Rosia Montana in DezBatere European

Roşia Montană
în dezbaterea europeană
© 2012
Studiu coordonat de:
Victor Boştinaru - Membru al Parlamentului European

Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European
Volumul este disponibil gratuit la adresa www.victorbostinaru.ro
Contact Victor Boştinaru - MEP

Parlement européen
Bât. Altiero Spinelli
07H341
60, rue Wiertz / Wiertzstraat 60
B-1047 Bruxelles/Brussel
Tel. : +32 (0)2 28 45832
Fax : +32 (0)2 28 49832
Parlement européen
Bât. Winston Churchill
M03062
Allée du Printemps
BP 1024/F
F-67070 Strasbourg Cedex
Tel. : +33 (0)3 88 1 75832
Fax : +33 (0)3 88 1 79832
Email: office@victorbostinaru.ro
Copyright 2012. Acest volum se distribuie gratuit. Multiplicarea nu este permisă în scopuri comerciale.
Multiplicarea este permisă cu condiţia respectării integrale a conţinutului şi a formei grafice. Preluarea
parţială sau integrală a conţinutului este permisă doar cu referinţă către autor.
5
Roşia Montană în dezbaterea europeană
RO
Roşia Montană - o
problemă
naţională ca o
Cuvânt înainte durere personală
Fac parte dintre cei pentru care Roşia Montană şi Roşia Poieni sunt o
problemă personală. Mama mea şi bunicii mei dinspre mamă s-au tras
dintr-un sat din Munţii Apuseni. În copilărie, în fiecare vară treceam
Mureşul cu brodul şi mergeam pe jos până spre Piatra Bulbucului, de
unde se vedea Zlatna. Satul mamei semăna cu o verigă din lanţul de
rezistenţă al cetăţilor de apărare a Apusenilor. Fiecare casă era cocoţată
pe o stâncă, ascunsă după un umăr de piatră sau proptită într-o margine
de vale prăpăstioasă. Acolo am copilărit şi acolo am fost silit să văd
lumea şi cu ochii minţii. Universul de piatră mă obliga să gândesc mai
mult şi mai repede decât la casa noastră din îngusta luncă a Mureşului.
Mama mea a suferit enorm pentru că în orice dispută, mai ales când ea
avea dreptate iar ceilalţi rămâneau fără argumente, îi ziceau:
-Tu să taci că tu nu eşti de aici, tu eşti moaţă şi dacă nu îţi convine să te

duci la moţocanii tăi!
Cornel Nistorescu
Jurnalist, publicist, director al De ce nu sunt de acord cu proiectul Roşia Montană? Pentru că în satul
ziarului Cotidianul bunicilor ploaia venea şi mai vine de obicei de la Abrud. Şi dacă vine
de acolo aduce ceva şi de la Roşia Montană, de la Cîmpeni şi de la
Zlatna. Şi pentru că în Apuseni, pentru prima oară în viaţa mea, am
călărit o mânză pe care am atins-o ca pe o domnişoară. Şi pentru că în
Apuseni am văzut primii stupi în coşniţe împletite din nuiele, pentru că
acolo am auzit valea cântând în coroanele brădetului, pentru că acolo
moara de apă a bunicului avea miros de plăcinte, pentru că acolo m-am
jucat prima dată de-a sălbaticii, sărind dintr-un mesteacăn în altul.
Tot acolo, sub lespezi am pescuit cu mâna şi am trăit şi spaima de

moarte. O clipă am avut iluzia că am fost muşcat de un şarpe. Tot într-
un sat din Apuseni am văzut prima pereche sărutându-se. Mai apoi, la o
nuntă, am încercat şi eu acelaşi lucru cu o fetiţă care a fugit plângând.
Şi la aceeaşi nuntă am înnebunit lumea cu strigături, nişte catrene
vesele şi biciuitoare la adresa nuntaşilor, şi m-am chinuit să dezleg o
ghicitoare imposibilă, spusă de acordeonistul ospăţului:
6
RO
- Cum poate fi scoasă o piatră de pe fundul unei ape? Dar fără să te uzi,
fără să foloseşti o unealtă sau o mănuşă! Şi fără să seci râul sau lacul
pe fundul căreia se odihneşte piatra.
Luni dimineaţa, la spartul nunţii, când toată lumea mahmură dormea pe

cine ştie unde, în patru cuvinte el m-a lămurit pentru totdeauna.
- Băiete, nu se poate!
Logica asta simplă este valabilă şi în cazul Roşiei Montane. Nu se

poate scoate aurul de sub casele şi dealurile celebrei localităţi fără să le
distrugi, fără să seci ape şi fără să dărâmi galeriile străvechi. Şi nici să
deschizi cariere uriaşe fără ca norii şi ploile să nu-şi schimbe
încărcătura apei.
Am scris de zeci de ori despre Apuseni şi despre Roşia Montană. Este

un fel de subiect personal. Chiar o cauză personală. Ea vine din teama
mea de a pierde locurile copilăriei, amintirea mamei şi liniştea
puţinilor moţi care au rămas să locuiască în satul respectiv. Pe ei nu i-a
întrebat nimeni dacă sunt sau nu de acord. Unii sunt în favoarea
proiectului. Se agaţă de ideea că ar putea găsi un loc de muncă. Alţii se
tem ca de moarte. Se duce curăţenia şi frumuseţea locurilor! Se duce
memoria părinţilor şi se duce o bucăţică din istoria munţilor.
În numele bunicilor şi al prietenilor mei de joacă încerc să îmi alătur

vocea tuturor celor din Roşia Montană şi din Apuseni care se opun
proiectului canadiano-român (mai mult canadian). În fiecare apărare
m-am folosit şi de argumentele oamenilor de ştiinţă ale căror studii se
află în această carte. Altele, la fel de importante, din raţiuni de spaţiu,
nu au fost incluse. Materialele care demonstrează că proiectul Roşia
Montană este un abuz, o afacere oneroasă a unor persoane (nu a
statului român), un pericol de mediu şi o bombă pusă între relicvele
istoriei naţionale sunt multiple. Ele alcătuiesc un dosar enorm cu mai
multe capete de acuzare. Acestora li se adaugă alte câteva argumente.
Avem de-a face cu o vânzare economică grosolană, fără nici o

integrare într-un proiect economic de proporţii. România a pus la
dispoziţia canadienilor hărţile zăcământului fără să fi avut nici o bază
oficială şi legală. Închiderea unui dosar de cercetare penală nu este un
argument suficient. Milioanele de euro folosite în campania de
comunicare pentru a îndoi instituţiile statului român la avize şi aprobări
au şi ele greutatea lor. Cu o asemenea apăsare pe umeri şi pe conştiinţă
nici o judecată nu poate fi dreaptă. Cu testimoniale ale localnicilor
concepute şi prelucrate de Roşia Montană Gold Corporation nici un
funcţionar roman nu poate decide fără riscul de a greşi.
Bombardamentul comunicaţional comis pe banii beneficiarilor este cel
mai puternic argument împotriva amânării sine die.
Şi apoi, dacă toate-s bune şi frumoase, de ce am fost copleşit cu tot

soiul de oferte de publicitate? Şi de ce toate canalele media, de îndată
7
RO
ce se înfruptă din bugetele de publicitate ale companiei canadiene, nu
mai dezbat situaţia şi nici nu mai găzduiesc puncte de vedere
împotrivă?
Şi dacă ideea de a vinde aurul şi cuprul este aşa de deşteaptă, de ce

România nu mai are şi un alt proiect de dezvoltare sau o strategie pe
termen lung? Şi dacă guvernul României are aşa de multe resurse de
creativitate economică, de ce nu găseşte soluţii şi pentru Orăştie,
pentru Simeria, pentru Brad, pentru Călan, pentru Titu, pentru Tecuci,
pentru Hunedoara, pentru Haţeg, pentru Pleşcoi şi pentru Basarabi sau
pentru Cugir şi celelalte oraşe neputincioase?
Nu cumva simpla vânzare de resurse şi materii prime este semnul cel

mai clar al unei gândiri ce ţine de un anume primitivism economic al
celor care ne conduc?
8
EN
Roşia Montană – a
national problem
becoming a
Foreword personal matter
I am one of those people for whom Roşia Montană and Roşia Poieni
represent a personal matter. My mother and my grandparents from my
mother side were from a village in the Apuseni Mountains. As a child,
every summer I crossed the Mureş River with the ferry and I walked
on foot up to Piatra Bulbucului, from where one could see Zlatna. My
mother’s village looked like one link in the chain of strength of
Apuseni defense fortresses. Each house was up on a rock, hidden after
a shoulder stone or stranded on the edge of an abrupt valley. There I
was raised and there I had to learn how to visualize the world. The
universe of stone made me think more and faster than in our house
from the narrow meadow of Mureş River. My mother has suffered
tremendously for that in any dispute, especially when she was right and
the other had no arguments, they were saying:
-You should shut up, you are not from here, you are from Apuseni and
Cornel Nistorescu
if don’t like it you should go to your own people!
Journalist, Publisher, Director
of Cotidianul newspaper Why am I against Roşia Montană project? Because, in my
grandparents’ village, the rain used to come and still does, from Abrud.
And if it comes from there, it brings something also from Roşia
Montană, Zlatna and Cîmpeni. And, because it was in the Apuseni,
when, for the very first time in my life, I have ridden a filly that I’ve
touched like she was a miss. And because there, in the Apuseni, I’ve
seen for the first time beehives in twigs braided baskets, because there
I have heard the valley singing in the crowns of the fir forest, because
there my grandfather’s watermill smelled like pies, because there I’ve
played for the first time “wild men game”, jumping from a birch to
another. Also there, under the slabs I fished by hand and I’ve
experienced the dread of death. For a moment I had the illusion that I
was bitten by a snake. Also in a rural village in the Apuseni, I saw the
first couple kissing. Then, at a wedding, I tried the same thing with a
little girl who ran away crying. Also, at the same wedding, I drove mad
the guests with hollers and some joyful and satirical verses and I tried
to solve an impossible riddle told by the accordionist of the feast:
9
EN
-How can you remove a stone from the bottom of water, without
getting wet, without using a tool or a glove and without having to dry
out the bottom of the river or lake on which the stone rests?
Monday morning, when the wedding was ending, when everybody was
sleeping who knows where, in just four words he cleared up for me
forever.
-Boy, you can't!
Simple logic is also valid in Roşia Montană case. You cannot draw off
the gold from beneath the houses and hills of the famous villages
without damaging them, without drying the waters and destroying the
ancient galleries. And neither dug huge careers without the clouds and
rains to change their water properties.
I have written dozens of times about Apuseni and Roşia Montană. It is

more a personal matter. A personal cause. It rises from my fear of
losing the childhood place, the memory of my mother and the peace of
the few inhabitants of Apuseni Mountains who chose to still live in this
village. No one asked them whether they agree or not. Some are in
favour of the project. Grasping to the idea that they could find a job.
Others fear it as death. The purity and beauty of this place fades away!
The memory of the parents fades away and along with it a piece of
history of the mountains is lost.
On behalf of the grandparents and friends that I’ve played with, I’m
trying to join the voice of everyone from Roşia Montană and Apuseni
who oppose this Canadian-Romanian project (more Canadian). I’ve
grounded my defence position also on the arguments of the scientists
whose studies are contained in this book. Other, equally important, for
reason of space, were not included. Documents which demonstrate that
Roşia Montană project is an abuse, a crooked business of some
individuals (not of the Romanian State), an environmental risk and a
bomb placed between national history’s relics are multiple. They make
up a huge file with multiple counts. To these, some other arguments are
added.
We are dealing with a gross economic sale without any integration into
an economic project of proportions. Romania has placed at the disposal
of the Canadians the ore maps without any official and lawful basis.
The closure of a criminal investigation file is not sufficient argument.
Millions of Euros used in the advertising campaign to bend Romanian
State institutions will in terms of permits and approvals indeed count
for something. With this kind of weight on the shoulders and
conscience, there is no rightful judgement. With the testimonials of the
locals, designed and processed by Roşia Montană Gold Corporation,
no Romanian official can decide without the risk of error. The
advertising attack conducted on the funds of the beneficiaries, is the
most powerful argument against sine die postponement.
10
EN
And then, if all-good and beautiful, why was I overwhelmed with all
kinds of offers of advertising? And why all the media channels as soon
as enjoying the advertising budgets of the Canadian company, no
longer spoke of the situation nor had opposite points of view?
And if the idea of selling the gold and copper is so clever, why doesn’t
Romania has other development project or a long-term strategy? And if
the Romanian Government has so many resources of creativity, why
aren’t there any solutions identified for Orăştie, Simeria, Brad, Călan,
Titu, Tecuci, Hunedoara, Haţeg, Pleşcoi and Basarabi or for Cugir or
other disfavoured cities?
Isn’t it the mere sale of resources and raw materials the clearest sign of
the economic primitivism mentality of those who lead us?
11
RO
Prefaţă
Volumul „Roşia Montană în dezbaterea europeană“ este un demers
unic în România în ceea ce priveşte totalitatea abordărilor proiectului
minier de la Roşia Montană. Deşi prezentările şi sintezele expuse în
această antologie au mai fost publicate, ele nu şi-au găsit niciodată un
spaţiu unitar de prezentare până acum.
Proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană este o problemă

de interes pentru Europa, iar Comisia Europeană trebuie să fie atentă,
mai ales pentru că, în mai 2010, Parlamentul European a adoptat o
rezoluţie privind interzicerea generală a utilizării cianurii în
Victor Boştinaru exploatările miniere din Uniunea Europeană, iar Comisia de Petiţii a
discutat o petiţie privind acest proiect. Acest proiect care urmează să
Membru al Parlamentului fie implementat în România implică o serie de probleme privind
European mediul, privind anumite prevederi ale Convenţiei ESPO şi anumite
reglementări UE, precum Directiva privind Impactul de Mediu,
Directiva Cadru privind apele şi Directiva Seveso.
De la începerea protestelor din România, din luna ianuarie a.c., una

dintre principalele revendicări ale protestatarilor a fost stoparea
proiectului minier de la Roşia Montană. De asemenea, este o
problematică de interes european pentru că este un proiect cu impact
transfrontalier, iar Ungaria a comunicat oficial Guvernului României
că nu este de acord cu acest proiect. Academia Română, Academia de
Studii Economice, Universitatea Babeş Bolyai, precum şi alte forumuri
ştiinţifice s-au opus acestui proiect cu argumente, dar nu au fost luate
în seamă de Guvernul român.
Publicul român nu are acces la informaţii obiective privind proiectul,

există un embargo privind informaţiile critice la adresa proiectului de
care ar fi mândru chiar şi regimul Ceauşescu. Guvernul român şi
dezvoltatorul nu au răspuns concret la întrebările privind cantitatea de
cianuri şi explozibil care urmează să fie folosită sau la întrebările
privind valoarea asigurării de mediu a proiectului post exploatare.
12
RO
Acesta fiind contextul, scopul volumului este de a scoate în evidenţă
principalele critici aduse proiectului minier dezvoltat de Roşia
Montană Gold Corporation în formula în care este propus la acest
moment. De asemenea, ne-am propus să subliniem şi faptul că există
atât tehnologii mai bune de extragere a aurului cât şi alternative la
dezvoltarea regiunii Roşia Montană.
Antologia reprezintă ea însăşi o alternativă la campania de comunicare

a RMGC, o campanie care, cel puţin în ultima perioadă, a devenit
politică de stat, odată cu susţinerea făţişă din partea preşedintelui
Traian Băsescu.
Iată că, acum, în primăvara anului 2012, revin la ceea ce am declarat în

urmă cu aproape doi ani, înaintea votului pentru Rezoluţia
Parlamentului European referitoare la interzicerea folosirii
tehnologiilor pe bază de cianuri în mineritul din Uniunea Europeană:
Mediul natural e una din puţinele valori care ne-au rămas şi nu cred că
ar trebui să fie jertfit în numele profitului unei companii, aşa cum s-a
întâmplat cu multe alte valori pe care le-am distrus în ultimele decenii.
Asigurările date de investitor, privind securitatea proiectului asupra

mediului şi a comunităţii, nu pot fi suficiente atunci când se întâmplă o
catastrofă. Sunt convins că tehnologii alternative vor fi utilizate în
viitorul apropiat cu mult mai puţine consecinţe asupra mediului şi
asupra locuitorilor.
Nu am cum să cred în afirmaţiile din spoturile publicitare ale

investitorului după ce criza economică prin care trecem ne
demonstrează că pentru modelul capitalist actual nu există decât un
singur Dumnezeu: profitul rapid.
Nu pot să cred în garanţiile pe care le-ar putea da actualul guvern al

României care, iată, s-a împovărat într-un an de zile şi a îndatorat ţara
cu o sumă fabuloasă. Românul de rând nu a resimţit în niciun fel
beneficiile îndatorării, ci dimpotrivă.
Dacă guvernul ţării mele este incapabil să protejeze ultimele lucruri

valoroase pe care România le mai are, prefer să cer sprijinul
Parlamentului European să facă aceasta, cu speranţa că, într-un număr
de ani, România va avea un guvern devotat binelui public şi protecţiei
mediului.
Sunt la fel de şocat şi dezamăgit că europarlamentarii, fie ei chiar şi

români, devin atât de facil expresia lobby-ului economic în
Parlamentul European.
La momentul editării acestui volum, soarta proiectului stă în mâinile

autorităţilor române şi sunt importante de notat chiar de la bun început,
afirmaţiile Ministrului Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, dintr-un
13
RO
interviu pentru ziarul „Adevărul” din 11 martie 2012. Ministrul
Mediului afirmă că dacă el ar fi negociat contractul dintre statul român
şi compania canadiană, ar fi impus condiţii mai avantajoase pentru
statul român. De asemenea, ministrul Laszlo Borbely mai afirmă că, în
ceea ce priveşte stadiul de avizare: „mai sunt unele lucruri tehnice care
trebuie clarificate, cu garanţii, cu securitatea de mediu, cu
ecologizarea, să nu dea banii în ultimii ani, să-i dea în avans” dar şi
faptul că proiectul de la Roşia Montană va trebui să aplice doar cele
mai bune tehnologii din Uniunea Europeană, cum sunt cele folosite în
Finlanda şi Suedia.
Trecând peste faptul că Laszlo Borbely recunoaşte deschis faptul că

exploatarea de la Roşia Montană nu îndeplineşte criteriul celei mai
bune practici existente pentru că, în exploatările miniere din ţările
scandinavice, cianura este folosită într-un sistem închis evitându-se
astfel contactul direct cu solul sau cu aerul, trebuie să se mai ţină cont
în avizarea acestui proiect şi de numeroasele critici privind impactul
devastator asupra mediului, asupra patrimoniului de la Roşia Montană,
ilegalităţile din procesul de constituire şi pentru demararea proiectului,
scandalurile de corupţie care însoţesc avizele, precum şi blocajul media
pe care contractele de publicitate încheiate cu RMGC îl generează.
Toate aceste critici au fost exprimate în mod repetat de către

organizaţiile neguvernamentale care militează împotriva proiectului şi
de către cele mai importante autorităţi ştiinţifice din România. Iar
condiţiile dezavantajoase în care s-a semnat contractul dintre statul
român şi dezvoltatorul proiectului de la Roşia Montană nu sunt doar
motiv de demisii ci şi de anchetă penală pentru toţi cei implicaţi în
această afacere.
În acest ultim punct, este necesară o dezbatere onestă cu toţi cei

implicaţi şi care au cuvânt de spus în acest proiect. De asemenea, avem
nevoie de o analiză de impact asupra mediului neutră. Este un lucru
care a fost spus şi de către Comisia Europeană şi l-am spus şi noi.
Vrem să ne asigurăm că evaluarea noastră este corectă, obiectivă şi
vrem să ne asigurăm că, cel puţin în ultimul ceas, Guvernul României
respectă şi pune în aplicare legislaţia europeană.
Antologia nu reprezintă doar o critică a acestui proiect ci doreşte să

stabilească un exemplu pentru toate acţiunile de această speţă care, în
lipsa unei dezbateri autentice şi implementate în afara cadrului legal,
riscă să aducă prejudicii iremediabile mediului, sănătăţii şi moştenirii
noastre ca neam.
În faţa blocajului mediatic care a ajuns să rivalizeze şi chiar să

depăşească pe alocuri în termeni de eficienţă şi rapacitate, cenzura
politică, cei care îşi sacrifică bunăstarea şi rămân în continuare drepţi
în faţa idealurilor pe care le apără, sunt îndreptăţiţi să le fie auzite
argumentele.
14
RO
Singurele principii care trebuie să conteze în luarea deciziei privind
Roşia Montană trebuie să fie adevărul, interesul naţional şi dezvoltarea
durabilă a regiunii. În acest moment, ne aflăm însă foarte departe de
întrunirea acestor condiţii, însă, toate eforturile noastre sunt îndreptate
către acest scop, iar antologia pe care dumneavoastră o aveţi în faţă
este încă un pas important pentru îndeplinirea acestor criterii.
Victor Boştinaru
Membru al Parlamentului European
Roşia Montană
Foto: Roşca Marius
www.scriericulumina.ro
15
EN
Preface
The volume “Roşia Montană in the European debate“ is a unique
approach in terms of all approaches regarding Roşia Montană mining
project. Although the presentations and speeches presented in this
anthology have been published, they have never found a unitary
presentation framework before.
The gold mining project at Roşia Montană is a highly concerning

European issue and the European Commission should pay attention
especially because, on 5th of May 2010, the European Parliament
adopted a resolution regarding the general ban of using cyanide mining
Victor Boştinaru technologies in the European Union and the Committee on Petitions
discussed a petition regarding this project. It is a European issue
Member of the European because this gold mining project about to be implemented in Romania
Parliament implies a series of environmental problems and specific provisions of
the ESPO Convention and most of all the proper implementation of
some key European regulations like the Environmental Impact
Assessment Directive (EIA), the EU Water Framework Directive and
the Seveso Directive.
Since the protests spread all over Romania, in January 2012, the
opposition to the mining project was among the four key demands of
the protesters. It is a genuine European issue because over 100.000
Romanian citizens decided to put their signature on a petition for Roşia
Montană that was submited to the Romanian Government and the
Parliament.
Even more, it is a European issue because this project may imply

cross-border environmental impacts and Hungary not only expressed
its concern but, in August 2011, officially refused Roşia Montană
project in its entirety.
The Romanian Academy, the Bucharest Academy of Economic

Studies, Babeş Bolyai University, the Romanian Orthodox Church and
other scientific forums opposed the project, presenting solid scientific
16
EN
arguments, but the Romanian Government did not take them into
consideration.
The Romanian public does not have a decent and fair access to
impartial information regarding the project, there is an embargo within
the media regarding the opposing arguments of which even Ceauşescu
regime would be very proud.
The Romanian Government and the investor didn’t answer the

questions about the quantity of cyanides and explosives that are to be
released during the process or about the value of the project’s
environmental insurance post exploitation.
This being the context, the purpose of this volume is to present the
main critical arguments regarding the current features of the project
developed by RMGC at Roşia Montană.
Also, an important key aspect is showing that there are better and
much less polluting gold exploitation technologies and also alternatives
for the sustainable development of Roşia Montană region.
The anthology itself represents an alternative to RMGC’s PR

campaign, a campaign that has lately become a state policy once
President Traian Băsescu openly expressed his support for RMGC
project.
That is why, now, in the spring of 2012, I get back to what I’ve said
two years ago before the vote for the resolution regarding the general
ban on the cyanide mining technologies in the European Union:
The natural environment is one of the few remaining values and I think
that it shouldn’t be sacrificed in the name of some company’s profit as
it happened with other values that we have destroyed in the last
decades.
The assurances of the investor regarding the security of the project in

terms of environment are not enough in case of disaster. I am sure that
alternative technologies are going to be developed and used shortly
with much less environmental and social consequences.
I cannot believe in the investor’s advertising as the financial crisis

proved us that for the current capitalist model there is only one God:
the quick profit.
I cannot believe in the assurances of the current Romanian

Government that has indebted the country with an enormous amount of
money. The commoner didn’t feel the benefits of the debt.
If the government of my country is not capable of protecting the last

valorous resources Romania still has, I rather ask the European
17
EN
Parliament to do so, hoping that in a number of years Romania will
have a government committed to the public interest and to
safeguarding of the environment.
I am shocked and disappointed to see members of the European

Parliament, whether Romanians, become so easily the expression of
the economical lobby within the European Parliament.
When editing this volume, the future of the project lies in the hand of
the Romanian authorities and it is important to take note, even from the
start, of the statement made by the Minister of Environment and
Forests on 11 March 2012. The minister of environment stated for
“Adevarul” newspaper that if he had negotiated the contract between
the Romanian state and the Canadian company he would have imposed
more favorable conditions for the Romanian state. Also, Minister
Laszlo Borbely said regarding the stage of approval: “there still are
some technical issues that need clarification, with guarantees, with the
environmental security, with the eco-rehabilitation, not to give the
money in the last years but in advance” and that at Roşia Montană only
the best available technologies in the European Union are going to be
used like in Sweden and Finland.
The fact is, Laszlo Borbely openly admits that the exploitation from
Roşia Montană does not meet the criteria of the best available
technology because, in the Scandinavian countries, the cyanide is used
in closed system, thus avoiding the contact with air or soil.
Also, the various criticizing arguments with regard to the devastating

impact on the environment and heritage from Roşia Montană, the
illegalities in the process of the constitution and development of the
project, the corruption scandals regarding the legal advices and the
media embargo generated by the advertising contracts signed with
RMGC must be taken into consideration within the approval process.
All these arguments have been repeatedly expressed by the NGOs

campaigning against the project and by the most important scientific
authorities from Romania. And the disadvantageous conditions of the
contract signed between the Romanian state and the project developer
are not only reasons for resignations but also grounds for criminal
investigation for all those involved in this business.
An honest debate with all parts involved is needed. Also, we need an

independent and neutral environmental impact assessment. It was also
underlined by the European Commission and by us. We want to make
sure that our evaluation is correct and objective and that at least in the
final hour the Romanian Government respects and implements the
European legislation.
This anthology does not represent a criticism of the project but intends
to set an example for all actions of this case that, in the absence of a
18
EN
genuine debate and implemented outside the legal framework, are
likely to irreparably prejudice our environment, health and inheritance.
Faced with media blockage that rivals and, in terms of efficacy and
rapacity, sometimes even surpasses the political censorship, those who
sacrifice their welfare and still stand tall for the ideals they defend
deserve to have their arguments heard. The only principles that should
matter in deciding Roşia Montană future must be the truth, the national
interest and the sustainable development of the region. At this moment,
we are very far from meeting these criteria, but all our efforts aim to
this purpose and the anthology you are reading is an important step on
this path.
Victor Boştinaru
Member of the European Parliament
Protestul „Roşia
Montană pentru Piaţa
Universităţii”
“Roşia Montană for University
Square” protest
(28.01.2012)
“I think therefore I don’t

believe RMGC’s adverts”
19
5 §
Cuprins//Content
Cuvânt înainte
8 Foreword
Prefaţă
11 §
15 Preface
Situl minier Roşia Montană

21 §
25 Roşia Montană Mining Landscape
Reţeta secretă a afacerii Roşia Montană

29 §
45 The secret recipe of Roşia Montană affair
Poziţia Academiei Române privind proiectul de exploatare minieră de la

61 §
Roşia Montană
64 Romanian Academy’s standpoint on the mining project from Roşia
Montană
Rezoluţia conferinţei Roşia Montană în Istoria Universală

67 §
70 Resolution of Conference “Roşia Montană in Universal History“
Proiectul minier Roşia Montană: cianurile între uz (minerit eficient) şi

73 §
abuz (riscuri de mediu)
79 Roşia Montană mining project: cyanides between use (efficient mining)
and abuse (risk for environment)
Perspectiva geologului asupra exploatării miniere de la Roşia Montană

84 §
94 Geologist’s perspective on Roşia Montană mining project
Patrimoniul arheologic al Roşiei Montane - între adevăr şi minciună

104 §
108 The archaeological heritage of Roşia Montană - between truth and lies
Încălcările legislaţiei privind protejarea patrimoniului cultural în cazul

112 §
„Proiectului minier Roşia Montană”
117 Breaches of the laws regarding the protection of cultural heritage in the
case of “Roşia Montană gold-mining project”
20
122 §
Cuprins//Content
Ilegalităţi la Roşia Montană
131 Illegalities at Roşia Montană
Repere în evoluţia proiectului minier Roşia Montană

137 §
139 Highlights of the evolution of the Roşia Montană mine project
Riscurile utilizării cianurii în minerit: Proiectul Roşia Montană din

141 §
România
147 Hazards of using Cyanide in the mining process: Roşia Montană gold
mining project in Romania
„Adevăratul aur sunt oamenii, natura şi patrimoniul“

153 §
155 “The real gold is the people, the nature and the heritage”
Embargoul informaţional şi campania de dezinformare a RMGC

157 §
159 Informational embargo and RMGC misinforming campaign
Scrisoarea eurodeputatului Victor Boştinaru către CNA

161 §
164 Letter from Victor Boştinaru - MEP to NAC
Eurodeputaţii îi solicită premierului Mihai-Răzvan Ungureanu blocarea

167 §
de urgenţă a proiectului minier Roşia Montană
169 Eurodeputies ask Prime Minister Mihai-Răzvan Ungureanu to urgently
block the Roşia Montană mining project
„Mineritul cu cianuri de la Roşia Montană va avea consecinţe negative

171 §
pentru foarte mulţi ani“
173 “Cyanide mining in Roşia Montană will have negative consequences for
many years“
Concluzii
175 §
178 Conclusions
21
RO
Situl minier
Text preluat de pe website-ul
Roşia Montană
Asociaţiei ARA Roşia Montană este situată în Munţii Apuseni, în Cadrilaterul aurifer –
teritoriu din Munţii Metaliferi bogat în zăcăminte de metale preţioase
www.simpara.ro cunoscute şi exploatate încă din Antichitate.
Dintre toate punctele de exploatare istorice cunoscute, situl Roşia

Montană este caracterizat printr-o concentrare excepţională de valori
de patrimoniu cultural grupate într-o configuraţie cu o bogată
stratificaţie temporală şi fizică definită prin suprapunerea densă a
vestigiilor aşezării miniere romane, medievale, moderne şi
CATEGORIA: PEISAJ CULTURAL contemporane.
DESCRIERE
Vor fi prezentate în continuare numai acele elemente relevante pentru
valoarea universală a sitului. Dezvoltarea sitului poate fi urmărită
începând cu cel mai profund nivel, reprezentat de galeriile miniere, de
exploatare, de asistenţă, de aerisire sau de evacuare a apei (împreună
cu spectaculoasele sisteme de drenare), excavate în adâncul a patru
masive muntoase – Cetate, Cârnic, Orlea şi Letea. Aceste elemente
alcătuiesc unul dintre cele mai vaste şi mai importante sisteme de
exploatare minieră din lumea romană. Acestuia i se adaugă amplele
lucrări miniere tradiţionale care preiau şi extind reţeaua romană,
executate de-a lungul epocilor succesive, până la scurt timp după anul
1948.
Mineritul tradiţional a generat, în afara universului subteran, al

exploatării propriu-zise, componentele celorlalte două niveluri ale
patrimoniului sitului Roşia Montană:
peisajul industrial istoric al sitului, din care sunt vizibile lacurile
artificiale (tăurile) realizate începând cu anul 1733, galeriile de
coastă, zonele de exploatare de suprafaţă, depozitele de steril
(astăzi parţial vegetate) care punctează versantele şi coastele
stâncoase dezvelite de vegetaţie;
aşezarea desfăşurată de-a lungul văii pârâului Roşia – cu nuclee
aflate în relaţie directă cu zone de exploatare din masivele Orlea şi
Cetate – şi dezvoltată în amonte, în zona unui amfiteatru natural
22
RO
cuprins între masivele muntoase Cârnic, Jig şi Letea, unde s-a
conturat zona centrală a satului. Pornind de aici, din Piaţa centrală,
unde erau concentrate numeroase funcţiuni publice grupate într-un
ansamblu arhitectural-urbanistic cu puternic caracter de
reprezentare, structura urbană se diluează treptat spre periferiile
industriale, caracterizate de gospodăriile miniere compuse din
locuinţe şi instalaţii de prelucrare sau chiar guri de mină. Imaginea
arhitecturală este dominată de un fond tipologic regăsit în întreaga
localitate, al construcţiilor tradiţionale cu spaţiu de distribuţie
exterior (târnaţ), din care se detaşează în zona Pieţei împrumuturile
din repertoriul arhitecturii de factură clasică sau barocă,
manifestate cu precădere în configurarea faţadelor îndreptate spre
spaţiul public. Aceste manifestări, întrepătrunse, conturează
caracterul unic al acestui sat minier tradiţional îngheţat în
momentul incipient al procesului de urbanizare. Vestigiile
habitatului roman de suprafaţă (necropole, zone sacre, zone
administrative), cele cinci biserici, martori ai diversităţii etnice şi
multiculturale, păstrate din zorii epocii moderne, componentele
conservate ale exploatărilor de epocă modernă (traseele unor
construcţii inginereşti: calea ferată îngustă, planul înclinat; clădiri
ale fabricii de prelucrare şi ale sediului administrativ minier),
construcţiile şi edificiile de la sfârşitul secolului al XIXlea şi
începutul secolului XX desăvârşesc, împreuna cu valorile
excepţionale deja invocate şi cadrul natural înconjurător, peisajul
JUSTIFICAREA VALORII cultural Roşia Montană.
UNIVERSALE
CRITERIILE ÎNDEPLINITE criteriul iv) să ofere un exemplu excepţional pentru un tip de
construcţie, de ansamblu arhitectural sau tehnologic sau de peisaj,
care să ilustreze una sau mai multe perioade semnificative ale
istoriei umane;
Sistemele de exploatare industrială conservate reprezintă mărturii
excepţionale pentru istoria exploatărilor miniere romane,
medievale şi moderne:
Pentru perioada romană este semnificativ peisajul subteran, mărturia
unui efort concertat al administraţiei romane pentru extragerea
aurului: în aproximativ 50 de ani a fost dezvoltat unul dintre cele
mai vaste complexe miniere de epocă romană cunoscute până în
prezent.
Mărturiile exploatărilor miniere medievale şi de epocă modernă sunt
semnificative pentru modul de prelucrare preindustrial surprins în
momentul transformării mijloacelor de producţie din pragul
Revoluţiei Industriale.
criteriul v) să reprezinte un exemplu excepţional de aşezare umană

tradiţională, de utilizare tradiţională a teritoriului sau a mării,
care să fie reprezentativă pentru o cultură (sau pentru culturi), sau
pentru interacţiunea omului cu mediul, în special când acest mediu
a devenit vulnerabil sub impactul unor mutaţii ireversibile;
Târgul minier tradiţional este un exemplu reprezentativ pentru
modul de exploatare a resurselor minerale din perioada
23
RO
preindustrială. De asemenea, evocă şi momentul de trecere spre
epoca industrială fără ca dezvoltarea mijloacelor de producţie să fi
condus, ca în cazul multor aşezări din zonă, la transformarea sa în
oraş. Acest moment inefabil al trecerii de la forma rurală la cea
urbană caracterizează puternic aşezarea şi îi conferă unicitate. Cu
alte cuvinte Roşia Montană este un sat minier tradiţional îngheţat
în momentul incipient al procesului de urbanizare.
Peisajul minier de pe Valea Roşiei şi Valea Cornei este un peisaj
reprezentativ pentru perioada preindustrială. Lacurile artificiale
(cele 29 de lacuri artificiale – tăuri – conservate), munţii dezgoliţi,
gurile de mină de coastă, micile halde vegetate punctează şi
definesc peisajul. Acest peisaj cultural este ameninţat de schimbări
ireversibile dacă tipul de exploatare în carieră deschisă este reluat,
conducând inevitabil la distrugerea patrimoniului cultural, resursa
reală pentru o exploatare durabilă a zonei.
criteriul vi) să fie direct asociat sau intrinsec legat cu evenimente sau
tradiţii vii, cu idei sau credinţe, lucrări artistice sau literare de
valoare universală excepţională.
Celebrele tăbliţe cerate care au făcut cunoscut situl de la Alburnus
Maior au fost una dintre cele mai importante surse ale
redescoperirii Dreptului Roman de către marele istoric german
Theodor Mommsen, ale cărui lucrări au influenţat Codul Civil
german şi apoi au constituit baza reglementărilor similare pentru
mai multe ţări ale lumii: Portugalia, China, Japonia, Coreea de Sud,
Taiwan, Grecia, Ucraina s.a.
Asocierile frecvente făcute de cercetători între istoria Imperiului
Roman din perioada antoninilor şi aurul dacilor sau cel extras din
Dacia, chiar dacă nu sunt încă demonstrate, deschid o direcţie de
abordare care se adresează istoriei culturii europene – ieşirea din
criză a Imperiului Roman, debutul marilor programe edilitare
iniţiate de Traian, dintre care construirea Forului şi ridicarea
Columnei sunt poate elementele cele mai importante.
Importanţa galeriilor de la Roşia Montană nu se limitează la
Antichitate. De la încheierea cruciadelor până la descoperirea
Americii, Munţii Apuseni au fost principala sursă de aur a
Europei. În vremurile moderne extragerea aurului a fost una dintre
ocupaţiile de bază ale moţilor. Administraţia austriacă a adus în
zonă mineri de pe tot cuprinsul Imperiului şi astfel a luat naştere o
aşezare miniera pe cât de pitorească, pe atât de europeană.
DECLARAŢIE DE
AUTENTICITATE ŞI/SAU Peisajul cultural de la Roşia Montană este compus dintr-o concentrare
INTEGRITATE extraordinară de vestigii care atestă evoluţia exploatărilor miniere într-
un interval de timp excepţional – 2 000 de ani – din perioada pre-
romană până în epoca contemporană.
Situl Alburnus Maior – Verespatak – Roşia de Munte – Roşia Montană,
celebru încă din secolul al XIX-lea pentru vestitele tăbliţe cerate
romane (contracte redactate în scriere latină cursivă) este reprezentat,
în lumina cercetărilor din ultimii ani, de un sistem de exploatare roman
excepţional care conservă mai mult de 7 km de galerii, la care se
24
RO
adaugă peste 80 km de galerii medievale şi de epocă modernă, un târg
minier păstrat exemplar încă din perioada preindustrială şi un peisaj
presărat de multe urme ale activităţii miniere dintre care excepţionale
RECUNOAşTERE PRIN LEGI DE sunt lucrările hidrotehnice datând din prima jumătate a secolului al
PROTECŢIE – ASIGURAREA XVIII-lea.
INTEGRITAŢII
Roşia Montană este unul dintre siturile cele mai bogate în resurse de
patrimoniu cultural ale României, cuprinzând într-un teritoriu întins pe
cca. 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca
monumente de valoare naţională şi universală. De asemenea,
patrimoniul cultural de la Roşia Montană este recunoscut şi prin Planul
de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a, Zone
protejate, unde monumentele sale sunt desemnate ca monumente
istorice de valoare naţională excepţională şi întreaga comună este
recunoscută ca unitate administrativ-teritorială cu concentrare foarte
mare a valorilor de patrimoniu cultural.
Acest statut juridic de protecţie plasează Roşia Montană înaintea

multor oraşe prin numărul şi valoarea monumentelor istorice şi pe
primul loc între aşezările rurale ale României. La nivelul judeţului
Alba, doar în municipiul Alba Iulia sunt înregistrate mai multe
monumente istorice clasate faţă de Roşia Montană, care devansează în
această privinţă oraşe istorice consacrate, cum ar fi Sebeş, Blaj sau
Aiud. Conform legii, protejarea şi punerea în valoare a acestor valori
instituite reprezintă lucrări de utilitate publică, de interes naţional.
COMPARAŢIE CU ALTE SITURI
SIMILARE Cea mai mare parte a siturilor miniere europene înscrise în Lista
Patrimoniului Mondial sunt reprezentative pentru perioade istorice
relativ restrânse în comparaţie cu longevitatea excepţională a sitului
Roşia Montană: Las Medulas, sec. I-II; Rammelsberg, sec. X – XX,
Roşia Montană, sec. I î. Chr. – sec. XX.
Pentru epoca romană, singurul sit semnificativ pentru mineritul aurifer,
Las Medulas, este un exemplu extraordinar al unei tehnici speciale de
exploatare – ruina montium. Exploatarea romană de la Roşia Montană,
caracteristică pentru o altă tehnică minieră, în galerii, excelează
prin amploarea unică a sistemului de exploatare. Faţă de alte situri
miniere medievale, Falun (Suedia), Roros (Norvegia), Banská
Štiavnica (Slovacia), transformate în epoca modernă de impulsul
Revoluţiei Industriale, Roşia Montană, atinsă şi ea de suflul epocii,
păstrează un mod de exploatare tradiţional ţărănesc care se reflectă
în structura aşezării şi în modificările aduse peisajului natural.
25
EN
Roşia Montană
Text taken from ARA
Mining Landscape
Association website Roşia Montană – Alburnus Maior - Rubeo Flumine - Verespatak -
Rotbach - Roşia de Munte – is situated in the Metalliferous Mountains,
www.simpara.ro part of Apuseni Mountains, the Western section of Romania’s
Carpathians, in the area named the Golden Quadrilateral (Cadrilaterul
Aurifer) - a territory rich in deposits of precious metals, known and
exploited since antiquity.
Of all the known historic exploitation points, the site of Roşia Montană
CATEGORY: CULTURAL is characterised by an exceptional concentration of cultural heritage
LANDSCAPE values that are grouped in a configuration with a rich temporal and
DESCRIPTION physical stratification, defined by the dense layering of vestiges
belonging to Roman, medieval, modern and present-day mining.
Those pertinent elements, relevant for the universal value of the site
are presented hereby.The historic development of the site can be
followed starting from the deepest level - which is represented by
mining galleries, air shafts and water channelling systems, including
spectacular drainage systems, carved within four mountainous
‘massifs’ - Cetate, Cârnic, Orlea and Letea. These elements make one
of the most extensive and important mining systems in the Roman
world. To these one must add the widely developed traditional mining
works which took over and extended the Roman network in successive
epochs until shortly after 1948. In addition to the subterranean universe
of the extraction sites, the traditional mining generated the components
of the two other cultural heritage levels of the site of Roşia Montană:

the historic industrial landscape of the site, of which one can see
artificial lakes (reservoirs) that were built starting with 1733,
hillside galleries with wooden frame supports, surface exploitation
areas and mining waste piles (partly re-vegetated today) which
punctuate the mountain slopes and the barren rocky faces;

the settlement stretching along the river Roşia – with nuclei grown
in direct relation to the exploitation areas of mounts Orlea and
Cetate – and unfolding up the valley, in the area of a natural
26
EN
amphitheatre surrounded by mounts Cârnic, Jig and Letea, where
lies the central area of the town. Starting off from this point, the
Central Market Square, where the numerous public functions were
concentrated and grouped in an architectural-urban ensemble with
a strong representational character, the urban structure gradually
dilutes into the industrial suburbs which are represented by mining
households and their traditional processing installations or even
gallery entries. The architectural image is dominated by a
typological background identified throughout the town, that of
traditional structures with exterior distribution space (porch), from
which stand out borrowings from the classical and baroque
repertoire, to be found mostly in the area of the Central Market
Square, manifested primarily in the configuration of façades facing
the public space. These features, interwoven, outline the unique
character of this traditional mining village frozen in time from the
beginning of the urbanisation process. The ‘surface’ vestiges of
Roman habitat (necropoleis, sacred areas, administrative areas), the
five churches dating from the dawn of the modern age and bearing
witness to the ethnic and cultural diversity of the place, the still
preserved elements of modern mining (narrow gauge railway, the
sloping plane, buildings of the processing plant and of the
administrative headquarters of the state mining society), premises
and edifices dating from the late nineteenth century and early
twentieth century, along with the exceptional values already
mentioned and the surrounding natural setting, complete the
cultural landscape of Roşia Montană.
JUSTIFICATION OF
OUTSTANDING UNIVERSAL criterion iv) be an outstanding example of a type of building,
VALUE architectural or technological ensemble or landscape which
CRITERIA MET illustrates (a) significant stage(s) in human history;
The industrial mining operation systems preserved are exceptional
testimonials for the history of Roman, medieval and modern
mining exploitations:
For the Roman age, the underground landscape is highly significant,
proof of a concerted effort of the Roman administration to extract
gold - in no more than 50 years it developed one of the most
extensive mining complexes of that time, known to this day;
The evidence of medieval and modern mining activities is
significant for the pre-industrial operation technique caught in the
moment of transformation of production means, in the dawn of the
Industrial Revolution.
criterion v) be an outstanding example of a traditional human

settlement, land-use, or sea-use which is representative of a culture
(or cultures), or human interaction with the environment especially
when it has become vulnerable under the impact of irreversible
change;
The traditional mining town is a representative example for the
type of exploitation of mineral resources in the pre-industrial age,
evoking the transition to the industrial age. This moment of
27
EN
transition from rural to urban is characteristic of the small town of
Roşia Montană and it makes it unique. In other words, Roşia
Montană is a traditional mining village frozen in the initial moment
of the urbanization process. The mining landscape of the valleys of
Roşia and Corna is representative for the preindustrial age. The
reservoirs (the 29 still preserved artificial lakes), the exposed
mountain slopes, the hillside mine entries, the small, vegetated
mining waste piles, all punctuate and define the landscape. This
cultural landscape is threatened by irreversible change if open-cast
mining exploitation starts again, leading inevitably to the
destruction of cultural heritage, the real resource for a sustainable
development of the area.
criterion vi) be directly or tangibly associated with events or living

traditions, with ideas, or with beliefs, with artistic and literary
works of outstanding universal significance;
The famous waxed tablets which brought the site of Alburnus

