DOCUMENTAREA

ŞTIINŢIFICĂ

Prof. dr. Irina-Draga Căruntu

1. CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE

2. MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII

3. TIPURI DE DOCUMENTE

4. FAZELE DOCUMENTĂRII: ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII,

PRINCIPII DE CĂUTARE, SELECŢIA DOCUMENTELOR, ANALIZA
DOCUMENTARĂ

5. EVALUAREA CALITĂŢII INFORMAŢIILOR, ÎN CONCORDANŢĂ CU

TIPUL MATERIALULUI CONSULTAT – ANALIZA CRITICĂ A SURSELOR
DE INFORMAŢII

6. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN

DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ – CONCEPTE ŞI TERMINOLOGIE DE
BAZĂ

7. SERVERE ŞI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE PROBLEME

BIOMEDICALE

2
1. CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII
ŞTIINŢIFICE
CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE

- documentarea – definiţia (MDE, 1978): ştiinţa înregistrării,

organizării şi diseminării cunoştinţelor specializate;

- Otlet, Lafontaine, 1895 – ştiinţa care permite furnizarea

tuturor documentelor despre un subiect

4
CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE

- documentul: orice material scris, în format tipărit sau electronic,

care are drept scop transmiterea coerentă de informaţii

5
CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE

- conceptul de documentare implică activitatea unei persoane/grup

de persoane care este interesată/sunt interesate de un anumit
subiect şi care consultă documente aferente subiectului în cauză

6
2. MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE
DOCUMENTĂRII

7
 MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII

a) informare orientată pentru pregătirea profesională

student/masterand/doctorand:
- aprofundarea unor subiecte
- dezvoltarea capacităţii de lucru individual
medic (toate gradele)
- actualizarea cunoştinţelor
- creşterea competenţelor

8
 MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII
b) informare orientată pe activitatea de cercetare
- cunoaşterea:
realizărilor existente la momentul respectiv
preocupărilor similare în domeniu
potenţialelor direcţii de cercetare
- compararea rezultatelor obţinute de alţi cercetători cu
rezultatele proprii

Activităţi desfăşurate
- consultarea unor cărţi/capitole din cărţi – privire de ansamblu
asupra subiectului
- consultarea în periodice a diverselor tipuri de articole
- vizitarea unor site-uri de profil

9
 MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII

Observaţie: volumul mare de informaţii aferent unui anumit

domeniu, precum şi barierele lingvistice, fac imposibilă, din punct de
vedere practic, parcurgerea tuturor documentelor, raţiune pentru
care se impune realizarea unei selecţii
exemple:
• 20.000 de reviste biomedicale
• primele 10 reviste principale de medicină internă – o lună – 200
articole originale, 70 editoriale
• 10 ani – 16.000 de articole în limba engleză despre hepatita virală
• Index Medicus – 1879 – 1946 – 2 kg/an; 1946 – 1955 – 4 kg/an;
1977 – 30 kg.

10
 3. TIPURI DE DOCUMENTE
BIBLIOTECI, CENTRE DE DOCUMENTARE

11
 TIPURI DE DOCUMENTE

Clasificare după suport:

- tipărite
- în format electronic

12
 TIPURI DE DOCUMENTE

Clasificare după tipul de informaţie oferită

- documente primare

- documente secundare

- documente terţiare

13
 TIPURI DE DOCUMENTE

Documente primare

- oferă elemente de cunoaştere propriu-zisă (informaţii originale),

însoţite de informaţii bibliografice

- exemple: cărţi, periodice, teze, CD-rom-uri, site-uri, etc.

14
 TIPURI DE DOCUMENTE

Documente secundare

- oferă numai informaţii bibliografice, prin trimitere la documente

primare, permiţând regăsirea acestora (repertorii bibliografice)
- instrumente de lucru, rezultat al unei documentări specializate care
are la bază documentele primare
- exemple: fişă de carte, catalog de bibliotecă, listă bibliografică pe
subiect, index de revistă, buletin bibliografic, bază de date

Documente terţiare

- semnalează sau prezintă documente secundare

- exemplu: bibliografie de bibliografii

15
 BIBLIOTECI ŞI CENTRE DE DOCUMENTARE

Clasificare după modul de stocare şi prezentare a informaţiei

- biblioteci multimedia – biblioteci în care informaţia se poate găsi în
format tipărit, pe CD-ROM-uri, pe casete video/audio, pe discul unor
calculatoare sau on-line, iar această informaţie poate fi consultată
simultan

16
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR:
FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

FONDUL DE CARTE
manuale/cursuri
tratate
monografii
atlase
albume
lucrări cu caracter biografic şi/sau istoric
teze de doctorat
rapoarte de cercetare internă
dicţionare
enciclopedii

17
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR:
FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Manualul
- definiţie (MDE, 1978): carte care cuprinde elementele fundamentale
ale unei ştiinţe (…), utilizată mai ales în instituţiile de învăţământ

