Cap II .

DETERMINANŢI
Fiecărei matrice pătrate i se asociază un număr ce depinde de coeficienţii matricei, numit determinant.
Determinanţii îşi vor dovedi utilitatea în problema inversabilităţii matricelor, în rezolvarea sistemelor şi în aplicaţii geometrice.

DETERMINANTUL DE ORDINUL DOI Şl TREI. PROPRIETĂŢI.

1. Determinantul de ordinul doi
Să considerăm un sistem format din două ecuaţii liniare cu două necunoscute.
 a11 x1  a12 x2  b1
Forma generală a unui astfel de sistem este

a21 x1  a22 x2  b2
în ipoteza că : a11a22  a, 21a12  0 b1a22  b2 a12 b a b a
folosind metoda reducerii sau substituţiei, găsim soluţia unică: x1  , x2  2 11 1 21
a11a22  a21a12 a11a22  a21a12

a a12 
Observăm că x1 şi x2 au acelaşi numitor.
Considerăm matricea coeficienţilor (matricea sistemului):
A   11 
 a21 a22 
şi observăm că expresia ce apare la numitori este egală cu diferenţa dintre produsul elementelor diagonalei principale şi produsul elementelor
diagonalei secundare a acestei matrice.

Acest număr a11a22  a21a12 reprezintă, prin definiţie, determinantul matricei A.

Prof:Ciocotişan Radu
 Definiţie:
 a11 a12 
Determinantul matricei A    este numărul complex,notat
complex detA, definit prin relaţia:
 21
a a 22 
det A  a11a22  a21a12
a11 a12 numit determinant de ordinul 2
se mai notează: det A   a11a22  a12 a21
a21 a22

Regula lui Cramer (pentru sistemul de două ecuaţ

ecuaţii liniare cu două necunoscute)
necunoscute)
Folosind noţiunea de determinant ataşat unei matrice pătrate de ordinul al doilea, rezultă următoarea:

det A 
a11 a12
0  a11 x1  a12 x2  b1
dacă atunci sistemul:  are soluţie unică (x1,x2) dată de formulele:
a21 a22 a21 x1  a22 x2  b2
b1 a12 a11 b1
b a22 a b
x1  2 ; x2  12 2
a11 a12 a11 a12
a21 a22 a21 a22

Pentru a reţine regula,

remarcăm că la numitori se află determinantul matricei sistemului,
sistemului
iar la numărători,
numărători, determinanţii matricelor ce se obţin din matricea sistemului înlocuind prima, respectiv
respectiv a doua coloană
prin coloana termenilor liberi.
liberi

Prof:Ciocotişan Radu
 Probleme rezolvate:
2i 5
1.) Calculaţi:
3 2i
Soluţ
Soluţie:
2i 5
 2  i 2  i   (5)  3  20.
3 2i
 x 2  3y  5
2.) Folosind regula lui Cramer, rezolvaţi sistemul:

3x  y 2  2 2
Soluţ
Soluţie: Determinantul matricei coeficienţilor este 2 3 putem aplica regula lui Cramer şi obţinem:
det A   11  0
3  2
5 3 2 5
2 2  2 3 2 2
x  2; y  1
2 3 2 3
3  2 3  2
3.) Fie X, o matrice pătrată de ordinul doi. Demonstraţi că:

X 2  (TrX ) X  (det X ) I 2  O2
a b   a b  a b  a b 1 0
Soluţ
Soluţie: X     X 2  (TrX ) X  (det X ) I 2      (a  d )   ad  bc   
c d   c d  c d  c d  0 1 
 a 2  bc ab  bd   a 2  ad ab  bd   ad  bc 0  0 0
     
2 
       O2
 ca  dc bc  d 2  
  ca  dc ad  d   0 ad  bc  0 0 
Observaţ
Observaţie. Relaţia demonstrată este un caz particular al unei teoreme importante a algebrei liniare, teorema lui Hamilton-Cayley.