Maior to international attention count among the most important
sources for the rediscovery of Roman Law by the great German
historian Theodor Mommsen, whose works influenced the German
civil code, underlying subsequent similar regulations in various
countries around the world, such as Portugal, China, Japan, South
Korea, Greece or Ukraine. Frequent associations made by
researchers, of the history of the Roman Empire in the Antonine
period and the gold of Dacians or that extracted in Dacia, even if
not yet fully demonstrated, open a perspective which addresses the
European cultural history - the coming out of the crisis of the
Roman Empire and the debut of the great building programme of
emperor Trajan, among which the building of the Forum and of the
Column are probably the highlights. The importance of the mining
galleries of Roşia Montană is not limited to antiquity. From the end
of the Crusades until the discovery of America, the Western
Carpathians (Munţii Apuseni) were Europe’s main source of gold.
In modern times, gold mining was one of the main activities of the
inhabitants of the area. The Habsburg administration brought
miners in the area from all across the empire and this is how
STATEMENT OF AUTHENTICITY today’s Roşia Montană was born, a settlement as picturesque as it
AND INTEGRITY is European.
The cultural landscape of Roşia Montană comprises an outstanding

concentration of vestiges which testify for the evolution of mining
operations during an exceptionally long stretch of time - roughly two
millennia - from pre-Roman times down to the present. The site of
Alburnus Maior – Rubeo Flumine – Verespatak – Roşia de Munte –
Roşia Montană, well-known ever since the 19th century for the famous
Roman waxed tablets (contracts drawn in Latin handwriting) is
represented today, in the light of the latest research, by a system of
Roman mines which conserves more than 7 km of galleries, to which
add over 80 km of medieval and modern galleries, a mining town of
28
EN
well preserved structure dating from the preindustrial age and a
landscape scattered with many traces of mining activity, among which
stand out the hydro-technical works dating from the first half of 18th
RECOGNITION BY LEGISLATIVE
century.
PROTECTION – A GUARANTY
OF INTEGRITY
Roşia Montană is one of the sites with the greatest abundance of
cultural heritage resources of all Romania, comprising 50 listed
historic monuments in a territory of roughly 650 ha. Among
these, 7 are designated as monuments of national and universal value.
Moreover, the cultural heritage of Rosia Montană is acknowledged by
the National Territory Plan, Section 3 - Protected Areas, 4 where its
monuments are designated as historic monuments of outstanding
national value and the entire municipality is recognized as territorial-
administrative unit with very high concentration of cultural heritage
values.
This legal protection status places Roşia Montană ahead of

many cities as regards the number and value of its historic monuments
and on the first place among Romania’s rural settlements. At county
level, only the head-town of Alba Iulia counts more listed historic
monuments than Roşia Montană, which surpasses in this matter
recognized historic towns, such as Sebeş, Blaj or Aiud. According to
applicable Romanian law, the protection and enhancement of these
recognised values represent works of public utility and national
COMPARISON WITH OTHER interest.
SIMILAR PROPERTIES
The large majority of Europe’s mining sites that are inscribed in the
World Heritage List (WHL) are representative of relatively short
historic periods, compared to the exceptional longevity of the site of
Rosia Montană: Las Medulas 1st - 2nd Centuries A.D., Rammelsberg
10th - 11th Centuries A.D., Roşia Montană 1st Century B.C. – 20th
Century A.D. For the Roman age, the only site relevant for gold
mining, Las Medulas, represents an extraordinary example of a special
mining technique - ruina montium. The Roman mine at Roşia Montană
is however characterised by another extraction technique, in galleries,
and it excels in the unique magnitude of its exploitation system. Unlike
other medieval mining sites such as Falun (Sweden), Roros (Norway),
Banská Štiavnica (Slovakia), which were transformed in modern times
by the pulse of the Industrial Revolution, Roşia Montană, which was
touched in its turn by modernity, has managed to retain a traditional
and rural type of exploitation which is still reflected in the settlement’s
structure and in the changes brought to its landscape.
29
RO
Reţeta secretă
a afacerii Roşia
Autor: Daniel Bojin
Montană
Schema de finanţare a afacerii blochează accesul statului la
Centrul Român pentru profituri ani de zile, până când vor fi achitate datorii de sute de
Jurnalism de Investigaţie milioane de dolari către investitori.
(19 decembrie 2011)
www.crji.org O mică companie canadiană, cu bilanţul gol, a devenit o afacere de
aproape 2,6 miliarde de dolari, după ce a listat pe bursă resursele
noastre de aur de la Roşia Montană.
Primele zile ale afacerii explică modul în care investitorii au

preluat gratis controlul asupra zăcămintelor şi le-au folosit apoi pe
Acest material jurnalistic a bursă ca să facă rost de bani.
fost realizat cu sprijinul
Fundaţiei Soros România, în Banii făcuţi pe bursă au fost trimişi apoi în România sub formă de
cadrul programului Jurnalism împrumuturi cu dobândă.
de investigaţie în slujba
interesului public. Conţinutul Personaje - cheie din povestea aurului recunosc astăzi, în
acestui material nu reprezintă premieră, neregulile afacerii, în care mari fonduri de investiţii şi
poziţia oficială a Fundaţiei investitori mărunţi şi-au plasat banii în ultimii paisprezece ani.
Soros România. www.soros.ro
Traseul banilor din afacerea Roşia Montană arată cum o mică firmă
canadiană s-a transformat în marele investitor din România, pe baza
zăcămintelor din Munţii Apuseni. Foşti directori ai afacerii şi
responsabilii statului recunosc astăzi problemele operaţiunii prin care
resursele au fost cedate gratuit iar apoi au fost folosite, fără aprobările
legale, să aducă banii necesari chiar pentru exploatarea aurului.
Documentele asocierii iniţiale dintre primii investitori şi statul român
sunt date dispărute astăzi la fosta regie a statului care a facilitat
afacerea. Printr-un circuit offshore, care leagă compania canadiană de
afacerea din România, s-au făcut cheltuieli de peste 500 milioane de
dolari la Roşia Montană. Bani pentru care compania din România, în
care statul român este partener, a plătit dobânzi de zeci de milioane de
euro. Miza afacerii de la Roşia Montană a ajuns acum la aproape 18
miliarde de dolari, la cât sunt evaluate zăcămintele după creşterea
spectaculoasă a preţului internaţional al aurului.
30
RO
Jocul pe bursă a surprins statul. Banii strânşi de proiectul Roşia
Montană pe bursele din Canada (întâi Vancouver, apoi Toronto) se
ridică la peste 800 de milioane de dolari, în ultimii paisprezece ani,
prin emisiunea continuă de acţiuni, potrivit rapoartelor Gabriel
Resources Ltd, compania mamă a afacerii.
Noi amănunte din această afacere arată că operaţiunea listării la bursa

din Vancouver din 1997 s-a făcut în mare secret chiar şi faţă de arbitrul
pieţei zăcămintelor - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale
(ANRM), instituţia statului care aprobă prospecţiunile, explorările şi
exploatările de resurse. Mihail Ianăş, fostul preşedinte al ANRM din
acea perioadă, dezvăluie astăzi că afacerea listării a fost o mare
necunoscută chiar şi pentru cei care ar fi trebuit să o aprobe: „A fost o
surpriză şi pentru noi listarea zăcămintelor din 1997. Am aflat atunci
întâmplător de listare de la alţi investitori străini. Am cerut imediat
Listarea pe bursă a fost unul explicaţii de la Ministerul Industriei şi am aflat că ei dăduseră o
din punctele cheie al afacerii aprobare, dar nu ne-au motivat-o.”
de la Roşia Montană pentru că
astfel primii investitori au Mihail Ianăş susţine că răspunsul a venit atunci de la secretarul de stat
făcut rost de bani ca să pe probleme de minerit, Nicolae Stăiculescu. Fostul secretar de stat
finanţeze proiectul din Munţii spune că nu îşi aminteşte de o astfel de aprobare: „Nu am aprobat aşa
Apuseni. ceva şi nici nu-mi aduc aminte ca ministerul să fi dat o astfel de
aprobare. Ca secretar pe probleme din minerit ar fi trebuit să ştiu.
Şi tot prin intermediul bursei Există două variante: fie ca aprobarea să nu fi existat, fie ca ea să fi
acţionariatul companiei s-a fost aprobată fără ca eu să ştiu, deşi mi-e greu să cred asta”. Listarea
schimbat radical până astăzi, pe bursă a fost unul din punctele cheie al afacerii de la Roşia Montană
în companie plasându-şi banii pentru că astfel primii investitori au făcut rost de bani ca să finanţeze
mari fonduri de investiţii. proiectul din Munţii Apuseni.
Şi tot prin intermediul bursei acţionariatul companiei s-a schimbat

radical până astăzi, în companie plasându-şi banii mari fonduri de
investiţii. Gabriel Resources Ltd. Canada, compania mamă din
proiectul Roşia Montană, nu exista pe harta mineritului în urmă cu
paisprezece ani când a raportat zăcămintele noastre pe bursă. Ea se
numea atunci Starx Resources Canada şi figura ca o mică companie, cu
bilanţul aproape gol. Avea în schimb avantajul că era listată pe bursa
din Vancouver (Canada), o bursă pentru companii cu risc.
În această companie reactivată au fost vărsate zăcămintele ca să atragă

banii investitorilor. Una din primele hotărâri ale companiei din
România din 1998 arată clar cum investitorii îşi puneau speranţele în
banii strânşi de pe bursă: „Terminarea primei faze a proiectului
implică alocarea unor mari sume de bani care vor fi procurate de
Gabriel Resources prin obţinerea unor finanţări de la fondurile
internaţionale de investiţii prin bursa canadiană”.
Datele privind asocierea cu statul român pentru resursele de aur au

ajuns pe bursă, la începutul anului 1997, printr-o operaţiune atipică: un
schimb de acţiuni între o firmă offshore Gabriel Resources Jersey, cu
un capital social de doar 10.000 de lire sterline, şi compania Starx
31
RO
Resources, cu un capital social de aproape 22.000 de dolari.
La finalul tranzacţiei, directorii firmei offshore, în frunte cu afaceristul
român Vasile Frank Timiş , au devenit acţionarii Starx Resources şi i-
au schimbat numele în Gabriel Resources Ltd. Canada.
Vasile Frank Timiş, devenit între timp unul dintre cei mai bogaţi
români, a căpătat cu acest prilej titulatura de fondator al companiei
Gabriel Resources Ltd şi a preluat funcţia de preşedinte.
Mihail Ianăş spune acum că Vasile Frank Timiş nu ar fi trebuit să
ajungă să se fotografieze cu zăcămintele noastre pe bursa canadiană
fără aprobarea ANRM, dar are o explicaţie ciudată: „Fapta s-a
petrecut şi, din fericire, proiectul este foarte bun. Probabil, din această
cauză nimeni nu a mai căutat nod în papură ”.
Alexandru Pătruţi, actualul preşedinte al ANRM, susţine însă că

“Investitorii trebuiau să ne agenţia nu trebuia să aprobe listarea pentru că nu exista încă o lege a
ceară acordul, pentru că nu minelor la acel moment.
puteau să trimită datele
privind zăcământul la cei care Mihail Ianăş îl contrazice însă: „Investitorii trebuiau să ne ceară
au făcut proiectul pentru acordul, pentru că nu puteau să trimită datele privind zăcământul la
listare şi nici să publice pe cei care au făcut proiectul pentru listare şi nici să publice pe bursă
bursă date despre zăcăminte date despre zăcăminte fără aprobarea noastră. Trebuie să ne raportăm
fără aprobarea noastră. la actul normativ care reglementa activitatea ANRM, nu la legea
Trebuie să ne raportăm la minelor. SRI s-a interesat atunci de operaţiunea listării, dar cred că
actul normativ care povestea a fost muşamalizată, pentru că lucrurile au continuat, nu s-a
reglementa activitatea ANRM, mai întâmplat nimic de atunci. Dar trebuie luat în calcul că nu prea
nu la legea minelor. SRI s-a înţelegeam mulţi în acele vremuri ce e cu bursa. Erau anii aceia
interesat atunci de tulburi în care învăţam capitalismul”.
operaţiunea listării, dar cred că
povestea a fost muşamalizată, Ioan Rădulescu, fostul consilier personal al lui Mihail Ianăş, cu o
pentru că lucrurile au bogată experienţă ca expert ONU şi consilier pe proiecte de minerit în
continuat, nu s-a mai mai multe ţări, are o poziţie tranşantă: „Afacerea a fost stricată de la
întâmplat nimic de atunci. Dar un capăt la altul. Când au listat proiectul pe bursă, investitorii nu
trebuie luat în calcul că nu deţineau nicio bucăţică de zăcământ aici. A fost un scenariu clar care
prea înţelegeam mulţi în acele a avut ca miză listarea la bursă şi apoi obţinerea licenţei. Partenerii
vremuri ce e cu bursa. Erau anii străini au făcut astfel rost de banii cu care au făcut prospecţiuni, apoi
aceia tulburi în care învăţam au raportat rezultate, au cumpărat proprietăţi aici, la Roşia, apoi au
capitalismul” emis alte acţiuni şi, tot aşa, povestea s-a umflat pe bursă. Dar totul a
fost posibil, în principal, din cauza asocierii cu statul din 1995.”
Asocierea problemă. Lovitura dată de primii investitori prin postarea

zăcămintelor pe bursă s-a bazat pe un acord de asociere încheiat, în
septembrie 1995, cu Regia Autonomă a Cuprului Deva, modificat apoi,
în secret, de două ori înainte de listare.
Nici acordul iniţial, nici actele care l-au modificat nu au fost făcute
publice vreodată. Ele sunt de negăsit chiar şi la sediul fostei regii,
ocupat astăzi de actuala companie a statului Minvest care i-a luat locul.
Aflată în subordinea Ministerului Industriei, regia avea doar drepturi
de administrare şi de operare asupra zăcămintelor.
32
RO
Minele de aur erau exploatate aşa încă din perioada comunistă.
Pe 4 septembrie 1995, regia statului semna un acord de asociere cu

firma australiană Gabriel Resources NL, reprezentată de Vasile Frank
Timiş. Anunţul privind intenţia regiei să atragă investitori în proiect a
apărut, abia a doua zi, pe 5 septembrie. Regia lăsa un termen de 30 de
zile celor interesaţi ca să depună ofertele, deşi contractul fusese deja
semnat. Cum operaţiunea a fost una confidenţială nimeni nu a protestat
atunci.
Mircea Dobre, directorul regiei statului la momentul semnării asocierii,

a refuzat orice discuţie pe acest subiect, motivând că s-a retras la
pensie încă din 1997. Alt director al regiei statului din acei ani este
Simion Mariş, astăzi primarul staţiunii Geoagiu Băi: „Despre asociere
nu-mi mai amintesc detalii, dar cel care a semnat-o sigur este domnul
Anunţul privind intenţia regiei Dobre, pentru că el conducea atunci regia, eu eram doar director de
să atragă investitori în proiect producţie”. Mariş priveşte la anunţul din ziar şi la data semnării
a apărut, abia a doua zi, pe 5 acordului şi zâmbeşte: „Da, încurcată problemă, dar nu-mi mai
septembrie. Regia lăsa un amintesc discuţiile de atunci. Ca o paranteză, eu sunt cel care l-a dus
termen de 30 de zile celor prima oară pe Frank Timiş la Roşia Montană. Pe el îl interesa de fapt
interesaţi ca să depună cuprul din apropriere, de la Roşia Poieni (n.a. - mină aflată la trei
ofertele, deşi contractul kilometri de Roşia Montană). Directorul general, Mircea Dobre, m-a
fusese deja semnat. rugat atunci să merg cu Frank Timiş în zonă şi la întoarcere ne-am
oprit la Roşia Montană. După ce a văzut Roşia Montană, Timiş s-a
interesat doar de aurul de acolo.”
O astfel de asociere ar fi trebuit aprobată de consiliul de administraţie

al regiei.
Cornel Fornade este fostul secretar al şedinţelor consiliului de

administraţie al regiei. Retras la pensie într-o comună de lângă Deva,
Cornel Fornade refuză o întâlnire pe acest subiect: „Au trecut mulţi ani
de atunci, nu mai ştiu ce s-a discutat cu privire la această asociere, dar
sigur a fost discutată în consiliu. Eu nu eram membru, dar într-adevăr
eram secretarul şedinţelor consiliului de administraţie. Documentele
trebuie să fie în arhiva companiei statului.”
Biroul documentelor pierdute. La sediul companiei, documentele

acordului sunt de negăsit, după cum o recunoaşte chiar şeful ei.
Clădirea companiei statului Minvest, înfiinţată prin transformarea
regiei, se află în centrul vechi al municipiului Deva.
De profesie notar, Ladislau Farcaş conduce de un an şi jumătate

Compania naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva: „Nu
am văzut acel acord din 1995 şi nici actele adiţionale care i-au urmat
pentru că nu le-am găsit în arhivă. Le-am cerut şi de la investitori, dar
nu mi-au dat un răspuns clar dacă le mai au nici ei, motivând că s-au
tot schimbat casele de avocatură în ultimii şaisprezece ani”. Ladislau
Farcaş admite posibilitatea ca documentele să fi dispărut din arhiva
companiei statului. Rugat să privească situaţia din perspectiva unui
33
RO
unui notar, Ladislau Farcaş recunoaşte că dispariţia unor documente
atât de importante dintr-o arhivă a unei regii a statului este, în sine, o
situaţie gravă. Dar atât.
Modul în care zăcămintele noastre au ajuns să fie controlate de către o

firmă offshore abia înfiinţată este descris sumar într-o notă a regiei
statului din martie1997, dar fără amănuntele esenţiale privind
problemele asocierii. Nota regiei susţine că asocierea cu firma
australiană şi, ulterior, cu firma Gabriel Resources (Jersey) Ltd. este
benefică pentru statul român. Cel care a semnat nota este fostul
director tehnic al regiei, Sorin Copăescu. Astăzi, Sorin Copăescu
conduce compania de stat Conversim, responsabilă cu închiderea şi
conservarea minelor statului. El refuză iniţial o întâlnire pe acest
subiect motivând că este foarte ocupat în acele zile şi ne cere să
revenim peste două săptămâni. Apoi ne amână din nou: „Lăsaţi-mă
Compania mixtă care primea cam două săptămâni, că o să ajung la Deva şi mai caut acolo actele.
atunci dreptul pentru Au trecut şaisprezece ani, nu-mi mai amintesc cum s-a făcut atunci
explorarea şi exploatarea asocierea”.
zăcămintelor de la Roşia
Montană avea să fie înfiinţată Confirmarea neregulilor vine, neaşteptat, chiar de la omul pus de
abia opt luni mai târziu, în iunie Vasile Frank Timiş să conducă afacerea de la Roşia Montană, Gabriel
1997, cu numele Euro Gold Dumitraşcu: „Da, începuturile afacerii nu sunt tocmai în regulă. Nu
Resources. Ea se numeşte spun că sunt ilegale, dar sunt cusute cu aţă albă”. Gabriel Dumitraşcu
astăzi Roşia Montană Gold a condus compania mixtă Roşia Montană Gold Corporation aproape
Corporation (RMGC), după ce cinci ani, între 2001 şi 2005. Ultima lui poziţie ocupată aici a fost cea
şi-a schimbat numele în anul de director general adjunct. Mai bine de trei ani a fost chiar directorul
2000. general al companiei şi membru în consiliul de administraţie.
Dumitraşcu spune că nu a vrut să mai vorbească despre acest proiect de
când a plecat din fruntea companiei în urmă cu şase ani. Clauzele de
confidenţialitate nu-l mai ajung astăzi. Ele au fost valabile până la
mijlocul anului trecut. Prin mâna lui au trecut ani de zile toate
documentele proiectului. Gabriel Dumitraşcu are o imagine din interior
asupra afacerii, dar este dispus să vorbească doar despre problemele ei
tehnice şi economice: „Eu le-am atras atenţia, în repetate rânduri, că
există un risc asupra proiectului din cauza începuturilor acestei
afaceri. Chiar şi Frank Timiş recunoştea că lucrurile nu au fost tocmai
în regulă, că nu au fost transparente la începuturile afacerii”.
Un document al Ministerului Industriei din anul 2002 aduce puţină

lumină în afacerea asocierii de acum şaisprezece ani şi, mai ales,
asupra celor două acte adiţionale care l-au modificat substanţial.
Consecinţa directă a modificării a fost faptul că dreptul de operare
asupra zăcămintelor a fost transferat de la regia statului către o
companie mixtă, deşi iniţial asocierea nu permitea acest lucru. Ce nu
spunea ministerul în acel document este că societatea mixtă nici măcar
nu exista la acel moment. Compania mixtă care primea atunci dreptul
pentru explorarea şi exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană
avea să fie înfiinţată abia opt luni mai târziu, în iunie 1997, cu numele
Euro Gold Resources. Ea se numeşte astăzi Roşia Montană Gold
Corporation (RMGC), după ce şi-a schimbat numele în anul 2000.
34
RO
Dovada din contract. Chiar certificatul de naştere al afacerii de la
Roşia Montană din 1997 dovedeşte astăzi cum a fost viciată asocierea
din 1995. Vasile Frank Timiş şi-a oficializat prezenţa în afacerea
aurului în iunie 1997, la momentul înfiinţării companiei mixte.
Contractul de societate stipulează clar, cu majuscule, că asocierea
dintre regia statului şi compania offshore din Jersey s-a făcut datorită
„licitaţiei” din septembrie 1995.
Firma offshore Gabriel Resources a primit 65% din afacere pentru

357.000 dolari. Asta pentru că regia statului, cu mari probleme
financiare, a intrat în asociere cu dreptul de folosinţă asupra parterului
clădirii în care funcţiona şi cu un laborator al minei, ca principale
active.
Nicolae Stanca este cel care conducea regia statului, în 1997, la

Acordul iniţial de asociere cu momentul constituirii companiei mixte Euro Gold Resources (actuala
actele sale adiţionale şi, apoi, RMGC). El ne primeşte chiar în biroul de la parterul clădirii Minvest
înfiinţarea companiei mixte, în din Deva pe care regia statului l-a adus la constituirea companiei
iunie 1997, a permis mixte. Nicolae Stanca este sigur pe el: „Nu avea nicio legătură
investitorilor să intre, pe uşa acordul acela din 1995 cu firma Euro Gold. Atunci au fost primii paşi
din spate, într-o licenţă de de cooperare, pentru iazurile de decantare, pentru valorificarea
exploatare. România nu avea sterilului, iar nu pentru exploatarea zăcămintelor”.
atunci încă o lege a minelor pe
baza cărora să fie acordate Actele semnate chiar de Nicolae Stanca în calitate de director al regiei
licenţe pentru exploatarea îl contrazic însă: presupusa licitaţie pentru acordul iniţial de asociere a
resurselor. stat la baza constituirii companiei mixte de la Roşia Montană. Iar noua
companie mixtă primea dreptul să exploateze zăcămintele de aur şi,
după apariţia Legii minelor, îşi putea extinde activitatea şi în alte
perimetre. Nicolae Stanca conduce astăzi compania Deva Gold,
construită după aceeaşi reţetă ca la Roşia Montană şi vândută apoi
către alţi investitori.
Negocieri pentru licenţa secretă. Acordul iniţial de asociere cu actele

sale adiţionale şi, apoi, înfiinţarea companiei mixte, în iunie 1997, a
permis investitorilor să intre, pe uşa din spate, într-o licenţă de
exploatare. România nu avea atunci încă o lege a minelor pe baza
cărora să fie acordate licenţe pentru exploatarea resurselor. Ioan
Rădulescu, fostul consilier al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru
Resurse Minerale, susţine că a fost în echipa care a lucrat la proiectul
legii minelor, promulgată în 1998. Fostul oficial al ANRM îşi
aminteşte astăzi că, în acel proiect de lege, au apărut modificări care i-
au ajutat pe investitorii de la Roşia Montană: „Cât timp proiectul de
lege a fost la Camera Deputaţilor am fost consultat aproape
permanent asupra lui. Când a ajuns la Senat şi apoi la comisia de
mediere n-am mai fost consultat decât de câteva ori, doar telefonic.
După mediere, în proiect s-au strecurat modificări care au ajutat
compania străină din proiectul Roşia Montană”. Compania statului
Minvest putea obţine licenţa fără licitaţie, prin negociere directă,
pentru că exploata deja mina de la Roşia Montană, cariera Cetate.
35
RO
Compania mixtă Euro Gold Resources a intrat în licenţă ca persoană
afiliată, deşi legea nu prevedea o astfel de posibilitate, dar nici nu o
interzicea explicit, lăsând posibilitatea ca pe aceeaşi licenţă de
exploatare alte companii să facă explorări.
De altfel, Guvernul Radu Vasile aprobă licenţa de exploatare, în 1999,

la propunerea ANRM, menţionând doar Minvest ca titular. În realitate,
licenţa cuprindea ca persoană afiliată, compania mixtă Euro Gold
Resources (astăzi RMGC). Licenţa a fost declarată secretă apoi, deşi
iniţial ea avea statut de document confidenţial. Licenţa a fost, în fapt, o
continuare a asocierii încheiate cu regia prin care compania de la Roşia
Montană putea explora zăcămintele, iar dacă explorarea confirma
nivelul aurului, investitorii puteau primi şi dreptul de exploatare.
Cel care a solicitat licenţa de la Agenţia Naţională pentru Resurse

În primele discuţii, fostul Minerale este Nicolae Stanca. El spune că licenţa nu ar trebui să fie
preşedinte ANRM spulberă secretă şi că şi-ar fi dat acceptul, în 2007, ca ea să fie desecretizată în
utilitatea licenţei acordate de cazul celeilalte companii Deva Gold, al cărei director este şi astăzi:
el acum doisprezece ani, „Secrete ar trebui să fie doar anexele cu datele privind dimensiunea şi
afirmând că societatea de la concentraţia zăcămintelor, pentru că orice geolog le poate comenta,
Roşia Montană are nevoie de o afectând astfel preţul acţiunilor pe bursă”. Prin mai multe acte
altă licenţă astăzi: „Compania adiţionale, perimetrul de exploatare este modificat, fiind extins de la
mixtă trebuie să negocieze o mina Cetate, exploatată de stat, la masivul Cârnic, muntele unde se află
altă licenţă pentru zăcământul cea mai importantă concentraţie de aur de la Roşia Montană, dar şi
extins de la Roşia Montană, asupra altor perimetre. Mihail Ianăş este cel care a semnat licenţa în
altfel vor avea probleme. 1999. În primele discuţii, fostul preşedinte ANRM spulberă utilitatea
Putem chiar discuta dacă licenţei acordate de el acum doisprezece ani, afirmând că societatea de
licenţa mai este valabilă după la Roşia Montană are nevoie de o altă licenţă astăzi: „Compania mixtă
închiderea minei statului în trebuie să negocieze o altă licenţă pentru zăcământul extins de la
2006”. Roşia Montană, altfel vor avea probleme. Putem chiar discuta dacă
licenţa mai este valabilă după închiderea minei statului în 2006”.
După aproape o săptămână, Mihail Ianăş revine şi îşi schimbă radical

opinia: „M-am consultat cu foştii mei colegi de la ANRM. În 1999, s-a
acordat licenţa de concesiune pentru exploatare acordată companiei
miniere Minvest Deva, perimetrul de exploatare Roşia Montană. Cele
două zone - cea de exploatare Roşia Montană - Cetate şi de dezvoltare
a exploatării au fost introduse în acelaşi perimetru. În consecinţă,
zăcământul general Roşia Montană (care, geologic, este o continuare
a zăcământului Roşia Montană-Cetate) face parte din perimetrul de
exploatare aprobat prin hotărâre de Guvern şi nu mai trebuie o altă
licenţă”.
Dragoş Tănase, actualul director general al companiei Roşia Montană

Gold Corporation, spune că societatea mixtă nu are nevoie de o altă
licenţă: „Avem licenţă de exploatare, e tot ce pot să vă spun. Da, cred
că vorbim de aceeaşi licenţă, cea de acum doisprezece ani. Trebuie să
vorbesc cu avocaţii, că nu ştiu exact acum ce număr are”. Ioan
Rădulescu, fostul consilier personal pe probleme de minerit al
preşedintelui ANRM, spune că licenţa a fost acordată, în 1999, doar
36
RO
pentru mina statului, iar proiectul extins al investitorilor avea nevoie de
o altă licenţă de exploatare. În completarea începuturilor tulburi ale
afacerii, Gabriel Dumitraşcu, fostul director al RMGC, spune că şi
licenţa este unul din factorii de risc ai proiectului: „Eu le-am
recomandat să obţină o altă licenţă, prin proceduri competitive,
transparente, dar nu ştiu ce au mai făcut după plecarea mea din
companie”. Perioada la care face referire Dumitraşcu coincide cu
extinderea perimetrelor de la fosta mină a statului.
Actualul şef al ANRM, Alexandru Pătruţi, spune că licenţa trebuie doar

modificată: „Nu este nevoie de altă licenţă. Trebuie doar renegociată
şi încheiat un act adiţional”.
Ar fi al şaselea act adiţional din 1999 şi până astăzi. Perioadă în care

licenţa a fost transferată de la compania statului către RMGC, iar
Gabriel Dumitraşcu, fostul perimetrul s-a extins spectaculos, ajungând la o suprafaţă de două ori
director al RMGC, spune că şi mai mare decât cea iniţială.
licenţa este unul din factorii de
risc ai proiectului: „Eu le-am Traseul ameţitor al resurselor la Deva. Un document din dosarul
recomandat să obţină o altă afacerii descrie un traseu ameţitor al firmelor offshore din proiectul
licenţă, prin proceduri aurifer de lângă Deva, controlat atunci de aceiaşi proprietari. Pe o
competitive, transparente, dar jumătate de pagină, zăcămintele de aur de lângă Deva sunt transferate
nu ştiu ce au mai făcut după de la Castle Europa Barbados (care îşi schimbă numele în Gabriel
plecarea mea din companie”. Resources Barbados), la Gabriel Resources Jersey, care transferă la
Perioada la care face referire rândul ei acţiunile către European Goldfields Limited, care, mai
Dumitraşcu coincide cu departe, cesionează acţiunile la European Goldfield Barbados, pentru,
extinderea perimetrelor de la ca în final, acţiunile să ajungă la Castle Europa Limited.
fosta mină a statului.
Legate ombilical la început, cele două afaceri, Roşia Montană Gold
Corporation şi Deva Gold, au fost separate în anul 2000. O
restructurare a activităţilor companiei Gabriel Resources, mutată de pe
bursa din Vancouver pe cea din Toronto, a despărţit atunci proiectul de
la Roşia Montană de cel de lângă Deva, preluat de compania European
Goldfields Ltd Canada (listată de asemenea pe bursa din Toronto şi
controlată astăzi de alţi investitori decât cei de la Roşia Montană).
“Băncile“ offshore. Un circuit financiar necunoscut până acum arată

cum s-au făcut investiţiile de sute milioane de dolari în proiectul
aurului din Munţii Apuseni: împrumuturi repetate de la firma offshore
către compania mixtă, în care statul român este partener, cu 19.34%,
prin compania Minvest.
Caruselul împrumuturilor a început să funcţioneze în urmă cu

unsprezece ani, când la conducerea companiei canadiene încă se afla
fondatorul ei, Vasile Frank Timiş. Nivelul împrumuturilor s-a triplat
însă după retragerea afaceristului român, în anul 2003. Două contracte
de împrumut, trase la indigo, au fost semnate în aceeaşi zi, pe 21 iulie
2000. Primul contract direcţiona 40 de milioane de dolari de la firma
offshore Gabriel Resources Jersey către Roşia Montană Gold
Corporation.
37
RO
Un alt contract direcţiona 10 milioane de dolari către Deva Gold,
compania soră a afacerii Roşia Montană, printr-o altă companie
offshore (ulterior valoarea creditelor pentru compania din Deva a ajuns
la 30 de milioane de dolari).
De cealaltă parte, prin mai multe acte adiţionale, valoarea

împrumuturilor acordate de investitori la Roşia Montană a crescut la
impresionanta sumă de 500 de milioane de dolari până în anul 2009.
Clauzele din contractele de împrumut arată că returnarea banilor către

acţionarul majoritar, firma Gabriel Resources Jersey, va fi făcută cu
prioritate, înainte ca orice profit să fie distribuit către acţionari. Adică
niciun ban nu va fi încasat din dividende de către compania statului
până când nu va fi stinsă integral datoria către acţionarul majoritar,
firma din insulele Jersey.
Clauzele din contractele de
împrumut arată că returnarea Detaliile sursei de finanţare a afacerii din România nu a fost
banilor către acţionarul comunicată pe bursa canadiană. Mai mult, compania statului nu a avut
majoritar, firma Gabriel niciun cuvânt de spus în aprobarea împrumuturilor. Din nicio hotărâre
Resources Jersey, va fi făcută a acţionarilor RMGC nu reiese că problema împrumuturilor a fost
cu prioritate, înainte ca orice discutată vreodată de acţionari în ultimii unsprezece ani. Ca urmare,
profit să fie distribuit către detaliile lor nu au fost publicate nici în Monitorul Oficial.
acţionari. Adică niciun ban nu
va fi încasat din dividende de Actualul director general al RMGC, Dragoş Tănase, spune că banii din
către compania statului până împrumuturi se găsesc în bilanţul companiei din România:
când nu va fi stinsă integral „Împrumuturile sunt publicate aici, în bilanţurile companiei Roşia
datoria către acţionarul Montană Gold Corporation”. Doar cei care ar fi plătit la Registrul
majoritar, firma din insulele Comerţului taxa pentru obţinerea documentelor şi pentru bilanţurile
Jersey. afacerii ar fi putut afla că societatea statului este blocată la primele
profituri, fiind pusă astfel să deconteze o cincime din cheltuielile
Pentru fiecare cinci dolari aduşi făcute până acum de compania mixtă.
de investitori în proiect,
compania statului va suporta Calculele arată că societatea statului va trebui să renunţe la dividende
un dolar. O situaţie în puternic de 62 de milioane de dolari pentru a fi stinse datoriile de 330 de
contrast cu prezentarea milioane de dolari, pe care RMGC le mai are către acţionarul său din
publică a afacerii, în care insulele Jersey.
investitorii îşi asumaseră
integral costurile pentru Bani care se adaugă altor 39 de milioane de dolari împrumutaţi direct
realizarea proiectului. de la firma din Jersey în 2009 şi pe care compania statului trebuie să le
returneze din dividende. Un total de aproape 100 de milioane de euro.
Ceea ce înseamnă că pentru fiecare cinci dolari aduşi de investitori în
proiect, compania statului va suporta un dolar. O situaţie în puternic
contrast cu prezentarea publică a afacerii, în care investitorii îşi
asumaseră integral costurile pentru realizarea proiectului.
Datoriile directe ale Minvest către acţionarul majoritar, în valoare de

39 de milioane de dolari, au ca principală cauză tot împrumuturile de
500 de milioane de dolari luate în ultimii unsprezece ani de către
compania RMGC de la acţionarul său majoritar.
38
RO
Ladislau Farcaş, directorul companiei de stat Minvest, spune că este
normal ca acţionarii străini să-şi recupereze cheltuielile din afacere:
„Ei au cheltuit aproape 500 de milioane de dolari din câte ştiu, pe
care i-au adus sub formă de împrumut. Sunt de fapt bani pe care i-au
câştigat pe bursă datorită publicităţii de care s-a bucurat acest proiect.
A fost şansa lor această publicitate”.
Fostul şef al companiei mixte, Gabriel Dumitraşcu, confirmă faptul că

prin aceste împrumuturi compania statului va deconta o bună parte din
cheltuielile făcute de investitori: „Ar trebui făcut un audit la Roşia
Montană pe baza căruia statul să vadă ce anume va deconta în această
afacere. Din punctul meu de vedere proiectul trebuie aşezat pe alte
principii economice. Nu este normal ca această companie mixtă, în
care statul este acţionar, să deconteze financiar inclusiv costurile
companiei canadiene, cum ar fi cheltuielile de personal, de transport
„Ar trebui făcut un audit la sau de protocol”.
Roşia Montană pe baza căruia
statul să vadă ce anume va Este pentru prima dată când un fost oficial al companiei, plătit mulţi
deconta în această afacere. ani chiar de către investitori, intră în detaliile financiare ale afacerii
Din punctul meu de vedere adoptând o poziţie critică. Dumitraşcu explică, mai departe, că o parte
proiectul trebuie aşezat pe din deconturile ce au fost suportate şi de compania statului au fost
alte principii economice. Nu mascate în costurile de finanţare ale proiectului, adică în dobânzile şi
este normal ca această comisioanele aferente împrumuturilor de sute de milioane de dolari.
companie mixtă, în care statul Dragoş Tănase, actualul director al companiei RMGC, respinge
este acţionar, să deconteze categoric mecanismul descris de Dumitraşcu: “Este o aberaţie. Până
financiar inclusiv costurile acum singurii care au adus bani în proiect sunt investitorii.”
companiei canadiene, cum ar fi
cheltuielile de personal, de Un raport al auditorilor companiei RMGC arată însă că, în anul 2009,
transport sau de protocol” cheltuielile cu dobânzile pentru împrumuturile de la firma din Jersey
au fost de peste 12 milioane de dolari, iar cu un an înainte, în 2008, ele
s-au ridicat la 15 milioane de dolari.
Un scadenţar al împrumuturilor arată că Roşia Montană Gold

