PRELUCRAREA STATISTICĂ

INDICATORII TENDINŢEI CENTRALE

(PROPRIETĂŢI, RELAŢII DE CALCUL, UTILITATE, INTERPRETARE)

prof.univ.dr. Constanța Mihăescu

 II. Prelucrarea statistică

 Centralizare
 Grupare
 Stabilirea nivelului
indicatorilor statistici
generalizatori:
1. Mărimi relative
2. Indicatorii tendinței
centrale
3. Indicatorii variației
4. Indicatorii asimetriei
II.2. 1. Media
 Sintetizează într-un singur nivel
reprezentativ tot ceea ce este tipic, esenţial,
comun şi obiectiv în ansamblul de evenimente
individuale, ce definesc conţinutul unui anumit
fenomen social-economic supus analizei
statistice.
 Media se exprimă în unităţi concrete de
mărime, identice cu cele în care se exprimă
caracteristica al cărei nivel mediu urmărim să
îl determinăm.
 are caracter abstract, numai întâmplător
nivelul mediu poate să coincidă cu una din
variantele caracteristicii.
II.2. 1. Media - clasificări
 După natura fenomenului cercetat:
1. Medie aritmetică

2. Medie armonică

3. Medie pătratică

4. Medie geometrică

5. Medie cronologică

 După forma de repartizare a frecvențelor:

1. Medie simplă

2. Medie ponderată
1.Media aritmetică
Mod de calcul
Proprietăți

Observații
Media aritmetică – mod de calcul
 Cum se calculeaza?
serie simplă serie de frecvenţe

 Cum se măsoară?
 în unitatea de masură a caracteristicii studiate
 Relaţia de calcul simplificat-pentru seriile de frecvenţe
pe intervale egale de variaţie
 Media aritmetică – proprietăţi (1)
1. Media este cuprinsă în intervalul delimitat de nivelul minim şi nivelul maxim al caracteristicii:
xmin < x < xmax
2. Suma algebrică a abaterilor valorilor individuale ale caracteristicii de la media lor este
întotdeauna nulă (abaterile pozitive compensându-se cu cele negative):
∑(xi - x ) = 0 , pentru seria simplă
∑(xj - x )nj = 0 , pentru seria de frecvenţe
3. Dacă micşorăm sau mărim toate valorile caracteristicii cu o constantă (a), atunci şi media se
va micşora sau se va mări cu aceeaşi constantă:
∑ (xi ± a ) = x ± a , pentru seria simplă
n
∑ (x ± a )n
j j
= x ± a , pentru seria de frecvenţă
∑n j
 Media aritmetică – proprietăţi (2)
4. Dacă valorile se micşorează (sau se măresc) de un număr de ori (h ori), atunci şi media se va micşora
(sau se va mări) de „h” ori.

∑ xi
h = 1 ⋅ ∑ x i = x , pentru seria simplă
n h n h
xj
∑ nj x
h = , pentru seria de frecvenţă
∑nj h
5. Dacă frecvenţele unei serii se modifică în acelaşi sens şi în aceeaşi proporţie cu o anumită
constantă c, media nu se modifică:
nj 1
∑ xj ∑ xjnj ∑ xjnj
c =c = =x
nj 1
∑nj ∑nj
∑ c
c
Această proprietate ne ajută să calculăm media cu ajutorul frecvenţelor relative, obţinute din

raportul: f =
n j
j
∑n j
Media aritmetică - observaţii
 definiţia dată mediei aritmetice este adevărată numai dacă
se operează cu valori individuale numerice. Pentru o serie
cu valori nenumerice sau cu valori măsurabile pe o scală
calitativă, NU se poate determina media aritmetică;
 mărimea mediei aritmetice este unică; o anumită serie nu
posedă mai multe medii aritmetice;
 mărimea medie poate să coincidă sau nu cu un nivel
individual din seria pentru care se calculează;
 înainte de calculul mediei aritmetice se recomandă să se
elimine valorile aberante (eng.outliers), adică acele valori
care se detaşează mult faţă de nivelurile rezonabile ale
seriei statistice
2.Mediana
 Ce inseamnă?
 Valoarea care imparte seria ordonata crescator in doua parti egale

