Contractul colectiv de

muncă
Codul muncii și Legea nr. 62/2011
DEFINIȚIE

• convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, de o parte, și salariați,
reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege (PRIN REPREZENTANȚII ALEȘI AI
SALARIAȚILOR), de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea,
precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă (art. 229 alin. 1 Codul muncii).

• convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală și reprezentanții angajaților,
prin care se stabilesc clauze privind drepturile și obligațiile ce decurg din relațiile de muncă (art. 1 lit. i din Legea
nr. 62/2011).

DIN COROBORAREA TEXTELOR LEGALE REZULTĂ CĂ:

Pe când, definind contractul colectiv, art. 229 alin. 1 din Codul muncii se referă şi la salarizare (alături de condiţiile de
muncă şi de alte drepturi şi obligaţii decurgând din relaţiile de muncă), art. 1 lit. i din Legea nr. 62/2011 se referă,
generic, la drepturi şi obligaţii ce decurg din relaţiile de muncă, fără a fi vizate expres şi salariile.
Explicaţia constă în faptul că în Codul muncii sunt avuţi în vedere numai salariaţii pentru care, de regulă, salariile se
negociază, în timp ce, în Legea nr. 62/2011 sunt avuţi în vedere şi funcţionarii publici pentru care salariile nu se
negociază.
 Părțile contractului colectiv de muncă
• ANGAJATORUL SAU ORGANIZAȚIA PATRONALĂ
 ANGAJATOR – persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit
legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual
de muncă ori raport de serviciu;
 ORGANIZAȚIA PATRONLALĂ – organizația patronilor, autonomă,
fără caracter politic, înființată în baza principiului liberei
asocieri, ca persoană juridică de drept privat, fără scop
patrimonial, constituită în scopul apărării și promovării
drepturilor și intereselor comune ale membrilor săi, prevăzute
de dispozițiile legale în vigoare, pactele, tratatele și convențiile
internaționale la care România este parte, precum și de
statutele proprii;
 PATRON – persoană juridică înmatriculată, persoană fizică
autorizată potrivit legii sau persoană care exercită potrivit legii
o meserie ori profesiune în mod independent, care
administrează și utilizează capital în scopul obținerii de profit în
condiții de concurență și care angajează muncă salariată;
• SINDICATUL REPREZENTATIV SAU
REPREZENTANȚII ALEȘI AI SALARIAȚILOR
 ORGANIZAȚIE SINDICALĂ – denumire generică pentru
sindicat, federație sau confederație sindicală. Se constituie pe
baza dreptului de liberă asociere, în scopul apărării
drepturilor prevăzute în legislația națională, în contractele
colective și individuale de muncă sau în acordurile colective
de muncă, precum și în pactele, tratatele și convențiile
internaționale la care România este parte, pentru
promovarea intereselor profesionale, economice și sociale
ale membrilor săi;
 REPREZENTANȚI ALEȘI AI SALARIAȚILOR – la angajatorii la
care sunt încadrați mai mult de 20 de salariați și la care nu
sunt constituite sindicate reprezentative, interesele
salariaților pot fi promovate și apărate de reprezentanții lor.
 ORGANIZAȚIILE PATRONALE și ORGANIZAȚIILE SINDICALE
• ORGANIZAȚIILE PATRONALE SE CONSTITUIE
PRIN ASOCIERE LIBERĂ, PE SECTOARE DE
ACTIVITATE, TERITORIAL SAU LA NIVEL
NAȚIONAL
• OEGANIZAȚIILE PATRONALE ÎȘI DESFĂȘOASRĂ
ACTIVITATEA ÎN BAZA STATUTELOR ȘI
REGULAMENTELOR PROPRII.
• NU POT DESFĂȘURA ACTIVITĂȚI CU CARACTER
POLITIC
• ORGANIZAȚIILE SINDICALE SE CONSTITUIE
PRIN ASOCIEREA UNUI NUMĂR DE CEL PUȚIN
15 ANGAJAȚI DIN ACEEAȘI UNITATE
• POT CONSTITUI/POT SĂ ADERE LA UN
SINDICAT:
• PERSOANELE ÎNCADRATE CU CONTRACT
INDIVIDUAL DE MUNCĂ;
• FUNCȚIONARII PUBLICI;
• FUNCȚIONARII PUBLICI CU STATUT SPECIAL;
• MEMBRII COOPERATORI ȘI AGRICULTORI ÎNCADRAȚI
ÎN MUNCĂ
• NU POT DESFĂȘURA ACTIVITĂȚI CU CARACTER
POLITIC
CODUL MUNCII ȘI LEGISLAȚIA MUNCII