Corporation mai figurează astăzi cu datorii către investitori în valoare
de 330 milioane de dolari, după ce o parte din obligaţii, aproximativ
170 de milioane de dolari au fost stinse, în 2009, prin transformarea lor
în acţiuni. La finalul operaţiunii de acum doi ani, prin care compania
RMGC a fost salvată de la dizolvare, societatea statului a devenit
datoare cu cele 39 de milioane de dolari către firma din insulele Jersey
Refren anual: soluţii de salvare de la dizolvare. Din cauza situaţiei

patrimoniale negative cauzată de cheltuielile masive făcute cu banii din
împrumuturi, administratorii afacerii au trebuit să găsească mereu
soluţii pentru a scoate compania din desele situaţii de dizolvare.
Compania Roşia Montană a fost, anual, într-o astfel de situaţie,

începând cu 2008. Chiar şi în acest an, când compania s-a salvat printr-
o reducere a capitalului social cu 252 de milioane de lei, după ce acum
doi ani îşi majorase capitalul social cu aproape 600 de milioane de lei.
La finalul operaţiunilor de acum doi ani, compania statului a devenit
39
RO
datoare cu aproape 39 de milioane de dolari către acţionarul majoritar
Gabriel Resources Jersey, care a participat la capitalizare cu o parte din
creanţele pe care le avea asupra companiei mixte. Compania statului a
venit cu cele 39 de milioane de dolari la majorarea de capital ca să-şi
poată menţine cota de 19,4% din afacere. Altfel, ponderea statului în
companie s-ar fi redus la mai puţin de 1%. Iniţial, condiţiile puse de
investitorii companiei Minvest pentru acordarea împrumutului
includeau un gaj pe acţiunile statului şi plata unor dobânzi. Sub
presiunea dizolvării, firma din Jersey a acceptat să acorde împrumutul
de 39 de milioane de dolari, fără gaj şi fără dobândă, cu condiţia ca
societatea statului să îl returneze din dividendele afacerii.
Daniel Andronache, fostul director al companiei statului în 2009,

refuză să comenteze condiţiile în care Minvest a contractat acel
împrumut motivând că ele sunt confidenţiale: „Operaţiunea majorării
Milioane pentru comunicare. O de capital s-a realizat în octombrie-noiembrie 2009, în perioada aceea
listă cu cheltuielile companiei tulbure când Guvernul Boc era demis în Parlament. Ministerul
de la Roşia Montană a ajuns pe Economiei ne-a lăsat atunci să ne descurcăm singuri. A fost o presiune
masa acţionarilor în decembrie mare pentru noi din cauză că problema dizolvării trebuia rezolvată
2010, când urma să fie până la finalul lunii decembrie 2009”. În final, compania statului s-a
discutată, din nou, problema angajat să plătească datoria din dividendele afacerii. Aceleaşi
salvării companiei de la dividende la care compania statului nu are acces până când schema de
dizolvare, din cauza pierderilor finanţare a afacerii nu va fi închisă prin plata celor 330 de milioane de
pe anul 2009. În ciuda dolari.
pierderilor, compania a alocat
sume importante pentru Eforturile companiei RMGC să se salveze de la dizolvare au devenit şi
comunicare, după cum reiese mai acute în acest an. Pe 13 octombrie 2011, acţionarii companiei
din lista publicată de companie mixte au aprobat, pe de o parte, salvarea de la dizolvare pentru a
tot în Monitorul Oficial. acoperi pierderile din 2009, pentru ca, pe de altă parte, să constate că
nivelul activului net este iar sub limita legală (50% din capitalul social)
din cauza pierderilor din anul 2010. Deşi cele două hotărâri ale
acţionarilor au fost luate în aceeaşi zi, ele au fost publicate separat în
Monitorul Oficial. Întâi, pe 25 octombrie, a fost publicată decizia
pentru reducerea capitalului social, iar apoi, pe 14 noiembrie 2011, a
fost publicată şi constatarea noii situaţii de dizolvare, precum şi
împuternicirea consiliului de administraţie să găsească soluţia pentru
rezolvarea situaţiei de dizolvare până la 31 decembrie 2012.
Legea societăţilor comerciale impune companiilor al căror activ net
scade sub jumătate din capitalul social să remedieze problema până la
finalul anului următor în care s-a constatat situaţia negativă, altfel
compania ajunge la mâna judecătorilor pentru a mai putea fi salvată de
la dizolvare.
Milioane pentru comunicare. O listă cu cheltuielile companiei de la

Roşia Montană a ajuns pe masa acţionarilor în decembrie 2010, când
urma să fie discutată, din nou, problema salvării companiei de la
dizolvare, din cauza pierderilor pe anul 2009. În ciuda pierderilor,
compania a alocat sume importante pentru comunicare, după cum
reiese din lista publicată de companie tot în Monitorul Oficial.
Cheltuielile, listate pe departamente, arătă cum s-au alocat banii
40
RO
companiei anul trecut. Sumele sunt listate direct în dolari canadieni
(monedă aflată astăzi aproape la paritate cu dolarul american).
Departamentul de comunicare figura în listă pe locul doi, cu aproape 8
milioane de dolari canadieni. Alte 2,5 milioane de dolari canadieni au
fost alocate departamentului pentru „relaţii guvernamentale”. Aici
lucrează oamenii care obţin avizele de la instituţiile guvernamentale.
Rapoartele de pe bursa canadiană arată că alte aproape 3 milioane de

dolari au fost aprobate în primele şase luni din acest an pentru
promovarea proiectului în România. Motivul declarat de şefii
companiei Gabriel Resources pe bursă a fost creşterea sprijinului
public pentru proiect. Actualul director general al companiei RMGC,
Dragoş Tănase, susţine că întreaga campanie de promovare are ca scop
să prezinte realitatea de la Roşia Montană: „Oamenii sunt disperaţi, au
nevoie de locuri de muncă şi trebuie să cunoască realitatea de aici.
Gabriel Dumitraşcu, fostul Vom crea până la 1200 de locuri de muncă, iar beneficiile directe ale
director al RMGC, susţine că statului sunt de peste 3 miliarde de dolari”.
locurile de muncă sunt un
obiectiv secundar: „După De cealaltă parte, Gabriel Dumitraşcu, fostul director al RMGC,
construcţia minei vor mai fi în susţine că locurile de muncă sunt un obiectiv secundar: „După
jur de 550 de locuri de muncă, construcţia minei vor mai fi în jur de 550 de locuri de muncă, din care
din care doar vreo 200 de doar vreo 200 de slujbe vor putea fi ocupate de localnici, din cauza
slujbe vor putea fi ocupate de specializării înalte pe care o implică proiectul”.
localnici, din cauza specializării
înalte pe care o implică Negocieri pentru beneficiile irosite. Obţinerea licenţei de exploatare
proiectul”. nu a crescut forţa companiei statului în afacerea Roşia Montană, după
cum ar fi fost firesc. Dimpotrivă, ponderea companiei statului în
afacere a scăzut de la 33,8%, la aproape 19,4%, după ce Guvernul a
aprobat licenţa de exploatare în 1999.
Nicolae Stanca, fostul director al regiei, spune că el nu ar fi semnat

niciodată reducerea beneficiilor companiei statului şi că operaţiunea s-
a făcut după ce a plecat de la conducerea ei: „A fost o mare greşeală,
eu nu aş fi semnat o astfel de reducere”. Primele rapoarte de pe bursă
ale companiei canadiene, din 1997, arată însă că ponderea pe care
investitorii o puteau deţine în proiect putea creşte oricum la 80%, în
funcţie de rezultatele studiului de fezabilitate.
Ceea ce arată că reducerea cotei statului a fost mai mult o formalitate,

fiind o altă concesie făcută investitorilor alături de primirea lor ca
parteneri în licenţă.
Reducerea cotei de profit după primirea licenţei, îl contrariază şi pe

fostul preşedinte al ANRM, Mihai Ianăş: „Nici eu nu înţeleg de ce a
fost aprobată această reducere a cotei de profit. Noi am acordat
licenţa regiei statului tocmai ca ea să aibă un as în mânecă în
tratativele cu compania străină. Fără aprobarea regiei, nicio o
companie străină nu putea să intre în perimetrele respective. Din
păcate, acest avantaj a fost fructificat modest”. Guvernul ia în calcul
acum o renegociere a cotelor de profit, însă investitorii condiţionează
41
RO
acest lucru de un cadru legislativ mai permisiv pentru investiţie. Un
proiect de lege privind posibilitatea ca investitorii să exproprieze direct
proprietarii de teren a trecut deja de Senat şi se află în faza avizelor
finale la Camera Deputaţilor.
Aprobarea de către Parlament a acestui proiect de lege îi sperie pe

opozanţii proiectului chiar mai mult decât avizul de mediu.
Eugen David, preşedintele asociaţiei Alburnus Maior, care contestă
afacerea de la Roşia Montană de aproape un deceniu, susţine că
proiectul de lege din Parlament este cel mai grav atac la drepturile
localnicilor: „Pentru că nu au putut să ne convingă pe toţi să ne
vindem terenurile de aici, acum vor să ne exproprieze cu forţa. Vom
contesta acest proiect aşa cum am făcut şi cu certificatul de urbanism
şi cu alte avize emise ilegal. Eu de aici, de pe proprietatea mea, nu
plec nici dacă vin să mă scoată cu forţa”. Fără toate terenurile
Un proiect de lege privind necesare exploatării, compania de la Roşia Montană nu poate primi
posibilitatea ca investitorii săautorizaţia de construcţie a minei, unul din avizele finale ale
exproprieze direct proprietarii proiectului. Până acum, compania RMGC susţine că a reuşit să
de teren a trecut deja de cumpere peste 70% din terenurile aflate în perimetrul proiectului.
Senat şi se află în faza avizelor
finale la Camera Deputaţilor. Ion Ariton, ministrul economiei, în portofoliul căruia se află compania
Minvest implicată în afacerea Roşia Montană, spune, într-un recent
Aprobarea de către Parlament răspuns scris trimis Camerei Deputaţilor, că problema îmbunătăţirii
a acestui proiect de lege îi cotei de beneficii pentru stat a fost discutată cu primul-ministru: „O
sperie pe opozanţii proiectului analiză care va sta la baza acestei renegocieri va trebui realizată de
chiar mai mult decât avizul de către specialiştii în domeniul minier, fiscal şi juridic. Începerea
mediu. discuţiilor cu partenerii străini poate debuta după terminarea
procedurii de analiză şi avizare a studiului de impact de mediu, fără
un aviz favorabil nefiind posibilă funcţionarea exploatării”.
Discuţiile pentru renegocierea cotelor de profit şi pierdere se poartă,

discret, la nivelul Guvernului şi al Ministerului Economiei.
Guvernul încearcă de câteva săptămâni să obţină o cotă cât mai

apropiată de cea iniţială, dar reprezentanţii investitorilor se opun.
Directorul general al RMGC, Dragoş Tănase, a refuzat să comenteze
orice aspect legat de renegocierea cotei de profit.
În preţurile de astăzi, beneficiile la care compania statului a renunţat,

în urmă cu unsprezece ani, reprezintă 1,7 miliarde de dolari.
Nici cota de profit de 19,34% pe care o mai deţine compania statului

nu este în siguranţă până când compania statului nu plăteşte datoria
către acţionarul majoritar. Dragoş Tănase spune însă că nu există nici
un risc asupra pachetului actual de acţiuni, pentru că societatea statului
îşi va plăti datoriile din dividende.
Dar compania statului va putea avea acces la profituri doar după ce vor
fi stinse datoriile companiei mixte de 330 de milioane de dolari către
investitori. Termenul limită până la care aceste datorii ar trebui achitate
42
RO
de compania Roşia Montană este decembrie 2013. Cel puţin până
atunci compania statului nu poate încasa niciun leu din profiturile
afacerii de la Roşia Montană, chiar dacă Guvernul ar debloca rapid
proiectul prin aprobarea avizului de mediu, iar investitorii ar reuşi să
obţină toate terenurile necesare proiectului.
Gabriel Dumitraşcu, fostul director al companiei, spune însă că, după

calculele sale, primii bani din profitul afacerii vor ajunge la compania
statului abia după şase ani de la aprobarea exploatării, perioadă în care
va fi construită noua mină şi vor fi plătite datoriile.
Prima tranşă, în valoare de 110 milioane de dolari, pentru stingerea

datoriilor companiei mixte de la Roşia Montană către firma din
insulele Jersey ar trebui achitată, conform clauzelor contractuale, până
la sfârşitul acestui an.
Gabriel Dumitraşcu, fostul
director al companiei, spune Cheltuielile necesare pentru construcţia minei sunt de aproape 1
însă că, după calculele sale, miliard de dolari, bani pe care compania canadiană susţine, în
primii bani din profitul afacerii rapoartele de pe bursă, că nu îi are. Directorul companiei RMGC
vor ajunge la compania susţine că aceşti bani vor putea fi atraşi de pe piaţa de capital sau de la
statului abia după şase ani de bănci, după aprobarea proiectului de către autorităţile noastre.
la aprobarea exploatării, Ceea ce ar putea angaja societatea mixtă RMGC la alte contracte de
perioadă în care va fi împrumut către acţionarii săi, continuând astfel schema de finanţare de
construită noua mină şi vor fi până acum.
plătite datoriile.
Sierra Leone.
Ţărâna însângerată din micul stat african plin de resurse

găzduieşte trecutul, prezentul şi viitorul afacerii Roşia Montană.
Fondatorul afacerii de la Roşia Montană, afaceristul român Vasile
Frank Timiş, a devenit miliardar în dolari anul trecut în Sierra
Leone, după ce a anunţat vânzarea unui sfert din cel mai important
zăcământ de fier de pe continentul african. Era a doua lovitură
majoră pe care afaceristul român o dădea în cariera sa, după
afacerea zăcămintelor de aur din Munţii Apuseni din care s-a retras
în anul 2003. Israelianul Benny Steinmetz a devenit al treilea
acţionar în afacerea Roşia Montană, după ce, acum patru luni, a
mai cumpărat 30 de milioane de acţiuni pe bursă, pentru 75 de
milioane de dolari. Steinmetz îşi consolidează în Sierra Leone
poziţia de mare jucător pe piaţa mondială a diamantelor. Tot din
Sierra Leone, magnatul rus Vitaliy Machitski îşi alimentează cu
materie primă combinatele de aluminiu din România (Alum
Tulcea şi Alro Slatina), ale căror privatizări au fost anchetate de
procurori. Grupul Vimetco, condus de Vitaliy Machitski,
tatonează, în secret, preluarea a 10% din afacerea Gabriel
Resources, compania canadiană care controlează zăcămintele de la
Roşia Montană, aflată acum în faţa ultimelor avize pentru
începerea producţiei. Intrarea magnatului rus în afacerea Roşia
Montană ar spori ponderea investitorilor legaţi de România în
acest proiect, după ce grupul BSG, patronat de Benny Steinmetz, a
43
RO
derulat importante afaceri imobiliare la Bucureşti înainte de criza
financiară. Reprezentanţii grupului Vimetco nu au dorit să
comenteze în vreun fel aceste informaţii, iar şeful RMGC, Dragoş
Tănase, spune că nu ştie de eventuale negocieri ale vreunui
investitor sau conducerii din Canada pentru cooptarea grupului
Vimetco în afacere. Activitatea minieră din Sierra Leone nu este
singurul lucru pe care îl au în comun cele două grupuri de afaceri
patronate de Steinmetz şi, respectiv, Machitski. O firmă cipriotă
reprezentată de Sandra Merloni Horemans, director important al
afacerilor lui Benny Steinmetz, a preluat, în 2008, compania
bucureşteană Enerom Services, în care figura ca partener Marian
Daniel Năstase, director financiar al grupului Vimetco, controlat
de Matchitski.
Resursele uriaşe din Munţii Apuseni.

România are opt zăcăminte de
aur de mari dimensiuni în România are opt zăcăminte de aur de mari dimensiuni în Munţii
Munţii Apuseni, iar Roşia Apuseni, iar Roşia Montană nu este cel mai mare dintre ele,
Montană nu este cel mai mare susţine, fără echivoc, ?tefan Marincea, fostul director general al
dintre ele, susţine, fără Institutului Geologic al României şi unul dintre experţii noştri de
echivoc, Ştefan Marincea, talie internaţională. El ne arată pe o hartă cum sunt împrăştiate
fostul director general al cele opt mari zăcăminte, dar şi alte 61 corpuri de zăcământ de mai
Institutului Geologic al mici dimensiuni. Alături de ele stau importante rezerve de cupru şi
României şi unul dintre experţii alte minereuri. Ştefan Marincea este de doi ani şi membru în
noştri de talie internaţională. comitetul de avizare tehnică a proiectului aurifer de la Roşia
El ne arată pe o hartă cum Montană. Din această poziţie el spune că proiectului i s-ar putea
sunt împrăştiate cele opt mari reproşa abaterea de la exploatarea complexă a resurselor: „Alături
zăcăminte, dar şi alte 61 de aur si de argint, la Roşia Montană mai sunt cantităţi însemnate
corpuri de zăcământ de mai de germanium, telur şi felspat potasic de înaltă puritate.
mici dimensiuni. Alături de ele Tehnologia propusă de RMGC presupune cianurarea integrală a
stau importante rezerve de unei cantităţi imense de minereu, din care vor fi recuperate doar
cupru şi alte minereuri. 80% din aur şi, respectiv, 61% argint. Restul vor rămâne în şlamul
cianurat, mulţi ani de acum înainte. Biodegrabilitatea şlamului
este de zeci de ani. Există soluţii de preparare mai moderne care
presupun concentrarea minereului si abia apoi cianurarea
concentratului. Ceea ce ar reduce cantitatea de şlam cianurat de
circa 25 de ori“. Ştefan Marincea susţine că datorită vestigiilor
istorice de la Roşia Montană, acest zăcământ ar fi trebuit lăsat la
urmă. „Puteau fi exploatate alte zăcăminte în Munţii Apuseni, sunt
destule resurse de aur acolo”. Traversând cu degetul bogăţiile
încercuite pe hartă, Ştefan Marincea afirmă cu tristeţe: „România
este o ţară înfiorător de bogată. Dar noi nu avem încă un Serviciu
geologic naţional, care să facă strategii de exploatare durabilă a
resurselor . Avem doar Agenţia Naţională de Resurse Minerale,
care aprobă concesiunile. Ea are doar un rol tactic, nicidecum
strategic. Este ca şi cum am avea doar Ministerul Finanţelor fără
să avem şi Banca Naţională”. El spune că s-a întors acum câţiva
ani în România pentru că a crezut într-un proiect real de dezvoltare
durabilă a resurselor. Acum vrea să plece din nou, cu tot cu echipa
de experţi pe care a strâns-o la Institut.
44
RO
Afacerea minoritarilor.
Compania de la Roşia Montană a rămas din acest an doar o afacere

între statul român şi compania din insulele Jersey, subsidiara
companiei canadiene, după ce ultimul acţionar minoritar şi-a
vândut acţiunile în vară. Firma Foricon SA Deva, ultimul acţionar
minoritar, a ieşit acum patru luni din afacere pentru aproape 1,1
milioane de dolari. Octavian Mihăilă, preşedintele companiei
Foricon, este retractil în declaraţii şi refuză orice întâlnire pe
această temă, susţinând că informaţiile sunt confidenţiale.
Confidenţiale la noi, informaţiile sunt publicate, fără probleme, pe
bursa canadiană, unde a fost raportat şi preţul tranzacţiei. „Noi am
fost un puricel de 0,23%, am vândut pentru că a fost în interesul
companiei să iasă din afacere”, declară, totuşi, Octavian Mihăilă.
În 2009, ceilalţi doi acţionari minoritari au ieşit din afacere printr-
un schimb de acţiuni cu compania mamă, în timpul majorării de
capital record prin care afacerea de la Roşia Montană s-a salvat de
la dizolvare.
45
EN
The secret
recipe of Roşia
Author: Daniel Bojin
Montană affair
The financing scheme of the project blocks the state’s access to
Romanian Centre for profits for years, until hundreds of millions of dollars of debts will
Investigative Journalism be paid to the investors.
(December 19, 2011)
www.crji.org A small Canadian company, with zero balance, became an almost
$ 2.6 billion business, after the listing of the gold resources from
Roşia Montană on the stock exchange.
The first days of the business explain how the investors assumed,
free of any cost, the control over the deposits and then used them
This journalistic document on the stock exchange to raise money.
was elaborated with the
support of Soros Foundation The money raised on the stock exchange was then sent to Romania
Romania, during the program as interest loans.
Investigative journalism in the
service of public interest. The The key-characters of the gold story recognize today, for the very
content of this document first time, the irregularities of the business, where large
does not represent the official investments funds and small investors have placed their money
position of Soros Foundation during the last fourteen years.
Romania. www.soros.ro
The money trail of Roşia Montană affair proves how a small Canadian
company became the largest investor in Romania, based on the
deposits from Apuseni Mountains. The former executives of the
business and state officials are now acknowledging the problems of the
operation through which the resources were freely given away and then
used without legal permits to raise the necessary amounts for gold
mining. The original documents of the association between the first
investors and the Romanian state are now missing from the former
state administration that facilitated the business. Through an offshore
circuit, connecting the Canadian company to the business in Romania,
over $ 500 million were spent in Roşia Montană. Money for which, the
company in Romania, where the Romanian State is partner, paid an
interest of tens of millions of Euros. The stake of Roşia Montană affair
has now reached almost $ 18 billion, the estimated amount of the
46
EN
deposits, after the spectacular increase of the international price of
gold.
The speculations staggered the state. The money raised by Roşia

Montană affair in Canada (first Vancouver, then Toronto) amounted
over 800 million dollars in the last fourteen years, by a continuous
issuing of shares, according to Gabriel Resources Ltd. reports, the
parent company of the business.
New details of the affair shows that the Vancouver stock exchange
listed in 1997 was performed in secrecy, even from the arbitrator of the
deposits market - National Agency for Mineral Resources (NAMR),
the one approving the prospecting, exploration and exploitation of
resources.
The listing on the stock Mihail Ianăş, former president of NAMR at the time, reveals today that
exchange was one of the key the listing was a great mystery even to those who would have had to
points of the affair in Roşia approve it: “The listing of the deposits in 1997 was a surprise for us.
Montană providing early I’ve found out by chance about it from other foreign investors. I’ve
investors with the necessary immediately demanded explanations from the Ministry of Industry and
money to finance the project learned that they had given the approval, but they did not motivate
in Apuseni Mountains. their action”.
Also subject to the stock Mihail Ianăş argues that the answer came from the State Secretary for
exchange, the ownership of Mining, Nicolae Stăiculescu.
the company radically
changed until today, the The former State Secretary says that he does not remember such an
company placing its money in approval: “I did not approve such thing and I don’t remember the
investment funds. Ministry to be given such approval. As Secretary for mining issues I
ought to know. There are two options: either the approval did not exist
or it has been approved without my knowing, although it's hard to
believe it”.
The listing on the stock exchange was one of the key points of the
affair in Roşia Montană providing early investors with the necessary
money to finance the project in Apuseni Mountains.
Also subject to the stock exchange, the ownership of the company

radically changed until today, the company placing its money in
investment funds. Gabriel Resources Canada Ltd., parent company of
Roşia Montană business, was not represented on the mining map
fourteen years ago when it reported the listing of our deposits. It was
called then Starx Resources Canada and listed as a small company,
with a balance almost empty. Instead, it had the advantage of being
listed on the Vancouver Stock Exchange (Canada), a market for risk
companies.
On the account of this reactivated company were paid the deposits, in

order to attract the money of the investors. One of the first decisions of
the company in Romania in 1998 clearly shows how investors put their
47
EN
hopes in the money raised at the stock exchange: “The conclusion of
the first phase of the project involves the allocation of large sums of
money to be provided by Gabriel Resources by obtaining financing
from international investment funds through the Canadian stock
exchange”.
Information on the association with the Romanian state for the gold
resources was listed on the market, in early 1997, by an atypical
operation: an exchange of shares between an offshore company Gabriel
Resources Jersey, with a share capital of only L 10,000 and Starx
Resources, with a share capital of nearly USD 22,000.
By the end of the transaction, the offshore company’s directors, leaded

by the Romanian businessman Vasile Frank Timiş, became a
shareholder of Starx Resources and changed its name to Gabriel
“Investors had to ask for our Resources Ltd. Canada.
consent, for that they were
not entitled to send the data Meanwhile, Vasile Frank Timiş become one of the richest Romanian,
on the deposits to those being awarded the title of founder of Gabriel Resources Ltd. and took
designing the project for over the company as president.
public listing on the stock
exchange nor to publish data Mihail Ianăş says now that Vasile Frank Timiş should not end up in the
on the deposits without our same picture with our deposits, on the Canadian market, without the
permission. We must relate to approval of NAMR, and provides a strange explanation: “Whatever
the normative act regulating happened, happened, thankfully, it is a very good project. Perhaps that
the activity of NAMR, not to is why no one complained”.
the mining law. Romanian
Intelligence Service was Alexandru Pătruţi, the current president of NAMR, said that his agency
interested then about the should not approve the listing given that, at that time, there was no
listing, but I think the story mining law.
was blatant, things went on,
and since then nothing Mihail Ianăş contradicts him: “Investors had to ask for our consent, for
happened. But one should that they were not entitled to send the data on the deposits to those
consider that there were not designing the project for public listing on the stock exchange nor to
many people at that time able publish data on the deposits without our permission. We must relate to
to understand what the stock the normative act regulating the activity of NAMR, not to the mining
exchange was all about. Those law. Romanian Intelligence Service was interested then about the
were very turbulent years in listing, but I think the story was blatant, things went on, and since then
which we’ve learned about nothing happened. But one should consider that there were not many
capitalism” people at that time able to understand what the stock exchange was all
about. Those were very turbulent years in which we’ve learned about
capitalism”.
Ioan Rădulescu, former personal adviser of Mihail Ianăş, with an

extended experience as UN expert on mining projects in several
countries, has a categorical position: “The business was damaged from
top to bottom. When they listed the project on the stock exchange, the
investors owned no piece of deposit there. It was a clear scenario
aiming the listing and then the obtaining of the license. Foreign
partners thus raised the money for prospecting, and then, reported
48
EN
results, bought properties there, in Roşia Montană, and then issued
other shares, and so on and thus, the story has inflated on the market.
But everything was possible, mainly because of the association with
the state in 1995”.
The questionable association. The jack-pot of the first investors by

listing the deposits on the stock exchange was based on an association
agreement signed in September 1995, with the Autonomous Authority
for Copper Deva, agreement amended subsequently, in secrecy, twice
before the listing.
Neither the initial agreement nor the addenda amending it were ever
made public. They are no were to be found even at the headquarters of
the former state administration, occupied today by the current state
company Minvest that took its place. Subordinated to the Ministry of
The administration provided a Industry, the state administration had only managerial and operating
30 days term for those rights on the deposits.
interested to tender, although
the contract had been already The gold mines were as such exploited since the early communist
signed. period.
On September 4th, 1995, the state administration signed an association

agreement with the Australian company Gabriel Resources NL,
represented by Vasile Frank Timiş. The notice of intent to attract
investors in the project appeared on the following day, respectively on
September 5th. The administration provided a 30 days term for those
interested to tender, although the contract had been already signed.
Since the transaction was a confidential one, no one protested then.
Mircea Dobre, director of the State Administration at the date of the

signing of the association, refused any discussion on this subject,
arguing that he retired since 1997. Another director of the State
Administration during that period is Simion Mariş, now mayor of the
resort Geoagiu Bai: “Regarding the Association, I don’t remember
details, but the one who signed it, for sure, was Mr. Dobre, because he
was the one leading the administration during the respective period, I
was just a production director”. Mariş looks at the newspaper
announcement and to the date of the signing of the agreement and
smiles: “Yes, tricky question, but I can’t remember the discussions. To
parenthesise, I'm the one who first brought Frank Timiş at Roşia
Montană. He was, actually, interested in the copper nearby, from Roşia
Poieni (a.n. - mine located three miles from Roşia Montană). The
General Director, Mircea Dobre, asked me then to go with Frank Timiş
in the area and on our way back we stopped at Roşia Montană. After
seeing Roşia Montană, Timiş was only interested in the gold there”.
Such an association should have been approved by the Board of

Administration.
Cornel Fornade is the former Secretary of the Board’s meetings.

49
EN
Retired to a small village near Deva, Cornel Fornade refused a meeting
on this subject: “It's been many years; I don’t know what was
discussed on this association, but for sure was discussed in the Board
of administration. I was not a member; I was just the secretary of the
Board. The documents must be in the archive of the state company“.
Lost-and-found documents office. At the headquarters of the

company, the agreement documents are nowhere to be found, fact
recognized even by its director. The building of the state company
Minvest, established by the conversion of the state administration, is in
the heart of Deva municipality.
Ladislau Farcaş, a notary, leads the National Company of Copper, Gold

and Iron “Minvest Deva” for one and a half year: “I did not see the
respective agreement from 1995 or the addenda that have followed it; I
Ladislau Farcaş admits the did not find them in the archive. I’ve requested them from the investors,
possibility that the but they didn’t give me a clear answer whether they have them or not,
documents have disappeared arguing that they kept changing the law firms in the last sixteen
from the archives of the state years“. Ladislau Farcaş admits the possibility that the documents have
company. Asked to look at disappeared from the archives of the state company. Asked to look at
the situation from the the situation from the perspective of a notary, Ladislau Farcaş
perspective of a notary, recognizes that the loss of important documents from an archive of the
Ladislau Farcaş recognizes state administration is, by itself, a serious situation. And that’s it.
that the loss of important
documents from an archive of How our deposits came to be controlled by an offshore company
the state administration is, by recently set up, is described only briefly in a memo of the state
itself, a serious situation. And administration from March 1997, but without essential details on the
that’s it. association issues. The memo of the state administration supports the
idea that the association with the Australian company and,
subsequently, with Gabriel Resources (Jersey) Ltd. is beneficial for the
Romanian state. The one who signed the memo is the former Technical
Director of the State Administration, Sorin Copăescu. Today, Sorin
Copăescu leads the state company “Conversim”, responsible for state
mines closure and preservation. He initially refused to meet on this
issue arguing that it is very busy and asked us to come back after two
weeks. Then, he postponed again: “Give me about two weeks; I’ll get
to Deva and I will look for the papers there. Sixteen years have passed;
I do not remember how the association was established”. Yet, the
confirmation of the irregularities comes unexpectedly just from the
man assigned by Vasile Frank Timiş to lead the business in Roşia
Montană, Gabriel Dumitraşcu: “Yes, the start up of the business was
not quite correct. I'm not saying it is illegal, but it would be a far-
fetched thing to believe”. Gabriel Dumitraşcu led the joint venture
RMGC for almost five years, from 2001 to 2005. His last position
there was as deputy general manager. More than three years was
general manager and member of the Board. Dumitraşcu says he did not
want to talk about this project after he left the company six years ago.
The confidentiality clauses no longer get to him today. They were valid
until the middle of last year. By his hand, for years, have past all the
documents of the project. Gabriel Dumitraşcu has an inside perspective
50
EN
of the affair, but he is willing to talk only about the technical and
economic problems: “I've warned them, repeatedly, that there is a risk
due to the shady start up of the business. Even Frank Timiş recognized
that things were not exactly as they should have been; no transparency
at the beginning of business“.
A document of the Ministry of Industry from 2002 brings some light

on the issue of the association sixteen years ago and, especially, on the
two addenda which have changed substantially. Direct consequence of
the changes was that the right to operate on deposits was transferred
from the state administration to a joint venture, although initially the
association did not allow this. What the ministry did not say in that
document is that the joint venture did not exist at that time. The joint
venture receiving the right for exploration and exploitation in Roşia
Montană was established only eight months later, in June 1997, under
The joint venture receiving the name Euro Gold Resources. It is now known as Roşia Montană
the right for exploration and Gold Corporation (RMGC), after changing its name in 2000.
exploitation in Roşia Montană
was established only eight Proof from the contract. Even the birth certificate of the business at
months later, in June 1997, Roşia Montană from 1997 proves, today, how the association was
under the name Euro Gold flawed in 1995. Vasile Frank Timiş formalized its presence in the gold
Resources. It is now known as business in June 1997, at the time of the joint venture creation. The
Roşia Montană Gold company contract clearly states, in capitals letter, that the association
Corporation (RMGC), after between the state administration and the offshore company from Jersey
changing its name in 2000. was concluded due to the “tender“ in September 1995.
The offshore company Gabriel received 65% of the business for $

357,000. That's because the state administration, severely troubled
financially, joined the association with the right to use the ground floor
of the building and the mine’s laboratory as main assets.
Nicolae Stanca is the one leading the State administration, in 1997,

when the joint venture Euro Gold Resources (current RMGC) was
constituted. He meets with us in an office, at the ground floor of
Minvest in Deva, which the state administration brought at the joint
venture creation. Nicolae Stanca is confident: “The respective
agreement from 1995 had nothing to do with Euro Gold. Then, there
were made the first steps of the cooperation, in terms of tailing ponds,
sterile recovery, but not in terms of exploiting the deposits“.
The documents signed by Nicolae Stanca, as director of the state

administration, contradicts him: the alleged tender for the initial
association agreement was behind the establishment of the joint
venture in Roşia Montană. And the new joint venture received the right
to exploit the gold deposits and, after the issuing of the Mining Law, it
was able to extend its work in other perimeters. Nicolae Stanca leds
today the company Deva Gold, established in the same way like the
Roşia Montană company, which was sold afterwards to other investors.
51
EN
Negotiations for the secret license. The first association agreement
with its addenda, and later on, the establishing of the joint venture in
June 1997 allowed the investors a back door entry to a mining license.
At that time, Romania did not have a mining law under which licenses
for exploitation to be granted. Ioan Rădulescu, former adviser to the
National Agency for Mineral Resources, said he was part of the team
that worked on the Mining Law draft, promulgated in 1998. Former
NAMR official recalls today that, in that law, changes have occurred
that have helped the investors in Roşia Montană: “While the law was
in the Chamber of Deputies, I have been consulted almost constantly
upon it. When it reached the Senate and then the Mediation Committee,
I was consulted only a few times, just over the phone. After mediation,
into the project were slipped changes that helped the foreign company
involved in Roşia Montană project”. The state company Minvest could
obtain the license without a tender, by direct negotiation, given that it
The first association was already exploiting the mine in Roşia Montană, Cetate quarry.
agreement with its addenda,
and later on, the establishing The joint venture Euro Gold Resources joined the license, as an
of the joint venture in June affiliated person, although the law did not foresee such a possibility,
1997 allowed the investors a but it neither explicitly forbidden it, leaving the possibility that, on the
back door entry to a mining same operating license, other companies to do exploration.
license. At that time, Romania
did not have a mining law Beside, Radu Vasile Government approves the operating license in
under which licenses for 1999, at the proposal of NAMR, stating only that Minvest is the holder.
exploitation to be granted. In fact, the license included as affiliated person, the joint venture Euro
Gold Resources (today RMGC). The license was then declared secret,
In early discussions, the former although initially had the status of confidential document. The license
president of NAMR destroyed was in fact a continuation of the association agreement with the state
the utility of license granted administration, under which the company from Roşia Montană was
by him twelve years ago, entitled to explore the deposits, and if the exploration confirms the
saying that the company in level of the gold, the investors could receive the operation right.
Roşia Montană needs a
different license today: “The The one who requested the license from the National Agency for
joint venture should negotiate Mineral Resources was Nicolae Stanca. He says that the license should
a different license for the not be a secret and that he gave his permission in 2007 to declassify it
extended deposit in Roşia in the case of the other company, Deva Gold, whose director is today:
Montană, otherwise there will “Only the addenda should have been secret, with the data on the size
be problems. We can also and concentration of the deposits, as any geologist can comment them,
discuss whether the license is thus affecting the share price on the stock exchange“. By several
still valid after the closure of addenda the operating area is modified, extended from the mine Cetate,
the state mine in 2006” operated by the state, to Cârnic Massif, the mountain where the largest
concentration of gold from Roşia Montană is located, but also on other
perimeters. Mihail Ianăş is the one who signed the license in 1999. In
early discussions, the former president of NAMR destroyed the utility
of license granted by him twelve years ago, saying that the company in
Roşia Montană needs a different license today: “The joint venture
should negotiate a different license for the extended deposit in Roşia
Montană, otherwise there will be problems. We can also discuss
whether the license is still valid after the closure of the state mine in
2006”.
52
EN
After almost a week, Mihail Ianăş backed down and changed his
statement: “I’ve consulted with my former colleagues at NAMR. In
1999 was issued the concession license for operation granted to the
mining company Minvest Deva, for the exploitation area Roşia
Montană. The two areas - the exploitation area Roşia Montană-Cetate
and the development of exploitation area have been introduced in the
same perimeter. Consequently, the general deposit Roşia Montană
(which, geologically, is a continuation of Roşia Montană-Cetate
deposit) is part of the operating area approved by government decision
and there’s no need for another license“.
Dragoş Tănase, current general manager of Roşia Montană Gold

Corporation, said that the joint venture does not need another license:
“We hold the operation license, that’s all I can say. Yes, I think we are
talking about the same license, the one from twelve years ago. I need to
Gabriel Dumitraşcu, former talk to the lawyers; I do not know right now its number“. Ioan
director of RMGC, says that, Rădulescu, former personal adviser on mining issues of NAMR
also the license is one of the President, says that the license was granted in 1999, only for the state
risk factors of the project: “Imine and the expanded project of the investors requires another
have recommended them to operating license. In addition to the shady start up of the business,
obtain another license, by Gabriel Dumitraşcu, former director of RMGC, says that, also the
competitive procedures, license is one of the risk factors of the project: “I have recommended
transparent, but I do not them to obtain another license, by competitive procedures, transparent,
know what they have done but I do not know what they have done after I left the company“. The
after I left the company“. The period referred to by Dumitraşcu coincides with the expansion of the
period referred to by perimeters of the former state mine.
Dumitraşcu coincides with the
expansion of the perimeters of The current president of NAMR, Alexandru Pătruţi, says that the
the former state mine. license needs only to be modified: ”There’s no need for a new license.
It only needs to be renegotiated and an addendum to be concluded”.
It will be the 6th addenda from 1999 until present day, during which
the license was transferred from the state company to RMGC and the
perimeter was spectacularly expanded, reaching a surface twice the
initial one.
The staggering path of the resources in Deva. A document part of

the affair file describes a staggering path of the offshore companies
involved in the gold project near Deva, controlled then by the same
owners. On half a page, the gold deposits near Deva are transferred
from Castle Europa Barbadod (which changed its name to Gabriel
Resources Barbados) to Gabriel Resources Jersey, which, at its turn
transfers the share to European Goldfields Limited, which, further on
assigns the shares to European Goldfield Barbados, so that, in the end,
the share to end up at Castle Europa Limited.
Interconnected at the beginning, the two businesses, Roşia Montană

Gold Corporation and Deva Gold, were separated in 2000. A
restructuring of the activity of Gabriel Resources, moved from
Vancouver to Toronto stock exchange, separated thus Roşia Montană
project from the one in Deva, took over by European Goldfileds Ltd
53
EN
Canada (also listed on Toronto stock exchange and controlled today by
other investors than those from Roşia Montană).
Offshore “banks”. A financial route unknown until now shows that

there were placed investments of hundreds of millions USD in the gold
project from Apuseni Mountains: repeated loans from offshore
company to the joint venture, where the Romanian state is partner,
holding 19,34%, through Minvest.
The revolving loans started to functions 11 years ago, when the