Prof:Ciocotişan Radu
 2. Determinantul de ordinul trei
Definiţie:  a11 a12 a13 
 
Determinantul matricei A   a21 a22 a23  este numărul complex , detA
a a33 
 31 a32
a11 a12 a13
definit prin relaţia: det A  a21 a22 a23  a11a22 a33  a21a32 a13  a31a12 a23  a13a22 a31  a23a32 a22  a12 a21a33
a31 a32 a33
Observaţ
Observaţie. Definiţia este motivată de următoarele consideraţii legate de rezolvarea sistemului de trei ecuaţii cu trei necunoscute

 a11 x1  a12 x2  a13 x3  b1 Sistemul se rezolvă prin metoda reducerii.


a21 x1  a22 x2  a23 x3  b2
Se reduce x3 între primele două ecuaţii şi între ultimele două ecuaţii.
Se obţin astfel două ecuaţii liniare în x1 şi x2, care se rezolvă prin metoda reducerii.
a x  a x  a x  b
 31 1 32 2 33 3 3
b1a22 a33  b2 a32 a13  b3 a12 a23  a13a22b3  a23a32b1  a12b2 a33
x1 
Se obţine pentru x1 valoarea: a11a22 a33  a21a32 a13  a31a12 a23  a13a22 a31  a23a32 a22  a12 a21a33
cu condiţia ca numitorul să fie nenul.
Expresia de la numitor este, prin definiţie determinantul matricei A a sistemului.

Observând că, formal, numărătorul se obţine din numitor înlocuind a11 , a21, a31 respectiv prin b1 , b2 şi b3, tragem concluzia că
numărătorul reprezintă determinantul matricei ce se obţine din matricea sistemului, înlocuind prima coloană cu coloana termenilor liberi.
Procedând asemănător se obţin x2 şi x3.

Prof:Ciocotişan Radu
Regula lui Cramer (sistemul
sistemul de trei ecuaţ
ecuaţii liniare cu trei necunoscute)
necunoscute

a11 a12 a13  a11 x1  a12 x2  a13 x3  b1


Dacă: det A  a21 a22 a23  0 ,atunci sistemul: a21 x1  a22 x2  a23 x3  b2
a31 a32 a33 a x  a x  a x  b
 31 1 32 2 33 3 3

are soluţ
soluţie unică (x1,x2,x3) b1 a12 a13 a11 b1 a13 a11 a12 b1
dată de formulele:
b2 a22 a23 a21 b2 a23 a21 a22 b2
b3 a32 a33 a b a33 a a32 b3
x1  ; x2  31 3 ; x3  31
a11 a12 a13 a11 a12 a13 a11 a12 a13
a21 a22 a23 a21 a22 a23 a21 a22 a23
a31 a32 a33 a31 a32 a33 a31 a32 a33

Prof:Ciocotişan Radu
 Reguli de calcul pentru determinanţii de ordinul 3
Deoarece formula prin care s-a definit determinantul de ordinul trei nu poate fi memorată cu uş
uşurinţ
urinţă, există reguli practice, uşor de aplicat,
pentru calculul acestui determinant.
1 • Regula lui Sarrus
a11 a12 a13
Pentru a calcula determinantul
a21 a22 a23
a31 a32 a33
alcătuim un tablou în care adăugăm dedesubtul celor trei linii ale determinantului, primele două linii.
a11 a12 a13 Scriem, cu semnul +, produsul elementelor de pe diagonala principală a11∙a22∙a33 şi încă două

a21 a22 a23 produse a21∙a32∙a13 şi a31∙a12∙a23 , corespunzând direcţiilor paralele cu diagonala principală.
a31 a32 a33
a11 a12 a13
a21 a22 a23
Scriem apoi, cu semnul - , produsul elementelor de pe diagonala secundară a13∙a22∙a31 şi încă două produse
a23∙a32∙a11 şi a33∙a12∙a21 corespunzând direcţiilor paralele cu diagonala secundară.
a11 a12 a13
a21 a22 a23
În practică ,procedăm direct:
a31 a32 a33
a11 a12 a13
a11 a12 a13
a21 a22 a23 = + a11∙a22∙a33 + a21∙a32∙a13 + a31∙a12∙a23 - a13∙a22∙a31 - a23∙a32∙a11 - a33∙a12∙a21
a21 a22 a23
a31 a32 a33
a11 a12 a13
a21 a22 a23
Prof:Ciocotişan Radu
2∙ Regula triunghiului
Scriem, cu semnul +, produsul elementelor de pe diagonala principală a11∙a22∙a33 şi încă două produse
a21∙a32∙a13 şi a12∙a23∙a31, care se obţin alcătuind două triunghiuri
a11 a12 a13 care au câte o latură paralelă cu diagonala principală şi celălalt vârf, în colţul opus al determinantului.

a21 a22 a23

a31 a32 a33

Scriem apoi cu semnul - , produsul elementelor de pe diagonala secundară a13∙a22∙a31 şi încă

a11 a12 a13 două produse a12∙a21∙a33 şi a23∙a32∙a11 , care se obţin alcătuind două triunghiuri,
care au câte o latură paralelă cu diagonala secundară şi celălalt vârf, în colţul opus al determinantului.