CCM SECTOR DE
ACTIVITATE

CCM GRUP DE
UNITĂȚI
PIRAMIDA
CCM NIVEL DE CONTRACTELOR
UNITATE COLECTIVE DE
MUNCĂ

CONTRACTELE
INDIVIDUALE DE MUNCĂ
 OBIECTUL NEGOCIERII COLECTIVE

 CONDIŢIILE DE MUNCĂ;
 SALARIILE, ÎN SECTORUL PRIVAT, ŞI ÎN SECTORUL BUGETAR, DOAR DACĂ SUNT CUPRINSE ÎNTRE LIMITA
MINIMĂ ŞI MAXIMĂ;
 DURATA TIMPULUI DE LUCRU (ZILNIC, SĂPTĂMÂNAL);
 PROGRAMUL DE LUCRU, INCLUSIV DURATA PAUZEI DE MASĂ;
 ZILELE LIBERE, ALTELE DECÂT CELE STABILITE PRIN LEGE;
 PLANUL ANUAL DE FORMARE PROFESIONALĂ (ANEXĂ LA CONTRACTUL COLECTIV);
 MĂSURI DE ASIGURARE A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ;
 MĂSURI PENTRU PREVENIREA DISCRIMINĂRII ŞI ASIGURAREA EGALITĂŢII ÎNTRE SALARIAŢI;
 MĂSURI DE PROTECŢIE FAŢĂ DE REPREZENTANŢII SINDICALI SAU FAŢĂ DE CEI ALEŞI DE SALARIAŢI;
 MĂSURI PRIVIND RELAŢIILE DINTRE ANGAJATOR ŞI SALARIAŢI;
 ALTE DREPTURI ŞI OBLIGAŢII CARE DECURG DIN RELAŢIILE DE MUNCĂ.
Contractul colectiv de muncă se încheie
• pe durată determinată care nu poate fi mai mică de 12 luni și mai
mare de 24 de luni; părțile pot hotărî prelungirea aplicării contractului
o singură dată cu cel mult 12 luni.
• în forma scrisă cerută ad validitatem, lipsa formei scrise conducând la
nulitatea absolută a contractului.

Indiferent de nivelul la care se încheie, dacă durata contractului colectiv

este de 2 ani părțile pot să stabilească renegocierea periodică a
clauzelor.
Clauzele contractelor colective de muncă
produc efecte după cum urmează:
a) pentru toți angajații din unitate, în cazul contractelor colective de
muncă încheiate la acest nivel;
b) pentru toți angajații încadrați în unitățile care fac parte din grupul de
unități pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă;
c) pentru toți angajații încadrați în unitățile din sectorul de activitate
pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă și care fac parte
din organizațiile patronale semnatare ale contractului.
Contractele colective de muncă și actele adiționale la acestea
se înregistrează prin grija părților, după cum urmează:

a) contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, la inspectoratul teritorial de

muncă;
b) contractele colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de unități și al
sectoarelor de activitate, la Ministerul Muncii.
• Organele administrative competente să înregistreze contractele colective au
obligația de a verifica conținutul lor și de a sesiza părțile în cazul existenței
unor clauze ilegale.
• Părțile pot proceda la renegocierea clauzelor ilegale.
• Dacă nu se renegociază, clauzele considerate nelegale vor fi înlocuite cu
prevederi mai favorabile angajaților, cuprinse în lege sau în contractul colectiv
de muncă aplicabil încheiat la nivelul superior, după caz.
Executarea contractului colectiv de muncă
• este obligatorie (pacta sunt servenda);
Dacă una dintre părți nu-și respectă obligațiile contractuale ia naștere
un conflict individual de muncă.

În sistemul nostru de drept greva, ca fază finală a unui conflict colectiv

de muncă, intervine numai la momentul negocierii și al încheierii
contractului colectiv de muncă. Pe parcursul existenței și al executării
contractului colectiv de muncă orice neînțelegere între părțile
contractante conduce la nașterea unui conflict individual de muncă.
Modificarea și suspendarea contractului
colectiv de muncă:
• Se face în scris, prin acordul părților, prin act adițional și se
înregistrează ca și contractul colectiv la organul administrativ
competent.
Suspendarea intervine:
a) prin acordul părților;
b) pe durata grevei dacă salariații negreviști nu-și pot continua
activitatea;
c) în caz de forță majoră (cu efecte temporare).
Contractul colectiv de muncă încetează:
a) la împlinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost
încheiat, dacă părțile nu convin prelungirea aplicării acestuia, în
condițiile legii;
b) la data dizolvării sau lichidării judiciare a unității;
c) prin acordul părților.