Canadian company was leaded by its founder, Vasile Frank Timiş. Yet,
the value of the loans tripled after the withdrawal of the Romanian
businessman, in 2003. Subsequent to the loan contracts, in an alike
manner, were signed on the same day, July 21st 2000. The first
contract was directing 40 million USD from the offshore company
The loans contract clauses Gabriel Resources Jersey to Roşia Montană Gold Corporation. Another
show that the refunding of contract was directing 10 million USD to Deva Gold, sister company
the majority shareholder, the of Roşia Montană business, through another offshore company (later
company Gabriel Resources on the value of the credits for the company in Deva amounted 30
Jersey, will be done as a million USD).
priority matter, before any
profit to be distributed to the On the other side, by means of several addenda, the value of the loans
shareholders. Meaning, no granted to the investors at Roşia Montană increased up to the
money will be cashed out from impressive amount of 500 million USD until 2009.
dividends by the state
company until the debt due to The loans contract clauses show that the refunding of the majority
the majority shareholder, the shareholder, the company Gabriel Resources Jersey, will be done as a
company from Jersey island, priority matter, before any profit to be distributed to the shareholders.
will be completely Meaning, no money will be cashed out from dividends by the state
extinguished. company until the debt due to the majority shareholder, the company
from Jersey island, will be completely extinguished.
Details on the financing source of the business in Romania were never

made published on the Canadian stock exchange. Furthermore, the
state company had no say in the matter of approving the loans. No
decisions of RMGC shareholders prove that the issue of the loans was
ever discussed by the shareholders in the last 11 years. Thus, their
details were never published either in the Official Gazette.
The current general director of the RMGC, Dragoş Tănase, says that
the loans money is provided in the balance sheet of the company in
Romania: ”The loans are published here, in the balance sheets of the
company Roşia Montană Gold Corporation”. Only those paying to the
Trade Registry the fee for obtaining documents and for the balance
sheets of the company, could see that the access of the state company
to the first profits is blocked, thus being forced to settle one fifth of the
expenses made so far by the joint venture.
The calculations show that the state company will have to give up
dividends amounting 62 million USD so that to extinguish the debts of
54
EN
330 million USD, that RMGC dues to its shareholder from Jersey
Island.
Money adding to another 39 million USD loaned directly from the

company in Jersey in 2009; money that the state company has to
refund in dividends. A total amount of approx. 100 million euro. This
means that, for each 5 USD brought by the investors into the project,
the state company will cover 1 USD. A situation flagrantly contrasting
with the public presentation of the business, where the investor fully
assume the costs of the implementation of the project.
The direct debts of Minvest to the majority shareholder, amounting 39

million USD, have as main cause also the loans of 500 million taken
during the last 11 years by RMGC from its majority shareholder.
Ladislau Farcaş, the director of the state company Minvest, says it is
This means that, for each 5 normal that the foreign shareholders to recover the expenses related to
USD brought by the investors the business: ”They’ve spent approx. 500 million USD as far as I know
into the project, the state money that they’ve brought as loan. This is in fact the money they’ve
company will cover 1 USD. A raised on the stock exchange given the publicity that this project
situation flagrantly enjoyed. This publicity was their chance”.
contrasting with the public
presentation of the business,The former leader of the joint venture, Gabriel Dumitraşcu, confirms
where the investor fully the fact that by these loans the state company will refund most of the
assume the costs of the expenses made by the investors:”It should be conducted an audit at
Roşia Montană based on which the state to see what is about to refund
implementation of the project.
in relation to this business. In my opinion, the project should be
”It should be conducted an founded on different economic principles. It is not normal that this
audit at Roşia Montană based joint venture, where the state is shareholder, to financially settle also
on which the state to see the expenses of the Canadian company, such are expenses related to
what is about to refund in the personnel, transport or protocol”.
relation to this business. In my
opinion, the project should be It is for the first time when an official of the company, for many years
founded on different economic under the payroll of the investors, talks about the financial details,
principles. It is not normal that adopting a critical position. Dumitraşcu further explains that a part of
this joint venture, where the the returns, supported also by the state company, were disguised into
state is shareholder, to financing cost of the project, namely in the interests and commissions
financially settle also the related to the loans of hundreds of million dollars. Dragoş Tănase,
expenses of the Canadian current manager of RMGC categorically rejects the mechanism
company, such are expenses described by Dumitraşcu: “It is an aberration. Up until now the
related to the personnel, investors were the only ones who brought money into the project”.
transport or protocol”.
But a report of RMGC auditors shows that, in 2009, the expenses with
interests for the loans of the company in Jersey were over 12 million
dollars and the year before, in 2008, amounted up to 15 million dollars.
A schedule of the loans shows that Roşia Montană Gold Corporation is
found today with debts towards the investors in the amount of 330
million dollars, after a part of the bonds, almost 170 million dollars,
were extinguished, in 2009, by transforming them in shares. At the
end of the operation that saved RMGC from dissolution, two years
ago, the state company became indebted with those 39 million dollars
55
EN
to the company from Jersey islands.
Annual chorus: solutions to stave off dissolution. Due to the

negative financial status caused by the massive expenses with loaned
money, the administrators of the business always had to find solutions
to save the company from frequent cases of dissolution. Roşia
Montană company faced, annually, such a situation, since 2008. Even
during this year, when the company saved itself by a decrease of the
share capital with 252 million leis after two years ago when the social
capital was increased with almost 600 millions leis. At the end of the
operation, the state company became indebted with almost 39 million
dollars to the shareholder Gabriel Resources Jersey who participated at
the capitalization with some of the claims it had upon the joint venture.
The state company came with those 39 million dollars within the
Due to the negative financial capital increase so that to maintain the share of 19,4% of the business.
status caused by the massive Otherwise, the share of the state within the company would have been
expenses with loaned money, reduced to less than 1%. Initially, the conditions required to Minvest
the administrators of the for granting loans included a bond on the states’ shares and some
business always had to find interests. Under the pressure of dissolution, the company from Jersey
solutions to save the accepted to grant the 39 million dollars loan, without bound or loan,
company from frequent cases providing that the state company will return it in business dividends.
of dissolution. Daniel Andronache, former manager of the state company in 2009,
refuses to comment the conditions in which Minvest contracted that
loan invoking the confidentiality: “The operation of capital increase
took place in October-November 2009, in that turbulent period when
Boc Government was dismissed by the Parliament. The ministry of
Economy left as to manage by ourselves. It was a huge pressure on us
because the issue of dissolution had to be solved up until the end of
December 2009”. In the end, the state company engages itself to pay
for the loan in business dividends. The same dividends the state
company does not have access to up until the financing scheme of the
business will not be concluded by paying of those 330 million dollars.
The efforts of RMGC to stave off dissolution became more acute

during this year. On October 13th 2011, the shareholders of the joint
venture approved, on one hand to stave off from dissolution so that to
cover the losses from 2009 and on the other hand to realize that the
level of the actions is still under the legal limit (50% of the share
capital) due to the losses from 2010. Although the two decisions of the
shareholders were taken in the same day, they were separately
published in the Official Gazette. First, on 25th of October it was
published the decision regarding the decrease of the share capital and
then on 14th of October 2011 it was published and assessed the new
situation of dissolution as well as the empowerment of the board to
find a solution to solve the dissolution situation up until 31st of
December 2012.
The law of trading companies calls for companies whose active

decreases under half of the share capital to solve the problem up until
56
EN
the end of the next year, otherwise it gets on the judges’ hand to be
saved from dissolution.
Millions for communication. A list with Roşia Montană company’s

expenses was on the shareholders’ table in December 2010 when the
issue of dissolution was going to be discussed again because of the
losses from 2009. Despite the losses, the company allocated significant
amounts for communication fact resulting from the list published in the
Official Gazette. The expenses, listed on departments, show how the
company allocated the money. The amounts are directly listed in
Canadian dollars (currency almost at parity with the American dollar).
The communication department is on the second place with almost 8
million Canadian dollars. Other 2.5 million dollars were allocated for
the department for “government relations”. Here are working the
people who get certificates from the government authorities.
A list with Roşia Montană The reports from the Canadian stock exchange show that other 3
company’s expenses was on million dollars were approved in the first six months of this year to
the shareholders’ table in promote the project in Romania. The purpose declared on the stock
December 2010 when the issue exchange by the managers of Gabriel Resources was to strengthen the
of dissolution was going to be public support for the project. The current general manager of
discussed again because of RMGC,Dragoş Tănase claims that the purpose of the entire advertising
the losses from 2009. Despite campaign is to show the reality from Roşia Montană: “ People are
the losses, the company desperate, they need jobs and they need to know the reality from here.
allocated significant amounts We will create up to 1200 jobs and the direct benefits of the state are
for communication fact over 3 billion dollars.”
resulting from the list
published in the Official On the other hand, Gabriel Dumitraşcu, former manager of RMGC
Gazette. says that jobs are a secondary objective: “After building the mine there
will be approximately 550 jobs from which only 220 jobs will be for the
natives due to the high specialization the project implies.”
On the other hand, Gabriel
Dumitraşcu, former manager of Negotiations for wasted benefits. Obtaining the operating license did
RMGC says that jobs are a not increase the force of the state company within Roşia Montană
secondary objective: “After business as it would have been naturally. On the contrary, the share of
building the mine there will be the state company within Roşia Montană business decreased from
approximately 550 jobs from 33,8% up until 19,4% after the Government approved the operating
which only 220 jobs will be for license in 1999.
the natives due to the high
specialization the project Nicolae Stanca, former manager of the state administration says he had
implies.” never signed for decreasing the benefits of the state company and that
this operation took place after his departure from the management: “It
was a big mistake; I wouldn’t have signed for such a decrease”. The
first reports from 1997 from the stock exchange for the Canadian
company showed that the share the investors had within the project
could have increased anyway to 80% depending on the results of the
feasibility studies. So the decrease of the state shares was more a
formality, being another concession for the investors along with the
acceptance as partners within the license.
The decrease of the profit share after receiving the license raises
57
EN
questions also for Mihai Ianăş, former manager of the National Agency
for Mineral Resources (ANRM): “I do not understand why this
decrease was approved. We granted the license to the state
administration so that it will have an ace up its sleeve during the
negotiations with the foreign company. Without the approval of the
state administration no foreign company could step in the respective
perimeters. Unfortunately this advantage was modestly exploited.” The
Government is now taking into account the renegotiation of the profit
share but the investors are conditioning this issue in exchange for a
more permissive legal framework for the investment. A draft law
regarding the possibility for the investors to expropriate the
landowners has already passed the Senate and is in the phase of
receiving the final approvals within the Chambers of Deputies.
The approval of this law by the Parliament frightens the opponents of

A draft law regarding the the project even more than the environment agreement.
possibility for the investors to
expropriate the landowners Eugen David, president of Alburnus Maior, NGO that contests Roşia
has already passed the Montană business for almost a decade, claims that this bill from the
Senate and is in the phase of Parliament is the most serious attack on the rights of the natives:
receiving the final approvals “Because they were not able to convince us all to sell our lands, now
within the Chambers of they want to expropriate us by force. We will challenge this project as
Deputies. we did with the zoning permit and other notifications issued illegally. I
won’t leave my property not even if they come to evacuate me by
The approval of this law by the force.” Without all the lands necessary for the exploitation, the
Parliament frightens the company will not get the authorization for the mine construction, one
opponents of the project even of the last certificates of the project. Up until now, RMGC claims it
more than the environment managed to buy over 70% of the lands within the perimeter of the
accord. project.
Ion Ariton, Minister of Economy, in whose portfolio is the company

Minvest involved in Roşia Montană business says in a recent reply sent
to the Chamber of Deputies that the issue of improving the share of
benefits for the state was discussed with the Prime Minister: “An
analysis made by mining, tax and legal specialists will be the base for
this renegotiation. The discussions with the foreign partners can begin
after the environmental impact study is analyzed and reviewed, without
a favorable bill the exploitation can’t begin”.
The discussions for renegotiating the share of profits and rate of losses
are taking place, in discretion, within the Government and the Ministry
of Economy.
The Government is trying for weeks to obtain a share as close to the

original one, but the representatives of the company oppose. Dragoş
Tănase, general manager of RMGC refuses to comment any aspect
regarding the renegotiation of the profit share.
In today’s prices, the benefits the state company gave up 11 years ago
represent 1.7 billion dollars.
58
EN
Neither the 19,34% profit rate the state company still helds is not safe
until the state company pays its debt to the shareholder. But Dragoş
Tănase states that there are no risks for the current package of shares
because the state company will pay its debts through dividends.
But the state company will only have access to profits after the 330
million dollars debts of the joint venture are paid. The deadline for
paying these debts is December 2013. At least till then the state
company cannot charge any penny from the profits of Roşia Montană
project even if the Government rapidly discharges the project by
approving the environment agreement and the investors succeed in
getting all the necessary lands.
Gabriel Dumitraşcu, former manager of the company states that by his

calculations the first money from the business profit will be obtained
by the state company only after six years subsequent to the approval of
Gabriel Dumitraşcu, former the exploitation, period in which the mine will be build and the debts
manager of the company will be paid.
states that by his calculations
the first money from the The first installment, worth 110 million dollars, for the payment of the
business profit will be debts of the joint venture from Roşia Montană to the company from
obtained by the state Jersey islands should be paid according to the contract up until the end
company only after six years of this year.
subsequent to the approval of
the exploitation, period in The necessary expenses for the construction of the mine are about 1
which the mine will be build billion dollars, money the company does not have according to its
and the debts will be paid. reports from the stock exchange. RMGC’s manager claims that this
money may be obtained from the capital markets or banks after our
authorities will approve the project.This will involve RMGC joint
venture to other loan contracts to its shareholders thus continuing the
financing scheme so far.
Sierra Leone.
The bloody dust from the small rich in resources African state
hosts the past, present and future of Roşia Montană business. The
business founder, Romanian businessman Vasile Frank Timiş
became billionaire in dollars, last year, in Sierra Leone, after
announcing the sale of a quarter of the most important iron ore
deposit from the African continent. It was the second major
jackpot in his career for the Romanian businessman after the
business with the gold deposits from Roşia Montană that he left in
2003. Israeli Benny Steinmetz became the third shareholder of
Roşia Montană business when, four months ago, he bought 30
million shares on the stock exchange for 75 million dollars.
Steinmetz strengthens his position in Sierra Leone as a major
player on the diamond market. From Sierra Leone also, the
Russian tycoon Vitaliy Machitski supplies with raw material his
aluminium combine groups from Romania (Alum Tulcea and Alro
Slatina) whose privatisation were investigated by prosecutors.
Vimetco Group, led by Vitaliy Machitski secretly gropes to
59
EN
takeover 10% from Gabriel Resources business, the Canadian
company that controls the deposits from Roşia Montană, now in
the process of obtaining the last necessary certificates to start
production. The participation of the Russian tycoon into Roşia
Montană project would increase the proportion of the investors
related to Romania within this project, as BSG group, led by
Benny Steinmetz developed important real estate businesses in
Bucharest before the financial crises. The representatives of
Vimetco group did not want to comment in any way this
information and RMGC head, Dragoş Tănase says he does not
know about possible negotiations of some investor or by the
leadership from Canada for co-opting Vitmenco group into the
business. The mining activity from Sierra Leone is not the only
thing that the two business groups sponsored by Steinmetz and
Machitski have in common. A Cypriot company represented by
Romania has eight large gold Sandra Merloni Horemans, a great manager of Benny Steinmetz
deposits in Apuseni Mountains businesses took over, in 2008, the Romanian company Enerom
and Roşia Montană is not the Services. One of the partners of the company was Marian Daniel
largest one of them, says Năstase, financial manager of Vimetco group.
unequivocally Ştefan Marincea,
former general manager of the The enormous resources from Apuseni Mountains.
Romanian Geological Institute
and one of our renown Romania has eight large gold deposits in Apuseni Mountains and
international experts. He Roşia Montană is not the largest one of them, says unequivocally
shows us a map with the Ştefan Marincea, former general manager of the Romanian
distribution of the eight large Geological Institute and one of our renown international experts.
deposits and other 61 smaller He shows us a map with the distribution of the eight large deposits
ore parts. Among them there and other 61 smaller ore parts. Among them there are significant
are significant reserves of reserves of cooper and other ores. He is, for two years, member in
cooper and other ores. the technical approval committee for the gold mining project from
Roşia Montană. From this capacity he says the project could be
blamed for the deviation from the complex exploitation of
resources: “Among gold and silver, at Roşia Montană there are
significant quantities of high pure germanium, tellurium and
potassium feldspar. The technology proposed by RMGC involves
complete cyanide processing of a huge amount of ore from which
only 80% gold and 61% silver will be recovered. The rest of it will
remain within the cyanide sludge many years from now on. The
biodegradability of the sludge means tens of years. There are more
modern preparation solutions involving the ore concentration and
only after cyaniding the concentrate. Thus, the cyanide sludge will
be reduced by 25 times”. Ştefan Marincea claims that due to the
historical vestiges from Roşia Montană this deposit should have
been left behind. “There could be exploited other deposits from
Apuseni Mountains, there are plenty of gold deposits there”.
Crossing his fingers on the riches circled on the map he sadly
says: “Romania is a frightening rich country. But we don’t have
yet a National geological service that could make sustainable
exploitation strategies. We only have the National Agency for
Mineral Resources which approves the concessions. It has nearly
60
EN
a tactic, not a strategic role. It is like having only the Ministry of
Finance but without the National Bank“. He says that he came
back to Romania several years ago because he believed in a real
sustainable development project for resources. Now he thinks he
will leave the country with the team of experts he formed at the
institute.
The business of the few
Roşia Montană project, since this year, represents just a business

between the Romanian state and the company from Jersey islands,
the subsidiary of the Canadian company, after the last minority
shareholder sold his shares in the summer. The company Foricon
SA Deva, the last minority shareholder, left the business four
months ago for almost 1.1 million dollars. Octavian Mihăilă,
president of Foricon, has retractable statements and refuses any
meeting on this issue, claiming that the information is confidential.
Confidential for us, but the information is published with no
problems, on the Canadian stock exchange, where it was also
reported the price of the transaction. “We were a flea of 0,23%, we
sold because it was in the company’s interest to leave the
business.” In 2009, the other two minority shareholders left the
business through an exchange of shares with the parent company,
during the record capital increase that saved Roşia Montană
business from dissolution.
61
RO
Poziţia Academiei
Române privind
proiectul de
exploatare minieră de
03.11.2009 (reactualizat şi
la Roşia Montană
aprobat de Prezidiul Academiei Academia Română şi-a exprimat punctul de vedere în legatură cu acest
Române în 27.07.2011) proiect de exploatare minieră de la Roşia Montană dorind să prevină o
eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător şi
vestigiilor arheologice din zonă şi să semnaleze consecinţele riscante
pentru Statul Român.
O analiză obiectivă demonstrează că proiectul nu reprezintă o

lucrare de interes public şi prin urmare nu justifică efectele
colaterale negative şi riscurile implicate în proiect.
Argumentele pe care se bazează poziţia Academiei Române sunt

următoarele:
1. Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu reprezintă

o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi
economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor.
Numărul locurilor de muncă în perioada operaţională a exploatării,
estimat la mai puţin de 500, nu rezolvă nevoile locale. Nu este clar câte
din aceste locuri de muncă pot fi ocupate de localnici şi câte de
persoane aduse din exterior. Zona are nevoie de soluţii economice pe
termen lung, bazate pe resurse regenerabile, preconizate tot mai intens
de Uniunea Europeană.
2. Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani,

prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv
monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimitire este
inacceptabilă şi aminteşte de o perioadă pe care am considerat-o
încheiată.
3. Beneficiile economice ale Statului Român, rezultate din redevenţele

de 2 % asupra exploatării şi diverse impozite, sunt nesemnificative în
raport cu consecinţele proiectului. În lume (mai ales în Orientul
Mijlociu şi Asia Centrală) în loc de concesionare se practică aşa
numitul „production sharing agreement” (acord de împărţire a
62
RO
producţiei). Potrivit acestui tip de relaţii între un stat şi o companie de
extracţie a unor resurse minerale (de obicei petrol), după ce compania
îşi acoperă costurile de capital şi operaţionale, producţia este împărţită
între stat şi companie, de obicei 80% pentru statul respectiv şi 20%
pentru companie. Doar o asemenea relaţie în cazul exploatării miniere
de la Roşia Montană ar fi atractivă din punct de vedere economic
pentru Statul Român.
4. Anticipata strămutare şi reamplasare forţată a unei părţi a populaţiei

care refuză să-şi vândă proprietăţile riscă să antreneze Statul Român în
situaţii juridice dificile în faţa organismelor internaţionale (europene,
CEDO) cu consecinţe greu de evaluat în prezent. În asemenea situaţie
răspunde Statul Român şi nu compania. Acest aspect trebuie analizat
cu toata seriozitatea de autorităţile competente.
5. Exploatarea la suprafaţă, în patru cariere deschise şi crearea unui

bazin de acumulare a reziduurilor în spatele unui baraj de 180 metri
înălţime, închizând valea Corna, ar produce o mutilare gravă a
peisajului. Actuala exploatare de cupru în cariera deschisă de la Roşia
Poieni, ca şi alte exploatări miniere în carieră deschisă din ţara,
ilustrează clar consecinţele unor asemenea lucrări asupra mediului
înconjurător.
6. Barajul preconizat, construit din rocă sterilă, nu prezintă garanţii în

situaţii extreme, după cum demonstrează experienţa mai multor ţări în
care s-au produs accidente grave în diverse exploatări miniere.
Prezenţa unui asemenea bazin de acumulare şi baraj în vecinătatea
imediată a oraşului Abrud reprezintă un mare risc şi nu există nicio
garanţie că un accident nu se poate produce, iar pedepsirea ulterioară a
vinovaţilor nu ar mai servi la nimic.
7. Exploatarea preconizată periclitează grav zona arheologică Alburnus

Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală.
Distrugerea - chiar numai parţială - a vechilor galerii romane este total
inacceptabilă într-o ţară care îşi respectă trecutul istoric şi originile.
8. Folosirea cianurii de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în

bazin deschis a reziduurilor, conţinând resturi de cianură, produşi de
“neutralizare” a cianurii (de asemenea potenţial toxici) şi mai ales
metale grele, creează motive serioase de îngrijorare. Chiar dacă
“neutralizarea cianurii” promisă de proiect s-ar realiza într-un grad
avansat, toxicitatea reziduurilor rămâne o sursa de grave riscuri.
9. Nu există garanţia ca la terminarea lucrărilor şi închiderea

exploatării, firma investitoare va putea asigura costurile de refacere a
mediului. Experienţa altor ţări (de exemplu SUA) arată că asemenea
costuri sunt uriaşe şi nu sunt acoperite de garanţiile financiare depuse
de firmele în cauză. Tendinţa mondială actuală este de a preveni
degradarea mediului şi nu de a-l reface ulterior.
63
RO
10. Proiectul încalcă o serie de convenţii şi alte elemente ale legislaţiei
europene, semnalate anterior. În situaţii similare, alte ţări au procedat
cu mai multă prudenţă şi au evitat să accepte riscurile implicate în
proiecte asemănătoare. Cunoaştem documente care afirmă că “în
Germania un asemenea proiect este de neconceput”, iar Bulgaria şi
Armenia nu au aprobat proiecte de acelaşi tip.
11. Nu pot fi trecute cu vederea unele decizii recente ale justiţiei în

legătură cu acest proiect. Declararea prematură a localităţii Roşia
Montană ca „zonă industrială” împiedicând astfel alte activităţi
economice potenţiale (de exemplu turism rural şi cultural) a fost
socotită drept încălcare a legislaţiei.
12. Academia Română consideră că nu pot fi ignorate numeroasele

proteste individuale şi colective ale societăţii civile, ale unor instituţii
ştiinţifice, religioase (inclusiv Biserica Ortodoxă Română), culturale
din ţară şi străinătate, ale unor personalităţi şi oameni de ştiinţa şi
cultură. Nu se poate trece cu vederea rezistenţa şi nemulţumirile unei
părţi din populaţia locală afectată de proiect, care riscă să-şi piardă
proprietăţile şi să părăsească locurile unde au trăit o viaţă întreagă, ei şi
strămoşii lor.
Academia Română cere din nou autorităţilor Statului Român să

analizeze cu multă atenţie proiectul, sub toate aspectele sale, antrenând
specialişti dezinteresaţi şi oneşti din ţară şi străinătate, inclusiv din
organismele europene, înainte de a da cale liberă acestui proiect atât de
controversat şi - după părerea noastră - extrem de periculos. Academia
Română încearcă astfel să prevină un dezastru ecologic şi cultural, cu
multiple consecinţe inacceptabile.
64
EN
Romanian Academy’s
standpoint on the
mining project from
03.11.2009 (updated and
Roşia Montană
approved by the Presidium of The Romanian Academy expressed its view regarding the mining
the Romanian Academy on project from Roşia Montană striving to prevent an error with negative
27.07.2011) consequences over the community, environment and historic relics in
the area and to point out the dangerous outcomes for the Romanian
state.
An objective analysis proves that the project does not represent a

public interest work and thus the collateral and negative effects as
well as the risks involved are not justified by the project.
The arguments, on which the standpoint of the Romanian Academy is

based on, are the following:
1. The exploitations planned for a period of 17-20 years does not

represent a solution for sustainable development and does not solve the
existent social and economic problems of the area, which are to be
deepened after the closure of the exploitation. The number of jobs
during the operational period of the exploitation, estimated at less than
500, does not solve local needs. It is not clear how many of these jobs
may be assumed by locals and how many by outsiders. The area needs
long term economic solutions, based on renewable resources, intensely
advocated by the European Union.
2. The destruction of Roşia Montană community, 2000 years old, by

resettlement of the people, demolishing buildings (including historic
monuments), churches and relocating cemeteries is unacceptable and
recalls a period considered long gone.
3. The economic benefits of the Romanian state, resulting from the 2%

due over the exploitation and various taxes, are insignificant compared
to the consequences of the project. At global level (especially Middle
East and Central Asia), instead of leasing, the so-called “production
sharing agreement” (agreement to share the production) is used.
According to this type of relation, between a state and a mining
65
EN
company (usually oil), after the company covers capital cost and the
operational costs, the production is shared between the state and the
company, usually 80% for the respective state and 20% for the
company. Only this kind of relation in respect to Rosia Montana
exploitation would be economically attractive for the Romanian state.
4. The foreseen resettlement and forced relocation of the part of the

population refusing to sell its proprieties run the risk to involve the
Romanian state in legal situations before international bodies
(European, ECHR) with consequences very difficult to evaluate now.
In such circumstances, the liability lies on the Romanian state and not
the company. This aspect has to be analyzed, seriously, by competent
authorities.
5. Surface exploitation, in 4 open pits and the establishment of a water

storage basin for the residues, behind a 180 m high dam, closing Corna
valley, would generate several mutilation of the landscape. Current
open pit copper exploitation from Roşia Poieni, as well as other open
pit exploitations in the country, clearly presents the consequences of
such works on the environment.
6. The planned dam, build from tailings, is not guaranteed for extreme
situations, as proven by the experience of many countries where severe
accidents took place in various mines. The presence of such a tailings
pond and dam near the town of Abrud represents a high risk and there
is no guaranty that no accident will occur, and the subsequent
punishment of the guilty party would not solve anything.
7. The planned exploitation severely jeopardizes the archaeological

area Alburnus Maior, unique in the world and of great historic and
cultural values. The destruction – even partial – of the ancient Roman
galleries is completely unacceptable in a country respectful of its
historical past and origins.
8. The use of natrium cyanides in the technological processing and

storage in the open basin of the residues, containing cyanides waste,
produced from the “neutralization” of the cyanide (also with toxic
potential) and, especially heavy metals, raises serious concerns. Even if
the “neutralization” of the cyanide promised by the project would be
operated at an advanced level, the toxicity of the waste remains a
source of high risks.
9. There is no guarantee that on works completion and closure of the

exploitation, the investing company is able to ensure environmental
remediation costs. The experience of other countries (i.e. USA) shows
that such costs are huge and are not covered by the financial guarantees
provided by the respective companies. The current global trend is to
prevent environment deterioration rather than its future restoration.
10. The project violates a series of conventions and other elements of

66
EN
European legislation, previously mentioned. In similar circumstances,
other countries acted more prudently and averted to accept the risks
presumed by similar projects. We are aware of some documents stating
that „in Germany such a project is unacceptable”, and in Bulgaria and
Armenia similar project were not approved.
11. One can not overlook some recent legal rulings regarding this
project. The premature proclamation of Roşia Montană as ”industrial
area”, thus preventing other potential economic activities (such rural
and cultural tourism) was considered as a violation of the legislation.
12. The Romanian Academy believes that the numerous individual and
collective protests of the civil society, scientific and religious
(including the Romanian Orthodox Church), cultural institutions in the
country and abroad, of various public figures, scientists and man of
culture can not be ignored. You can not overlook the resistance and
discontent of a part of the local population affected by the project
which is likely to lose their proprieties and to leave the place where
they lived their entire life, as so did their ancestors.
The Romanian Academy urges, again, the authorities of the Romanian

state to carefully analyze the project, in all its aspects, involving
unbiased and honest experts from the country and abroad, including
European bodies, before approving this project, so controversial, and –
in our opinion – extremely dangerous. The Romanian Academy, thus,
seeks to prevent an ecologic and cultural disaster, with multiple
unacceptable consequences.
67
RO
Rezoluţia
conferinţei Roşia
Montană în Istoria
Conferinţa internaţională
Universală
ROŞIA MONTANĂ ÎN ISTORIA Conferinţa ROŞIA MONTANĂ ÎN ISTORIA UNIVERSALĂ,
UNIVERSALĂ, Cluj-Napoca organizată de Universitatea Babeş-Bolyai, Academia Română şi
(11-12 Noiembrie 2011) ICOMOS România, cu participarea unor specialişti geologi, geografi,
chimişti, biologi, istorici, arheologi, arhitecţi, economişti, ingineri,
sociologi, agronomi, lingvişti etc. din ţară şi străinătate (Germania,
Italia, Marea Britanie, Ungaria), analizând patrimoniul natural, istoric,
arheologic şi cultural al zonei Roşia Montană, în contextul
implementării proiectului RMGC, a ajuns la următoarele concluzii:
1. Roşia Montană posedă un potenţial natural (morfologic,

hidrografic, climatic, biogeografic) specific, ce va fi afectat
iremediabil de proiectul actual.
2. Patrimoniul geologic al Roşiei Montane, ca şi al întregului

“patrulater aurifer” al Munţilor Apuseni este alcătuit din zăcăminte de
aur, argint, cupru, telur, wolfram etc, de o mare valoare economică. In
actuala situaţie, a unei crize internaţionale de resurse minerale, aceste
zăcăminte sunt resurse strategice ale statului român ce trebuie
valorificate in strânsă corelaţie cu interesele majore ale acestuia.
3. Se apreciază că zăcământul de la Roşia Montană conţine mai mult

aur şi argint decât s-a estimat de către investitorul implicat. O
evaluare riguroasă a acestuia de către specialiştii statului român,
conform principiului audiatur et altera pars, inclusiv pentru alte
minerale asociate şi conţinutul de metale rare, deosebit de valoroase,
este imperios necesară.
4. Prin efectul contractului actual, statul român a cedat practic

zăcământul de la Roşia Montană gratuit unei companii externe.
Reevaluarea sa este stringentă şi imperios necesară, inclusiv sub
aspectul costurilor sociale şi de asigurare a riscurilor, luând în calcul
costurile sociale şi de asigurare a riscurilor proiectului.
5. Patrimoniul istoric, arheologic şi cultural de la Roşia Montană

68
RO
este de notorietate mondială (Panteon al Daciei Romane, Miracolul
arheologic al Daciei Romane – referitor la tăbliţele cerate – Eldorado
arheologic), a cărui distrugere nu poate fi justificată de nicio formă de
exploatare economică.
6. Prin distrugerea vestigiilor unice istorice, arheologice şi culturale de

la Roşia Montană (galeriile daco-romane, siturile arheologice,
cimitire, edificii de cult etc.) sunt afectate iremediabil numeroase
dovezi ale etnogenezei şi continuităţii poporului român,
constituente ale civilizaţiei europene.
7. Din zona arheologică de la Roşia Montană a fost cercetată

arheologic în mod ştiinţific doar o infimă parte. Anularea imediată a
tuturor avizelor de descărcare de sarcină arheologică, inclusiv a
celui din 14.07.2011-Cârnic, se impune deoarece contravin
legislaţiei în vigoare.
8. Autorităţile publice chemate să apere patrimoniul istoric,

arheologic şi cultural de la Roşia Montană trebuie să îşi facă
datoria şi să acţioneze conform intereselor naţionale.
9. Riscurile induse peisajului şi mediului de proiectul RMGC sunt

multiple, severe şi de lungă durată, iar gestiunea efectelor acestora
rămâne după încheierea exploatării, în seama exclusivă a statului
român. Iazul de decantare din Valea Cornei va fi o veritabilă bombă
ecologică cu potenţial de explozie întârziată.
10. Proiectul contravine majorităţii absolute a principiilor

dezvoltării teritoriale ale Uniunii Europene: dezvoltarea durabilă,
coeziunea teritorială, principiul ecologic, principiul dezvoltării
economico-sociale echilibrate, principiul avantajului comparativ.
11. Proiectul este deficitar conceput în ceea ce priveşte peisajul şi

mediul aferent. El vizează obţinerea de avantaje maxime şi rapide
pentru promotor, prin extorcarea unei resurse economice şi strategice
de primă importanţă, în vreme ce statului român îi revine o infimă
parte din câştigurile preconizate. În schimb, toate consecinţele nefaste
de după închiderea exploatării miniere (gestiunea unui imens depozit
de metale grele şi cianuri secole la rând, distrugerea unui patrimoniu
ştiinţific şi cultural inegalabil) urmând să fie suportate numai de
cetăţenii statului român.
12. Derularea proiectului va avea efecte psihologice incalculabile

asupra populaţiei zonei, care va migra în masă din vecinătatea unui
lac cu cianuri şi metale grele ce pot polua pânza freatică şi pot fi
antrenate de agenţii atmosferici pe suprafeţe mult mai extinse decât
cele ale exploatării propriu-zise. În acest context orice afirmare a
turismului în zonă, aşa cum susţin promotorii proiectului, devine
iluzorie.
69
RO
13. Reconsiderarea modului de valorificare a zăcământului în
folosul statutului român şi în respectul dreptului la proprietate, în
condiţii de prezervare a valorilor peisagistice, istorice, arheologice şi
culturale, este obligatorie.
14. Valorificarea turistică inspirată a peisajului şi vestigiilor istorice

şi arheologice de la Roşia Montană poate aduce localităţii, zonei şi
poporului român, pe o durată nedeterminată, beneficii mult mai mari
decât exploatarea zăcământului aurifer într-o perioadă de timp
limitată, cu costuri materiale şi spirituale infinit mai mici.
15. Proiectul actual trebuie oprit şi înlocuit cu o strategie de

dezvoltare economică durabilă a localităţii în respectul valorilor şi
potenţialului său cultural şi natural în care turismul, agricultura,
valorificarea fondului forestier şi alte activităţi tradiţionale să coabiteze
eficient cu mineritul. În acest context, elaborarea unui nou PATZ de
către o instituţie avizată şi echidistantă, este stringentă.
16. Participanţii la conferinţă susţin, cu argumente ştiinţifice de

necontestat, necesitatea continuării demersurilor pentru înscrierea
Roşiei Montane în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Participanţii la Conferinţa ROŞIA MONTANĂ ÎN ISTORIA

UNIVERSALĂ solicită autorităţilor statului român să ia notă de
opiniile ştiinţifice autorizate ale specialiştilor români şi străini şi să
oprească proiectul actual, deja menţionat, extrem de defavorabil
intereselor propriului popor. El trebuie substituit cu un plan de
amenajare şi o strategie de dezvoltare durabilă a zonei, în condiţii
de prezervare a patrimoniului său material şi spiritual de valoare
mondială.
Participanţii îi mandatează pe cei de mai jos să facă cunoscută această

Rezoluţie.
Rectorul Universităţii Babes-Bolyai, Prof.univ.dr. Andrei MARGA

Preşedintele Academiei Române, Academician Ionel HAIDUC
Preşedintele ICOMOS România, Conf.univ.dr. Sergiu NISTOR
70
EN
Resolution of
Conference “Roşia
Montană in
International Conference
Universal History“
“Roşia Montană in Universal The conference ROŞIA MONTANĂ in Universal History, organized
History”, Cluj-Napoca by Babeş-Bolyai University, Romanian Academy and ICOMOS
(11-12 November 2011) Romania, with the participation of geologists, geographers, chemists,
biologists, historians, archaeologists, architects, economists, engineers,
sociologists, agronomists, linguists specialists etc. from Romania and
other countries (Germany, Italy, Great Britain, Hungary), analysing the
natural, historical, archaeological and cultural heritage of Roşia
Montană area, in the context of RMGC project development, reached
the following conclusions:
1. Roşia Montană has a specific natural potential (morphological,

hydrographical, climatic, bio geographic) that will be irremediably
damaged by the current project.
2. The geological heritage of Roşia Montană, as well as of the entire

“auriferous quadrilateral” in the Apuseni Mountains consists of gold,
silver, copper, tellurium, wolfram etc. deposits of a great economic
value. In the current situation, of international crises of mineral
resources, these deposits are strategic resources of Romanian state
that should be turned to good account in close correlation with its
major interests.
3. It is estimated that Roşia Montană deposit contains more gold and

silver than estimated by the involved investor. A rigorous valuation
of this by the Romanian state specialists, in accordance with the
principle audiatur et altera pars, also for other associate minerals and
rare metals content, particularly valuable, is imperative necessary.
4. Through the effect of the current contract, Romanian State has

practically surrendered Roşia Montană deposit, for free, to a foreign
company. Its reappraisal is urgent and imperative necessary,
inclusively in terms of social costs and risks insurance, taking into
account the social and risk insurance costs of the project.
71
EN
5. The historical, archaeological and cultural heritage of Roşia
Montană is world famous (Pantheon of Roman Dacia,
Archaeological Miracle of Roman Dacia – as regards to the coated
tablets, Archaeological Eldorado) of its destruction cannot be justified
by any form of economical exploitation.
6. By destroying the unique historical, archaeological and cultural

vestiges from Roşia Montană (Roman Dacian galleries, archaeological
sites, cemeteries, edifices of worship etc.) are irremediably damaged
numerous proofs of the ethno genesis and continuity of the
Romanian people, constituent of the European civilization.
7. From the entire archaeological area of Roşia Montană, only an

insignificant part was investigated. The immediate annulment of all
approval of archaeological load release, including the one of
14.07.2011 - Cârnic, is mandatory because they violate the current
legislation in force.
8. The public authorities called on to defend the historic,

archaeological and cultural heritage of Roşia Montană must do
their duty and act according to national best interest.
9. Landscape and environment – induced hazards by RMGC

project are multiple, sever and long lasting, and the management of
their consequences will last even after the closing of the operation, and
will be borne, exclusively, by the Romanian state. The tailing pond
from Corna Valley will represent a real ecological bomb, with delayed
explosion potential.
10. The project violates the absolute majority of EU regional

development principles: sustainable development, regional cohesion,
ecologic principles, the principle of equilibrated socio-economic
development, principle of comparative advantage.
11. The project is poorly designed as regards the landscape and

related environment. It aims at obtaining maximum and fast benefits
for the promoter, by the extortion of primary importance economic and
strategic resource, while the Romanian state receives an insignificant
part of the foreseen earnings. On the contrary, all the negative
consequences after the closure of the mining operation (managing a
huge stock of heavy metals and cyanides for centuries in a row,
destroying the peerless scientific and cultural heritage) are to be borne
only by the citizens of the Romanian state.
12. The development of the project will have incalculable

psychological consequences over the population in the area, which
will mass migrate from the vicinity of a lake with cyanides and heavy
metals, which can pollute the groundwater and can be driven by
atmospheric agents on vaster areas than those of the actual operation
perimeter. In this context, any tourist affirmation in the area, as the
72
EN
promoters of the project are claiming, becomes illusory.
13. Reconsidering the method of exploiting the ore in the benefit of

the Romanian state and in respect to the propriety right, in terms of
preserving landscaping, historical, archaeological and cultural values,
is mandatory.
14. Exploiting tourism inspired by the landscapes and historical and

archaeological edifices of Roşia Montană, may bring to the region,
entire area and Romanian people, on an indefinite period, greater
benefits than from exploiting the gold ore for a limited period of
time, with infinitely low material and spiritual costs.
15. The current project should be stopped and replaced with an

economic sustainable development strategy of the area in respect
of its values and cultural and natural potential, where tourism,
agriculture, rendering forestry found and other traditional activities to
efficiently coexist with mining operations. Under these circumstances,
the elaboration of a new Zone Regional Spatial Plan (PATZ) by an
authorized and unbiased institution is pressing.
16. The participants argue with irrefutable scientific evidence, the need
to continue making the necessary steps to include Roşia Montană on
UNESCO World Heritage list.
The participants of the Conference “Roşia Montană in the Universal

History”, call on the authorities of the Romanian state to take into
consideration the authorized scientific opinions of the Romanian and
foreign experts and cease the mentioned project, extremely adverse to
the interest of the Romanian people. The project should be replaced
with a spatial planning plan and a strategy for sustainable
development of the area, in terms of preserving its world value
material and spiritual heritage.
The participant mandate the below mentioned, to apprise this

Resolution.
Rector Babeş-Bolyai University, PhD professor Andrei MARGA

President Romanian Academy, Academician Ionel HAIDUC
President, ICOMOS Romania, Associate PhD professor Sergiu NISTOR
73
RO
Proiectul minier Roşia

Montană: cianurile
între uz (minerit
eficient) şi abuz
Dr. Ştefan Marincea -
(riscuri de mediu)
Cercetător Ştiinţific Gradul I, Zăcământul de aur de la Roşia Montană este unul dintre cele mai mari
fost Director General al depozite de acest tip din România şi din Europa. Perimetrul minier, cu
Institutului Geologic al o suprafaţă de 2388 de hectare, este localizat la circa 85 km de oraşul
României Alba Iulia, în faimosul „Cadrilater Aurifer” din Munţii Apuseni, care
găzduieşte nu mai puţin de 69 de zăcăminte aurifere de tip epitermal
sau “porphyry copper and gold”. O hartă a acestor depozite este
prezentată în Figura 1.
Prezentare făcută în timpul
dezbaterii „Riscurile utilizării
cianurii în minerit: Proiectul
Roşia Montană din România”,
organizată în Bruxelles pe 31
ianuarie, 2011.
Figura 1. Zăcămintele de Au din „Cadrilaterul Aurifer” al

Munţilor Apuseni
74
RO
De fapt, depozitul aurifer de la Roşia Montană constă în 5 zăcăminte
distincte de tip hidrotermal (epitermal) anume Igre-Vaidoaia, Cârnic,
Cârnicel, Ţarina-Orlea şi Cetate, localizate în apropierea depozitului de
tip „porphyry copper and gold” de la Roşia Poieni, cel de-al doilea
zăcământ ca rezervă de cupru din Europa, care conţine şi cantităţi
apreciabile de aur. Cele cinci zăcăminte de la Roşia Montană,
cunoscute şi exploatate încă de pe vremea Imperiului Roman, sunt
dezvoltate ca volburi şi diseminări găzduite de dacitele şi breciile
magmatice de vârstă Neogenă. Vârstele absolute determinate pe roca
gazdă sunt de 13,61 – 13,15 milioane de ani (U-Pb pe zircon) iar cele
determinate pentru mineralizaţie sunt de12,85 – 12,71 milioane de ani
(Ar-Ar pe adular).
Mineralele metalice identificate până în prezent sunt pirita (FeS2),

arsenopirita (FeAsS), galena (PbS), blenda (ZnS), marcasita (FeS2),
hessitul (Ag2Te), tetraedritul [(Cu,Fe)12Sb4S13], alabandina (MnS),
altaitul (PbTe), sylvanitul [(Au,Ag)2Te4], petzitul (Ag3AuTe2),
cervelleitul (Ag4TeS), electrumul sau „aurul nativ” (Au,Ag),
argyroditul (Ag8GeS6), berthieritul (FeSb2S4), proustitul (Ag3AsS3),
stephanitul (Ag5SbS4). Amprenta geochimică sau „semnătura” este
destul de complexă, incluzând, alături de Au şi Ag: As, Sb, Te, Ge şi în
mod subordonat Bi, Se, Ta, Cu, Pb şi Zn: Borcoş et al. (1998) Rom. J.
Mineral Deposits, 78, 1-83. Cea mai mare parte a mineralizaţiei este
localizată în zona de adularizare, fapt care are ca rezultat prezenţa unei
cantităţi imense de feldspat potasic între mineralele de gangă.
Roşia Montană Gold Corporation (menţionată în cele ce urmează ca

