Trăsături Portret fizic esenţializat: aproape 40 de ani, ochi căprui, gene lungi, părul castaniu „frumuseţe neobişnuită în privire” – forţă interioară, inteligenţă privirea îi era „dusă departe”- zbucium sufletesc=) frumuseţe sobră Portret moral- 3 ipostaze: ţărancă: femeie energică şi hotărâtă harnică şi pricepută în gospodărie apără semnele şi rânduielile vechi, religioasă are un simţ practic, plină de prevedere- înţelege absenţa soţului fermitate- organizează cu tact gospodăria la plecare inteligentă, se descurcă atunci când iese din spaţiul munţilor prima dată are o logică bazată pe raţiune, descoperă ucigaşii capacitate de analiză psihologică, abilitate de a se preface, diplomaţie- scena demascării soţie: iubire- caracterizare directă: „ abia acum înţelegea că dragostea ei se păstrase ca-n tinereţe” credincioşie: caract. directă: „ n-am să mai am hodină cum n-are pârâul Tarcăului pân ce l-oi găsi pe Nechifor Lipan”) devotament: „ dac-a intrat el pe celălalt tărâm, oi intra şi eu după dânsul” mamă: asprime față de Minodora care nu avea voie cu băieți, coc, bluză și vals veghează cu străşnicie la educaţia copiilor- legile morale nescrise mentor pentru maturizarea lui Gheorghiţă ESEU ARGUMENTATIV ROMAN REALIST-OBIECTIV
Romanul "Baltagul" este "probabil singurul roman obiectiv "(N.Manolescu) al
scriitorului si aduce o formula romanesca inedita in peisajul epocii interbelice: polimorfismul structurii, adica amestecul de roman realist și mitic. "Baltagul" prezinta monografia satului moldovenesc de la munte , lumea arhaica a pastorilor ,avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis Nechifor Lipan. Roman al perioadei de maturitate , reuneste marile teme sadoveniene:viata pastorala, natura ,miturile,iubirea. Arhitectura complexa conferita de polimorfismul structurii, de teme si motive a ocazionat interpretari diferite ale romanului: G Calinescu vorbeste despre Vitoria ca exponent al spetei, deci subliniaza realismul romanului, ca si N. Manolescu, Perpesicius observa imbinarea celor doua laturi, în timp ce Al.Paleologu il interpreteaza ca roman initiatic,roman de dragoste, o"anti-Miorita" sau suprapunere cu mitul lui Isis si Osiris. Interpretarea facuta de Al.Paleologu e fascinanta. Mitul lui Osiris e un mit total pt ca semnifica ideea de moarte si regenerare. Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale: aspectul realist(reconstituirea monografica a lumii pastorale) si aspectul mitic(sensul ritual al gesturilor personajului principal). Orizontul mitic include modul de intelegere a lumii traditionale pastorale, comuniunea om-natura si mitul marii treceri. Ceea ce uneste toate dimensiunile acestui univers e randuiala. Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul labirintului. Parcurgerea drumului are diferite semnificatii. Pentru Vitoria e o dubla aventura: a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine. Pentru Gheorghita, calatoria are rol educativ , de initiere a tanarului , devine bildungsroman. Titlul desemneaza baltagul, un topor cu doua taisuri , obiect simbolic cu dubla semnificatie: arma a crimei , dar si instrumentul înfăptuirii dreptății. De remarcat e faptul ca baltagul lui Gheorghita ramane neatins de sangele ucigasilor. Criticul Marin Mincu asociaza baltagul cu labrys-ul, securea dubla cu care a fost doborat minotaurul, monstrul mitic. Chiar si numele protagonistilor au semnificatii simbolice, desemnand victoria dreptatii. Naratiunea se face la pers a III-a, iar naratorul omniscient reconstituie in mod obiectiv prin tehnica detaliului si prin observatie , lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei. Desi naratorul omniscient e unic, la parastas Vitoria preia rolul naratorului. Ca" un Hamlet feminin" (G. Calinescu) , Vitoria reconstituie crima pe baza deductiilor si o povesteste veridic determinandu-i pe criminali sa-si recunoasca vina. Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta . Naratiunea e preponderenta , dar pasajele descriptive fixeaza spatiul sau elemente de portret , iar dialogul confera veridicitate si dramatism intamplarilor. Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale:"aproape de Sf Andrei" ,"in Postul Mare".Spatiul actiunii e Magura Tarcaului zona de munte a Moldovei , dar si cea de campie. Fiind un roman realist, traseul Vitoriei contine toponime reale ca Dorna, Bicaz. Fiind insa si o scriere fictionala, autorul imagineaza satul Magura Tarcaului. Romanul e structurat in 16 capitole , cu actiune desfasurata cronologic, urmarind momentele subiectului. Prima parte surprinde framantarile Vitoriei legate de intarzierea sotului. Isi aminteste legenda pe care o spunea Nechifor pe la cumetrii, avand rolul de a introduce personajul in roman si de a plasa lumea aceasta seb semnul legendei, al mitului. Muntenii au ajuns ultimii la Dumnezeu. Lor li se da taramul inalt, apopiat de cer , si dezlegare sa se veselasca" sa vie la voi cel cu cetara si cel cu bautura si s-aveti muieri frumoase si iubete" . Cel mai mult stau pe culmile muntilor , cu"Dumnezeu si cu singuratatile". Aceasta lume conseva un mod de viata ce se conduce dupa semne naturale pe care Vitoria stie sa le interpreteze. Randuiala aceasta nu reprezinta doar legatura dintre om si univers, ci coboara pana in planul vietii cotidiene. Intriga romanului "Baltagul' consta tocmai intr-un fapt perturbator:disparitia lui Lipan. Intriga surprinde framantarile Vitoriei, dar si pregatirea pt drum: tine post negru douasprezece vineri, se inchina la icoana Sf Ana, anunta autoritatile de disparitia sotului, vinde unele lucruri pentru a face rost de bani de drum, o lasa pe Minodora la Manastirea Varatec, iar lui Gheorghita ii da un baltag sfintit. Partea a doua contine desfasurarea actiunii si urmareste drumul parcurs de Vitoria si de Gheorghita in cautarea lui Nechifor. Ei reconstituie traseul lui Nechifor si fac o serie de popasuri pe la hanurile de unde afla stiri despre Nechifor. In drumul lor intalnesc un botez iar apoi o nunta, iar succesiunea acestor momente anticipeaza inmormantarea din final. Intreband din sat in sat, isi da seama ca sotul ei a disparut intre Suha si Sabasa. Cu ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca descopera intr-o rapa ramasitele lui Nechifor, langa Crucea Talienilor Partea a treia prezinta sfarsitul drumului:ancheta politiei, inmormantarea, parastasul lui Nechifor Lipan si pedepsirea ucigasilor Coborarea in rapa si vegherea nocturna a mormantului marcheaza maturizarea lui Gheorghita , finalizata in infaptuirea actului de dreptate la parastas. Punctul culminant e momentul in care Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei. Bogza devine agresiv , e lovit de Gheorghita cu baltagul, dar ucis de Lupu; Ilie Cutui isi recunoaste vina. Firul narativ se desfasoara urmarind cele patru drumuri prezente in planul romanului: unul e drumul lui Nechifor spre moarte,"Marea Trecere", al doilea e drumul Victoriei Lipan pt gasirea si razbunarea mortului, pt implinirea ritualului; altul e drumul initiatic parcurs de Gheorghita care se formeaza ca barbat; ultimul e intoarcerea la cursul normal al vietii. Personajul principal, Vitoria, e un"exponent al sperei'(G.Calinescu) in relatia cu lumea arhaica si o individualitate prin insusirile sale:'Vitoria e un Hamlet feminin" care atunci cand stie cum s-au petrecut faptele, da drumul razbunarii. Vitoria este o femeie puternica, hotarata, curajoasa ,lucida, cu spiritul dreptatii. Inteligenta si stapanirea de sine si le dovedeste si in timpul cautarilor, dar si la parastas cand ii demasca pe ucigasi. Ca personaj arhetipal, ea apartine lumii muntenilor. Transmite copiilor respectul traditiilor, ii care Minodorei sa uite de ",coc, valt si bluza " si sa respecte legile stramosesti, nescrise , in care traise si mama ei, legi care insemnau puritatea sufleteasca, randuiala, continuitatea in bine. Vitoria este cea care il ghideaza pe Gheorghita spre maturizare , pe parcursul calatoriei. Respecta obiceiurile de la botez si nunta, cu care se intalneste in calatoria ei , iar la final indeplineste toate ritualurile de la inmormantare pt ca sufletul lui Nechifor sa-si gaseasca linistea. Personajul e complex fiind conturat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizare directa-portret fizic-, dar mai ales prin caracaterizare indirecta, prin atitudini si relatii cu celelalte pers. Pe sotul ei il iubeste de peste douazeci de ani, pe Gheorghita il ajuta sa se maturizeze , pe Minodora o educa in spiritul respectarii traditiilor. Romanul are caracter monografic deoarece infatiseaza viata muntenilor , ocupatiile, traditiile, obiceiurile si principalele lor trasaturi: sunt oameni muncitori, veseli, iubitori. Familia Lipan este parte a acestei comunitati.