18
STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Manualul

19
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR:
FONDUL DE CARTE,
PERIODICE
Manualul
- adresabilitate: studenţi (caracter didactic)
- obiectiv: instruire de bază într-un domeniu mai larg, bine precizat

Structură:
- uzual corespunde tematicii abordate în cadrul unor
prelegeri/cursuri, conţinând mai multe informaţii decât expunerea
orală
- adaptat nivelului de cunoştinţe anterioare, la care se face apel
- prezintă informaţii clasice actualizate, în general fără referiri la
problematica cercetării în domeniu
- referinţele bibliografice permit aprofundarea anumitor detalii şi
includ materiale apreciate pentru claritatea expunerii, interesul
istoric, valoarea de îndrumare

20
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR:
FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Tratatul
- definiţie (MDE, 1978): lucrare de specialitate, în care sunt expuse
principiile fundamentale ale unei discipline

21
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR:
FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Tratatul

22
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Tratatul
- adresabilitate: studenţi, rezidenţi, doctoranzi, specialişti (caracter
didactic)
- obiectiv: instruire aprofundată într-un domeniu mai larg, bine precizat

Structură:
- prezintă informaţii detaliate, incluzând noţiuni şi concepte de dată
recentă, cu referiri la aspectele cele mai importante ale cercetării în
domeniu
- referinţele bibliografice: uzual tratate de aceeaşi amploare, monografii
sau articole de cercetare cu rezultate bine cunoscute în domeniu
- frecvent elaborat de un colectiv mai numeros de autori, sub coordonarea
unei personalităţi ştiinţifice în domeniu

23
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Monografia
- definiţie (MDE, 1978): studiu ştiinţific asupra unui subiect, tratat detaliat şi
multilateral

24
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Monografia
- adresabilitate: doctoranzi, specialişti, cercetători (caracter ştiinţific)
- obiectiv: acoperirea în mod exhaustiv a unei singure ramuri (domeniu
îngust) de cunoaştere

Structură:
- lucrare erudită, foarte documentată, focalizată pe problematica cercetării
- corelează într-o manieră sintetică informaţiile existente, prin prisma
experienţei personale din aria ştiinţifică abordată
- referinţele bibliografice: articole cu caracter clasic, articole de dată foarte
recentă, alte monografii cu subiect similar/apropiat

25
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

II. PERIODICE

- cu profil general

- de specialitate

- de supraspecialitate

26
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Reviste medicale cu profil general

- adresabilitate: număr larg de persoane cu instruire superioară în

domeniul ştiinţelor medicale
- urmăreşte promovarea cunoaşterii şi transmiterea informaţiilor într-un
domeniu ştiinţific larg
- exemple:
Revista Medico-Chirugicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti
Nature
New England Journal of Medicine
Lancet
La Presse Medicale

27
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Reviste medicale cu profil general

28
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Reviste medicale cu profil general

29
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Reviste medicale de specialitate

- adresabilitate: specialişti într-un anumit domeniu

- informaţiile aparţin unei arii de cercetare bine delimitată
- editate sub egida unor societăţi ştiinţifice/instituţii de profil
- exemple:
Hepatology
Endocrinology
Gastroenterologie clinique et biologique
American Journal of Pathology
Cancer

30
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Reviste medicale de specialitate

31
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Reviste medicale de supraspecialitate

- adresabilitate: cerc redus de cercetători/specialişti într-un subdomeniu

- dedicate performanţelor ştiinţifice într-o arie de cercetare restrânsă
- exemple:
Immunohistochemistry
Journal of Molecular Biology
Transplantation
Pain

32
 STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: FONDUL DE CARTE,
PERIODICE

Reviste medicale de supraspecialitate

33
 BIBLIOTECI ŞI CENTRE DE DOCUMENTARE

Centrul de documentare
- afiliat unor centre naţionale de cercetare ştiinţifică sau unor
institute de cercetare (Institutul naţional de informare şi
documentare, Centre de documentation du C.N.R.S., Research
materials information center, Institute for scientific
information, Centre de documentation des sciences humaines)
- oferă informaţii complexe, pe baza unei mari diversităţi de
documente primare, secundare şi terţiare

34
 BIBLIOTECI ŞI CENTRE DE DOCUMENTARE

35
BIBLIOTECI ŞI CENTRE DE DOCUMENTARE

36
 BIBLIOTECI ŞI CENTRE DE DOCUMENTARE

Clasificare după modul de stocare şi prezentare a informaţiei

- biblioteci clasice – organizate pe baza unui fond propriu de
carte şi periodice

37
BIBLIOTECI ŞI CENTRE DE DOCUMENTARE

38
 FAZELE DOCUMENTĂRII: ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII, PRINCIPII
DE CĂUTARE, SELECŢIA DOCUMENTELOR, ANALIZA DOCUMENTARĂ

I. ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII

- unde pot fi găsite referinţe bibliografice pentru un anumit

subiect?
- surse: documente primare, secundare, terţiare

• documentele secundare – indispensabile într-un demers de

cercetare, singura cale de acces organizat la documentele
primare

39
 EVALUAREA CALITĂŢII INFORMAŢIILOR, ÎN CONCORDANŢĂ CU TIPUL
MATERIALULUI CONSULTAT – ANALIZA CRITICĂ A SURSELOR DE INFORMAŢII

Criterii urmărite:
- enunţarea clară a problemei de fond a cercetării
- referirea la cercetări similare în domeniu (calitatea
documentării)
- utilizarea unei metode corespunzătoare pentru studiu
- descrierea precisă a metodei de lucru
- prezentarea rezultatelor în manieră logică, clară, precisă şi
coerentă
- sublinierea elementelor de originalitate
- impactul rezultatelor şi discuţiilor asupra cunoştinţelor
existente în domeniu
- stilul de redactare

40
6. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ.
UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN
DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ

41
 DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA LA
DISTANŢĂ

- utilizează informaţii/documente în format electronic

- introducerea reţelelor de calculatoare a permis
dezvoltarea unor servicii accesibile la distanţă şi la
orice oră
- complementară documentării clasice, realizată prin
accesul la material tipărit
- facilitează un acces rapid la informaţia secundară şi,
în anumite condiţii, la informaţia primară

42
 DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA LA
DISTANŢĂ

- utilizarea sistemelor informaţionale (a informaticii documentare) în

căutarea referinţelor influenţează comportamentul uman, în sensul
redimensionării următoarelor activităţi:
• software-ul caută şi găseşte ceea ce ar trebui să întreprindem noi, câştigând
astfel în rapiditate şi eficacitate
• tehnologia permite obţinerea, în final, a unei liste cu referinţele dorite (listă ce
poate fi apoi limitată din diverse considerente) – acţiune care altminteri ar fi trebuit
să se desfăşoare manual
• utilizarea reţelei Internet pentru documentare s-a impus tot mai mult ca şi
eficienţă, graţie flexibilităţii investigaţiilor şi acoperirii cvasi-exhaustive a ariilor ce
fac obiectul documentării

43
DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA LA
DISTANŢĂ

REŢEAUA INTERNET

- în ce măsură Internet-ul a modificat

strategia de documentare?

44
 DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA LA
DISTANŢĂ

William F. Slater, III

President of the Chicago Chapter of the Internet Society
Internetul
- reţea de reţele, care uneşte computere personale,
universitare şi chiar guvernamentale, furnizând
infrastructura necesară pentru utilizarea e-mailului,
documentelor hypertext, fişierelor arhivate, a
bazelor de date şi a altor resurse ale tehnicii de
calcul
- ansamblu imens de reţele de calculatoare care
formează şi acţionează ca o singură reţea uriaşă
pentru transportul informaţiilor şi al mesajelor pe
distanţe oricât de mici şi oricât de mari
“anywhere from the same office to anywhere in the world”

45
 DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA LA
DISTANŢĂ

Istoric

1969 – Departamentul de Apărare SUA creează Advanced

Research Projects Agency (ARPA) şi o reţea de comunicaţii
specifice – ARPANET

1970 - Primele cinci noduri

Universitatea California
Universitatea Stanford
Universitatea Santa Barbara
Universitatea Utah
BBN (Bolt, Beranek & Newman)

46
 DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA LA
DISTANŢĂ

Istoric

1983 – reţeaua ARPANET se desparte în două sisteme

ARPANET (pentru scopuri civile – cercetare) şi MILNET (pentru
scopuri militare) conectate între ele – ansamblu care devine
Internet

1986 – National Science Foundation consideră reţeaua

depăşită şi creează NSFNET, prin conectarea de
supercalculatoare, care devine principala modalitate de
comunicare în Internet

47
 DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA LA
DISTANŢĂ

Modalitatea de extindere a Internetului

Calculatoare gazdă
• 1977: 111; 1981: 213; 1983: 562
• 1984: 1.000
• 1986: 5.000
• 1987: 10.000
• 1989: 100.000
• 1992: 1.000.000

• 2001: 150 – 175 milioane

• 2002: peste 200 milioane
• Acum - aproximativ 80% din planetă are acces la Internet

48
 DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎN DOCUMENTAREA LA
DISTANŢĂ

Modalitatea de extindere a Internetului

• 2001
407 milioane utilizatori
218 din 246 ţări
peste 31 milioane nume de domenii
• 2002
peste 840 milioane utilizatori
aproximativ 100 x 220 MB de informaţii

 Pentru a obţine o audienţă de 50 milioane de persoane au fost

necesari
• 38 ani pentru radio
• 13 ani pentru televiziune
• 4 ani pentru Internet (din momentul în care a devenit
disponibil publicului larg)
49