RMGC) a propus un proiect minier menit să extragă o rezervă de metal
(posibilă şi probabilă) estimată la 10,6 milioane de uncii Troy de Au şi
52,3 milioane de uncii Troy de Ag (Mining Journal, 28/2003,
Memoriul de Prezentare a Proiectului RMGC, p. 44) sau, după alte
surse, 10,1 milioane de uncii Troy de Au şi 47,6 milioane de uncii Troy
de Ag (Canadian Mining Journal, 2007; Proiectul RMGC, vol. 2, p.
77), sau, în estimarea cea mai optimistă, 330,5 tone de aur şi 1628,4
tone de argint. Eficienţa extracţiei, prin cianurare integrală a masei
de minereu, a fost estimată la 80 la sută pentru aur şi 61 la sută pentru
argint. Tehnica de procesare propusă exclude recuperarea vreunui
alt element. Conţinuturile medii sunt de 1,45 g/t Au şi 7,3 g/t Ag. 52 %
din rezerva estimată este localizată în corpul de minereu Cârnic.
Conţinuturile au o tendinţă notabilă de descreştere cu adâncimea
(Ghiţulescu şi Socolescu, Anuarul Institutului Geologic, vol. XXI,
1941). Studiul de fezabilitate efectuat de RMGC în anul 2006 a luat în
considerare procesarea rezervei de rocă mineralizată la o rată de 13
milioane de tone pe an, ceea ce ar duce la epuizarea sa în circa 16 ani.
Totalul producţiei estimate pe întreaga perioadă de viaţă a proiectului
este de 7,9 millioane de uncii de aur şi 29 milioane de uncii de argint.
Conform estimărilor noastre, bazate în mod larg pe analizele prezentate

de RMGC, au fost ignorate ca rezerve potenţiale 161 tone de Te, 49
tone de Ge, 172 tone de Se, 116 tone de Ta, 777 tone de Tl, 1220 tone
75
RO
de Sb, 29 763 tone de Zn şi până la 129 milioane de tone de feldspat
potasic (economic important conform Uniunii Europene). Aceste
materii prime foarte importante se vor pierde datorită procedeului
tehnologic ales de RMGC. Cu toate acestea, Raportul privind
procesarea şi alternativele de cianurare (leaching) al RMGC nu ia în
considerare aceste pierderi, bazându-se poate pe analizele obţinute de
companie; cu toate acestea, este imposibil să se obţină cristalizarea
unor specii minerale conţinând un element (ex. Ge, Te) fără a avea
conţinuturi în acest element superioare fondului geochimic terestru
(Clark-ului). Interpretarea analizelor prezentate de RMGC, unde un
număr de elemente care au dus la specierea unor minerale au
conţinuturi sub limitele fondului geochimic general, trebuie privită cu
neîncredere.
80% din aurul de la Roşia Montană se găseşte în reţeaua unor compuşi

specifici (telururi, electrum sau aur nativ) sau este inclus în sulfuri;
doar 20% din aur este inclus în vine de cuarţ, dar niciodată acesta nu
are dimensiuni coloidale (aur „invizibil”), care ar impune cianurarea
integrală ca opţiune tehnică principală în scopul recuperării cât mai
bune a aurului. Argintul este în principal inclus în telururi, electrum şi
sulfosăruri.
Proiectul RMGC propune excavarea unei mase miniere de 471.831.000

tone, în care raportul minereu/steril este estimat a fi de 1/1,2. Patru
cariere vor fi dezvoltate alternativ la Cârnic, Jig, Orlea şi Cetate.
Proiectul îşi propune procesarea a toată masa mineralizată (214,9
milioane de tone!) prin sfărâmare, aducere în pulbere, tratare cu cianuri
prin metoda absorbţiei în cărbune activ (carbon-in-leach = CIL) într-un
circuit, apoi recuperarea Au şi Ag absorbite în cărbunele activ prin
electroliză ignee şi topire. Consecinţa acestui procedeu va fi
producerea unei cantităţi uriaşe de şlam cianurat: între 214.905.000 şi
256 926 000 tone. Un iaz (bazin) de decantare cu o suprafaţă de 363 de
hectare, din care 45 de hectare sub apă, va prelua toată această cantitate
de şlam, care va fi reţinută de un baraj cu înălţime de 188 metri şi
lungime de circa 600 de metri, construit pe cursul Văii Corna.
Critici ai proiectului, susţinuţi de observaţiile de teren, arată că bazinul

de decantare de pe Valea Corna prezintă numeroase riscuri de mediu,
anume: (1) riscul alunecărilor de teren (o „desprindere” poate fi clar
observată pe versantul estic al văii); (2) prezenţa unui număr mai mare
de falii decât cel figurat în studiul RMGC; (3) permeabilitatea mare e
versantului stâng al Văii Corna, care conţine gresii şi nu „formaţiuni
argiloase” după cum susţine proiectul. Barajul va fi, totuşi, construit
pentru a rezista unui cutremur de gradul 8 pe scara Richter şi unei
furtuni cu posibilitate de a se produce o dată în cursul unui mileniu.
De fapt, criticile sunt mai largi şi au ca principale elemente: (1)

pierderea unor materii prime preţioase şi critice pentru industriile
europene; (2) selectarea greşită a tehnologiei de preparare, care
presupune cheltuieli post-mining uriaşe, neglijate de proiect, şi un
76
RO
inutil „abuz” de cianuri; (3) lipsa unor date referitoare la
recuperabilitatea diverselor metale prin folosirea unor procese
tehnologice alternative (studiul de eficienţă comparată); (4) durata de
viaţă neobişnuit de scurtă a proiectului; (5) lipsa oricărei experienţe
miniere anterioare a companiei; (6) studiul geologic incomplet al
amplasamentului iazului de decantare; (7) absenţa unor alte proiecte
similare în curs de executare (majoritatea proiectelor de exploatare
auriferă utilizează cianurile, dar niciunul cianurarea integrală a masei
miniere); (8) cantitatea imensă de şlam cianurat generată de proiect.
Alte 64 de zăcăminte aurifere au fost puse în evidenţă în „Cadrilaterul

Aurifer” din Munţii Apuseni (vezi harta din Figura 1), şi numai 14
dintre acestea sunt de tip “porphyry copper and gold”, care face
inoperantă cianurarea integrală, datorită pierderii cuprului. Dacă
gândim în termenii simetriei, pentru celelalte 50 de depozite, utilizarea
aceleiaşi tehnologii de preparare ar duce la generarea a nu mai puţin de
2900 de hectare cu deşeuri de cianurare!
Europa are o experienţă anterioară în ceea ce priveşte problema

deşeurilor cianurate: minele de aur din Peninsula Halkidiki (Grecia) au
produs circa 30 de hectare de iazuri cu şlamuri cianurate în întreaga
zonă. O rezoluţie a Parlamentului European în cazul minelor de aur de
la Stratoni a concluzionat că „proiectul este incompatibil cu spiritul
dezvoltării durabile promovat de Uniunea Europeană” din cauză că
tehnologia folosită producea prea multe deşeuri toxice. Noul proiect
dezvoltat de European Goldfields Ltd (companie înregistrată în
Canada, cu acţionari greci şi quatarioţi) propune, în consecinţă, practici
de procesare mai bune.
În opinia mea, actualul proiect al RMGC este incompatibil cu spiritul

dezvoltării durabile promovat de Uniunea Europeană din cauza duratei
de viaţă mult prea scurte (nu există exemple de exploatare a unui
zăcământ de aur de peste 10 milioane de uncii în numai 14 - 16 ani),
valorificării incomplete a resurselor şi imensei cantităţi de deşeuri
toxice. De fapt zăcământul de la Roşia Montană este un zăcământ
important de aur şi argint dar conţine de asemenea importante cantităţi
de stibiu, germaniu, tantal (materii prime critice conform definiţiei
europene), teluriu, zinc (materii prime foarte importante din punct de
vedere economic conform normelor europene) şi uriaşe cantităţi de
feldspat potasic (adular) considerat a fi economic important de
Uniunea Europeană (vezi 2011/2056-INI privind o strategie efectivă a
materiilor prime în Europa). Consider de asemenea că, datorită
conţinutului ridicat în sulfuri (Proiectul RMGC dă un conţinut mediu
de 1,82 % S în probele analizate) zăcământul de la Roşia Montană se
va comporta ca un zăcământ „refractar” la tehnicile standard de
recuperare prin cianurare (cianurare in integrum) şi absorbţie cu
cărbune activ. Opţiunile pentru o procesare mai bună ar putea include
măcinare ultra-fină, oxidare sub presiune sau bio-oxidare a sulfurilor
precedată de preconcentrare (flotarea sulfurilor) cu recuperarea Sb, Ge,
Te, Ta, Se, Tl, Zn, şi Cu prin tehnici moderne de procesare. Noua
77
RO
generaţie de reactivi de flotare are o mare (bio)-degradabilitate (6 luni
până la un an comparativ cu 120 de ani pentru compuşii anorganici ai
acidului cianhidric de tipul cianurilor şi sulfocianurilor), permiţând o
recuperare ulterioară rapidă a feldspatului potasic.
Poate fi imaginat un proiect bazat pe un flux tehnologic mai bun,

incluzând preconcentrare (flotare), oxidare şi eventual cianurare
standard a concentratului, ca de exemplu la Mina Kittila din Finlanda.
Costul superior al procesării poate fi acoperit de valorificarea co-
produselor. Un exemplu pozitiv poate fi cel al proiectului Certej, din
acelaşi areal (Cadrilaterul Aurifer), dezvoltat de European Goldfields
Ltd., care propune o tehnologie de preparare mai puţin agresivă faţă de
mediu, pentru practic acelaşi tip de zăcământ. O schemă a proiectului,
publicată de companie, include flotarea sulfurilor ca pe un pas
important a procesării minereului şi este reprodusă în Figura 2.
Particularizând pentru contextul din România, trebuie să luăm în

considerare necesitatea economică de a se utiliza, în măsura
posibilului, aceeaşi tehnologie de procesare pentru ambele tipuri de
zăcăminte (minereuri) din Cadrilaterul Aurifer: aur epitermal şi
„porphyry copper and gold”; cianurarea integrală a minereului,
propusă de actualul proiect RMGC, este deci din start exclusă ca
soluţie tehnică.
Figura 2. Schema Proiectului Flotarea sulfurilor pentru obţinerea unui concentrat trebuie luată în
de la Certej, propusă de considerare foarte serios, din motivul unei mai bune potriviri cu
European Goldfields Ltd. principiile europene: nevoia de a avea o Europă socială (utilităţile de
flotare vor crea un număr suplimentar de locuri de muncă), o mai bună
potrivire cu principiul utilizării tehnologiilor cel mai puţin poluante (se
va cianura doar un concentrat, şi nu întreaga masă minieră,
producându-se cantităţi mai mici de deşeuri toxice), o dezvoltare
durabilă ca opţiune pe termen lung (procesarea suplimentară va lungi
durata de viaţă a proiectului), o valorificare completă a zăcămintelor
(vezi Iniţiativa Europeană pentru Materii Prime). Mineritul şi
prepararea „sălbatică” a zăcămintelor, cu cianurarea integrală a masei
mineralizate, nu sunt opţiuni corecte din punct de vedere economic,
social şi de mediu. Acest fapt trebuie să fie luat în mod serios în
consideraţie de proiectul Roşia Montană.
Pe de altă parte, opţiunea „zero cianuri în industria minieră” va

distruge micile companii şi proiectele miniere de mică anvergură, din
simplul motiv că nici un zăcământ mediu sau mic de aur diseminat nu
poate fi exploatat eficient în Europa de companii junior în condiţii de
eficienţă economică, fără cianurare. România, ca posesoare a unor
zăcăminte de talie mare, în bună parte concentrate spaţial în câmpuri
miniere distincte, dispune de opţiunea, eficientă din punct de vedere
economic, de a exporta concentratul spre ţări mai „tolerante”. Chiar
dacă România nu va fi afectată în mod substanţial de opţiunea „zero
cianuri în industria minieră” trebuie să luăm în considerare proiectele
active din alte ţări europene (Finlanda, Grecia, Suedia).
78
RO
În concluzie, cianurarea unui concentrat (obţinut prin flotare, separare
gravitaţională, etc.) folosind tehnicile cele mai avansate la momentul
respectiv poate fi admisă, fiind condiţionată de recuperarea altor
materii prime (ex. Te, Ge, Se, foarte importante pentru energiile
“verzi” regenerabile datorită folosirii lor în fabricarea panourilor
fotovoltaice). Ecuaţia „lipsa mineritului = lipsa dezvoltării
tehnologice” este mai valabilă ca oricând în Europa, unde suntem
obligaţi să asigurăm un echilibru între minerit şi managementul de
mediu. În opinia mea, proiectul Roşia Montană trebuie refăcut cu
considerarea acestei sugestii.
79
EN
Roşia Montană mining

project: cyanides
between use (efficient
mining) and abuse (risk
Dr. Ştefan Marincea - First
for environment)
degree research scientist, The gold deposit from Roşia Montană is one of the biggest gold
former General Manager of the deposits from Romania and from Europe. The 2,388 ha prospect is
Geological Institute of located some 85 km from the city of Alba Iulia, in the famous “Golden
Romania Quadrilateral” from Apuseni Mountains, which hosts more than 69
gold deposits of epithermal or “porphyry copper and gold” type. A map
of these deposits is given in Figure 1.
Presentation made during

the debate “Hazards of using
Cyanide in the mining process:
Roşia Montană gold mining
project in Romania“ organized
in Brussels on January 31, 2011.
Figure 1. The gold-bearing deposits in the “Golden Quadrilateral”

from Apuseni Mountains
80
EN
In fact, the gold deposit from Roşia Montană consists in 5 different
ores of hydrothermal (epithermal) type (i.e., Igre-Vaidoaia, Cârnic,
Cârnicel, Ţarina-Orlea and Cetate) located nearby the porphyry gold
and copper deposit from Roşia Poieni, the second larger deposit of
copper in Europe, with a consistent content of gold. The five ores from
Roşia Montană, mined since the Roman times, are developed as
stockwerks hosted by dacites and magmatic breccias of Neogene age.
The absolute age of the host rock is of 13.61 – 13.15 Ma (U-Pb on
zircon) and the age of mineralization is of 12.85 – 12.71 Ma (Ar-Ar on
adularia).
The ore minerals identified so far are pyrite (FeS2), arsenopyrite

(FeAsS), galena (PbS), sphalerite (ZnS), marcasite (FeS2), hessite
(Ag2Te), tetrahedrite [(Cu,Fe)12Sb4S13], alabandite (MnS), altaite
(PbTe), sylvanite [(Au,Ag)2Te4], petzite (Ag3AuTe2), cervelleite
(Ag4TeS), electrum or „native gold” (Au,Ag), argyrodite (Ag8GeS6),
berthierite (FeSb2S4), proustite (Ag3AsS3), stephanite (Ag5SbS4).
The geochemical imprint or „signature” is quite complex, including,
beside Au and Ag: As, Sb, Te, Ge and subordinate Bi, Se, Ta, Cu, Pb,
and Zn: Borcos et al. (1998). Most of the ore is located in the
adularized zone, resulting in a huge quantity of K feldspar in the
„gangue” minerals.
Roşia Montană Gold Corporation (hereafter referred to as RMGC)

proposed a mining project in order to extract an estimated mineral
reserve - proven and probable of 10.6 millions ounces (Troy oz) of
gold and 52.3 millions ounces of silver (Mining Journal, 28/2003,
RMGC Memory of Presentation of the Project, p. 44) or 10.1 millions
ounces of gold and 47.6 millions ounces of silver (Canadian Mining
Journal, 2007; RMGC Project, vol. 2, p. 77) or, in the more optimistic
estimation, 330.5 tons of gold and 1628.4 tons of silver. The estimated
extraction efficiency through integral cyanide leaching using the
carbon-in-leach technique (CIL) is of 80 percent for gold and 61
percent for silver. No other elements can be recovered through this
technique.
The medium contents are of 1.45 g/t Au and 7.3 g/t Ag. 52 % of the
estimated reserve is located in the Cârnic ore body. The contents have a
noticeable tendency to decrease with the deep (Ghiţulescu &
Socolescu, Anuarul Institutului Geologic, vol. XXI, 1941). The RMGC
feasibility study from 2006 considered processing the mineral reserves
at a nominal rate of 13 million tons per year providing a productive life
of approximately 16 years. The total life-of-mine production is
estimated at 7.9 million ounces of gold and 29 million ounces of silver.
On our estimation, largely based on the analyses presented by RMGC,

161 tons of Te, 49 tons of Ge, 172 tons of Se, 116 tons of Ta, 777 tons
of Tl, 1220 tons of Sb, 29,763 tons of Zn and up to 129 millions of
tons of K feldspar (economically important according EU) were
ignored as potential reserves and will not be recovered through the
81
EN
technology actually proposed by RMGC. The Processing and Leaching
Alternatives Report of RMGC does not consider these losses; however,
it is impossible to crystallize minerals containing an element (i.e., Ge,
Te) without contents in this element larger than the geochemical
background. The interpretation of analyses presented by RMGC, where
number of element contents is lower than the geochemical fund for
elements having specific minerals, must be subject of caution.
80 % of the gold forms specific compounds (tellurides, electrum or
native gold: see before) or is included in sulfides; only 20 % of the
gold is included in quartz veins, but never has colloidal dimensions
(“invisible” gold) implying the technical necessity of integral cyanide
leaching, as an important option for the best recovery of gold. Silver is
mostly included in tellurides, electrum and sulfosalts.
The project of RMGC proposes the excavation of 471,831,000 tons of

mining mass, from which the ratio ore/barren mass is estimated to be
1/1.2. Four open pits will be developed alternatively at Cârnic, Jig,
Orlea and Cetate. The project proposes the treatment of all the mineral
reserve (214.9 Mt!) through crushing, grinding, cyanide leaching in a
carbon-in-leach (CIL) circuit, and recovery of gold and silver by
adsorption onto carbon, electro winning and smelting. It will result in
huge cyanide-laced tailings produced by the chosen technology:
between 214,905,000 and 256,926,000 tons. A cyanide storage “pond”
covering a surface of 363 ha, from which 45 ha under water, held back
by a 188-meter high and nearly 600 meters long dam, on the Corna
Valley.
Critics of the project, sustained by field observations, showed that the

Corna tailing pond presents important risks for the environment,
because (1) the risks of landslides (one observed “departure” can be
observed on the eastern slope); (2) the presence of more fractures
(faults) than figured by the RMGC study; (3) the high permeability of
the left slope of the Corna Valley, with sandstones and no “argillaceous
formations” as stated by the project. The dam will be, however, built to
withstand an 8.0 Richter scale earthquake and once-in-a-millennium
rainstorms.
In fact, the criticism of the project is larger and has as elements: (1) the
loss of valuable and critical-for-EU raw materials; (2) the wrong
selection of the processing technology, with huge environmental post-
mining costs (neglected by the project) and unnecessary “abuse” of
cyanides; (3) the lack of data concerning the metal recovery through
other considered technologies (the “efficiency study”); (4) the unusual
short lifespan of the project; (5) the lack of previous mining experience
of the company; (6) the incomplete geological study of the
emplacement of the tailing pond; (7) the absence of similar projects on
run (most of the other projects uses the cyanides, but not the integral
leaching of the mined mass); (8) the huge mass of cyanide-bearing
tailings.
82
EN
Other 64 gold deposits are recognized in the “Golden Quadrilateral”
(see map) from which only 14 are of “porphyry copper and gold” type,
which precludes the integral cyanide leaching (resulting in the integral
loss of copper). Thinking in terms of the symmetry, for the other 50
deposits, the use of the same processing technique will generate about
2900 hectares of cyanide-laced waste!
Europe has a previous practice concerning the cyanide waste problem:

the gold mines from Halkidiki (Greece) produced 30 millions tones of
waste in all the area. The E.U. Parliament resolution in the case of
Stratoni gold mines stated that “the project is incompatible with the
spirit of sustainable development promoted by the E.U.”, because of
the used technology that produced too much toxic waste. The new
projects developed by the European Goldfields Ltd (a Canadian
company with Greek and Qatar shareholders) propose, in consequence,
better practices.
In my opinion, the actual project of RMGC is incompatible with the

spirit of sustainable development promoted by the EU because of the
inadequate life period (there are no examples of the exploitation of a
gold deposit of 10 million ounces in only 14 – 16 years), incomplete
valorization of resources, and high quantity of toxic waste. In fact, the
ore from Roşia Montană is an important gold and silver ore, but also
contains noticeable quantities of antimony, germanium, tantalum
Figure 2. Schema of the Certej (critical raw materials as defined by EU), tellurium, zinc (very
Project, as proposed by important economic according to EU) and huge quantities of K
European Goldfields Ltd. feldspar (adularia) considered to be economically important by the EU
(see 2011/2056-INI on an effective raw materials strategy for Europe).
I also consider that, because of the enough high content of sulfide
minerals (1.82 % S as given by RMGC report), the Roşia Montană ore
will behave as a ”refractory” gold ore, naturally resistant to recovery
by standard consolidation (in integrum cyanide leaching) and carbon
adsorption techniques. The options for a better processing could
include ultra-fine grinding, pressure oxidation or bio-oxidation
preceded by concentration (sulfide flotation) with recovery of Sb, Ge,
Te, Ta, Se, Tl, Zn, and Cu through modern processing techniques. The
new generation of flotation reagents has high (bio)-degradability (6
months to 1 year as compared to 120 years for the cyanide
compounds), permitting a subsequent and fast recovery of the K-
feldspar.
A better project could be drawn, including pre-concentration (flotation)

oxidation and eventually standard cyanide leaching of the concentrate
(example: Kittila Gold Mine, Finland). The increasing processing cost
could be covered by the by-products. An example could be the Certej
project (Golden Quadrilateral, Romania), developed by European
Goldfields Ltd., which proposes a more environmental-friendly
processing technology for basically the same type of ore. A schema of
the project, published by the company, includes the sulfide flotation as
an important step for the ore processing and is reproduced in Figure 2.
83
EN
Particularizing for the situation in Romania, we must consider the
economical need to use, as possible, the same technology for
processing the two types of ores in the Golden Quadrilateral:
epithermal gold and porphyry copper and gold; the integral cyanide
leaching, as proposed by the actual project of RMGC, is excluded as
technical solution.
Sulfide flotation for obtaining a concentrate must be taken as a very

serious option because of the accordance with the European principles:
the needs to have a social Europe (the flotation facilities will create
supplementary jobs), a most environmentally-friendly technology (the
cyanide-leaching of a concentrate and not of an entire mining mass
will produce lower quantities of toxic waste), a stable development as
long-term option (including supplementary processing we will increase
the lifespan of the projects), a complete valorization of the ores (see
the Raw material initiative). The “savage” mining and ore processing,
with full cyanide-leaching of the mined ore, is not an economically-,
environmental- and socially-correct option. The Roşia Montană project
should consider this option.
On the other side, the option “no cyanides in mining” will kill the
medium and small mining projects and companies, because no medium
and small disseminated gold deposits could be exploited efficiently in
Europe by the junior companies in restrictive conditions. Romania has
also big-sized gold deposits and a good concentration of ores in
distinct mining fields and disposes by the economically-efficient
option to export the concentrate toward more “tolerant” countries.
Even if Romania and will not be substantially affected by this option,
we must consider the on-running projects in other countries (e.g.,
Finland, Greece, Sweden).
In conclusion, the cyanide leaching of a concentrate (flotation,

gravitational separation?) using the best available techniques could be
admitted, conditioned by the recovery of other raw materials (e.g., Te,
Ge, Se, very important for the green energy because of their use in the
manufacturing of solar panels). The equation “no mining = no
technology” is very accurate for Europe, and an equilibrium between
mining and environmental needs should be assured. In my opinion, the
Roşia Montană project must be redrawn with considering this
suggestion.
84
RO
Perspectiva
geologului asupra
exploatării miniere
Ing. Justin Andrei, cercetător
de la Roşia Montană
În perioada august 2006- octombrie 2011 am luat de nenumărate ori
ştiinţific gradul I, fost director
ştiinţific al Institutului atitudine sub formă de memorii adresate conducerii politice, inclusiv
Geologic al României în Preşedintelui României, articole în presa scrisă şi vorbită şi articole
ştiinţifice împotriva proiectului minier promovat de Roşia Montană
perioada 08.01.1990-15.06.1999.
Gold Corporation (RMGC)-Gabriel Resurces (GR) privind exploatarea
în cariere a mineralizaţiei auro-argentifere reziduale (în principal
diseminată) de la Roşia Montană, şi de procesare a rocilor mineralizate
cu cianuri de Na. Experienţa mea, de aproape 50 de ani, în
Punct de vedere personal
prospectarea geologică şi geofizică a zonei Roşia Montană-Roşia
prezentat la întâlnirea cu
Poieni şi Bucium, succesele mele profesionale în descoperirea sau doar
Comisia de Petiţii a
intuirea de noi zăcăminte aurifere şi cuprifere-aurifere în zona sus
Parlamentului European
menţionată şi în alte arii ale Munţilor Metaliferi şi-a spus greu cuvântul
privind contestarea proiectul
în trecutul apropiat. Aşa s-a întâmplat la începutul lunii ianuarie 2010,
minier Roşia Montană.
Bucureşti, 24 noiembrie 2011
când m-am adresat cu un memoriu tuturor membrilor civili ai
Consiliului Superior de Apărare a Ţării (C.S.A.T.), în frunte cu
excelenţa sa domnul Traian Băsescu Preşedintele României, precum şi
preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului României. Acest
demers a avut atunci urmări salutare, C.S.A.T. nemailuând în discuţie
proiectul Roşia Montană.
Se părea că puterea argumentelor ştiinţifice şi-a spus cuvântul, că

potenţialul minier naţional trebuie într-adevăr valorificat dar fără să se
aducă nicio atingere vestigiilor noastre istorice, sănătăţii mediului
ambiant şi dezvoltării noastre economice sănătoase prezente şi
viitoare (am citat o afirmaţie făcută de către Preşedintele României,
excelenţa sa domnul Traian Băsescu, în campania pentru alegerile
prezidenţiale din 2009).
Recent, excelenţa sa domnul Traian Băsescu, Preşedintele României, a

luat în mod deschis apărarea proiectului RMGC, aducând în repetate
rânduri argumente din panoplia acestei societăţi, deşi cu un an în urmă
nu le agrease. Să analizăm în spirit ştiinţific aceste argumente.
85
RO
Aprecieri critice asupra proiectului RMGC de la Roşia Montană
Marele zăcământ aurifer-argentifer Roşia Montană este de tip

epitermal, fiind alcătuit iniţial spre suprafaţă din filoane şi volburi cu
un conţinut extrem de bogat (probabil peste 30 g/t Au ) dar cu o
tendinţă evidentă de scădere a conţinutului de metale nobile cu
adâncimea. Întradevăr, exploatările miniere au demonstrat că la cote de
660-680 m conţinutul de Au şi Ag din filoane şi volburi dispare, fiind
înlocuit prin lamprite (pirită+arsenopirită, calcopirită, sfalerit şi
galenă). Exploatările antice începute în microcariere şi galerii
apropiate de suprafaţă de către Agatârşi (eventual şi Celţi), Daci şi
Romani au permis astfel extracţia unor cantităţi foarte mari de Au şi
Ag. Acestea aparţin istoriei. Proiectul RMGC precum şi cel anterior,
antamat de statul român în anul 1970, se bazează pe exploatarea în
cariere cu preponderenţă a mineralizaţiilor diseminate de Au şi Ag.
RMGC afirmă că centrul istoric Subliniem ferm că mineralizaţia diseminată de Au şi Ag se dezvoltă
al Roşiei Montane nu va fi până la adâncimi mult mai mici. Astfel, în cariera Cetate diseminările
afectat de cariera Cârnic, de Au au avut în intervalul 900-1000 m conţinuturi de 2-3 g/t Au, de
aflată în strictă vecinătate. În unde metalele nobile au scăzut sub cotele de 846-795 m (în funcţie de
condiţiile în care respectiva natura rocii gazdă) la conţinuturi mai mici de 0.5 g/t Au (limita de
carieră, care ar urma să fie exploatabilitate fiind de 0.6 g/t Au). În consecinţă, afirmaţia RMGC că
săpată în dacite puternic atât cariera Cetate, cât şi cea din dealul Cârnic vor coborî până la cota
silicifiate, plasate la 100-250 m 660 m constituie un fals flagrant. Pentru cariera Cetate am dispus de
de principalele edificii istorice, informaţii autorizate (ing. Adriana Golgoţ, fost geolog şef al carierei
exploziile diurne le vor pune în Cetate până la abandonarea lucrărilor miniere din anul 2006) şi ing.
scurt timp la pământ. Aurel Sântimbrean (40 de ani, fost geolog şef al Exploatării Miniere
Roşia Montană).
Pentru cariera Cârnic, planificată de către RMGC, nu dispun de date

certe privind conţinuturile de Au şi Ag diseminate spre adâncime, dar,
prin similitudine cu situaţia de la Cetate, credem că existe o rezervă de
aur de cca 80 t.
Exploatarea carierei Cetate s-a realizat cu utilaje de mică capacitate.

De exemplu basculantele puteau transporta 16 t rocă mineralizată. Din
acest motiv nu s-au înregistrat accidente de muncă. În schimb RMGC
intenţionează să utilizeze utilaje de mare capacitate, de exemplu
basculante de 150 t. Atât în sectorul Cârnic exploatat de Romani, cât şi
în partea de NE a dealului Cârnic, exploatat în Evul Mediu, prezenţa
unor goluri imense la mică adâncime, provenind de la volburi
exploatate şi nerambleiate (neumplute cu roci sterile pentru stabilitatea
pereţilor excavaţiilor), constituie un pericol uriaş pentru utilajele
supergrele care urmează să fie utilizate. Ritmul alert al exploatărilor
planificate de către RMGC poate determina adevărate dezastre.
RMGC afirmă că centrul istoric al Roşiei Montane nu va fi afectat de

cariera Cârnic, aflată în strictă vecinătate. În condiţiile în care
respectiva carieră, care ar urma să fie săpată în dacite puternic
silicifiate, plasate la 100-250 m de principalele edificii istorice,
exploziile diurne le vor pune în scurt timp la pământ.
86
RO
RMGC susţine că prin fracţionarea exploziilor la intervale de zecimi de
secundă, şocurile vor fi mult diminuate Dar acest procedeu se aplică în
toate carierele mari (inclusiv la cariera Cetate, în perioada 2002-2006),
fără urmări durabile în cazul exploziilor diurne în roci cu elasticitate
foarte mare, cum sunt dacitele puternic silicifiate.
Dar există un pericol şi mai mare. În partea de nord a sectorului Cârnic

exploatat în Evul Mediu, majoritatea filoanelor sunt orientate
aproximativ N-S, fiind prezente peste 10 galerii direcţionale cu
orientări submeridiane, dar intersectate de alte galerii cu diverse
orientări. Exploziile din sectorul respectiv pot determina astfel un „val
de foc” şi un bombardament cu blocuri de dacite puternic silicifiate
dirijate de către galeriile direcţionale respective spre centrul istoric al
Roşiei Montane. Această „canonadă” va lovi tot centrul istoric şi va
face praf atât case reconstruite de către RMGC, cât şi pe cele
RMGC face mult caz de neconsolidate, precum şi cimitirul istoric, în care îşi doarme somnul de
poluarea actuală cu apele de veci Popa Balint, tribunul lui Avram Iancu. Ar distruge tot.
mină istorice. Asemenea surse
de poluare sunt prezente în Aceasta ar fi perspectiva centrului istoric al Roşiei Montane dacă mâna
toate galeriile din regiunile cu de fier a poporului român nu va opri la timp o asemenea catastrofă.
trecut minier. Atunci când se Conducătorii poporului român, precum şi presa cinstită din România
va trece la amenajarea Roşiei trebuie să înţeleagă toate aceste mari pericole pe care RMGC le trece
Montane pentru organizarea sub tăcere. Acea presă cinstită trebuie să le înţeleagă şi să le combată
unui turism cultural, inginerii cu necruţare şi să-i facă şi pe oamenii politici să priceapă că nu tot ce
minieri vor găsi soluţii şi zboară se mănâncă. RMGC face mult caz de poluarea actuala cu apele
pentru limitarea, cu fonduri de mină istorice. Asemenea surse de poluare sunt prezente în toate
private şi europene, a acestor galeriile din regiunile cu trecut minier. Atunci când se va trece la
surse de poluare strict locale. amenajarea Roşiei Montane pentru organizarea unui turism cultural,
inginerii minieri vor găsi soluţii şi pentru limitarea, cu fonduri private
şi europene, a acestor surse de poluare strict locale.
Unii se întreabă retoric unde sunt turiştii care doresc să viziteze

galeriile antice. În acest sens menţionez că domnul inginer Aurel
Sântimbrean a prezentat recent un plan de amenajare a unor circuite
turistice pe bani puţini, tăind galerii de legătură prin galeriile romane,.
Soluţii simple şi ieftine se găsesc, dar cu o singură condiţie: să nu se
amestece organele locale, aflate la discreţia RMGC, care sabotează
orice măsură care nu îi este favorabilă. Dacă dimpotrivă, Ministerul
Turismului, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Culturii, vor căuta
soluţii practice şi simple care să încurajeze asemenea măsuri, turismul
cultural şi turismul rural se vor dezvolta.
Să nu uităm că viitorul de aur al Roşiei Montane nu stă în exploatarea

unor rezerve de metale preţioase (nu atât de mari pe cât afirmă
RMGC), ci în organizarea unui turism cultural de care vor beneficia
roşienii mâine, poimâine şi în mileniile viitoare. Da, galeriile antice au
fost tăiate în roci puternic silicifiate, care stau în picioare de două
milenii. Pentru asta trebuie să păstrăm zona Roşia Montană-Corna, cu
tot cadrul ei mirific.
87
RO
Viitorul minier al regiunii Roşia Montană, Roşia Poieni, Bucium
Şasa, Bucium Rodu şi Bucium Tarniţa
Salvarea Roşiei Montane, localitate minieră multimilenară trebuie să

fie realizată pe termen scurt şi mediu tot prin proiecte miniere. Dar nu
prin proiectul distructiv al RMGC.
Dacă dorim să rezolvăm problema mineritului din regiune trebuie să

apelăm la specialişti de la Institutul Geologic al României, de la
Universitatea din Bucureşti, precum şi la cei din Universitatea din Cluj.
Aceşti specialişti, unii sub îndrumarea subsemnatului, s-au preocupat
de aproape 50 de ani de resursele de aur, argint, cupru, molibden şi a
unor elemente rare şi disperse, evidenţiate prin cercetări geofizice şi
geologice.
La NE de Roşia Montană se Primul obiectiv îl constituie partea estică a corpului dacitic de Cârnic,
află cel mai mare zăcământ mascat de andezitele sterile de Rotundu. După opinia mea,
diseminat cuprifer-aurifer din perspectivele respective pot fi foarte mari, deoarece avem de-a face cu
România, cel de la Roşia Poieni, o structură metalogenă tot atât de bogată în aur si argint ca şi corpul
exploatat în carieră din 1988. dacitic din dealul Cârnic în faza iniţială preromană. Căile de
Acest zăcământ interesant şi prospectare nu sunt eminamente geologice, ci se bazează pe
pentru acumulări de molibden, investigaţii geofizice ample şi ultramoderne. În mod asemănător,
a fost descoperit prin foraje de aceleaşi andezite şi piroclastite de tip Rotundu maschează la NV de
către Remus Ştefan şi Traian acest vârf, spre localitatea Vârtop, o serie de alte corpuri de dacite de
Cristescu. Subsemnatul a fost tip Cârnic, dar de dimensiuni mai mici, ca cele de la Jig, Igre -
primul geolog şi geofizician Văidoaia şi Lechi, care ar conţine mineralizaţii auro-argentifere aşa
care l-a conturat cu multă cum au demonstrat cu 75 de ani în urmă marii geologi metalogenişti
acurateţe. Rezervele acestui profesorii Toma Petre Ghiţulescu şi Mircea Socolescu. Tentative de a
uriaş zăcământ (la suprafaţă descoperi asemenea mineralizaţii auro-argentifere s-ar realiza tot prin
are un diametru de investigaţii geofizice complexe ultramoderne.
aproximativ 900 m, extins la o
adâncime de peste 1200 m) La NE de Roşia Montană se află cel mai mare zăcământ diseminat
asigură o exploatare în carieră cuprifer-aurifer din România, cel de la Roşia Poieni, exploatat în
şi apoi în subteran, pentru o carieră din 1988. Acest zăcământ interesant şi pentru acumulări de
perioadă de peste 50 de ani. molibden, a fost descoperit prin foraje de către Remus Ştefan şi Traian
Cristescu. Subsemnatul a fost primul geolog şi geofizician care l-a
conturat cu multă acurateţe. Rezervele acestui uriaş zăcământ (la
suprafaţă are un diametru de aproximativ 900 m, extins la o adâncime
de peste 1200 m) asigură o exploatare în carieră şi apoi în subteran,
pentru o perioadă de peste 50 de ani. Se va recupera cuprul (cu
conţinuturi până la 1.2%) aur, argint, molibden şi posibil o serie de
elemente rare şi disperse.
Subsemnatul am descoperit şi explorat în perioada 1972-1983

zăcământul diseminat cuprifer-aurifer, cu conţinut de argint şi
molibden de la Bucium Tarniţa, al doilea de acest tip în ierarhia
naţională. Până la adâncimea de 1000m, acest zăcământ conţine
2.700.000 t cupru şi 120 t aur. Forajele şi galeriile proiectate de mine
au fost efectuate de către IPEG „Hunedoara”.
88
RO
În sfârşit, în sectorul Bucium Rodu - dealul Frasin-Valea Şesei, apar o
serie de mineralizaţii auro-argentifere, diseminate dar în parte şi
filoniene, cu un potenţial probabil dublu sau mai mare în raport cu
aurul diseminat de la Roşia Montană, pe care RMGC vrea să îl extragă
distrugând galeriile antice.
O serie de mineralizaţii importante polimetalice şi auro-argentifere mai

apar în sectoarele dealul Boteş şi Bucium Poieni.
Toate aceste zăcăminte vor relansa mineritul din această zonă , fără a
utiliza cianuri de Na şi fără a distruge sfântul nostru patrimoniu
naţional.
Problema iazului de decantare de pe valea Corna, adevărata sursă

majoră de poluare din zona Roşia Montană.
Nocivitatea procedeului de Prin bararea văii Corna cu un dig care în final va atinge înălţimea de
cianurare a întregii mase 185 m şi o lungime de peste 1000 m s-ar crea volumul necesar
miniere rezidă deci atât în depozitării celor circa 215.000.000 t de reziduuri nocive planificate.
cianurile metalice care rămân Această nocivitate rezultă din procesul de cianurare a întregii mase
în iazul de decantare, cât şi în miniere, fără a executa o flotare prealabilă. Vechea tehnologie, aplicată
faptul că aici se regăseşte o până în 2006, inclusiv în cazul carierei Cetate, presupunea separarea
cantitate importantă de acid sulfurilor aurifere sau slab aurifere (aprox. 2-3% din masa rocilor),
sulfuric, metale grele toxice precum şi a granulelor de aur liber prin flotare, urmată de cianurarea
(mercur, plumb, cadmiu etc.) şi acestui concentrat. Acesta era apoi tratat prin procedee pirometalurgice
arsen, de pe seama sulfurilor care distrugeau compuşii cianometalici obţinându-se acid sulfuric.
neseparate în prealabil. Astfel, în iazul de decantare se depozita un steril foarte sărac în sulfuri
şi total lipsit de cianuri. Este drept, aici rămânea şi 20% din cantitatea
de aur iniţială, conţinută în cuarţ şi în celelalte minerale de gangă
(diverşi carbonaţi, care însoţesc mineralele metalice).
Nocivitatea procedeului de cianurare a întregii mase miniere rezidă

deci atât în cianurile metalice care rămân în iazul de decantare, cât şi în
faptul că aici se regăseşte o cantitate importantă de acid sulfuric,
metale grele toxice (mercur, plumb, cadmiu etc.) şi arsen, de pe seama
sulfurilor neseparate în prealabil. Pentru a evita infiltraţiile în patul şi
în versanţii iazului de decantare se preconizează o izolare cu argilă
compactată şi folii de plastic (operaţie care nu era prevăzută în
proiectul din 2006, ca fiind nerentabilă). Această soluţie este un
paliativ, plasticul nerezistând mult timp la acţiunea corozivă a soluţiilor
acide, iar patul de argilă nu este stabil la unghiurile mari de pantă
(adesea peste 200) şi la condiţiile climatice specifice zonei.
Proiectantul a scontat în special pe caracterul impermeabil al rocilor de

pe fundul şi versanţii iazului de decantare. Pe rama de vest a iazului
acest deziderat este în parte respectat, dar pe rama sa estică apar gresii,
în proporţie de aproximativ 80%, de vârstă cretacic superioară, cu
porozitate ridicată.
Aşa zisa soluţie cu patul de argilă compactată de pe fundul şi de pe

versanţii iazului de decantare este un alt bluf al RMGC. Aceşti maeştrii
89
RO
ai mistificării nu intenţionează să aducă de nicăieri cei peste 70
milioane m.c. de argilă necesari proiectului (nici nu ar avea de unde să
o procure pe o rază de 100-150 km). Pur şi simplu vor să folosească
rocile de pe viitoarea platformă a uzinei de cianurare (argile cu
intercalaţii de gresii calcaroase), evident improprii.
Studii tectonice mai vechi (Bordea et al., 1979) şi foarte recente

