Reprezentarea grafică a

datelor statistice
1. Reprezentarea grafică a datelor statistice
1.1 Histograma și poligonul frecvențelor
1.2 Diagrame prin batoane. Diagrame cu bare
1.3 Reprezentarea structurii seriilor calitative
2. Mărimi medii ale seriilor statistice
2.1 Media aritmetică
2.2 Mediana
2.2.1 Mediana unei succesiuni de numere
2.2.2 Mediana unei serii statistice
2.3 Modul
Histograma se foloseşte în cazul în care datele sunt grupate
pe intervale de variaţie. Pentru a construi histograma
frecvenţelor, pe axa absciselor se trec intervalele de grupare.
Pe fiecare dintre ele, considerat ca bază, se construieşte un
dreptunghi de înălţime proporţională cu frecvenţa (absolută
sau relativă) a intervalului dat.
1.2 Diagrame prin batoane
Diagramele prin batoane (bastoane) se folosesc în cazul caracteristicilor discrete care iau un număr mic
de valori. Ele se construiesc astfel: pe axa orizontală trecem variantele xi ale caracteristicii X şi din punctele
obţinute ridicăm segmente verticale, având lungimea proporţională cu frecvenţa absolută sau relativă a
valorii respective xi . Unităţile de măsură de pe axa orizontală şi de pe axa verticală pot fi diferite.
Diagrame cu bare
Diagramele cu bare sunt folosite, în principiu, pentru caracteristicile statistice calitative sau
cantitative discrete cu un număr nu prea mare de variante. Aceste diagrame sunt utilizate pentru
compararea variantelor dintr-o serie statistică sau din câteva serii. O diagramă cu bare este formată din
bare orizontale sub formă de dreptunghiuri separate. Fiecărei variante a caracteristicii statistice îi
corespunde un dreptunghi. Bazele dreptunghiurilor se iau congruente şi se situează pe axa verticală.
Înălţimea fiecărui dreptunghi reprezintă frecvenţa (absolută sau relativă) a variantei sau este proporţională
cu frecvenţa.
1.3 Reprezentarea structurii seriilor calitative
Structura seriilor calitative poate fi reprezentată cu ajutorul diagramelor structurale (cerc de structură,
pătrat etc.). Ariile figurilor geometrice respective reprezintă 100%, iar părţile lor au arii proporţionale cu
mărimile caracteristicilor.

Structura populației RM pe naționalități

Pentru a ne orienta mai rapid în tendinţele
1.9 0.7
4.6 4.1 fenomenelor, folosim diagrame prin pătrate şi
6.6 diagrame prin cercuri. Pătratele şi cercurile se
construiesc astfel încât ariile lor să fie
proporţionale cu mărimile indicatorilor
(caracteristicilor) respectivi.

82.1

Moldoveni Ucraineni Găgăuzi Ruși Bulgari alte naționalitați

2. Mărimi medii ale seriilor statistice
2.1 Media aritmetică
2.2 Mediana
2.2.1 Mediana unei succesiuni de numere

Mediana (Me) unei succesiuni de n numere, ordonate crescător, este numărul care se află la mijlocul
succesiunii.
Dacă succesiunea conţine un număr impar de variante, atunci mediana este chiar termenul central.
Pentru o succesiune cu un număr par de variante, mediana este media aritmetică a celor doi termeni centrali.
De exemplu, pentru succesiunea 2, 3, 3, 4, 6, 7, 8, 10, 10 avem Me = 6,

iar pentru succesiunea 1, 2, 2, 4, 7, 9, 9, 10 avem

2.2.2 Mediana unei serii statistice

Fie X o caracteristică statistică şi să considerăm o selecţie a ei de volum n. Mediana (Me) este valoarea
care separă volumul selecţiei ordonate crescător în două părţi egale, după numărul de elemente. Mediana
nu este neapărat una dintre variantele selecţiei.
În cazul grupării pe variante, mediana se determină astfel:
1) calculăm frecvenţele absolute cumulate;
2) găsim prima frecvenţă absolută cumulată mai mare decât n +1/2; ea indică locul
medianei: valoarea Me este valoarea variantei corespunzătoare a lui X.
 În cazul în care datele statistice sunt grupate pe intervale, mediana se conţine în primul interval a
cărui frecvenţă absolută cumulată este mai mare decât . n +1/2.
Acest interval se numeşte interval median.

2.3 Modul
Modul (Mo), sau dominanta, unei serii statistice reprezintă valoarea caracteristicii cu frecvenţa cea
mai mare.
• În cazul în care datele sunt grupate pe variante, modul se determină nemijlocit conform definiţiei.

Rezolvare:
a) Mo = 6, deoarece frecvenţa ei, fiind egală cu 7, este cea mai mare.
b) Mo =1; Mo = 4. Aici există două valori modale. Spunem că această serie statistică este bimodală

• Dacă datele sunt grupate pe intervale de variaţie, determinarea modului presupune mai întâi
identificarea intervalului cu frecvenţă maximă (care se numeşte interval modal). Apoi modul se
calculează conform formulei:

unde este limita inferioară a intervalului modal, h – mărimea intervalului modal, --

frecvenţele respective ale intervalelor premodal, modal, postmodal.