a21 a22 a23

În practică ,procedăm direct:
a31 a32 a33
a11 a12 a13
a21 a22 a23 = + a11∙a22∙a33 + a21∙a32∙a13 + a31∙a12∙a23 - a13∙a22∙a31 - a23∙a32∙a11
- a33∙a12∙a21
a31 a32 a33

Prof:Ciocotişan Radu
Observaţ
Observaţie:
ie (determinantul de ordinul 1)
O matrice pătrată de ordinul 1 este de forma A = (a
(a11). Prin definiţie, determinantul ei este: detA = a11

A  M 3 ( R), A  aij , unde : aij  i  j  1, (i, j )  1,2,3x1,2,3

Problema rezolvată.
rezolvată.
Calculaţi determinantul matricei

Soluţ
Soluţie. a11 = 1 + 1-1 = 1, a 12 =1+2-1 = 2 etc. 1 2 3
Obţinem :det A  2 3 4
3 4 5
folosind regula lui Sarrus sau regula triunghiului, avem

1 2 3
det A  2 3 4
=1 ∙ 3 ∙ 5 + 2 ∙ 4 ∙ 3 + 3 ∙ 2 ∙ 4 - 3 ∙ 3 ∙ 3 - 4 ∙ 4 ∙ 1 - 5 ∙ 2 ∙ 2 = 0.

3 4 5
1 2 3
2 3 4

Prof:Ciocotişan Radu
 3.∙ Dezvoltarea unui determinant după o linie sau o coloană
Vom arăta un procedeu prin care calculul unui determinant de ordinul 3 se reduce la calculul unor determinanţi de ordinul 2.

Este necesar mai întâi să definim minorul corespunzător unui element al unui determinant şi complementul algebric al unui element
al unui determinant.
a11 a12 a13
Definiţie: Fie determinantul de ordinul 3 şi aij , un element fixat al său.
a21 a22 a23
a31 a32 a33

• Se numeşte minor corespunzător elementului aij , determinantul dij ,

care se obţine înlăturând din determinantul dat, linia i şi coloana j.

Aij   1
i j
• Se numeş
numeşte complement algebric al elementului aij , numărul  d ij
Exemplu. Minorul corespunzător elementului a 32 al determinantului
a11 a12 a13
a a13
a21 a22 a23 este : d 32  11
a21 a23
obţinut prin înlăturarea liniei a treia şi coloanei a doua.
a31 a32 a33

Complementul algebric al elementului a 32 este A32 = (-1)3+2d32 = - d32.

Prof:Ciocotişan Radu
 Teoremă:
Determinantul unei matrice A  M3(C) este egal cu suma produselor dintre
elementele unei linii (coloane) şi complemenţ
complemenţii algebrici ai acestor elemente.

Calculul determinantului prin procedeul dat de această teoremă se numeşte dezvoltarea determinantului după o linie sau coloană

Astfel, considerând matricea A = (aij), dezvoltarea determinantului său după linia i este: detA = ai1Ai1 +ai2Ai2+ai3Ai3

iar dezvoltarea după coloana j este: detA = a1jA1j +a2jA2j+a3jA3j

Deci, calculul unui determinant de ordinul 3 revine la calculul unor determinanţi de ordinul 2.

Evident, pentru uşurinţa calculului, dacă determinantul are elemente nule, este avantajos să-
să-l dezvoltăm după o linie sau coloană
care conţ
con ţine cât mai multe zerouri.

Problemă rezolvată.
rezolvată. Calculaţi
1 2 1
D 0 0 1
1 2 3

2 1 2 2 1 1 23 1 2
D  0   1  0   1   1   1 
2 1
Soluţ
Soluţie. Dezvoltând determinantul după linia a doua, avem   ...  0
2 3 1 3 1 2

Prof:Ciocotişan Radu
 EXERCIŢII DE INIŢIERE
 2 6  0 3
1.) Se consideră matricele  A, B A   , B    Calculaţi detA, detB şi det(A +B)
M2(R), 1 7  1 4
x 2 3 1

2.) Aflaţi valorile lui x astfel încât: 1 x 2 4
  2 1  1 1
3.) Fie matricele A    şi B   
 0 1 Stabiliţi dacă există α, β reale astfel încât: det(αA +βB) = αdetA + βdetB.
   2 1 
1 0 0 1 5 0 2 4 1 1 2 9
4.) Aplicând regula lui Sarrus, calculaţi determinanţii: 0 0 1; 2 1 4; 0 1 9; 2 1 3;
0 1 0 1 0 5 3 1 0 0 1 0