Consider ca romanul"Baltagul" impresioneaza prin veridicitatea cu care
surprinde aspecte ale vietii muntenilor, dar si prin profunzimea semnificatiilor ascunse ale gesturilor personajelor. Oamenii acestia sunt legati de natura , ale carei semne stiu sa le interpreteze , dar si de traditii, de vechile randuieli ale lumii si ale vietii. Amestecul acesta de realism si de mitic este o oglinda a profunzimilor sufletului din popor.
RELATIA DINTRE DOUA PERSONAJE
Mihail Sadoveanu este unul dintre marii prozatori ai perioadei interbelice,
curentul valorificat de acesta fiind realismul. Printre reperele creației sale se mai remarca si romanele precum ,,Frații Jderi’’, ,,Zodia Cancerului’’ dar si nuvelele si povestirile precum ,,Hanul Ancuței’’. Relația dintre Gheorghița si Vitoria este atât una de mama-fiu, cat si de inițiat-inițiator. Relația dintre cele doua personaje este conturata prin intermediul elementelor de structura si de compoziție precum: titlul, conflictul, relațiile temporale si spațiale, si perspectiva narativa. Titlul textului este in directa relație cu conținutul, anticipând tema acestuia: căutarea adevărului si înfăptuirea dreptatii. Morfologic, este alcătuit dintr-un substantiv comun articulat cu articol hotărât, ,,Baltagul’’, care denotativ face trimitere la o secure cu doua taisuri, fiind in același timp arma cu care a fost omorât Nechifor si cu care s-a făcut dreptate. Conotativ, este un simbol ambivalent, sugerând crima si pedeapsa, făcând se asemenea trimitere la mitul labirintului cu care este asociat drumul inițiatic parcurs de Gheorghița. In text apare slab schițat un conflict interior care surprinde incertitudinea Vitoriei cu privire la pornirea in căutarea lui Nechifor, acesta fiind plecat la Dorna cu oile si întârziind nejustificat de mult. Puternic conturat este conflictul exterior, central fiind cel dintre Vitoria si cei doi criminali, Calistrat Bogza si Ilie Cuțui. Conflictul debutează in secvența in care Vitoria, punând cap la cap informațiile adunate, constata ca intre Suha si Sabasa, cei doi tovarăși ai lui Nechifor au fost văzuți singuri după ce fuseseră părtași la o tranzacție cu șotul Vitoriei. Conflictul evoluează prin încercările Vitoriei de a afla adevărul despre moartea lui Nechifor, testându-i pe cei doi prin întrebări incomode. Perspicace, Vitoria înțelege ce s-a întâmplat, conflictul finalizându-se in secvența praznicului prin pedeapsa celor doi făptași. Spațial, acțiunea începe intr-un sat de munte din Moldova (Măgura Tarcăului), surprinzând apoi traseul pe care l-a parcurs Nechifor spre Vatra Dornei. Câteva repere sugestive sunt localitățile Suha si Sabasa dar si Râpa Crucea Talienilor, in care Vitoria a găsit osemintele lui Nechifor. Temporal, acțiunea se petrece pe parcursul unui an, având ca repere sfârșitul de toamna (plecarea Vitoriei), si începutul primăverii (întoarcerea ei spre casa). Din punct de vedere a perspectivei narative, putem remarca prezenta unui narator omniscient si obiectiv, care relatează la persoana a III-a, focalizarea 0. Mai mult decat atat, relația dintre cele doua personaje este evidențiata si cu ajutorul statutului social, moral si psihologic ale acestora. Din punct de vedere social, Vitoria este o taranca din Mugura Tarcăului, soție de oier înstărit si mama a doi copii, Minodora si Gheorghița. După ce moartea soțului apare ca o certitudine, aceasta devine văduva. Moral, însumează o multitudine de calitati fiind atat o femeie inteligenta, ambițioasa, credincioasa, dar totodata si una superstițioasa, si răzbunătoare, neaflându-si liniștea pana nu reuseste sa ii pedepseasca pe cei care l-au omorat pe Nechifor. Psihologic, Vitoria afișează o persoana puternica si o fire introvertita ghidându-se in viața după proverbul ,,cine vorbește mult, știe puțin.’’ Din punct de vedere social, Gheorghița este fiu de oier înstărit, iar acesta nu isi schimba statutul pe tot parcursul nuvelei. Moral, la început este infatisat ca un copil respectuos, ascultător, devenind pe parcurs mai pregătit pentru viața. O secvența sugestiva ce ilustrează transformarea copilului in bărbat este cea a praznicului, Gheorghița având curajul si tăria de a-l lovi cu baltagul pe Calistrat Bogza, răzbunându-si tatăl. Psihologic, întruchipează tipul tanarului in formare a cărei personalitate se șlefuiește prin intermediul calatoriei inițiatice parcurse. Nu in ultimul rand, relatia dintre cele doua personaje este scoasa in evidenta si prin intermediul secventelor semnificative. O secvența semnificativa este cea in care Vitoria si Gheorghița descoperă intr-o râpa osemintele lui Nechifor. Dându-si seama ca Nechifor a fost omorât undeva intre Suha si Sabasa, aceasta împreuna cu fiul ei, pornește in căutarea lui. Cei doi dau peste Lupu, câinele lui Nechifor care ii conduce la o râpa. Gheorghița coboară in râpa pentru a vedea ce se afla acolo, găsind in cele din urma osemintele tatălui sau. Pentru a se asigura Vitoria, coboară si ea, comporandu-se ca un adevărat detectiv. Aceasta descoperă faptul ca doi oameni l-au omorât pe bărbatul sau, iar luându-i craniul in mana, aceasta deduce ca a fost lovit cu un baltag in ceafa, fiind mai apoi aruncat in râpa împreuna cu calul sau. Secvența demonstrează tăria de caracter a Vitoriei dar si perspicacitatea acesteia,deoarece încearcă sa analizeze obiectiv indicile de la ,,locul crimei’’. Mai mult decât atât, coborârea in râpa permite o analogie cu coborârea in infern, făcând trimitere la mitul Isis si Osiris. De asemenea, in ceea ce-l privește pe Gheorghița, secvența este deosebit de sugestiva, deoarece, lăsat sa vegheze osemintele tatălui peste noapte, este obligat practic sa se maturizeze rapid. O alta secvența sugestiva in ceea ce privește relația dintre cele doua personaje este cea a praznicului. Vitoria, ca o buna credincioasa, ii organizează lui Nechifor praznicul invitându-i si pe cei doi criminali. In încercarea de a-i da de gol, aceasta le adresează o multitudine de întrebări, punându-i in dificultate. Mai mult decât atât, aceasta povestește cum crede ca ar fi fost omorât Nechifor, moment in care Calistrat Bogza cedează nervos, devenind violent. Vitoria ii face semn lui Gheorghița sa îl omoare pe criminal, iar acesta simțind ca ii este sfârșitul, mărturisește fapta celor doi, celalalt fiind dat pe mana politiei. Vitoria este caracterizata in mod indirect, prin comportament si prin relația ei cu alte personaje ca fiind un bun cunoscător al sufletului omenesc, inteligenta dar si răzbunătoare. Mai mult decât atât, fata de Gheorghița se comporta ca un adevărat inițiator prin indemnul adresat acestuia de a-si răzbuna tatăl, Gheorghița devenind astfel demn de a purta baltagul. Felul in care Vitoria isi face dreptate poate fi privit drept condamnabil după legile noastre, justificat însa de legea locului (,,Legea Baltagului’’). In opinia mea, tema textului, căutarea adevărului si înfăptuirea dreptatii, se reflecta in relația dintre Vitoria si Gheorghița, ce conturează nu doar cuplul mama-fiu, ci si de inițiat-inițiator. In primul rând, Vitoria îl ia pe Gheorghița la drum deoarece conștientizează ca aceasta are nevoie de o experiența care sa-l maturizeze. Astfel, Gheorghița veghează o noapte intreaga osemintele tatălui sau. In al doilea rând, in înfăptuirea dreptatii, Gheorghița este ,,mana dreapta’’ a mamei sale, el fiind cel îndemnat sa-l lovească pe Calistrat Bogza cu baltagul pentru a-si răzbuna tatăl. In concluzie, datorita faptului ca Vitoria îl ia pe Gheorghița cu ea si acesta isi răzbuna tatăl, putem spune ca tema textului, căutarea adevărului si înfăptuirea dreptatii se reflecta in relația celor doua personaje. Perspicace, determinata si puternica, Vitoria este un personaj feminin care stârnește admirația criticilor facandu-l pe G. Călinescu sa vadă in ea ,,un Hamlet feminin’’.