Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4. UTILITATEA ECONOMICĂ
Utilitatea economică reprezintă satisfacţia pe care o resimte un consumator dat, în condiţii
determinate de loc şi timp, prin folosirea unei cantităţi (unităţi sau doze) dintr-un anumit bun
economic.
≠ de utilitatea unui bun în general – ex.pâinea, grâul etc;
≠ de satisfacția oamenilor în general; e vorba de un consumator precis, care renunță la o sumă de bani pentru a obține întreaga cantitate dorită.
(2)
Ut Ut1 Ut 0
Umg
Q Q1 Q0
unde:
Ut = utilitatea totală; Δut = variaţia utilităţii totale;
Q = cantitatea de bunuri consumată; ΔQ = variaţia cantităţii consumate.
De exemplu, consumul succesiv de cinci unităţi dintr-un bun (cum ar fi 5 bomboane) conferă
consumatorului utillitățile totale de 10, 18, 25, 30, 30.
Utilitățile marginale pentru cea de-a doua, a treia și a patra unitate sunt 8, 7, 5 și 0. Utilitatea
marginală a primei unități coincide cu utilitatea totală care este și individuală, fiind 10. Consumatorul
înregistrează pragul de saturație la nivelul celei de-a cincea unități.
1
Legea utilităţii marginale descrescânde sau Legea lui Gössen: mărimea intensității unei
plăceri descrește până la saturație, dacă respectiva plăcere este satisfăcută în mod continuu și
neîntrerupt.
La nivelul consumatorului, creşterea cantităţii consumate dintr-un bun are următoarele
efecte:
1. creşterea utilităţii totale;
2. scăderea utilităţii marginale.