(Andrei, 2011) au demonstrat că tot bazinul văii Corna este puternic
afectat de un sistem de falii cu orientare generală NV-SE, plasate la o
distanţă medie de 235 m. Trasarea acestor falii, dispuse perpendicular
pe valea Corna între bazinul V. Abruzel şi cel al V.Abrudului, s-a
realizat în 2011 în special cu ajutorul hărţii topografice la scara
1:10.000, elaborată, de către S.C. IPROMIN S.A. Bucureşti, pe baza
fotogramelor la comanda R.M.G.C. Totuşi R.M.G.C. nu menţionează
în documentaţiile prezentate, din 2006 până în 2010, această situaţie
Avem de a face cu o „bombă dezastruoasă pentru construcţia bazinului de decantare pe
ecologică” ce va acţiona amplasamentul proiectat.
continuu, unda de poluare
avansând lent dar implacabil De asemenea, R.M.G.C. nu a specificat nici faptul că în versantul estic
până în bazinul Arieşului. Acest şi cel nord-vestic al văii Corna nu sunt prezente argile compacte (ca în
dezastru ecologic va stopa versantul drept), ci un fliş grezo-şistos în care gresiile (nu prea
frumoasa dezvoltare a compacte) au o frecvenţă de aproximativ 80% (Sever Borlea,
turismului din această parte a comunicare verbală 2006), ceea ce ar determina o infiltrare puternică,
Ţării Moţilor. în acviferele de adâncime, a soluţiilor nocive din iazul de decantare.
În zadar ni se demonstrează cu lux de amănunte soliditatea barajului -
argumentele fiind furnizate de un institut geotehnic competent din
Norvegia (deşi nu se menţionează că partea superioară a barajului va fi
construită din dactite silicifiate şi impregnate cu sulfuri), dacă nu ni se
spune că nimeni nu a studiat situaţia geologică (litologică şi tectonică)
a bazinului de decantare. Aceasta, aşa cum am menţionat mai sus, este
de-a dreptul dezastruoasă, atât în versantul stâng (pe criterii litologice
şi tectonice), cât şi în cel drept (pe criterii tectonice). Oare avem de-a
face doar cu incompetenţă geologică sau şi cu mascarea conştientă a
unei situaţii extrem de grave pentru sănătatea mediului ambiant?
Această situaţie va determina contaminarea apelor subterane de pe raza

satelor: Bucium Rodu, Bucium Sat, Cerbu, Cărpiniş precum şi a
oraşului Abrud. Avem de a face cu o „bombă ecologică” ce va acţiona
continuu, unda de poluare avansând lent dar implacabil până în bazinul
Arieşului. Acest dezastru ecologic va stopa frumoasa dezvoltare a
turismului din această parte a Ţării Moţilor. Într-un timp, fireşte, greu
de evaluat, unda de poluare va ajunge în Mureş, cu efecte uşor de
prevăzut în ţările prietene Ungaria şi Serbia. Nu trebuie să fii mare
specialist ca să realizezi că acest dezastru ecologic care acţionează
asupra apelor subterane scapă de sub orice control şi este practic
intratabil. În consecinţă, realizarea iazului de decantare pe
amplasamentul propus pe V. Corna nu poate fi acceptată.
În legătură cu proiectul de exploatare prin cianurare de la Roşia

Montană nu trebuie să neglijăm efectul dezastros de imagine asupra
90
RO
turismului din Munţii Apuseni, care ar apărea în faţa potenţialilor
turişti ca munţi otrăviţi cu cianură. Nu doar excursiile în aceste locuri
ar fi prezentate de companiile turistice concurente din străinătate ca
nerecomandabile, dar şi produsele alimentare ecologice, apa plată sau
plantele medicinale din Apuseni ar fi considerate potenţial nocive. Într-
o lume în care imaginea multimedia contează mai mult decât realitatea
de pe teren, însăşi imaginea României ca ţară care-şi periclitează o
regiune întreagă pentru un pumn de dolari, care nu reprezintă nimic în
raport cu cheltuielile uriaşe pe care România ar trebui să le suporte
după încheierea proiectului R.M.G.C. – G.R. Roşia Montană, ar fi un
semnal de slăbiciune pentru concurenţii şi adversarii patriei noastre
(Costin Andrei).
O ultimă remarcă. În cursul secolului XX şi până la abandonarea în

2006 a carierei Cetate, extracţia aurului şi argintului la Roşia Montană
Toate problemele de mediu, s-a făcut prin procedeul flotării, cu un randament de 80% (A.
sociale, politice, economice Sântimbrean, comunicare verbală). Prin aplicarea procedeului
etc., trebuie suportate de cianurării asupra întregii mase de rocă mineralizată se estimează un
statul român şi de populaţia randament de extracţie a aurului de 90-92%. Deci, toate problemele de
din Munţii Apuseni, şi nu numai, mediu, sociale, politice, economice etc., trebuie suportate de statul
pentru a oferi domnilor de la român şi de populaţia din Munţii Apuseni, şi nu numai, pentru a oferi
RMGC un surplus de beneficiu domnilor de la R.M.G.C. un surplus de beneficiu de 10-12%. Oare
de 10-12%. Oare merită? merită?
Consideraţiile de mai sus sunt deja cunoscute de către Consiliul de

Avizare Tehnică (C.A.T.) din Ministerul Mediului şi Pădurilor
(M.M.P.) fiind prezentate acestui for de către domnul Acad. Ionel
Haiduc ca punct de vedere oficial al Academiei Române (membră a
C.A.T.) la 18 februarie 2011. Ulterior acest punct de vedere a fost
prijinit oficial şi de către Institutul Geologic al României.
Documentul sus-menţionat a propus, în final, în cel mai pertinent mod

posibil, ca M.M.P. să finanţeze un studiu complex geologic-geotehnic,
realizat cu mijloace geologice şi geofizice. Având în vedere importanţa
majoră a acestui studiu pentru soarta zonei Roşia Montană – Corna, s-a
solicitat ca studiul respectiv să fie efectuat de către Institutul Geologic
al României, care dispune de cei mai competenţi specialişti pe plan
naţional şi este dotat cu aparatura geofizică modernă necesară.
R.M.G.C. s-a oferit să finanţeze studiul solicitat de către Academia

Română în problema condiţiilor de mediu la iazul de decantare de pe
valea Corna, sperând probabil că de pe poziţia de beneficiar al
cercetării îi va fi mai uşor să influenţeze rezultatele studiului. Când a
înţeles că cercetătorii I.G.R. nu sunt doar foarte competenţi, dar şi de o
integritate desăvârşită, R.M.G.C. a întrerupt brusc tratativele.
Să sperăm că M.M.P. va da curs solicitării Academiei Române pentru

elaborarea studiului sus-menţionat şi, în felul acesta, va încheia cu
demnitate pentru România o perioadă neagră întinsă pe 15 ani. În acest
timp, sub toate administraţiile care s-au perindat pe la conducerea ţării,
91
RO
Gabriel Resources şi-a format convingerea că în România totul este de
vânzare. Acum, în ultimul ceas, să-i facem să înţeleagă că s-au înşelat.
Privind în urmă acest îndelungat război, să ne aplecăm cu recunoştinţă

către cei care, asemeni strămoşilor noştri daci, nu au depus armele
niciodată. Mă refer în primul rând la Academia Română, la Alburnus
Maior şi la Academia de Studii Economice. Oare cine s-ar mai fi luptat
astăzi cu balaurul cu şapte capete, care părea invincibil, dacă nu ar fi
existat această rezistenţă continuă? Merită să reflectăm!
Concluzii
Lupta cu Gabriel Resources a fost dură şi, din păcate, nu s-a terminat
încă. Din fericire, în ultima vreme numărul celor care se opun
proiectului care implică distrugerea vestigiilor antice ale lui Alburnus
Gabriel Resources şi-a format Maior, poluării iremediabile a mediului în zona Roşia Montană –
convingerea că în România Corna – Bucium – Abrud – Câmpeni, precum şi condamnării întregii
totul este de vânzare. Acum, regiuni de sud-est a Munţilor Apuseni la o îndelungată stagnare
în ultimul ceas, să-i facem să economică, s-au înmulţit în progresie geometrică. Dar această opoziţie
înţeleagă că s-au înşelat. nu este suficientă, atât timp cât îmbracă doar forme platonice. Aici
locuiesc oameni care au nevoi, griji şi necazuri, care doresc să fie
fericiţi. Deci, fiecare dintre noi cei care ne opunem „planului diabolic”
al Goldului trebuie să luptăm cu toată energia pentru a-i ajuta să obţină
dreptul lor elementar la o viaţă demnă, cât mai îmbelşugată posibil.
Fireşte, asemenea deziderate se obţin în primul rând prin lupta fiecărui
roşian, cornean şi buciuman, dar noi, cei străini de aceste locuri, să ne
gândim cum putem să le facilităm această luptă. În acest scop nu există
decât o singură cale: conştientizarea clasei politice din România şi
din Europa, în vederea interzicerii utilizării cianurilor de Na, în
tratarea maselor miniere cu conţinut aurifer, de către Comisia
Europeană şi Guvernul României, singura formă acceptabilă de
utilizare a acestor cianuri fiind tratarea concentratelor rezultate în urma
proceselor de flotaţie. S-o facem fiecare dintre noi după priceperea şi
puterea noastră de luptă.
Dar această luptă să n-o ducem de pe poziţii partizane. Este adevărat că

cei care calcă totul în picioare, pentru atingerea unor interese murdare,
vor căuta să corupă în primul rând acea parte a clasei politice care este
la putere şi care este gata să se vândă pentru un „pumn de arginţi”, dar
nu numai. Graniţa între cei ce sprijină şi cei care se opun „proiectului
diabolic” nu trece printre partide, ci prin toate partidele politice
parlamentare, uneori chiar extraparlamentare. Să fim deci foarte atenţi
la acest aspect, căci altfel vom constata repede că drumul până la iad
este pavat cu intenţii bune.
Lupta celor care se opun proiectului minier al lui Gold Corporation de

la Roşia Montană – Corna este dusă în aceste două localităţi de
personaje cu aparenţe modeste, dar cu caractere impresionante. Moţii
ca Remus Cenuşa, Adriana Cioară, Moş Drăgan din Corna şi alţii
mai puţin cunoscuţi, vor figura poate vreodată în cărţile de Istorie a
92
RO
Românilor, alături de eroi ca Decebal, Horia, Cloşca, Ion Buteanu,
Avram Iancu şi Părintele Arsenie Boca, ca exemple de luptători
neînfricaţi, pe care nimic nu i-a clintit din credinţa lor.
Dar cu cine se luptă ei? Cine sunt oamenii Goldului? Ce structură

sufletească au acele fiare, cu chip de om, care chinuie şi exploatează în
mod diabolic mizeria unor oameni slabi care ajung să-şi dezgroape
părinţii şi să le ducă osemintele aiurea pentru 8000 de Ron? Asemenea
fiinţe trebuie să fi fost „şcolite“. Da, au şcoala foştilor şi actualilor
„securişti”, a celor care învăţaseră în trecut cum să smulgă prin torturi
inimaginabile, unor oameni lipsiţi de apărare, vini închipuite şi care
astăzi s-au „adaptat“ la condiţiile capitalismului „sălbatic“ .
Dar cine îi comandă? Sunt foştii locotenenţi, căpitani, maiori şi colonei
ai „Securităţii Statului“ pe care, în trecut foştii lor stăpâni din
structurile KGB le-au dat lecţii, i-au învăţat că şi ranga este bună, dar
Dar cu cine se luptă ei? Cine că există şi metode „moderne“. Mă refer la: cumpărarea conştiinţei
sunt oamenii Goldului? Ce celor slabi, la şantajarea celor cu vicii ascunse, la calomnierea celor
structură sufletească au acele tari şi la infiltrarea unui agent de influenţă în familia celui vizat
fiare, cu chip de om, care (eventual după un prealabil divorţ). Fireşte, uneori cu anumite riscuri,
chinuie şi exploatează în mod se poate practica asasinatul din umbră dublat, dacă se poate, de
diabolic mizeria unor oameni calomnierea victimei sau după caz de invocarea unor „accidente“ fără
slabi care ajung să-şi vinovaţi.
dezgroape părinţii şi să le ducă
osemintele aiurea pentru 8000 Dar asemenea acţiuni costă bani, mulţi bani, care pot fi câştigaţi doar
de Ron? prin acţiuni reprobate de Codul Penal. Deci, demascarea acestor
personaje, altfel cu aspect foarte onorabil, încărcaţi de cele mai înalte
titluri, fiind domniile lor foarte vanitoşi, poate fi făcută adesea pornind
de la jaful practicat asupra avutului public.
Dar atenţie, pe asemenea personaje membri ai „La cupola“ securiste

nu-i apară doar faptul că acţionează din umbră, mai au un „scut“. Acest
„scut“ este o foarte largă reţea de relaţii cu cei care din vremea
studenţiei sau chiar a studiilor preuniversitare (inclusiv pe când erau
membri ai organizaţiei „Şoimii Patriei“) au fost racolaţi ca modeşti
informatori, care poate nu au făcut rău nimănui, dar au căpătat
respectul pentru „boşi“. Aceştia constituie masa lor de manevră,
stimulată de nevoia de ceva „firimituri“ aruncate cu maximum de efect
lucrativ.
În special însă „masa de manevră“ ai „La cupola“ securiste infiltrează

un cerc larg de instituţii ale puterii centrale şi locale ale Statului, ale
unor institute de cercetare, universităţi, societăţi cu capital de stat şi
particular etc., etc. Ce-i caracterizează pe aceşti „infiltraţi“ ai „La
cupola“ securiste? Lipsa de competenţă, promovarea unor interese total
străine de cele înscrise în „fişa postului“, promovarea cu obstinaţie a
interesului personal, lucrativ, într-un cuvânt jaful avuţiei naţionale şi
adesea sabotarea intereselor superioare ale României.
Pot forţele competente şi cinstite ale României de astăzi să zdrobească

mafia securistă? Fireşte că pot! Dar cu următoarele condiţii:
93
RO
1. vârfurile clasei politice aflate la putere să fie curăţate de „infiltraţii“
săi;
2. puterea executivă în Stat să utilizeze la maximum instituţiile legale
care-i stau la dispoziţie;
3. puterea executivă în Stat să se bazeze în hotărârile sale majore pe
competenţele la nivel naţional.
Este prea complicat? Este simplu?

Forţele sănătoase ale clasei politice din România au cuvântul.
Ing. Justin ANDREI,
cercetător ştiinţific gradul I, pensionat,

fost director ştiinţific al Institutului Geologic al României,
în perioada 1990-1999.
94
EN
Geologist’s
perspective on
Roşia Montană
Engineer Justin Andrei, first
mining project
degree scientific researcher, In the period August 2006 - August 2011, dozen of times, in the guise
former scientific director of of written reports addressed to the political leadership, including the
the Geological Institute of President of Romania, and written and spoken media articles as well as
Romania, in the period scientific articles, I’ve took a stand against the mining project
01.01.1990-15.06.1999, retired. promoted by Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) – Gabriel
Resources (GR) as regards the quarrying exploitation of residual gold-
argentiferous mineralization (mainly disseminated) from Roşia
Montană and the processing of mineralized rocks with natrium
Personal opinion presented
cyanide. My experience of almost 50 years in geological and
during the PETI Committee’s
geophysical prospecting of the area Roşia Montană - Roşia Poieni and
visit to Romania
Bucium, my professional advancements in discovering or just
Bucharest, 24 November 2011
understanding of new gold and copper-gold deposits in the above
mentioned area as well as in other areas of the Metaliferi Mountains,
have significantly marked the recent past.
And so happened in early January 2010 when I’ve addressed a written

report to all civil members of the Supreme Council of National
Defense (C.S.A.T), leaded by H.E., Mr. Traian Băsescu, President of
Romania, as well as to the Presidents of the two chambers of the
Romanian Parliament. This approach had, then, salutary consequences,
C.S.A.T deciding not to take into consideration Roşia Montană project.
It seems that the power of scientific reasoning won and the national
mining potential must indeed be rendered but without prejudicing our
historic vestiges, the environment and our healthy economic
development, future and present (I’ve quoted the statement made by
the President of Romania, H.E. Mr. Traian Băsescu, during 2009
presidential campaign).
Recently, H.E. Mr. Traian Băsescu, President of Romania, openly

defended RMGC project, repeatedly counting on arguments from the
panoply of this society although, last year, he did not consent to them.
95
EN
Critical evaluation of RMGC project from Roşia Montană
The large gold-argentiferous deposit from Roşia Montană is of an

epidermal type, being initially formed, towards the surface, from veins
and swellings with an extremely rich content (probably over 30 gr. /t.),
but with a clear downward trend of the noble ore content, by the depth.
Indeed, the mining exploitations proved that, at a height of 660-680 m,
the content of gold and silver from the veins and swellings recedes,
being replaced by lamproite (pyrite + arsenopyrite, chalcopyrite,
sphalerite and galena). Ancient exploitations began in small quarries,
near the surface, by the Agathyrsi (possible also by the Celts), Dacians
and Romans, allowed the extraction of large quantities of gold and
silver.
These are part of our history. RMGC project, as well as the previous
RMGC claims that the historic one, started by the Romanian state in 1970, is based, primary, on
centre of Roşia Montană will quarry exploitation of gold and silver disseminated mineralization. We
not be affected by Cârnic strongly emphasize that the disseminated mineralization of gold and
quarry, located near by. Given silver increases to lower depths. Thus, at Cetate quarry, gold
that the respective quarry, disseminated mineralization, for the height 900-1000 m, has a content
which would be dug in highly of 2-3 gr./t, from which precious metals decreased under the heights of
silicified dacite, located 100- 846-795 m (depending on the host rock’s nature) to smaller contents of
250m from the main historical 0,5 gr./t (the limit of exploitability being of 0,6 gr./t gold).
edifices which the daytime
explosions shall soon put Consequently, RMGC statement that both quarries Cetate as well as
them down. the one from Cârnic hill are descending up to a height of 660 m is a
bluntly false. For the quarry Cetate authorized information was at my
disposal (engineer Adriana Golgoţ, former chief geologist of quarry
Cetate until the mining works were abandoned in 2006) and engineer
Aurel Sântimbreanu (former chief geologist of Roşia Montană Mining
Exploitation, for 40 years). As regards Cârnic quarry, planned by
RMGC, I don’t have concrete information regarding the gold and silver
content disseminated towards depth, but, similar to the situation of
Cetate, we believe that there is a gold reserve of about 80 t.
The exploitation of Cetate quarry was executed with small capacities

equipments. For example: a tip lorry could transport 16 t of
mineralized rock. Because of this, there were no work accidents. In
exchange, RMGC intents to use high capacity equipments, for
example, tip lorry of 150 t or bigger. Both on Cârnic sector exploited
by the Romans, as well as in the NE side of Cârnic hill, exploited
during the Middle Age, the presence of shallow depth huge abruptions,
generated by the swellings exploited and non-stowed (unfilled with dirt
for the soundness of excavation’s walls), constitutes a great risk for the
super-heavy equipments that are to be used. The fast pace of the
exploitations planned by RMGC can generate real disasters.
RMGC claims that the historic centre of Roşia Montană will not be
affected by Cârnic quarry, located near by. Given that the respective
quarry, which would be dug in highly silicified dacite, located 100
96
EN
250m from the main historical edifices which the daytime explosions
shall soon put them down. RMGC claims that by fractioning the
explosions at interval of tenths of seconds, the shocks will be reduced.
But this procedure is applied for all large quarries (including Cetate, in
the period 2002-2006), without lasting consequences for the daytime
explosions in highly elastic rocks such as highly silicified dacite.
But, there is an even greater risk. In the north side of Cârnic, exploited
during the Middle Age, most of the veins are NS approx. orientated;
being present over 10 submeridian orientated directional galleries,
crossed by various orientated galleries. The explosions from the
respective area can thus generate a “wave of fire” and a bombardment
with highly silicified dacite blocks directed by the respective galleries
towards the historic centre of Roşia Montană. This “gunnery” will hit
the historic centre and will destroy both the houses rebuilt by RMGC
RMGC makes a lot of fuss as well as those unconsolidated and the historical cemetery where Popa
about the current pollution of Balint, Avram Iancu’s tribune rests in peace. It will destroy everything!
the historic mine waters. Such
pollution sources are This will be the future of the historic centre of Roşia Montană if the
presented in all the galleries iron hand of the Romanian people will not stop such a disaster in time.
from the regions with a mining The leaders of the Romanian people, as well as the honest media in
past. When the planning of Romania have to understand all these great dangers ignored by RMGC.
Roşia Montană for cultural This honest media has to understand and relentlessly fight against them
tourism will start, the mining and make the politicians understand that not all that glitters is gold.
engineers will also identify
solutions, with private and RMGC makes a lot of fuss about the current pollution of the historic
European funding, for limiting mine waters. Such pollution sources are presented in all the galleries
these local pollution sources. from the regions with a mining past. When the planning of Roşia
Montană for cultural tourism will start, the mining engineers will also
identify solutions, with private and European funding, for limiting
these local pollution sources.
Some people rhetorically wonder where the tourists wanting to visit the
ancient galleries are. In this respect, engineer Aurel Sântimbreanu
recently presented a design plan for several low costs tourist tours
through the Roman galleries, crossing the connection galleries. Simple
and cheap solutions exist, but with one condition: no interference from
the local authorities, which are at RMGC’s beck and call and which
sabotage any measure that is not in its benefit. If, on the contrary, the
Ministries of Tourism, Transport and Culture will seek practical and
simple solutions that will encourage such measures, cultural and rural
tourism will develop.
Let’s not forget that the golden future of Roşia Montană does not lay in
the exploitation of precious metals reserve (not as large as RMGC
claims), but in developing a cultural tourism from which all the
inhabitants of Roşia Montană will benefit from tomorrow, the next and
the future millenniums. Indeed, the ancient galleries were cut in highly
silicified rocks that lasted for two millenniums. That’s why we have to
preserve Roşia Montană and all its wonders.
97
EN
The mining future of the regions Roşia Montană, Roşia Poieni,
Bucium Şasa, Bucium Rodu and Bucium Tarniţa
Saving Roşia Montană, multi-millennia mining region, has to be done,

on short term, also through mining projects. But not through the
destructive project of RMGC.
If we want to solve the problem of mining in the region, we have to

call for the experts of Geological Institute of Romania, of Bucharest
University as well as Cluj University. These experts, some of them
under my guidance, for almost 50 years, dealt with the resources of
gold, silver, copper, molybdenum and other rare and disperse
resources, highlighted though geophysical and geological researches.
The first objective is represented by the eastern side of the dacite body
At NE of Roşia Montană lies of Cârnic, masked by the sterile andesite of Rotundu. In my opinion,
the largest disseminated the respective perspectives can be very large, given the fact that we are
copper-gold deposit from dealing with a metal structure just as rich in gold and silver as the
Romania, the one from Roşia dacite body from Cârnic hill was in its pre-Roman initial phase. The
Poieni, quarry exploited since prospecting methods are not purely geological, but are based on
1988. This deposit also extensive and modern investigations.
interesting in terms of
molybdenum accumulation Similarly, the same Rotundu type andesite and piroclastite masks, on
was discovered by drilling, by the northwest side of this peak, towards town Vârtop, a number of
Remus Ştefan and Traian other bodies of Cârnic type dacite, but smaller, like those of Jig, Igre -
Cristescu. I was the first Văidoaia and Lechi, which contains gold-argentiferous mineralization,
geologist and geophysicist as demonstrated 75 years ago, by the geologists, professors Toma Petre
who sketched it with great Ghiţulescu and Mircea Socolescu. Other attempts to discover gold and
accuracy. The huge reserve of silver mineralization were conducted through modern complex
this deposit (on the surface geophysical investigations.
with a diameter of about 900
m, extended to a depth of At NE of Roşia Montană lies the largest disseminated copper-gold
over 1200 m) provides a deposit from Romania, the one from Roşia Poieni, quarry exploited
quarrying mining and then since 1988. This deposit also interesting in terms of molybdenum
underground one, for a period accumulation was discovered by drilling, by Remus Ştefan and Traian
of over 50 years. Cristescu. I was the first geologist and geophysicist who sketched it
with great accuracy. The huge reserve of this deposit (on the surface
with a diameter of about 900 m, extended to a depth of over 1200 m)
provides a quarrying mining and then underground one, for a period of
over 50 years. Copper, gold, silver, molybdenum and possibly a
number of rare and dispersed elements will be recovered (with contents
of up to 1.2%).
I have discovered and explored, during 1972-1983, the spread copper-

gold deposit, with silver and molybdenum content, from Bucium
Tarniţa, the second of its kind in the national hierarchy. Up to 1000 m
depth, this deposit contains 2.7 million tones of copper and 120 t of
gold. The drillings and galleries designed by me were made by IPEG
„Hunedoara”.
98
EN
Finally, in the area Bucium Rodu – Frasin Hill - Şasa Valley are a
number of gold-argentiferous mineralization, disseminated, but also as
veins, with a likely doubled potential or even more, proportionally to
the disseminated gold from Roşia Montană, which RMGC wants to
extract by destroying the ancient galleries.
A number of important polymetallic and gold-argentiferous

mineralization also appear in the areas of Boteş hill and Bucium Poieni
hill.
All these deposits will boost mining in this area, without using natrium
cyanide and without destroying our sacred national treasure.
The issue of the tailings dam on Corna valley, the real major
source of pollution in Roşia Montană
Harmfulness of cyanide
process of the entire mining By impounding Corna valley with a dam that will eventually reach a
mass consists both in the height of 185 m and a length of over 1000 m, the necessary volume for
metal cyanides remaining in storing about 215 million tons of planned hazardous waste would be
the tailings dam as well as in created. The harm results from the cyanide process of the entire mining
the fact that, here is found a mass, without running a pre-flotation. The old technology applied until
large quantity of sulfuric acid 2006, also for Cetate quarry, implies the separation of gold sulphides
and toxic heavy metals or weak gold sulphides (approximately 2-3% of the rock mass as well
(mercury, lead, cadmium, etc.), as of the free gold grains) through flotation, followed by cyanide
arsenic, generated from the process of the concentrate. It was then treated by pirometallurgical
sulphides that were not processes which destroyed cyanide-metal compounds resulting in
previously separated. sulfuric acid. Thus, in the tailings dam was stored a sterile, very poor
in sulfur and totally free from cyanide. It is true; there, also remained
20% of the original gold quantity, contained in quartz and other gangue
minerals (quartz and various carbonates, accompanying metal
minerals).
Harmfulness of cyanide process of the entire mining mass consists

both in the metal cyanides remaining in the tailings dam as well as in
the fact that, here is found a large quantity of sulfuric acid and toxic
heavy metals (mercury, lead, cadmium, etc.), arsenic, generated from
the sulphides that were not previously separated. To avoid infiltration
in the bed and slopes of the tailings, a compacted clay and plastic
sheets containment is expected (activity that was not foreseen in 2006
draft, being unprofitable). This solution is a palliative, the plastic will
not last for a long period to the corrosive effects of the acidic solutions
and the clay bed is not stable on a high angled fall (often over 200) and
to the climatic conditions specific to the region. The designer,
particularly, counted on the impermeability of the rocks from the
bottom and slopes of the tailings. On the west side of the tailings, this
desideratum seems to be respected, but on its eastern side, at a rate of
about 80%, older cretaceous age sandstones with high porosity are
present.
The so-called solution of compacted clay bed on the bottom and the
99
EN
slopes of the tailings is another bluff of RMGC. These masters of
mystification intend to bring from nowhere over 70 million cubic
meters of clay needed for the project (not even being able to purchase
it, on a radius of 100-150 km). They simply want to use the rocks from
the future cyanide plant platform (clays with intercalations of
calcareous sandstones), obviously improper.
Older tectonic studies (Bordea et al., 1979) and very recent (Andrei,
2011) showed that the entire Corna valley basin is strongly affected by
a general faults system, NW-SE oriented, located at an average
distance of 235 m. Tracing these faults, perpendicular located on Corna
valley between the basin of Abruzel valley and that of Abrud valley,
was made in 2011, especially assisted by topographic maps, scale
1:10.000, prepared by S.C IPROMIN S.A Bucharest, based on the
photogram ordered by RMGC. However RMGC does not mention in
We are dealing with an the documentation presented, since 2006 until 2010, this disastrous
“ecological bomb” that will situation for the construction of the tailings on the project site.
operate continuously, the
contaminated wave slowly, Also, RMGC did not specify either that on the east side of Corna
but inexorably, advancing up valley there are no compact clays present (as are on the right side), but
to Arieş basin. This ecological a shaly - sabulous flysch, where sandstones (not so compact) have a
disaster will stop tourism frequency of approximately 80% (Sever Borlea, oral communication,
development in this beautiful 2006), which would lead to a strong penetration in deep aquifers of
part of Ţara Moţilor. the harmful solutions from the tailings dam. In vain we are shown, in
detail, the soundness of the dam - the arguments being provided by a
competent geotechnical institute in Norway (although it is not
mentioned the fact that the top of the dam will be built in silicified
dacite, impregnated with sulfides), unless we are told that no one has
studied the geological situation (lithologic and tectonics) of the
tailings. This, as mentioned above, is downright disastrous, both on the
left side (based on lithological and tectonic criteria) as well as on the
right one (based on tectonics). Are we dealing only with geological
incompetence or with a conscious masking of a very serious situation
for the environmental health?
This will cause groundwater contamination on the radius of the

villages: Bucium Rodu, Bucium Sat, Cerbu, Cărpiniş and the town of
Abrud. We are dealing with an “ecological bomb” that will operate
continuously, the contaminated wave slowly, but inexorably, advancing
up to Arieş basin. This ecological disaster will stop tourism
development in this beautiful part of Ţara Moţilor. In a period, of
course, difficult to assess, the wave of pollution will reach Mures, with
predictable effects on friend countries, Hungary and Serbia. You don’t
have to be a great specialist to realize that this ecological disaster
acting on groundwater is beyond any control and is practically
intractable. Therefore, the implementation of the tailings dam on
the proposed site of Corna valley is not acceptable.
In connection with the cyanide mining project in Roşia Montană we

should not neglect the disastrous effect on the image of the tourism in
100
EN
the Apuseni Mountains, which would be presented in front of potential
tourists as the mountains poisoned with cyanide. Not only the trips to
these places would be advertised by abroad competing travel
companies as inadvisable, but also the organic food, water or medicinal
plants from Apuseni would be considered as potentially harmful. In a
multimedia world where image matters more than field reality, the very
image of Romania as a country endangering an entire region for a fist
full of dollars, which is nothing compared with the huge price that
Romania should endure after the project RMGC - GR Roşia Montană
is finalized, would be a sign of weakness for the competitors and
enemies of our country (Costin Andrei).
One last remark. During the twentieth century and until the
abandonment, in 2006, of the quarry Cetate, gold and silver mining in
Roşia Montană was done by floating process, with a yield of 80% (A.
All environmental issues, Sântimbrean, verbal communication). By applying the cyanide process
social, political, economic, etc. to the entire mass of mineralized rock, a gold extraction efficiency of
are to be borne by the 90-92% is estimated. So, all environmental issues, social, political,
Romanian state and the economic, etc. are to be borne by the Romanian state and the
population of Apuseni population of Apuseni Mountains and only to provide the gentlemen
Mountains and only to provide from RMGC an extra benefit of 10-12%. Is it worth it?
the gentlemen from RMGC an
extra benefit of 10-12%. Is it The above issues are already known by the Board of Technical
worth it? Approval (C.A.T) of the Ministry of Environment and Forests
(M.M.P), being presented to this forum by the Academician Ionel
Haiduc as the official viewpoint of the Romanian Academy (member
of the C.A.T) on February 18, 2011. Later on, this view was also
officially supported by the Geological Institute of Romania.
The aforementioned document suggested, in the end, as pertinent as

possible, that MMP to fund a complex geological-geotechnical study,
elaborated by geological and geophysical means. Given the major
importance of this study for the fate of the area Roşia Montană -
Corna, it was requested that the study to be conducted by the
Geological Institute of Romania, which has the most competent
national experts and is equipped with the necessary modern equipment.
RMGC offered to fund the study requested by the Romanian Academy

regarding the issue of the environmental conditions at the tailings dam
on Corna valley, probably hoping that from the position of research
recipient, it will be easier to influence the results of this study. When
they finally understood that IGR researchers are not only highly
competent but also with perfect integrity, RMGC abruptly stopped the
negotiations.
Hopefully, MMP will grant the request of the Romanian Academy to

develop the above mentioned study and thus will end, with dignity, a
black period for Romania that lasts for over 15 years. Meanwhile,
under all governments that have succeeded on country’s leadership,
Gabriel Resources came to believe that in Romania everything is for
101
EN
sale. Now, at the eleventh hour, let’s make them understand that they
were wrong.
Looking back to this long war, we bow with gratitude to those who,
like our ancestors, the Dacians, have never laid down their arms. I
refer first and foremost to the Romanian Academy, Alburnus Maior
and the Academy of Economic Studies. Who would have fought today
the seven headed dragon that seemed invincible, if this constant
struggle would have not existed? It’s worth thinking about!
Conclusions
The battle against Gabriel Resources was acerbic and, unfortunately, is

not over yet. Fortunately, lately, the number of people opposing the
project implying the destruction of the ancient relics of Alburnus Maior
Gabriel Resources came to and irreversible environment pollution in the area Roşia Montană-
believe that in Romania Corna-Bucium-Abrud-Câmpeni as well as condemning the entire SE
everything is for sale. Now, at area of Apuseni Mountains to a long economic stagnation, have
the eleventh hour, let’s make increased gradually.
them understand that they
were wrong. But this resistance is not enough, as long as is only platonic. Here
people are living, people who have needs, concerns and worries, who
want to be happy. Thus, each of us, those who oppose the “evil plan”
of Gold, must fight with all our strength to preserve their fundamental
right to a dignifying life, as abundant as possible. Of course, such goals
are, mainly, achieved though the struggle of each inhabitant of Roşia,
Corna and Bucium, we, the foreigners from these areas, just consider
how to ease this fight. To this end, there is only one way: raise the
awareness of the politicians from Romania and Europe so that the
European Commission and the Romanian Government to forbid
the use of Na cyanides in the processing of gold mines, the only
acceptable method to use these cyanides, being for the processing of
the concentrates resulted from the floatation process. Let’s approach
the problem in accordance with our skills and strengths.
Let’s not fight this battle on partisan positions. It is true that those who
trample everything in order to fulfill some dirty interests will seek,
firstly, to corrupt that part of the political class that is in power and
ready to sell itself for not merely “handful of silvers”. The boundary
between those supporting and those opposing the “evil project” does
not lie between parties, but all parliamentary political parties, and
sometimes non-parliamentary ones. Let’s be very careful about this
aspect, otherwise we will soon discover that the way to hell is paved
with good intentions.
The fight of those opposing the mining project of Gold Corporation

from Rosia Montana-Corna area is fought in these two localities, by
modest people, but with an impressive character. Inhabitants of
Apuseni Mountains like Remus Cenuşă, Adriana Cioară, Moş
Drăgan from Corna and other less renown, will be included in the
102
EN
Romanian history books just like the heroes Decebal, Horia, Cloşca,
Ion Buteanu, Avram Iancu and father Arsenie Boca, as examples of
fearless fighters that nothing has budged them from their beliefs.
But who are the people they are fighting against? Who are Gold’s
people? What spiritual structures do these beasts with human face
have, these beings who diabolically torment and exploit the misery of
some weak people, who are in such situation to unearth their parents
and move their bones far out for 8000 RON? Such beings must have
been to school. Yes, to the present and former school of “the
Securitate” (*a.n. secret police agency of Communist Romania), those
who learned how to extort through unimaginable torture from
defenseless people, imaginary guilt and who, today, have “adapted” to
the conditions of the “wild” capitalism.
But who are the people they But who’s commanding them? They are former lieutenants, captains,
are fighting against? Who are majors and colonels of “Securitate” who, in the past, were trained by
Gold’s people? What spiritual their former bosses from KGB structures and were taught that the
structures do these beasts crowbar is good, but there are also other “modern” methods. I refer
with human face have, these here to: buying the conscience of the weak, blackmailing those with
beings who diabolically hidden addictions, insulting the strong ones and the infiltration of an
torment and exploit the agent of influence among the family of the targeted one (eventually
misery of some weak people, after a divorce). Of course, sometimes with some risks, the shadow
who are in such situation to assassination is practiced, doubled, if possible, by slandering the victim
unearth their parents and or by invoking some “accidents” without culprits.
move their bones far out for
8000 RON? But such measures cost money, a lot of money, money that can be
obtained only through actions sanctioned by the Criminal Code. Thus,
exposing these people, otherwise respectable, full of high titles, and
very vain, can be often done starting from the plunder of public wealth.
But careful, such personages, members of Securitate “La cupola”, are

not defended only by the fact that they pull the string, they also have a
“shield”. This “shield” is a very wide relationships network of people
from university years or even pre-university (including when they were
members of the organization “Şoimii Patriei”) who were recruited as
modest informers, and who maybe did not harm anyone, but who have
learned to respect the “bosses”. These represent their “maneuver
mass”, stimulated by the need for some “leftovers” thrown to gain
maximum profitable effect.
Especially the “maneuver mass” of Securitate “La cupola” infiltrates a

wide range of state’s local and central power institutions, research
institutions, universities, state and private capital companies, etc. What
characterize those “infiltrators” of the Securitate “La cupola”? The lack
of competence, the promotion of other interests then those stipulated
by the job description, the uncompromisingly promotion of personal
interests, remuneratively, in a nut shell, plunging the national wealth
and often sabotaging the best interests of Romania.
103
EN
Can competent and honest forces of today’s Romania crush the
Securitate mafia? Indeed they can! But under the following terms:
1. The top of the political class should be cleansed of its “infiltrations”;

2. The executive power of the State to make the most of the legal
institutions at its disposal;
3. The executive power of the State to ground its major decisions on
national level competences.
Is it too complicated? Is it too simple?