2 0 1 2 5 1 1 4 1 1 2 4
5.) Aplicând regula triunghiului, calculaţi determinanţii: 1 0 2; 2 0 4; 0 0 9; 2 4 8;
0 1 0 1 3 5 3 1 0 0 1 0
6.) Rezolvaţ
Rezolvaţi sistemele următoare,
următoare, folosind regula lui Cramer:
Cramer:

3x  7 y  4 5 x  4 y  2 4 x  5 y  0  2 x  3 y  1 3x  2 y  5 3x  10 y  26

 ;  ;  ;  ;  ;  ;
 2 x  3 y  1 6 x  5 y  3  x  y  2 2 x  5 y  11  2 x  y  1 10 x  3 y  26

Prof:Ciocotişan Radu
 PROBLEME ♦ PROBLEME ♦ PROBLEME

1.) Calculaţi determinanţii de ordinul 2 , ( i2= - 1)

1 2 1 i 3 2 6 1 i 2  i
, , , ,
4 10 i 1 2 3 2  i  2i
  
cos sin 2 sin
log 2 3 log 2 5
,
log 2 3 1
, 12 12 , 8 , sin x  i cos x 2 cos x
, xR
1 log 2 5 2 log 3 4 sin  cos

cos

0 2 cos x sin x  i cos x
12 12 8
2.) Calculaţi determinanţii (în două moduri):
1 2 3 1 2 3 1 2 3
1 4 7, 0 1 2, 1 i i ,
1 5 9 3 0 1 1 1 1
1 2 1 1 1 0 0 0 1 i
2 1 2, 0 1  1, 1 i 0 0 ,
i i i 3 0 1 0 i 0
1  2 1  2
3.) Dacă ε2 +ε +1 = 0, calculaţi determinanţii:  1
, 1 -1 0 , 2 1  ,
1  2

0  -  2 1

4.) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţiile

x -3 0 0 x 0 1
x -1 3 1- x 1
a)  0; b)  0; c) x 2 x x  1  0; 0 x  1 0  0
1 x 1 -2 x
x4 x  2 x  3 1 0 x
Prof:Ciocotişan Radu
 1 0   8 k
A 1 . Calculaţi : det( A ) şi det   A 
10
5.) Fie matricea
0   k 1 
 2
6.) Calculaţi determinantul matricei A  (aij )  M 3 R  dacă :
a)aij  i  j , i, j  1,3; b)aij  i  j , i, j  1,3; c)aij  max(i, j ), i, j  1,3;
d )aij  min(i, j ), i, j  1,3; e)aij  2i  j , i, j  1,3;
7.) Folosind regula lui Cramer, rezolvaţi în RxR, sistemele:
2 x  3 y  1  ( 3  2) x  y  3  4  x cos a  y sin a  1
a) ; b)  ; 
 3 x  2 y  1 3 x  ( 3  2) y  3  2 3  x sin a  y cos a  1
8.) Folosind regula lui Cramer, rezolvaţi în CxC, sistemele:

 ix  y  2  2 x  7 y  i  (1  i ) x  y  i
a) ; b)  ; 
3 x  iy  0 3 x  10 y  0 3 x  (1  2i ) y  i
9.) Se consideră matricea:
 2006 2007 
A    a) Aflaţi urma şi determinantul matricei.
  2005  2006  b) Calculaţi A2 şi A2007.

10.) Fie  2  7
A    a) Arătaţi că: A2 -A +I2 = O 2
Calculaţi : det (A6)
b) Deduceţi că: A3 = - I2

 
1 3 c) d) Calculaţi: A2007

11.
11 ) Notăm cu M - mulţimea tuturor matricelor pătrate de ordinul doi, care au ca elemente, numere distincte din mulţimea {1, 2, 3, 4}.
a) Câte matrice există în mulţimea M ?
b) Aflaţi valoarea maximă pe care o poate avea determinantul unei matrice din mulţimea M.
c) Demonstraţi că toate matricele din mulţimea M au determinantul diferit de zero.
d) Daţi exemplu de matrice X  M cu proprietatea X2 - 7X + 10I2 = 02
Prof:Ciocotişan Radu
12. ) Demonstraţi că dacă o matrice A e M3(R) are toate elementele de pe diagonala principală egale cu 1,
iar suma elementelor de pe flecare linie şi fiecare coloană este egală cu 3, atunci : detA ≥ 0

Prof:Ciocotişan Radu