 Cum se calculeaza?
 pentru serii simple

 determinarea locului medianei: locMe=(n+1)/2

 Mediana=valoarea corespunzatoare locMe

 pentru serii de frecvenţe

 determinarea locului medianei: locMe=(n+1)/2

 determinarea intervalului median: intervalul corespunzator primei
frecvente cumulate egală sau mai mare decat locMe
 calculul valorii mediane
 2.Mediana-Observații
 în cazul utilizării frecvenţelor relative (fx) calculul medianei este similar celui prezentat anterior;
 mediana, ca indicator de poziţie, nu are semnificaţie în cazul în care seria este structurată în subgrupe
omogene, funcţie şi de alte caracteristici de grupare;
 spre deosebire de medie, valoarea medianei nu este afectată de valorile extreme ale seriei;
 asemănător calculului medianei se pot determina şi alte cuantile, prezentând un intens mai mare
cuartilele (cuantile de ordinul 4), care separă seria în patru subgrupe cu frecvenţe egale. Mediana
este, de fapt, cea de-a doua cuartilă.
 localizarea, în cadrul seriei, a valorilor mediei, medianei şi modulului oferă informaţii asupra formei
distribuţiei caracteristicii analizate:
 dacă x = M o = M e , atunci suntem în prezenţa unei repartiţii simetrice;
 în cazul unei distribuţii unimodale uşor asimetrice, frecvenţele sunt deplasate într-o parte
sau alta. Conform unor observaţii empirice, într-o asemenea situaţie, între cei trei indicatori
ai tendinţei centrale există următoarea relaţie:
x − M o = 3(x − M e )
folosirea unuia sau altuia dintre indicatorii tendinţei centrale depinde de analiza calitativă a
fenomenului. În seriile puternic asimetrice, mediana este mai semnificativă decât media
Alţi indicatori de poziţie – Cuantilele
de ordin n
 Cuartile
 Impart seria in patru parti egale, fiecare continand 25% din valorile
ordonate crescator
 3 cuartile (Q1,Q2=mediana,Q3)
 Abaterea intercuartilică
 Identificarea valorilor excepţionale - outliers
 Decile
 Impart seria in zece parti egale, fiecare continand 10% din valorile
ordonate crescator
 9 decile (D1,D2,D3,…,D9)
 Percentile
 Impart seria intr-o suta de parti egale, fiecare continand 1% din valorile
ordonate crescator
 99 percentile (P1,P2,P3,…,P99)
3.Modulul (1)
 - acea valoare a caracteristicii ce corespunde celui mai mare număr de
unităţi din cadrul colectivităţii (nivelul caracteristicii cu frecvenţa cea mai
mare)
 Cum se calculeaza?
 pentru serii simple: valoarea care apare cel mai des
 pentru serii de frecvenţe:
 gasirea intervalului cu cele mai multe observatii
 frecvente simetric distribuite  mijlocul intervalului
 frecvente asimetric distribuite 
Modulul - observaţii
 asemănător modulului se defineşte valoarea antimodală, ca valoare a
caracteristicii cu frecvenţa cea mai mică (cea mai puţin probabilă);
 dacă se construieşte graficul funcţiei de frecvenţă (histogramă sau poligonul
frecvenţelor) valoarea modală corespunde punctului de maxim al curbei
frecvenţelor;
 modulul este indicatorul centrului de grupare a cărui determinare este cea
mai simplă şi deci cea mai rapidă;
 se pot întâlni şi serii de repartiţie multimodale. Încercarea de sintetizare a
unei singure valori modale (eventual ca medie aritmetică simplă) nu are
semnificaţie;
 dacă suntem în prezenţa unei serii cu frecvenţe relative (fx), calculul
modulului nu diferă de maniera de calcul prezentată anterior;
 în studii de piaţă (de exemplu, numărul cel mai des solicitat pentru
încălţăminte), modulul constituie indicatorul de poziţie cu gradul de utilitate
cel mai ridicat.
Informatii suplimentare
 Sora, V., Mihăescu, C. (2006), Metode cantitative în Demografie şi
Statistică Socială, Oscar Print
 Mihăescu, C. (2006), Aplicaţii în Dem ografie şi Statistică
Socială , Oscar Print
 Gonick, L., Smith, W. (1993), The Cartoon Guide to Statisticsi, Harper
Perennial, pag. 27-52
 Griffiths, D. (2009), Head First Statistics, O’Reilly Media, pag. 45-81
 Jaising, L.R. (2006), Statistics for the Uterly Confused, McGraw-Hill,
pag. 31-50
 Levine, D., Stephan, D. (2005), Even you Can Learn Statistics, Pearson
Prentice Hall, pag. 37-60