Healthy forces of the political class in Romania have the floor.
Engineer Justin ANDREI,
first degree scientific researcher, retired, former scientific director of

the Geologic Institute of Romania, in the period 1990-1999.
104
RO
Patrimoniul
arheologic al Roşiei
Montane - între
Prof. univ. dr. Mircea BABEŞ –
adevăr şi minciună
cercetător ştiinţific I, Vorbitorul este un arheolog profesionist cu o experienţă de 50 de
Institutul de Arheologie „Vasile ani în cercetare şi de 10 ani ca profesor de arheologie la
Pârvan” Universitatea din Bucureşti. Vreme de 30 de ani, până în 2007, a
fost membru al Comisiei Naţionale de Arheologie (CNA) şi, în
această calitate, a participat la toate dezbaterile care priveau
strategia dar şi proiectele concrete ale cercetării şi protecţiei
monumentelor şi siturilor arheologice din România.
Documentaţia produsă de
Am fost singurul membru al CNA care în decembrie 2003 a votat
RMGC, respectiv de firme,
împotriva descărcării de sarcină arheologică a Masivului Cârnic şi a
instituţii sau persoane
altor situri, care ar fi însemnat distrugerea celor mai valoroase urme ale
individuale care au fost plătite
mineritului roman de la Roşia Montană, anticul Alburnus Maior, prin
de Companie, trebuie evaluată
implementarea proiectului de exploatare minieră la zi (open pit) propus
critic, comparată/confruntată
cu realitatea actuală din teren,
de Roşia Montană Gold Corporation. Am apărat această cauză în faţa
cu înregistrările tehnice făcute
Curţii de Apel din Alba Iulia, care a anulat decizia păguboasă a CNA
de arheologi şi cu publicaţiile (iarna 2004), iar în august 2006 am depus la Ministerul Mediului o
ştiinţifice apărute de-a lungul contestaţie analizând în detaliu impactul dezastruos al proiectului
timpului. minier asupra patrimoniului arheologic, aşa cum rezulta din Studiul de
Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIA). Cunosc noua
documentaţie depusă de RMGC la Ministerul Culturii în 2009, pe baza
căreia CNA şi inspectoratul judeţean de cultură Alba au emis în vara
2011 o nouă decizie de descărcare de sarcină arheologică pentru
masivul Cârnic. Cu un an înainte (iulie 2010) semnalasem ministrului
Culturii, dl Kelemen Hunor, observaţiile mele critice detaliate asupra
acestei documentaţii, cum se vede fără efect.
Documentaţia produsă de RMGC, respectiv de firme, instituţii sau

persoane individuale care au fost plătite de Companie, trebuie evaluată
critic, comparată/confruntată cu realitatea actuală din teren, cu
înregistrările tehnice făcute de arheologi şi cu publicaţiile ştiinţifice
apărute de-a lungul timpului, în special în ultimele 3-4 decenii. Această
comparaţie, făcută cu profesionalism, dar mai ales cu obiectivitate şi
respect pentru adevăr, ne duce inevitabil la concluzia că, căutând cu
disperare să înlăture orice impediment obiectiv şi legal aflat în calea
105
RO
proiectului minier, în cazul nostru existenţa patrimoniului arheologic
de valoare universală şi legislaţia naţională şi europeană care îl
protejează, RMGC a dezvoltat şi pus în practică o strategie agresivă de
propagandă şi Public Relations care se foloseşte frecvent de minciună,
fals şi diversiune. În cele din urmă, informaţii făcute publice în ultima
vreme ne determină să vorbim şi de adevărate fapte de corupţie,
implicând într-o formă sau alta cumpărarea unor voci şi atitudini
destinate influenţării mediei şi opiniei publice, în ultimă instanţă
influenţării factorilor politici de decizie în favoarea proiectului minier
şi împotriva celor care îl contestă.
Cel mai ilustrativ este cazul aşa-zisului „Grup independent pentru

Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană” compus din
opt universitari, care începând din februarie 2011 s-au întrunit în cinci
„sesiuni” finanţate de RMGC (chipurile sprijin logistic) pentru a
Informaţii făcute publice în declara, contra evidenţei şi a bunului simţ, că proiectul minier de la
ultima vreme ne determină să Roşia ar fi cea mai bună oportunitate de salvare a patrimoniului
vorbim şi de adevărate fapte arheologic şi nu ocazia directă a distrugerii sale masive. Explicaţia
de corupţie, implicând într-o acestei atitudini stranii o găsim în declaraţiile unor membri ai grupului,
formă sau alta cumpărarea care au recunoscut în presă că sunt remuneraţi pentru „expertiza” pusă
unor voci şi atitudini destinate la dispoziţia Companiei. Care a fost preţul plătit de companie, care a
influenţării mediei şi opiniei făcut ca trei membri ai Academiei Române (între care fostul ministru al
publice, în ultimă instanţă Culturii care a semnat prima descărcare de sarcină a Masivului Cârnic
influenţării factorilor politici de în ian. 2004) să se desolidarizeze de poziţia critică, repetat declarată ,a
decizie în favoarea proiectului Academiei, nu ştim. Ştim, în schimb, că descărcarea de sarcină care
minier şi împotriva celor care îl sacrifică Masivul Cârnic cu cei 4 km de galerii romane, unice în
contestă. Europa, i-au adus Ministerul Culturii promisiunea sponsorizării de
către RMGC cu importanta sumă de 70 milioane euro.
De la coruperea individuală a academicienilor „independenţi” ,

deveniţi mercenari ai Companiei, la corupţia instituţionalizată a
Ministerului Culturii nu a fost decât un pas (să ne amintim că, cu câţiva
ani înainte, premiile profesionale acordate de acelaşi minister unor
oameni de cultură şi de ştiinţă au provenit tot din banii oferiţi de
acelaşi generos sponsor). Să mai adăugăm că, cum era de aşteptat,
mass media – mai ales televiziunile, începând chiar cu postul public
TVR, s-au dovedit şi ele sensibile la banii plătiţi cu dărnicie mai ales în
acest an de Companie pentru publicitate comercială, difuzând
materialele de dezinformare şi propagandă mincinoasă, de un jalnic
nivel jurnalistic, menite să îndepărteze opinia publică de la cunoaşterea
impactului distrugător al proiectului şi să acrediteze ideea unor
beneficii reale şi durabile pentru întreaga Românie. În cel puţin un caz
Consiliul Audiovizualului a trebuit să intervină pentru oprirea unor
materiale care mistificau grav realitatea.
Campania de diversiuni a RMGC se întemeiază în egală măsură pe

minciuni directe şi pe minciuni prin omisiune, pe care le regăsim atât
în documentele înaintate de Companie autorităţilor de stat, cât şi în
cele destinate publicului larg. De observat în primul rând campania de
minimalizare a importanţei patrimoniului arheologic de la Roşia, atât
106
RO
atât din punct de vedere muzeistic, cât şi din punct de vedere al
cunoaşterii ştiinţifice şi aceasta în ciuda chiar a valoroaselor cercetări
şi descoperiri făcute în ultimii 10 ani de arheologii români în
perimetrul suprapus de amprenta proiectului minier şi (în subteran) de
cei francezi de la Toulouse, cu finanţarea RMGC. Această finanţare nu
a fost însă un act de generozitate al viitorului posibil investitor în
favoarea ştiinţei, ci implinirea obligaţiei legale de a finanţa săpăturile
arheologice preventive menite să ducă sau nu, după caz, la descărcarea
de sarcină arheologică – precondiţia avizului de mediu.
Descoperirile prilejuite de aceste cercetări atât la suprafaţă (cele 4

sanctuare romane din Valea Nanului, edificiul cu hipocaust de la
Carpeni, peste 1000 morminte ale coloniştilor illiri), cât şi în subteran
în masivele Cârnic sau Orlea (galerii coborâtoare cu trepte, camere cu
pilastru central, instalaţie de evacuare a apei din subteran) dovedesc,
O consecinţă ireparabilă a contra dorinţei investitorului, importanţa excepţională şi necesitatea
proiectului minier va fi şi imperativă a conservării marelui sit roman pentru cercetarea sa
distrugerea peisajului cultural, sistematică, exhaustivă şi păstrarea sa în memoria colectivă a
modelat prin vieţuirea şi cetăţenilor României şi ai Europei. Un exemplu de şantier minier
exploatarea umană a zonei roman cu valoare de unicat, pus în valoare de cercetătoarea franceză
timp de aproape 2000 de ani, Beatrice Cauuet, îl constituie „marea reţea” din Cârnic, compusă din
care va fi înlocuit de un peisaj galerii cu o lungime de 2750 m şi o suprafaţă de 13600 mp, străbătând
artificial, fără cele patru masive masivul între cotele 921 şi 1019 m, deci o diferenţă de nivel de 98 m.
în jurul cărora s-au dezvoltat
aşezările romane, înlocuite Dorind exact contrariul, pentru a se da liber exploatării miniere
acum de mari excavaţii, profitabile, documentele RMGC practică în mod sistematic şi fără o
eventual umplute cu apă sau minimă decenţă minimalizarea impactului distructiv al proiectului
rocă sterilă. minier pe suprafaţa cerută spre concesionare de 4282 ha. Acest impact
va afecta în special zona centrală a viitoarei exploatări, de cca 1000 ha,
în care este dispusă marea masă a obiectivelor arheologice romane la
suprafaţă şi în subteran, cunoscute sau încă necunoscute, cum ar fi
aşezările civile şi drumurile romane, dar unde urmează a se concentra
practic toate activităţile şi amenajările cu caracter distructiv ale
plănuitei exploatări miniere: cele 4-5 cariere deschise, haldele uriaşe de
steril, uzina de prelucrare, lacul de decantare, depozite, drumuri
industriale etc.
O consecinţă ireparabilă a proiectului minier va fi şi distrugerea

peisajului cultural, modelat prin vieţuirea şi exploatarea umană a zonei
timp de aproape 2000 de ani, care va fi înlocuit de un peisaj artificial,
fără cele patru masive în jurul cărora s-au dezvoltat aşezările romane,
înlocuite acum de mari excavaţii, eventual umplute cu apă sau rocă
sterilă.
Propaganda RMGC, răspîndită pe toate căile, trece sub tăcere efectul

distructiv amplu, cvasi-total, al proiectului, care nu poate fi în nici un
fel pus de acord cu dezideratul protejării efective, integrale, a sitului
istorico-arheologic Alburnus Maior. Un compromis între Compania
care vrea să exploateze cu profit maxim aurul de la Roşia prin metoda
open pit şi prin folosirea masivă a cianurilor şi cei care vor să salveze
107
RO
integral patrimoniul arheologic încă existent in teren – nu este posibil.
Disponibilitatea arătată de companie ocazional, mai ales în actuala
campanie de propagandă, de a contribui la salvarea şi restaurarea unor
monumente şi de a susţine dezvoltarea unui turism cultural local, ca
soluţie complementară mineritului, reprezintă doar o diversiune, o
manevră tactică, menită a face faţă argumentelor critice ale opozanţilor
ecologişti şi ale celor care cu adevărat vor să salveze patrimoniul
arheologic.
Proiectul RMGC conţinea încă din 2005-2006 un aşa-zis „Plan de

management al patrimoniului cultural”, un document demagogic care
prevedea nu mai puţin de 116 proiecte de importanţă secundară sau
nulă. Să amintim că drept preţ al distrugerilor planficate, în primul
rând în Cârnic, acest plan propune ca „monedă de schimb” protejarea
unor monumente de importanţă secundară izolate, rătăcite, printre
Se înmulţesc astfel indiciile cariere, halde şi instalaţii, precum mormântul circular de la Hop-Găuri,
privind folosirea unor mijloace lucrările miniere din Piatra Corbului, galeria Monuleşti sau ruinele de
şi căi incorecte, chiar a la Carpeni. Din bugetul promis de 25 mil USD, 8 milioane trebuiau să
corupţiei la nivel individual sau slujească la construcţia replicii gen Disneyland a unei galerii miniere
instituţional, de care RMGC romane la suprafaţă. Astăzi, în încercarea de a cumpăra bunăvoinţa
abuzează fără teamă, pentru a Ministerului Culturii, Compania a mărit oferta sa de finanţare a
obţine cu orice preţ ridicarea lucrărilor de patrimoniu la 75 mil USD şi, drept urmare, a obţinut
tuturor restricţiilor legale certificatul de descărcare arheologică, deci aprobarea exploatării şi
privind protecţia mediului distrugerii masivului Cârnic cu ansamblul lucrărilor miniere romane de
natural şi a patrimoniului excepţie pe care le adăposteşte.
arheologic de la Roşia
Montană. Se înmulţesc astfel indiciile privind folosirea unor mijloace şi căi
incorecte, chiar a corupţiei la nivel individual sau instituţional, de care
RMGC abuzează fără teamă, pentru a obţine cu orice preţ ridicarea
tuturor restricţiilor legale privind protecţia mediului natural şi a
patrimoniului arheologic de la Roşia Montană. Personal cred că acest
comportament al Corporaţiei încalcă legile şi normele morale naţionale
şi internaţionale şi îmi permit să sugerez onoratei delegaţii a Comisiei
de Petiţii a Parlamentului European o analiză aprofundată a cazului
Roşia Montană, respectiv a măsurii în care acţiunile RMGC şi ale
Statului Român sunt conforme cu aceste legi şi norme la nivelul UE.
108
EN
The archaeological
heritage of Roşia
Montană - between
Phd Mircea BABEŞ – First
truth and lies
degree research scientist at The speaker is a professional archaeologist with 50 years research
the Institute of Archaeology experience and 10 years spent teaching archaeology as a professor
"Vasile Pârvan“ at the University of Bucharest. For 30 years (until 2007) the
speaker has been a member of the National Archaeological
Commission (NAC) and in this capacity has taken part in all
debates concerning strategy, research projects and protection of
archaeological sites and monuments in Romania.
The documentation generated
I was the only NAC member who voted against discharging of the
by RMGC, or by other
archaeological load for the Cârnic Massive and other sites in December
companies, institutions or
2003. Such a measure would have led to the destruction of the most
individuals who were paid by
valuable traces of Roman mining and culture in Roşia Montană, the
the mining company must be
antique Alburnus Maior, through the implementation of the mining
critically evaluated against the
actual reality in the field, the
open pit project proposed by Roşia Montană Gold Corporation
technical recordings
(RMGC). I defended this cause in front of the Appeal Court in Alba
performed by the Iulia, who has annuled the damaging decision of the NAC (in the
archaeologists and the winter of 2004), and in August 2006 I submitted to the Ministry of the
scientific publications. Environment a detailed analysis of the disastrous impact of the mining
project on the archaeological patrimony, as resulting from the
Environmental Impact Analysis (EIA). I am aware of the new
documentation submitted by RMGC to the Ministry of Culture in
2009, based on which the NAC and the Inspectorate for Culture of the
Alba District decided in the summer of 2011 to approve the discharge
of archaeolgical load for Cârnic Massive. Only a year before (in July
2010) I had submitted to the Culture Minister, mr. Kelemen Hunor, my
critical observations regarding this documentation, but apparently
without any effect.
The documentation generated by RMGC, or by other companies,

institutions or individuals who were paid by the mining company must
be critically evaluated against the actual reality in the field, the
technical recordings performed by the archaeologists and the scientific
publications issued in the last 3-4 decades. Such an analysis, carried
out professionally, objectively and in respect for the truth, leads
109
EN
inevitably to the conclusion that, in order to circumvent any possible
objective and legal obstacle against the mining project, in our case the
indelible presence of an archaeological heritage of universal value and
the national and European laws that protect it, RMGC has deployed an
aggressive strategy of propaganda and PR, frequently using lies,
deception and diversion. Last but not least, recent information which
have become public reveal actual acts of corruption, involving one way
or another buying certain voices and attitudes in order to influence the
media and the public opinion and finally to influence the political
decision makers in favour of the mining project.
The most illustrative example is the case of the so-called „Independent

group for monitoring the cultural heritage from Roşia Montană“,
composed of 8 academics, who beginning from February 2011
assembled on five RMGC-sponsored sessions in order to publicly
Recent information which have declare, against all evidence and common sense, that the mining
become public reveal actual project in Roşia Montană would be the best opportunity to save the
acts of corruption, involving archaeological patrimony (!) and not the direct occasion of its massive
one way or another buying destruction. The explanation for this strange attitude is to be found in
certain voices and attitudes in the statements of some members of the group, who have publicly
order to influence the media admitted that they have been paid for the „expertise“ provided for the
and the public opinion and company. What was the price paid by RMGC in order to persuade
finally to influence the political three members of the Romanian Academy (among them the former
decision makers in favour of ministry of Culture who has signed the first discharge of
the mining project. archaeological load for the Cârnic Massive in January 2004) in order to
express an opinion opposite to the well known critical position of the
Academy itself towards the mining project, is a well kept secret. What
is nevertheless known is that the discharge which sacrifices the Cârnic
Massive and its 4 km of Roman galleries, unique in Europe, brought
the promise of a substantial (70 million USD) sponsoring for the
Ministry of Culture by RMGC.
From the individual corruption of „independent“ academics, who

became mercenaries of the company, there was just a tiny step to the
institutionalized corruption of the Ministry of Culture. By the way, we
should also recall that a few years ago the professional prizes awarded
by the same Ministry were also paid from contributions of the same
generous sponsor (!). It should be added that, as expected, the mass-
media – particularly this year, and especially the televisions, including
the public TVR – were also generously showered with money paid by
the company for commercial advertising, disseminating materials of
disinformation and untrue propaganda of low quality, aimed at
diverting the eye of the public from the devastating impact of the
project and at spreading the idea of great and lasting benefits for the
whole country. The National Council for Audiovisual Media had to
intervene at least once in order to stop the broadcasting of materials
that gravely distorted the reality.
The propaganda campaign of RMGC is equally based on outright lies

and on lies by omission, which we can find both in the documents
110
EN
submitted by the Company to state authorities and in those aimed at
broad public dissemination. One should first notice the campaign
aimed at minimizing the importance of the archaeological patrimony
from Roşia Montană, even despite the valuable research and
discoveries made in the last 10 years by Romanian and French
(Toulouse) archaeologists with funding from RMGC. This financial
support was in fact not an act of generosity for science and culture
from a putative future investor, but merely the fulfilment of its legal
obligation to fund archaeological excavations leading (or not) to the
archaeological discharge – the precondition for the environment
approval.
The discoveries made during these investigations at the surface (4

Roman sanctuaries in Valea Nanului, the hypocaust building in
Carpeni, more than 1400 tombs of Illryan colonists, including a
An irreversible consequence of funerary stone monument) as well as underground in the Cârnic and
the mining project will be also Orlea Massives (descending galleries with stairs, chambers with
the destruction of the cultural central pillars, a wooden device for evacuating water) prove, against
landscape, shaped by the the wish of the potential investor, the exceptional importance of this
human exploitation and living great Roman site and the imperative necessity of its conservation for
of the area for almost 2000 systematic, in depth research, and of its preservation in the collective
years, which will be replaced memory of Romanian and European citizens. An example of a Roman
by an artificial landscape, mining site of unique value, investigated by the French researcher
without the four massifs Beatrice Cauet, is the “great Cârnic network”, composed of 2750 m of
around which the Roman galleries spread over 13600 sqm, piercing the massifs between the
settlements were gathered, landmarks of 921 and 1019 m altitude.
now replaced by huge
excavations, likely to be filled In their wish to receive approval for a profitable mining exploitation,
with water or sterile rocks. the documents provided by RMGC deliberately and shamelessly
minimize the destructive impact of the mining project on the area
requested for license (a total of 4282 ha). The heaviest impact will be
suffered by the central zone of the future exploitation, of
approximately 1000 ha., which also contains the vast majority of the
Roman archaeological objectives, both on the surface and
underground, known and surely yet unknown, such as most civilian
settlements and Roman roads.
Practically all the activities and destructive interventions of the

planned mining exploitation will be focused in this area: 4-5 open pits,
huge sterile rock stockpiles, the preparation plant, the tailings pond and
dam, industrial deposits and roads, etc. An irreversible consequence of
the mining project will be also the destruction of the cultural
landscape, shaped by the human exploitation and living of the area for
almost 2000 years, which will be replaced by an artificial landscape,
without the four massifs around which the Roman settlements were
gathered, now replaced by huge excavations, likely to be filled with
water or sterile rocks.
The RMGC propaganda, which is spread over all possible channels,

does not mention the widely destructive effect of the project that totally
111
EN
disagrees with the desire for an effective and complete protection of
the historical and archaeological site Alburnus Maior. A compromise
between the Company that wishes to exploit to maximum profit the
gold from Roşia Montană through the open pit method and wide use of
cyanide, and those who want to save the still existing archaeological
patrimony in its entirety is not possible. The apparent willingness
shown by the Company on certain occasions, particularly in the present
propaganda campaign, to contribute to the preservation and
restauration of some monuments and to support local cultural tourism
is merely a diversion, a tactical manoeuvre aimed at silencing the
critical arguments of the opposing ecologists and of those who truly
want to preserve the archaeological heritage.
The RMGC project contained ever since 2005-2006 a so-called

“Management plan for the cultural patrimony”, a demagogical
The evidence is accumulating document proposing not less than 116 project-tasks, all of secondary or
for the use of incorrect null importance. We should mention that, as a price for the planned
methods and means, including demolition of the Cârnic Massive, this plan proposes as an “exchange
individual and institutional coin” the preservation of isolated monuments of mostly lesser
corruption, used fearlessly by importance, such as the isolated circular tomb from Hop-Găuri, the
RMGC in order to lift all mining, mostly modern works of Piatra Corbului, the Cătălina-
possible legal restrictions Monuleşti gallery or the ruins from Carpeni, all lost in a flat selenar
concerning the protection of landscape among the open pits, the sterile rock stockpiles and some
the natural and cultural industrial installations. Of the initially promised budget of 25 million
landscape as much as of the USD, 8 million were meant to serve to the construction of a
archaeological sites in Roşia Disneyland-style replica of a Roman mining gallery at the surface.
Montană. Today, in its attempt to buy the good will of the Ministry of Culture,
the Company has increased its offer to fund patrimony-related work to
75 million USD and, as a consequence, has obtained the certificate of
archaeological discharge, and thus the approval for the exploitation and
destruction of the Cârnic Massive, including the ensemble of
exceptional Roman mining works.
The evidence is accumulating for the use of incorrect methods and

means, including individual and institutional corruption, used
fearlessly by RMGC in order to lift all possible legal restrictions
concerning the protection of the natural and cultural landscape as much
as of the archaeological sites in Roşia Montană. I personally believe
that this behaviour of the company constitutes an infringement of the
national and international law and moral norm, which should govern
also in Romania a lasting economic development without putting at
risk the natural and cultural environment That is why I would like to
suggest to the honoured delegation of the Petitions Committee of the
European Parliament to initiate a thorough analysis of the Roşia
Montană case, including the degree to which the actions of the RMGC
and of the Romanian government are in agreement with these laws and
norms inside the European Union.
112
RO
Încălcările legislaţiei
privind protejarea
patrimoniului cultural în
cazul „Proiectului
Asociaţia „Arhitectură.
minier Roşia Montană”
Restaurare. Arheologie” este o Răspunzând invitaţiei de a participa la întâlnirea pe care membrii
organizaţie non- delegaţiei o vor avea cu petiţionarii români care au contestat proiectul
guvernamentală care reuneşte minier de la Roşia Montană la Parlamentul European, vă comunicăm
specialişti în domeniul punctul de vedere al Asociaţiei ARA referitor la încălcările
cercetării şi protejării prevederilor legislaţiei privind protejarea patrimoniului cultural în
patrimoniului cultural – cazul Proiectului minier Roşia Montană, punct de vedere pe care îl
arheologi, istorici, istorici de vom prezenta direct în cursul întâlnirii din data de 24 noiembrie 2011.
artă, restauratori, arhitecţi.
Asociaţia desfăşoară 1. Valoarea patrimoniului cultural de la Roşia Montană
activităţi şi proiecte de
cercetare, protejare şi Roşia Montană este un loc cu semnificaţie culturală de maximă
promovare a patrimoniului importanţă la nivel naţional şi internaţional, exprimată în
cultural – de la simpozionul suprapunerea şi întrepătrunderea vestigiilor exploatărilor miniere
anual ARA desfăşurat la subterane din Epoca Romană, Evul Mediu, Epoca Modernă, cărora
Institutul de Arheologie al li se adaugă un bogat peisaj suprateran, compus din vestigii ale
Academiei Române, la şcolile mineritului – guri de mină, drumuri, mici halde vegetate, lacuri
de vară dedicate studenţilor artificiale – şi târgul minier, totul aşezat pe un fundal natural
arhitecţi şi la programul de spectaculos. Acestor componente li se adaugă cele imateriale,
restaurare a construcţiilor pornind de la asocierea – plină de semnificaţie la scara istoriei
istorice de la Roşia Montană. universale – dintre situl antic Alburnus Maior (Roşia Montană de
astăzi), aurul Apusenilor, cucerirea Daciei şi stabilizarea
economiei Imperiului roman în perioada lui Traian, continuând cu
semnificaţia de primă importanţă a tăbliţelor cerate romane
descoperite în galeriile minelor de la Roşia Montană pentru
cunoaşterea dreptului roman, sau cu tradiţiile şi practicile culturale
recente, proprii acestui loc, cum ar fi asocierea dintre structura
locuinţei şi mineritul tradiţional, familial sau practicile
constructive.
Valoarea culturală excepţională a patrimoniului cultural de la

Roşia Montană este larg recunoscută pe plan naţional şi
internaţional şi afirmată public de un număr fără precedent de
grupuri, instituţii şi organizaţii ale specialiştilor, dintre care
amintim aici Academia Română, ICOMOS – Consiliul
113
RO
Internaţional al Monumentelor şi Siturilor, organismul consultativ
al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse
pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial, UIA – Uniunea
Internaţională a Arhitecţilor, Europa Nostra, alături de cei peste
1.000 de oameni de ştiinţă şi instituţii culturale internaţionale care
s-au exprimat public în această privinţă de-a lungul ultimului
deceniu.
Pe măsură ce avansează cercetările – mai ales în domeniul

arheologiei şi al arheologiei miniere, dar şi în domeniile
arhitecturii, istoriei sau ştiinţelor naturii – semnificaţia sitului
devine din ce în ce mai bogată, complexă şi consolidată.
2. Statutul juridic de protecţie al patrimoniului cultural de la

Roşia Montană
Valoarea patrimoniului de la Roşia Montană este consfinţită şi

instituită juridic, în baza Legii nr. 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice, prin clasarea componentei arheologice în
întregime, ca monument istoric, categoria „sit”, grupa valorică A –
„de valoare naţională şi universală”. Acestui monument de tip
teritorial i se adaugă monumente istorice arheologice şi
arhitecturale, clasate individual (o zonă arheologică, şi 42 de case
şi biserici) sau în ansamblu (centrul istoric). Cumulat, obiectivele
clasate acoperă cea mai mare parte a localităţii Roşia Montană,
considerată împreună cu teritoriul său extravilan.
Din statutul de monument istoric decurge interdicţia distrugerii

componentelor respective (art. 10.4, art. 11.2) şi obligaţia
protejării lor. Statul garantează şi asigură protejarea monumentelor
istorice (art. 7.1).
În baza Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare

a teritoriului naţional, Secţiunea a III-a – Zone protejate,
patrimoniul cultural de la Roşia Montană este declarat de interes
naţional şi de valoare naţională excepţională (art. 5.1 şi Anexa III),
fiind încadrat în categoriile „ansambluri urbane” (centrul istoric),
„arhitectură industrială” (galeriile romane ale exploatărilor miniere
aurifere) şi „monumente de arhitectură populară” (case, secolele al
XVIII-lea, al XIX-lea). Întreaga comună Roşia Montană este
declarată „unitate administrativ-teritorială cu concentrare foarte
mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes
naţional”. Elementelor de patrimoniu construit li se adaugă cele
două formaţiuni geologice rare, încadrate în categoria „rezervaţii
şi monumente ale naturii”: Piatra Despicată şi Piatra Corbului.
Legea stabileşte în cazul acestor valori utilitatea publică şi

interesul naţional al lucrărilor de salvare, de protejare şi de punere
în valoare(art. 3). De asemenea, stabileşte scopul instituirii zonelor
protejare implicate de existenţa valorilor menţionate, şi anume
114
RO
atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de
patrimoniu (art. 12). Se stabileşte şi obligativitatea prevederilor de
protejare pentru autorităţile administraţiei publice, care trebuie să
le integreze în documentaţiile de urbanism şi amenajare a
teritoriului (art. 7).
În acelaşi sens, Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului

şi urbanismul include între scopurile gestionării spaţiale a
teritoriului protecţia patrimoniului natural şi construit (art. 2.3) şi
stabileşte printre principalele obiective ale activităţii de urbanism
protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit
şi natural (art. 13. d)
Convenţiile şi cartele internaţionale – Convenţia Europeană

privind protejarea patrimoniului arhitectural al Europei (Consiliul
Europei, Granada, 1985, ratificată prin L. nr. 157/1997), Convenţia
Europeană pentru protejarea patrimoniului arheologic (Consiliul
Europei, La Valetta, 1992, ratificată prin L. nr. 150/1997),
Convenţia Europeană a Peisajului (Consiliul Europei, Florenţa,
2000, ratificată prin L. nr. 451/2002), Convenţia Patrimoniului
Mondial (UNESCO, Paris 1972, adoptată de România prin
Decretul nr. 187/1990) // de aici decurg obligaţiile statului român
de a lua măsuri...
3. Proiectul minier Roşia Montană şi încălcările legislaţiei de

protecţie a patrimoniului cultural
Proiectul minier prevede amplasarea de cariere de extragere a

minereului peste Masivele Cârnic şi Orlea, monumente istorice
clasate. Alte monumente istorice şi zonele lor de protecţie sunt
suprapuse de obiective ale proiectului minier. Efectul acestor
propuneri - dinamitarea masivelor muntoase respective şi
excavarea pe amplasamentul lor a unor cariere deschise,
amplasarea altor obiective industriale direct peste sau alături de
celelalte monumente istorice în cauză - echivalează cu distrugerea
(totală sau parţială) a acelor monumente istorice şi a zonelor lor de
protecţie, acţiune interzisă prin lege: „Aplicarea de servituţi care
au drept consecinţă desfiinţarea, distrugerea parţială sau
degradarea monumentelor istorice şi a zonelor lor de protecţie este
interzisă” (Legea privind protejarea monumentelor istorice nr.
422/2001, art. 10.4). De asemenea, proiectul prevede distrugerea
monumentelor naturii, prin „strămutarea” unuia, Piatra Despicată,
şi trunchierea şi lipsirea de context a celuilalt, Piatra Corbului.
Suprapunerea carierelor şi a altor obiective industriale peste

monumente clasate încalcă prevederile Legii minelor nr. 85/2003,
care prevede la art. 11, alin. 1: „Efectuarea de activităţi miniere pe
terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale,
religioase, situri arheologice de interes deosebit […], precum şi
instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel
115
RO
de terenuri sunt strict interzise.”
OUG 195 / 2005, actualizată, privind protecţia mediului prevede la

art. 70: „Pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile
administraţiei publice locale, precum şi, după caz, persoanele
fizice şi juridice au următoarele obligaţii: [...] e) să respecte
regimul de protecţie specială [...] a monumentelor istorice, a ariilor
protejate şi a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de
obiective şi desfăşurarea unor activităţi cu efecte dăunătoare în
perimetrul şi în zonele de protecţie a acestora.”
Documentaţiile de urbanism pentru comuna Roşia Montană, aflate

în vigoare sau în proces de avizare, sunt concepute pentru a
legitima proiectul minier, şi nu pentru a îndeplini obiectivele de
interes public proprii urbanismului, printre care se numără şi
protejarea patrimoniului. Aceste documentaţii încalcă astfel
prevederea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul prin care se interzice promovarea planurilor
urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit
proiect de investiţii (art. 47.6).
Departe de a prezenta doar un pericol potenţial, proiectul minier a

condus deja la demolări extensive în zonele din afara centrului
istoric, provocând daune iremediabile fondului construit istoric
vernacular: mai mult de 150 de case au fost deja demolate de
compania minieră în Roşia Montană şi satele vecine, Ţarina,
Corna, Gura Cornei. Multe dintre aceste demolări s-au desfăşurat
ilegal, lipsindu-le avizul Ministerului Culturii şi Patrimoniului
Naţional, necesar oricăror lucrări care au loc în zonele de protecţie
ale monumentelor istorice. Acestor pierderi li se adaugă altele,
indirecte, cauzate de lucrările de restaurare prost concepute şi
executate, cu demolarea unor mari părţi din clădirile vizate, pentru
a fi apoi reconstruite cu materiale şi tehnici actuale. Rezultă
anularea autenticităţii construcţiilor respective şi promovarea
falsului – în dispreţul prevederilor legislaţiei naţionale şi ale
convenţiilor internaţionale în domeniu.
4. Proiectul Pl-x. 549/2009 de modificare a Legii minelor nr.

85/2003 şi încălcările legislaţiei de protecţie a patrimoniului
cultural
Alături de aspectele procedurale şi de fond deja semnalate în

Punctul de vedere al Guvernului României referitor la această
propunere legislativă, precum şi în rapoartele societăţii civile (Ad
Astra, Alburnus Maior), semnalăm contradicţia de principiu între
interesul public implicat de acţiunile de protejare a patrimoniului
cultural şi natural, legiferat prin actele normative în vigoare şi
utilitatea publică instituită în folosul unor investitori privaţi,
prevăzută de propunerea legislativă.
116
RO
În concluzie,
având în vedere cele arătate,
Vă solicităm să investigaţi cu cea mai mare stricteţe compatibilitatea

proiectului minier cu legislaţia naţională şi europeană privitoare la
protejarea patrimoniului cultural şi natural şi să solicitaţi o analiză
amănunţită asupra efectelor potenţiale ale proiectului asupra tuturor
componentelor patrimoniului de la Roşia Montană, precum şi a
pierderilor deja provocate de proiectul minier acestui patrimoniu
valoros.
Dr. Ştefan Bâlici

Vicepreşedinte al Asociaţiei „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”
Drd. Virgil Apostol

Secretar al Asociaţiei „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”
117
EN
Breaches of the laws

regarding the protection
of cultural heritage in the
case of “Roşia Montană
The Association
gold-mining project”
„Architecture. Restoration. Responding to the invitation to take part in the meeting the members of
Archaeology” is a non- the delegation will have with Romanian petitioners which contested
governmental organization the Roşia Montană gold-mining project to the European Parliament, we
which unites professionals in address hereby the position of the Association ARA with respect to the
the fields of research and breaches of the laws regarding the protection of cultural heritage in the
protection of cultural heritage case of Roşia Montană gold-mining project, which we are to present
– archaeologists, historians, directly during the meeting planned for November 24th, 2011.
art historians, conservation
professionals, architects. The 1. The significance of the cultural heritage of Roşia Montană
association runs various
projects dealing with research, Roşia Montană is a place of cultural significance of greatest
protection and promotion of importance both at national and international level, expressed in
cultural heritage – from the the superposition and interconnection of the vestiges of
annual scientific symposium underground mining networks dating from Roman, medieval and
ARA, taking place at the modern times, complemented by a rich surface landscape
Institute of Archaeology of consisting in vestiges of mining – gallery entrances, pathways,
the Romanian Academy, to small vegetated waste piles, water reservoirs – and the mining
the summer schools town, all set against a spectacular natural background. To these
dedicated to students in add the intangible parts, starting from the association – full of
architecture and to the significance at the scale of universal history – of the ancient site of
programme for the restoration Alburnus Maior (nowadays Roşia Montană), the gold wealth of
of historic buildings at Roşia Western Carpathians (Apuseni Mountains), the Roman conquest of
Montană. Dacia and the recovery of the Roman Empire’s economy under
Trajan, continuing with the high significance of the Roman waxed
tablets discovered in the mine galleries of Roşia Montană for the
study of Roman law, or with the recent traditions and cultural
practices, such as the particular connection of the layout of living
spaces and traditional, family-scale mining, or the specific
construction techniques.
The outstanding cultural significance of the cultural heritage of

Roşia Montană is largely recognized, nationally and
internationally, and publicly stated by an unprecedented number of
group , institutions, organizations of professionals, of which we
118
EN
remind of the Romanian Academy, ICOMOS – the International
Council on Monuments and Sites, advisory body of UNESCO on
the assessment of cultural properties nominated for the World
Heritage List, UIA – The International Union of Architects,
Europa Nostra, together with the 1 038 scientists and cultural
institutions, all of which have taken a stand in this matter over the
past decade.
As research proceeds – especially in the fields of archaeology and

mining archaeology, but in those of architecture, history or nature
sciences, too – the significance of the site grows richer, more
complex and consolidated.
2. The legal protection status of the cultural heritage of Roşia

Montană
The value of the heritage of Roşia Montană is certified and

installed, based on Law no. 422/2001 on the protection of historic
monuments, by the listing of the archaeological component
entirely, as historic monument, category “site”, value type A – “of
national and universal value”. To this monument, of territorial
type, add historic monuments of archaeological or architectural
nature, listed individually (an archaeological area and 42 houses
and churches), or as ensemble (the historic centre). Altogether, the
listed properties cover most of the town of Roşia Montană and its
extra-urban territory.
The status of historic monument entails the interdiction to destroy

the respective properties (art. 10.4, art. 11.2) and the obligation to
protect them. The State guarantees and ensures the protection of
historic monuments (art. 7.1).
Based on Law no. 5/2000 on approval of the National Territorial

Arrangement Plan - Protected Areas, the cultural heritage of Roşia
Montană is declared of national interest and of outstanding
national value (art. 5.1 and Annex III) and divided in the following
categories: “urban ensembles” (the historic centre), “industrial
architecture” (the Roman galleries of the gold-mining works) and
“monuments of popular architecture” (the houses of the 18th and
19th Century). The entire municipality of Roşia Montană is
designated “administrative-territorial unit with very high
concentration of built heritage with cultural value of national
interest”. To this built heritage add the two rare geological
formations, designated in the category of “nature reserves and
nature monuments”: Piatra Despicată (Split Stone) and Piatra
Corbului (Raven’s Rock).
In the case of such values the law stipulates the public utility and
the national interest of all salvage, protection and enhancement
works (art. 3). It also sets the aim for the designation of protected
119
EN
areas implied by the mentioned values, namely to meet the
specific objectives for the conservation of heritage values (art. 12).
The law provides the binding power of protection provisions for
all public authorities, who are called to integrate these provisions
in the territorial and zoning plans (art. 7).
In the same respect, Law no. 350 on territorial planning and

urbanism includes among the aims of the spatial management of
the territory the protection of natural and built heritage (art. 2.3)
and specifies among the main objectives of urban planning
the protection and enhancement of built and natural heritage (art.
13. d).
The international conventions regarding cultural and natural

heritage – especially The Convention for the Protection of the
Architectural Heritage of Europe (Council of Europe, Granada,
1985, ratified by L. no. 157/1997), The European Convention on
the Protection of the Archaeological Heritage (Revised) (Council
of Europe, La Valetta, 1992, ratified by L. no. 150/1997), The
European Landscape Convention (Council of Europe, Florence,
2000, ratified by L. no. 451/2002), The World Heritage
Convention (UNESCO, Paris, 1972, adopted by Decree no.
187/1990) – which hold the Romanian State responsible in front of
the international community, for the identification, protection and
enhancement of cultural heritage, in a systematic and integrated
manner, are all breached by the failure on the part of the state to
fulfil its mission in the case of Roşia Montană...
3. The Roşia Montană gold-mining project and the breaches of the

laws regarding the protection of cultural heritage
The mining project involves setting up quarries for extracting the

ore directly over Mounts Cârnic and Orlea, both listed historic
monuments. Other historic monuments and their corresponding
buffer zones are overlapped by elements of the mining project.
The effect of these proposals – blowing up the respective mounts
for the excavation of open quarries, placing industrial objectives
over or right beside other listed historic monuments – equals the
destruction (total or partial) of those historic monuments and their
respective buffer zones, an action which is specifically prohibited
by law: “Placing any servitudes which result in the annihilation,
partial destruction or deterioration of historic monuments and of
their respective buffer zones is prohibited” (Law no. 422/2001 on
the protection of historic monuments, art. 10.4).
The superimposition of quarries and other industrial objectives

onto listed historic monuments breaches the provisions of Mining
Law no. 85/2003, which stipulates at art. 11. 1: “Carrying out
mining activities on the lands on which are located historical,
cultural, religious monuments, archaeological sites of important
120
EN
interest […], as well as instituting the legal lien for mining
activities over such lands is strictly forbidden.”
Emergency Government Ordinance 195/2005 on environmental

protection stipulates, at art. 70: “To ensure a healthy living
environment, the authorities of local public administration as well
as, according to case, physical and legal persons have the
following obligations: [...] e) to respect the special protection
status of [...] historic monuments, protected areas and monuments
of nature. Locating facilities and developing activities with
adverse effects in their premises and in the respective buffer zones
is forbidden.”
The urban regulations for the municipality of Roşia Montană,

those in force as well as those under assessment, are designed with
the aim of legitimating the mining project, and not with that of
meeting the objectives of public interest specific to urban
planning, among which counts the protection of cultural heritage.
These regulations breach the provisions of Law no. 350/2001 on
territorial planning and urbanism, which forbids the drawing up of
urban plans with the aim of promoting a specific investment
project (art. 47.6).
Far from being just a potential threat, the mining project has lead
to extensive demolition works in areas outside the historic centre,
causing irrecoverable damage to the vernacular building stock:
more than 150 houses have already been demolished by the
mining company in Roşia Montană and the neighbouring villages,
Ţarina, Corna, Gura Cornei. Many of these demolition works were
carried out illegally, lacking the permit from the Ministry for
Culture and National Heritage, a requisite for all works located in
the buffer zones of historic monuments. To these losses add others,
indirect, caused by misconceived restoration works, which involve
the demolition of large areas of the respective buildings, in order
to have them reconstructed in new materials and with new, actual
techniques. What comes out of these actions is the loss of
authenticity of the respective buildings and the promotion of fake,
in total disregard to the provisions of national law and
international conventions in the field of cultural heritage.
4. Project Pl-x. 549/2009 for the amendment of the Mining law no.
85/2003 and the breaches of the laws for the protection of cultural
heritage
Adjoining the aspects of procedure and content already

commented in the Government viewpoint on this amendment, as
well as in the reports filed by the civil society (Ad Astra, Alburnus
Maior), we wish to point out the contradiction of principle
between the public interest involved by all actions for the
protection of cultural and natural heritage, installed by the laws in
121
EN
force, and the public utility declared in benefit of private investors,
as stated by the proposed amendment.
In conclusion,
considering the above-mentioned,
We call upon the members of the committee to pursue the strictest

investigation of the compliance of the mining project to the national
and European laws and conventions regarding the protection of
cultural and natural heritage and to demand a thorough analysis on the
potential effects of the project upon all elements of the heritage of
Roşia Montană, as well as on the losses already caused by the mining
project to this outstanding heritage.
Sincerely,
Dr. Ştefan Bâlici
Vice-president of the “Architecture. Restoration.
Archaeology”Association
Drd. Virgil Apostol

Secretary of the “Architecture. Restoration. Archaeology”Association
122
RO
Ilegalităţi la
Prof. univ. dr. Afrodita
Roşia Montană
Iorgulescu Cadrele didactice din Grupul pentru salvarea Roşiei Montane din
Academia de Studii Economice din Bucureşti studiază încă din
Grupul pentru Salvarea Roşiei primăvara lui 2002 proiectul minier al companiei Roşia Montană Gold
Montane din Academia de Corporation (RMGC pe scurt) şi legile româneşti şi europene în
Studii Economice domeniu. În tot acest timp nu am găsit nici un argument în favoarea
(24 noiembrie 2011) acestui proiect. Pe scurt, proiectul nu este de interes naţional şi trebuie
deci oprit!
Însă, cu ocazia cercetărilor făcute, am observat mai multe încălcări ale

legilor de către autorităţi ale statului şi le-am semnalat în studiile
elaborate.
Aurul a fost exploatat la Roşia Montană de peste 2000 de ani. Din

acest motiv, la Roşia Montană concentraţia în aur a zăcământului este
acum săracă, de doar 1,3 g/t. Exploatarea a fost făcută în subteran,
până în anul 1970. Începând cu 1970, vestigii miniere antice romane
din zona masivului Cetate, care erau monument istoric, au fost
dinamitate, cu acceptul tacit al autorităţilor comuniste.
A început astfel exploatarea la suprafaţă, care a continuat şi după 1989.

Afacerea Roşia Montană a început la 4 septembrie 1995, printr-un
contract între Minvest şi o companie Gabriel, fără concurs public de
oferte. Ea a fost cuplată pe existenţa minei mici, de circa 400.000 tone
minereu anual, în carieră deschisă în masivul Cetate, exploatată de
către compania de stat Minvest până în 2006.
În exploatarea veche a statului de la Roşia Montană, aurul era extras

prin cianurare la Baia de Arieş, nu la Roşia Montană. În 28 mai 1996,
sunt create companiile gemene: Gabriel Resources Ltd. (Canada),
Gabriel pe scurt, cotată la bursa din Toronto pe seama aurului de la
Roşia Montană şi Gabriel Resources Limited (UK), Gabriel Jersey pe
scurt, care devine subsidiara lui Gabriel în 1997.
În 1997, este creată compania mixtă pe acţiuni RMGC, între Minvest

123
RO
(statul român - acum 19,31%) şi Gabriel Jersey (acum 80,69%).
RMGC este de fapt un mariaj în trei, terţul interesat fiind Gabriel.
RMGC este autorul proiectului Roşia Montană, pe scurt Proiectul.
Finanţarea este asigurată de terţul Gabriel prin emisia de acţiuni.

Gabriel a strâns din emisia de acţiuni în perioada 1996-2010 circa 750
milioane USD. Capitalul social al RMGC este astăzi de circa 200
milioane USD şi va scădea la sfârşitul anului la circa 120 milioane
USD, prin reducerea valorii nominale a acţiunilor de la 1,43 lei la 0,84
lei. Construcţia minelor prevăzute în Proiect costă acum un miliard
USD, bani pe care Gabriel nu îi are.
Întrebarea fundamentală, care nu a primit răspuns până astăzi, este:

Cum de s-a asociat statul român, prin compania Minvest cu datorii
mari la stat, cu o companie străină junior, fără bani şi fără experienţă în
Întrebarea fundamentală, care minerit?
nu a primit răspuns până
astăzi, este: Cum de s-a În dispreţul legii minelor nr. 61, Guvernul eliberează o singură licenţă,
asociat statul român, prin Licenţa de exploatare nr. 47/1999, lui Minvest ca titular, să exploateze
compania Minvest cu datorii în continuare la mina veche, lui RMGC ca afiliat, să exploreze pentru
mari la stat, cu o companie Proiectul său. În 2000, statul prin ANRM transferă Licenţa 47 de la
străină junior, fără bani şi fără Minvest la RMGC, astfel RMGC devine titularul licenţei de
experienţă în minerit? exploatare, să exploreze, iar Minvest rămâne afiliat, să exploateze mina
veche. Toate licenţele miniere sunt secrete, deşi privesc resursele
miniere, care sunt proprietate publică a statului. În dispreţul legii
minelor nr. 61, statul prin ANRM a modificat perimetrul Licenţei 47,
după cum a dorit Gabriel.
S-a ajuns astfel la situaţia absurdă că perimetrul licenţei nu mai

conţine, din 2004 până în 2006 (când exploatarea veche a statului a
fost închisă), uzina de prelucrare din Gura Roşiei, folosită de Minvest
în exploatare la mina veche. Mina veche a fost închisă şi dezafectată în
2006, ca să se facă presiune, prin muncitorii disponibilizaţi, pentru
aprobarea Proiectului.
Deşi mina veche de la Roşia Montană a fost închisă în 2006, Licenţa

47 este menţinută activă, în interesul lui Gabriel. RMGC, Gabriel şi
oficiali ai statului afirmă peste tot, în interesul lui Gabriel, că Licenţa
47 este pentru Proiect, ceea ce este fals. Licenţa 47/1999 este pentru
mina veche. RMGC nu are încă, licenţă de exploatare pentru Proiectul
său gigantic şi distructiv. Proiectul a fost definitivat în forma actuală în
2001 şi cuprinde: 4 mine, 13 milioane tone minereu anual (de 32 de ori
mai mult ca în mina veche) etc., dar datele sunt în continuă schimbare
în detaliu.
La ora actuală, Proiectul nu este aprobat, nu are licenţă de exploatare şi

acord de mediu. În situaţia în care s-ar demara proiectul ar afecta
negativ: 4 munţi (Cetate, Cîrnic, Orlea şi Jig-Văidoaia), 4 sate din cele
16 câte are comuna Roşia Montană, 960 familii din cele 1362 familii,
importante ecosisteme terestre şi acvatice.
124
RO
Perimetrul iniţial de 1200 ha.

Limita de adâncime: +500m
Initial perimeter of 12 square

kilometers
Depth limit: +500m
Perimetrul mărit în 29.10.1999 la

2122 ha.
Limita de adâncime: +500m
Increased perimeter in
29.10.1999 to 21.22 square
kilometers
Depth limit: +500m
125
RO
Perimetrul mărit în 2001 la

4282 ha.
Limita de adâncime: nelimitată
Increased perimeter in 2001 to

42.82 square kilometers
Depth limit: unlimited
Perimetrul micşorat în 2004 la

2388 ha.
Decreased perimeter in 2004

to 23.88 square kilometers
126
RO
Modificările perimetrului
Licenţei 47/1999
Modifications to the perimeter

of Licence 47/1999
De asemenea, proiectul ar mai presupune detonarea a circa 150.000t de

explozibil, similar ca putere degajată cu şapte bombe atomice de tipul
Hiroshima.
Ar fi folosite 1.581.760t substanţe periculoase, din care 192.000t

cianură de sodiu. Perimetrul stabilit pentru Proiect în 2004 are 2388ha
şi Proiectul prevede o zonă industrială minieră de 1376 ha. Proiectul
prevede un iaz de decantare a deşeurilor de 300 ha, peste actualul sat
Corna, cu un dig de 185 m înălţime, la 2 km distanţă de oraşul Abrud.
Fără ca Proiectul să fie aprobat, în anul 2002, la cererea RMGC,

Consiliul Local al localităţii Roşia Montană a modificat prematur
PUG-ul şi PUZ-ul pentru localitate, pe un perimetru ilegal. Ca urmare
a modificărilor celor două planuri urbanistice, RMGC a trecut
prematur, în 2002, la strămutarea sau relocarea populaţiei din zona
proiectului. În prezent, circa 78 % din proprietăţi au fost cumpărate de
RMGC şi multe deja au fost distruse. RMGC trebuia să facă contracte
de pre-cumpărare, care să intre în vigoare la data aprobării eventuale a
Proiectului.
Mai mult, PUZ-ul din 2002 prevede două termene pentru mutarea
populaţiei din zona proiectului: 1 iulie 2003 şi 1 iulie 2004, termene
127
RO
care au reprezentat presiuni psihice la adresa populaţiei, să vândă:
„Strămutarea populaţiei, făcută prin diferite mijloace, fără ca statul
român să intervină, poate fi considerată o autentică deportare la
începutul mileniului III” (Aurel Sîntimbrean, Horea Bedelean, Roşia
Montană - Alburnus Maior (Cetatea de scaun a aurului românesc),
2002, Ediţia a 2-a, 2004, Editura ALTIP, Alba Iulia, pag. 12).
Începând cu 2002, fără un suport legal, în zona industrială a Proiectului

de 1376ha nici o altă activitate economică nu a mai fost aprobată. În
satul Roşia Montană al comunei Roşia Montană, ca urmare a
mineritului aurifer milenar, există un sit arheologic (galerii romane şi
dacice) de valoare universală, recunoscut ca atare încă din secolul al
XV-lea, cu perimetru necunoscut încă. Centrul istoric al satului Roşia
Montană are 41 de case ca monumente istorice de importanţă locală.
Este o pură iluzie că obiectivele arheologice propuse spre conservare în
Operaţiile de explorare şi Proiect ca şi centrul istoric al satului Roşia Montană, puse de
cercetarea arheologică, Ministerul Culturii într-o zonă protejată, aflate toate în vecinătatea
descărcările de sarcină imediată a celor 4 cariere deschise, vor rezista exploziilor planificate,
arheologică, studiul EIM, prafului produs de explozii şi trepidaţiilor produse de cele 14
certificatul de urbanism etc., autobasculante de transport de 150 tone care vor circula la Roşia
se bazează toate pe un Montană timp de 16 ani, 365 zile pe an, 20 de ore pe zi, cum prevede
perimetru teoretic ilegal. acum Proiectul.
Descărcările de sarcină
arheologică la Roşia Montană Istorici şi arheologi din ţară, Academia Română, s-au pronunţat în
au fost motivate implicit de o diferite ocazii asupra importanţei universale a zonei şi pentru stoparea
presupusă importanţă proiectului gigantic şi distructiv. ICOMOS şi peste 1.000 de istorici şi
economică a Proiectului mai arheologi din întreaga lume au luat poziţie pentru salvarea sitului
mare decât importanţa arheologic de la Roşia Montană. Ministerul Culturii şi-a dat tacit
culturală a zonei. acordul pentru dinamitarea vestigiilor miniere antice romane din zona
celor 4 masive, prin acordarea descărcărilor de sarcină arheologică
cerute de RMGC. S-au descărcat de sarcină arheologică suprafeţe mult
mai mari decât cele cercetate.
Operaţiile de explorare şi cercetarea arheologică, descărcările de

sarcină arheologică, studiul EIM, certificatul de urbanism etc., se
bazează toate pe un perimetru teoretic ilegal. Descărcările de sarcină
arheologică la Roşia Montană au fost motivate implicit de o presupusă
importanţă economică a Proiectului mai mare decât importanţa
culturală a zonei.
Dar importanţa economică a Proiectului nu a fost afirmată sau

demonstrată în documente oficiale ale Guvernului şi ea a fost negată
categoric, cu argumente, de studiile Academiei Române şi ale Grupului
pentru salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice,
care demonstrează că Proiectul nu este de interes naţional. În 2003
apare Legea minelor nr. 85 care la Art. 11 spune: „ (1) Efectuarea de
activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente
istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit,
(...) sunt strict interzise. Excepţiile de la prevederile alin. (1) se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului (...).”
128
RO
Acest Art. 11 ar fi trebuit să salveze Roşia Montană, pentru că el
împiedică teoretic eliberarea unei licenţe noi de exploatare pentru
Proiect. Dar RMGC şi statul implicit, a declanşat în ultimul an o
campanie extrem de agresivă şi penibilă în acelaşi timp, în media, prin
care vrea să demonstreze utilitatea Proiectului său pentru România în
ciuda tuturor evidenţelor contrare.
În paralel, Ministerul Mediului continuă analizarea efectelor

Proiectului asupra mediului.
Deşi RMGC nu are o licenţă de exploatare pentru Proiectul său,

Ministerul Mediului a acceptat ca RMGC să demareze procedura
pentru obţinerea acordului de mediu. În dispreţul legii minelor,
documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu (studiul EIM,
certificatul de urbanism etc.) se bazează pe o licenţă de exploatare care
La exploatarea minieră cu nu este pentru proiect. RMGC a depus prima dată documentaţia pentru
cianuri din Yellowknife, Canada, obţinerea acordului de mediu în septembrie 2002. Descrierea
activitatea minieră din zonă a proiectului avea 54 pagini. În urma criticilor societăţii civile, în 2003 a
fost sistată din cauza retras-o. RMGC a depus o nouă documentaţie în decembrie 2004.
efectelor produse de deşeurile Descrierea proiectului are acum 204 pagini. Studiul de Evaluare a
cu cianură. Autorităţile locale Impactului asupra Mediului (EIM), depus în 2006, are 33 volume.
cheltuiesc anual aproape un Au urmat mii de observaţii negative la adresa proiectului, făcute de
miliard de dolari doar pentru a diverşi specialişti, ONG-uri etc. Iată ce au spus specialiştii despre
ţine solul îngheţat, astfel încât riscul alunecărilor de teren:
să nu permită răspândirea
noxelor provenite din lacul de „Structura geologică de sub localitatea Roşia Montană este formată
cianură. din roci care nu permit exploatarea la suprafaţă (rocile sunt constituite
din marne, argile, gresii şi gipsuri badenian care stau pe Wildflysch
predominant argilo-grezos (campanian); în urma excavărilor, apa de
la ploi va pătrunde la nivele inferioare şi terenul va aluneca”. (ing.
Sever Bordea, Institutul de Geologie al României).
De asemenea, specialiştii s-au pronunţat şi asupra riscului poluării

pânzei freatice: „Iazul de decantare de pe valea Cornii (…) este aşezat
parţial pe gresii permeabile şi afectate de fracturi. Din acest motiv,
iazul proiectat pe valea Cornii este o bombă ecologică cu pericol
permanent.” (Ing. Andrei Justin, Institutul de Geologie al României).
La exploatarea minieră cu cianuri din Yellowknife, Canada, activitatea

minieră din zonă a fost sistată din cauza efectelor produse de deşeurile
cu cianură. Autorităţile locale cheltuiesc anual aproape un miliard de
dolari doar pentru a ţine solul îngheţat, astfel încât să nu permită
răspândirea noxelor provenite din lacul de cianură.
În loc ca proiectul să fie respins, ca fiind slab, Ministerul Mediului a

cerut RMGC să-şi îmbunătăţească proiectul, ţinând cont de observaţiile
făcute de public. Acum Ministerul Mediului analizează cele 39 de
îmbunătăţiri ale Proiectului aduse de RMGC. Dacă ne uităm în noul
document elaborat de RMGC, intitulat „Vol. 1, Note explicative,
Aducerea la zi a Raportului EIM” putem observa că:
129
RO
- La pag. 27: Costurile de închidere şi monitorizare post-închidere
se opresc în anul 27 de la începerea exploatării. Dar, controlul
exfiltraţiilor prin corpul barajului iazului de decantare va trebui
asigurat pentru 50 – 100 de ani.
- EIM, vol. 28, pag. 39 - Gestiunea apelor acide va trebui asigurată

pe termen infinit.
- EIM, vol.8, pag.136-137 - Necesarul de personal după închiderea

minelor este apreciat la 60 (Paul Bran-coordonator: Dimensiunea
economică a impactului de mediu - studiu de caz Roşia Montană,
Editura ASE, Buc. 2004, pag.135).
Activităţile şi necesarul de personal post-închidere au nevoie de o

entitate organizatorică şi de un buget anual. Cine va asigura, anual,
Activităţile şi necesarul de sumele necesare gestionării platformei pe termen îndelungat, ştiind că
personal post-închidere au obligaţiile investitorului se opresc în anul 27 de la începerea
nevoie de o entitate exploatării? Statul român!
organizatorică şi de un buget
anual. Cine va asigura, anual, Concluzii
sumele necesare gestionării
platformei pe termen România ar ceda: resurse minerale, aur 313t (circa 10 mil. uncii),
îndelungat, ştiind că obligaţiile argint 1.483t, metale rare, patrimoniu arheologic vechi de 2000 de ani,
investitorului se opresc în anul dezvoltare durabilă.
27 de la începerea exploatării?
Statul român! România ar primi: substanţe periculoase - 1.581.760t (din care cianură
de sodiu 192.000 t) şi dezastru durabil. Dezastrul ar cuprinde:
schimbarea peisajului natural (aspect selenar adus zonei), deşeuri
depozitate pe termen nelimitat în toată zona, un iaz de decantare imens,
cu o zestre uriaşă de material toxic. Multe generaţii umane ar sta sub
ameninţarea iazului de decantare şi a haldelor de steril de la Roşia
Montană.
În opinia noastră, pericolul ce l-ar prezenta conţinutul iazului de

decantare pentru mediul înconjurător ar depăşi efectul cumulat al
exploziilor mai multor bombe. Autorităţi ale statului încalcă legile
pentru a favoriza RMGC, în detrimentul interesului naţional! Singura
explicaţie pe care o găsim este corupţia! Toate exploatările miniere
active ale aurului din Europa sunt amplasate în zone sălbatice sau
aride, departe de zone populate, nu au situri arheologice în zonă, au
concentraţii mai mari de aur ale minereului, sunt mult mai mici, deci
mai puţin distructive iar tendinţa este de exploatare în subteran, nu în
cariere deschise.
Nu există nicio exploatare a aurului în lume în care o localitate să fie

înconjurată de 4 mine în cariere deschise.
Astfel, cerem „toleranţă zero” faţă de încălcările legii, declasificarea

licenţelor miniere şi stoparea acestui Proiect. Aprobarea proiectului
Roşia Montană va atrage după sine aprobarea proiectelor în aşteptare
130
RO
Bucium şi Certej, cu aceleaşi probleme.
Lupta pentru Roşia Montană este inegală. În scopul campaniei media,

Gabriel a făcut contract cu o firmă de comunicare internaţională pe 3
ani, onorariul agenţiei fiind fixat astfel: 1 martie 2009 – 29 februarie
2012, pentru o taxă anuală de 450.000 Euro şi o taxă de succes de
800.000 Euro plătibilă la sfârşitul celor 3 ani, dacă anumite criterii sunt
îndeplinite.
În aceste condiţii avem nevoie de sprijinul Uniunii Europene!

131
EN
Illegalities at
Phd. Afrodita Iorgulescu
Roşia Montană
The academic staff of The Group for saving Roşia Montană from the
The Group for saving Roşia Academy of Economic Studies in Bucharest studies since the spring of
Montană from the Academy of 2002 the mining project of the Romanian joint venture Roşia Montană
Economic Studies Gold Corporation (RMGC for short) and the Romanian and European
(November 24, 2011) laws applicable in the area.
During all our research we haven’t found any argument for this project.
In short, the project is not of national interest and hence it must be
stopped! But on the occasion of the researches, we have noticed
several laws infringements by state authorities and we have pointed
them out in our studies.
The gold was exploited at Roşia Montană for 2000 years. For this
reason, the ore gold concentration at Roşia Montană is now poor, of
only 1.3 g/t. The exploitation was made through galleries, until 1970.
Starting with 1970, roman ancient mining vestiges from Cetate
mountain area, which were historic monument, were dynamited, with
tacit acceptance of communist authorities. Thus the open pit
exploitation started, and continued after 1989 also. Roşia Montană
affair started on September 4, 1995, through an agreement between
Minvest and a certain company Gabriel, without public offer
competition.
It was coupled on the existence of the small mine, of 400.000 t ore

annual, in open pit at Cetate mountain, exploited by the state company
Minvest, until 2006. In the old state exploitation at Roşia Montană, the
gold was obtained by cyanide procedure at Baia de Arieş, not at Roşia
Montană.
On May 28, 1996 the twin companies are created: Gabriel Resources
Ltd. (Canada), Gabriel for short, listed on Toronto Stock Exchange
based on the gold from Roşia Montană and Gabriel Resources Limited
(UK), Gabriel Jersey for short, which becomes Gabriel’s subsidiary in
1997.
132
EN
In 1997, the joint venture RMGC is created, between Minvest
(Romanian state - now 19,31%) and Gabriel Jersey (now 80,69 %).
RMGC is in fact a marriage in three, the interested third being Gabriel.
RMGC is the author of Roşia Montană project, the Project for short.
The financing is assured by Gabriel by shares issues. Gabriel gained by

shares issues during 1996-2010 about 750 million USD. RMGC social
capital is today of about 200 million USD and will decrease at the end
of the year at about 120 million USD, by the reduction of share
nominal value from 1,43 RON to 0,84 RON.
The mine’s construction from the Project costs now one billion USD,
money that Gabriel does not have. The fundamental question however,
which did not received an answer until today, is: How it was possible
an association between the Romanian state, through the state company
The fundamental question Minvest with big debts to the state, and a foreign junior company,
however, which did not without money and without mining experience?
received an answer until
today, is: How it was possible In 1998, the Mining Law no. 61 is issued. By infringement of the
an association between the mining law, the Government releases a single licence, the exploitation
Romanian state, through the Licence no. 47/1999, to Minvest as titleholder, to continue to exploit
state company Minvest with the old mine, to RMGC as affiliated company, to explore for its
big debts to the state, and a Project. In 2000, the state through NAMR transfers the Licence 47
foreign junior company, from Minvest to RMGC. RMGC becomes the titleholder of the
without money and without exploitation licence, to explore, Minvest remains as affiliated company,
mining experience? to exploit the old mine. All mining licences are secret, although they
concern the mineral resources that are public property of the state.
By infringement of the mining law, the state through NAMR has

modified the perimeter of Licence 47, following the wishes of Gabriel.
Thus, it was arrived at the absurd situation that the perimeter of the
licence does not contain anymore, from 2004 until 2006 (when the old
state exploitation was closed), the processing plant at Gura Roşiei,
used by Minvest in its exploitation of the old mine.
The old mine was closed and disaffected in 2006, in order to put
pressure, by dismissed workers, in order to approve the Project.
Although the old mine at Roşia Montană was closed in 2006, the
Licence 47 is still active, for Gabriel’s interest. RMGC, Gabriel and
state officials declare everywhere, for Gabriel’s interest, that the
Licence 47 is for the Project, which is false, the licence is for the old
mine. RMGC does not hold yet, as titleholder, an exploitation licence
for its gigantic, destructive Project!
The Project was finalized in present form in 2001, namely: 4 mines, 13

million tons of ore annually (32 times more than in the old mine) etc.,
but the dates are in continuing change in the details. At present time,
the Project is not approved, it has no exploitation licence and no
environment accord.
133
EN
If the Project will be approved it would affect negatively 4 mountains
(Cetate, Cîrnic, Orlea şi Jig-Văidoaia), 4 villages from the total of 16
that make up Roşia Montană, which add up to 960 families from a total
of 1362 families, as well as important terrestrial and aquatic
ecosystems.
About 150.000 tons of explosive would be detonated, similar to the

released power of seven atomic bombs of Hiroshima type. 1.581.760t
of dangerous chemicals, from which 192.000 t sodium cyanide will be
used.
The perimeter established for the Project in 2004 has 2388ha and the
Project provides a mining industrial zone of 1376ha. The Project
provides a tailing of 300 ha, over Corna village, with a dam of 185 m
high, at 2 km distance of Abrud town.
About 150.000 tons of
explosive would be detonated, Without the Project approval, in 2002, at the request of RMGC, the
similar to the released power Local Council of Roşia Montană has modified prematurely the GUP
of seven atomic bombs of and the ZUP for the locality, based on an illegal perimeter. Following
Hiroshima type. 1.581.760t of the modifications of the two urbanity plans, RMGC passed
dangerous chemicals, from prematurely, in 2002, to the resettlement/relocation of population from
which 192.000 t sodium the Project zone.
cyanide will be used.
Nowadays, about 78 % of homes and dwellings were bought by
RMGC and many of them were already destroyed. RMGC had to make
pre-purchasing agreements, which would turn into real purchase at the
date of the eventual approval of the Project.
Moreover, the ZUP from 2002 stipulated two terms for the moving of
the population from the Project zone: July 1, 2003 and July 1, 2004,
terms that represented psychical pressures on population, to sell their
properties: “The resettlement of population, made by different
procedures, without the Romanian state intervention, can be
considered an authentic deportation at the beginning of the third
millennium” (Aurel Sîntimbrean, Horea Bedelean, Roşia Montană -
Alburnus Maior (Cetatea de scaun a aurului românesc), 2002, Ediţia a
2-a, 2004, Editura ALTIP, Alba Iulia, pag. 12).
Starting with 2002, without a legal support, in the Project industrial

zone of 1376 ha any other economic activity was forbidden. In Roşia
Montană village following the millennial gold mining, there exists an
archaeological site (roman and dacic galleries) of universal value,
recognized as such still from the XVth century, with a perimeter not
yet known. The historic center of Roşia Montană village has 41 houses
as historic monuments of local importance.
It is a pure illusion that the archaeological objectives proposed to be

preserved in the Project as well as the historic center of Roşia Montană
village, put by the de Minister of Culture in a protected area, all
located in the immediate neighbourhood of the 4 open pits, will resist
134
EN
to the planned explosions, to the dust produced by explosions and to
the vibrations produced by the 14 haul trucks of 150 tons each that will
circulate at Roşia Montană during 16 years, 365 days an year, 20 hours
a day, as the Project now provides.
Historians and archaeologists from the country, the Romanian

Academy, argued on different occasions for the cultural importance of
the area and for the stopping of the gigantic and destructive Project.
ICOMOS and over 1,000 historians and archaeologists from all over
the world took position for the saving of the archaeological site from
Roşia Montană.
The Minister of Culture gave the tacit acceptance for the dynamiting of
roman ancient vestiges from the area of the 4 mountains, by releasing
the archaeological discharge certificates asked by RMGC and thus,
The operations of exploration surfaces much greater than the researched ones were archaeologically
and the archaeological discharged.
research, the archaeological
discharges certificates, the The operations of exploration and the archaeological research, the
EIA, the urbanism certificate archaeological discharges certificates, the EIA, the urbanism certificate
etc. are all based on a etc. are all based on a theoretically illegal perimeter. The
theoretically illegal perimeter. archaeological discharge certificates at Roşia Montană were motivated
The archaeological discharge implicitly by a presumed economic importance of the Project much
certificates at Roşia Montană greater than the cultural importance of the area. But the economic
were motivated implicitly by a importance of the Project was not assumed or proved in official
presumed economic documents of the Government and it was categorically negated, with
importance of the Project arguments, by the studies of the Romanian Academy and of the Group
much greater than the cultural for saving Roşia Montană from the Academy of Economic Studies,
importance of the area. which prove that the Project is not of national interest.
In 2003, the mining Law no. 85 is issued whose Art. 11 states: “(1)The
effectuation of mining activities on the fields on which are located
religious, cultural, historic monuments, archaeological sites of special
interest (...) are strictly forbidden. (2) The exceptions from the above
Art. (1) are established by Government decision (...).” This Art. 11
would have saved Roşia Montană, because it impedes theoretically the
release of a new exploitation licence, for the Project.
But RMGC and the state implicitly started in the last year an extremely
aggressive campaign and an embarrassing one at the same time in the
media, in order to prove the utility of its Project for Romania despite
all the contrary evidences.
In the meantime, the Minister of Environment is continuing to analyse

the Project effects on the environment. Although RMGC has no an
exploitation licence for its Project, the Minister of Environment has
agreed that RMGC should start the procedure for obtaining the
environment accord.
By infringement of the mining law, the documentation for obtaining

135
EN
the environment accord (the EIA study, the urbanism certificate etc.) is
based on an exploitation licence which is not for the Project!
RMGC presented for the first time the documentation for obtaining the
environment accord in September 2002. The Project description had 54
pages. Following the critics of the civil society, in 2003 it was
withdrawn. RMGC submitted a new documentation in December 2004
and the Project description now had 204 pages. The study of
Environment Impact Assessment (EIA), released in 2006, has 33
volumes. Thousands of negative remarks on the project followed, made
by different specialists, NGOs etc.
This is what the specialists argued about the risk of land shifting: “The
geological structure of the land under Roşia Montană is made by rocks
which do not allow surface exploitation (the rocks are formed by marl,
At the cyanide mining clays, grit stones and badenian plaster stones that sit on Wildflysch
exploitation in Yellowknife, predominant clay-grit stones (campanian); following the excavations,
Canada, the mining activity the water from the rains will penetrate at inferior levels and the land
from the zone was ceased will shift”. (Eng. Sever Bordea, Geological Institute of Romania)
because of the effects
produced by cyanide waste. What the specialists argued about the risk of underground water
The local authorities spend pollution: “The tailing on Corna Valey (…) is laying partially on
about one billion dollars each permeable and affected by fractures grit stones. For this reason, the
year only to keep the land tailing projected on Corna Valley is an ecological bomb with
frozen, in order to not allow permanent peril.” (Eng. Andrei Justin, Geological Institute of
the spread of emissions Romania)
originated in the cyanide
tailing. At the cyanide mining exploitation in Yellowknife, Canada, the mining
activity from the zone was ceased because of the effects produced by
cyanide waste. The local authorities spend about one billion dollars
each year only to keep the land frozen, in order to not allow the spread
of emissions originated in the cyanide tailing.
Instead of rejecting the project, as being a poor one, the Minister of

Environment asked RMGC to improve its project, by taking account of
the remarks made by the public. Now the Minister analyses the 39
improvements brought to the Project by RMGC.
If we look in the new document elaborated by RMGC, entitled “Vol. 1,

Explicative notes, Bringing the EIA Report up to date” we conclude
that:
- On page 27: The closure and post closure monitoring costs stop
in the year 27 from the beginning of the exploitation but the
control of exfiltration through the body of the tailing dam should
be assured for 50 – 100 years.
- EIA, vol. 28, page 39: The management of acid waters should be
assured on infinite term.
136
EN
- EIA, vol.8, pages 136-137: The necessary staff after the closure
of mines is appreciated at 60 (Paul Bran-coordonator:
Dimensiunea economică a impactului de mediu - studiu de caz
Roşia Montană, Editura ASE, Buc. 2004, pag.135).
The post closure activities and necessary staff need an organizational

entity and an annual budget. Who will assure, annually, the necessary
funds for the management of the platform on the long term, knowing
that the investor’s obligations stop in the year 27 from the beginning of
exploitation? The answer is the Romanian state.
Conclusions
Romania would give: mineral resources, gold 313t (circa 10 mil.

ounces), silver 1.483t, rare metals, 2000 years old archaeological
The post closure activities patrimony and sustainable development. Romania would receive:
and necessary staff need an dangerous chemicals amounting to 1.581.760t (from which sodium
organizational entity and an cyanide 192.000t) and a sustainable disaster. The disaster would
annual budget. Who will comprise: the change of natural landscape (moon-like aspect of the
assure, annually, the area), waste to be deposited on unlimited term in all area, a big tailing,
necessary funds for the with a huge dowry of toxic material. Many generations would live
management of the platform under the threat of the tailing dam and of the waste dumps from Roşia
on the long term, knowing Montană.
that the investor’s obligations
stop in the year 27 from the In our opinion, the danger of tailing content for the surrounding
beginning of exploitation? The environment would overtake the cumulated effect of the explosions of
answer is the Romanian state. several bombs. State authorities infringe the laws in order to favour
RMGC, against the national interest. The single explanation we find
for this is corruption!
All active gold mining exploitation in Europe are located on wild or

arid zones, far from inhabited zones, have no archaeological sites
around, have richer gold concentration of the ore, are much smaller,
hence less destructive and the tendency is for underground
exploitation, by galleries, not in open pits. There is not any gold
exploitation in the world in which a locality is surrounded by 4 open
pits. We ask for “zero tolerance” towards law infringements, the
declassification of the mining licences and the stopping of this Project!
The approval of Roşia Montană project will entail the approval of the
waiting projects for Bucium and Certej, with the same problems.
The battle for Roşia Montană is unequal! Within the scope of its media
campaign, Gabriel has made a deal with an international
communication company for 3 years and the fees are set like this:
March 1, 2009 – February 29, 2012, for an annual tax of 450.000 Euro
and a success tax of 800.000 Euro payable at the end of the 3 years, if
certain criteria are fulfilled.
In these conditions we need the European Union’s support!

137
RO
Repere în evoluţia
proiectului minier
Prezentarea Ştefaniei Simion -
Roşia Montană
Asociaţia Alburnus Maior 1. Proiectul de lege pro-RMGC pentru modificarea Legii
24 noiembrie, 2011 Minelor prin transferul drepturilor de expropriere către
titularul proiectului şi accelerarea procedurilor de autorizare
atât prin anularea cât şi prin simplificarea paşilor necesari
autorizărilor.
În anul 2009, doi senatori români au prezentat un proiect de lege cu

scopul prezentat mai sus. Propunerea nr. PL-x. 549/2009 pentru
modificarea Legii nr. 85/2003 a trecut cu succes de camera superioară
a Parlamentului, în timp ce Camera Deputaţilor (camera inferioară)
este aşteptată să-şi ofere votul final în această toamnă.
ąUrmăreşte petiţia pe Din motive istorice, problema exproprierilor este o problemă extrem de
www.rosiamontana.net sensibilă în România. Cum era de aşteptat, proiectul de lege a dat
naştere unei opoziţii publice fără precedent, proteste şi petiţii; scindând
˛Află mai multe detalii la: partidul de guvernământ (PDL) şi determinând principalele partide de
tinyurl.com/AnalysisReport opoziţie (PSD şi PNL) să emită o declaraţie împotriva proiectul de
legeą. Peste 100.000 de cetăţeni români, într-o perioadă de 12
săptămâni, s-au adresat în scris, au contactat şi chiar au luat contact cu
parlamentari lor astfel încât să-i convingă să voteze împotriva
proiectului de lege. În cazul în care proiectul de lege este aprobat prin
vot parlamentar vom contesta legalitatea acestuia la Curtea
Constituţională.
Potrivit unui expertize juridice proiectul de lege încalcă prevederile

fundamentale, inclusiv dreptul constituţional la proprietate˛. Conform
articolului 10/2 din modificarea Legii Minelor din România,
companiilor private, care deţin o licenţă de exploatare, li se conferă
puterea de a expropria proprietarii de terenuri private, în numele
statului român. Dacă acest proiect de lege va fi votat, noi credem că
ar încălca dreptul fundamental la proprietate privată, garantat de
Constituţia română şi întregul sistem juridic în vigoare, Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii Europene a
Drepturilor Omului.
138
RO
2. Aprobarea, de către Guvernul României, a permisului de
mediu pentru mina de aur de la Roşia Montană
Declaraţiile recente din partea Ministrului român al Mediului, precum

şi din partea Ministrului român al Culturii, arată că decizia de acordare
a autorizaţiei de mediu pentru proiectul RMGC de la Roşia Montană
este de dorit şi că va fi luată în timp util. Declaraţiile din partea
ministrului român al Mediului cu privire la condiţiile de mediu privind
utilizarea cianurii (o cerere pentru a reduce nivelul concentraţiei de
cianură la sub 5 ppm), care urmează să fie impuse titularului
proiectului Roşia Montană dovedesc o înţelegere periculos de
simplificată a problemelor de mediu serioase, interconectate şi pe
termen lung, probleme care ar putea fi cauzate de utilizarea cianurilor
la mina de aur de la Roşia Montană.
Emisiile de acid cianhidric sunt doar un exemplu de astfel de

probleme. Titularul proiectului de la Roşia Montană declară în
Raportul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM), că „Pe
baza cunoaşterii chimismului cianurii şi a experienţei din activităţi
similare s-au estimat următoarele posibile emisii de HCN în aer: 6 t/an
de la tancurile de leşiere, 13 t/an de la tancurile îngroşătorului de
sterile şi 30 t/an de pe suprafaţa iazului de decantare, ceea ce
înseamnă o emisie zilnică medie totală de HCN de 134,2 kg; Acidul
cianhidric odată emis este supus unor reacţii chimice în atmosfera
joasă, reacţii prin care se formează amoniac;“
Într-un alt pasaj, titularul de proiect menţionează că aceste emisii

îndeplinesc toate sau se plasează sub normele de emisie europene
relevante, de asemenea, titularul de proiect admite că nu există
legislaţie relevantă privind calitatea aerului la nivel european pentru
astfel de emisii care să privească protecţia sănătăţii populaţiei.
În lumina emisiilor importante de HCN pe zi din partea proiectului

RMGC, pe durata de 16 ani a minei, acestea reprezintă un risc grav
pentru sănătate a populaţiei, care a fost lăsată fără un răspuns de către
titularul de proiect. Deşi nu există prevederi naţionale şi ale Uniunii
Europene în legislaţia privind calitatea aerului, care să prevadă valori
standard cu privire la emisiile de acid cianhidric în aer, merită
menţionat faptul că acidul cianhidric (acid hidrocianic), este un gaz
catalogat ca un gaz toxic de război interzis prin Convenţia de la Paris
din 1993 privind dezvoltarea, fabricarea, depozitarea şi utilizarea
războiului chimic. Acidul cianhidric a fost folosit, de asemenea, sub
numele de Zyclon B, în camerele de gazare de la Auschwitz şi în
lagărele de concentrare de la Maidanek în timpul celui de-al doilea
Război Mondial.
139
EN
Highlights of the
evolution of the
Roşia Montană
Presentation by Ştefania
mine proposal
Simion - Alburnus Maior 1. The RMGC-supportive bill to amend the mining law in
Association transferring expropriation duties to the project owner and
November 24, 2011 fast-tracking permitting procedures by both cancelling and
simplifying permitting steps
In 2009 two Romanian senators submitted a bill with the above scope.
The proposal nr. PL-x. 549/2009 to modify law nr. 85/2003
successfully passed the upper house of the Parliament, while the
Chamber of Deputies (the lower house) is expected to hold the final
vote during this autumn.
For historical reasons the issue of expropriation is an extremely

ąFollow the petition on sensitive issue in Romania. Unsurprisingly the bill has given rise to
www.rosiamontana.net unparalleled public opposition, demonstrations and petitions; splitting
the ruling party (PDL) and prompting the main opposition parties (PSD
˛Find out more at: and PNL) to release statements against the billą.
tinyurl.com/AnalysisReport
Over 100.000 Romanian citizens have written in over a 12-week
period, contacted and even visited their MPs to press them to vote
against the bill. In the event that the bill is approved by parliamentary
vote we would challenge its legality at the Constitutional Court.
According to a legal expertise the bill violates fundamental provisions

including the constitutional right to property˛. According to Article
10/2 of the amendment of Romania’s mining law, private
companies that hold an exploitation license are given the power to
expropriate private landowners in the name of the Romanian state.
We believe that if voted, the new law of mines would disregard the
fundamental right to private property, guaranteed by the Romanian
Constitution and the entire legal system in place, the European
Convention on Human Rights and the jurisprudence of the European
Court of Human Rights.
140
EN
2. The approval, by the Romanian Government, of the
environmental permit for the Roşia Montană gold mine
Recent declarations from the part of the Romanian Minister for the
Environment as well as the Romanian Minister for Culture point out
that the decision to grant the environmental permit for RMGC’s mine
at Roşia Montană is desirable and will be taken in due course.
Statements by the Romanian Minister for the Environment regarding
the environmental conditions on the usage of cyanide (a request to
lower the cyanide concentration level to under 5ppm) to be imposed to
the Roşia Montană project holder prove a dangerously simplified
understanding of the serious, long terms and interconnected
environmental problems that would be caused by the use of cyanide at
the Roşia Montană gold mine.
Emissions of hydrocyanic acid are just one example of such problems.

The Roşia Montană project owner states, in the EIA report, that “The
knowledge of the cyanide chemistry and on the grounds of the past
experience, we estimated the following possible HCN emissions into
air: 6 t/year from the leaching tanks, 13 t/year from the slurry
thickener and 30 t/year from the tailings management facility surface,
which totals 134.2 kg/day of HCN emissions. Once released into air,
the hydrocyanic acid is subject to certain chemical reactions at low
pressure, resulting ammonia.”
At another passage, the project owner mentions that whilst these

emissions meet or are all well below all relevant European emission
norms, the project owner also admits that there exists no relevant
legislation on Air Quality at European level for such kind of emission
on the national population’s health protection.
In light of RMGC’s significant HCN emissions per days during the 16

years mine life, this poses a serious health risk to the population that
has been left unanswered by the project owner. Whilst there may not
exist national legislation and European Union legislation on the Air
Quality that stipulate standard values on hydrocyanic acid released into
the air, it is worth mentioning that hydrocyanic acid (acid hidrocianic)
is registered as a toxic war gas banned by the 1993 Paris Convention
on the Development, Production, Storing and Use of Chemical
Warfare. Hydrocyanic acid was also used under the name of Zyclon B
in the gas chambers of the Auschwitz and Maidanek concentration
camps during World War2.
141
RO
Riscurile utilizării
cianurii în minerit:
Proiectul Roşia
Stephanie Danielle Roth are
Montană din România
cetăţenie franceză şi După cum ştiţi, opoziţia faţă de proiectul minier de la Roşia Montană
elveţiană, este fost este permanentă şi de lungă durată. Acest lucru se datorează corupţiei
cercetător şi redactor la cu care acest proiect este asociat, strămutării involuntare, distrugerii
revista „The Ecologist“ cu unor situri arheologice şi a unor părţi semnificative din patrimoniul
sediul la Londra. cultural, social şi de mediu al Roşiei Montane.
Ea a primit premiul Goldman
Environmental în 2005 pentru Acestea sunt corelate cu riscurile asociate fazei de exploatare, cum ar fi
eforturile sale de a opri un potenţial incident la iazul de decantare sau faliment şi cu riscurile
construcţia celei mai mari asociate închiderii minei, cum ar fi falimentul din nou şi tratarea
exploatări de aur prin carieră perpetuă a drenării apelor acide de mină în depozitele de deşeuri;
deschisă din Europa, în Roşia inclusiv iazul de decantare.
Montană.
Durata de funcţionare a minei este de 16 de ani, funcţionând 24/7,
Prezentare făcută de către prelucrând 13 milioane de tone de minereu pe an. Aceasta înseamnă
Stephanie Danielle Roth în 500.000 de tone de minereu procesate pe săptămână, sau 70.000 pe zi.
timpul dezbaterii „Riscurile
utilizării cianurii în minerit: Ce înseamnă aceste cifre?
Proiectul Roşia Montană din
România”, organizată la Pentru a vă oferi o comparaţie:cel mai mare avion de transport din
Bruxelles pe 31 ianuarie, 2011. lume, USS Ronald Reagan cântăreşte 90.000 de tone. Deci, vorbim
despre echivalentul de deşeuri pe săptămână în greutatea a mai
mult de cinci portavioane - o cantitate incredibilă!
Mina va folosi între 13-15 milioane de kilograme de cianura de sodiu

pe an, aproximativ echivalentul a 6 bazine olimpice de înot pline.
Acest lucru poate părea puţin la prima vedere; dar, ţineţi cont că, o
singură linguriţă de soluţie de cianură de 2% este de ajuns pentru a
ucide o fiinţă umană.
Titularul de proiect susţine că nivelurile de cianură de sodiu vor fi

reduse la valoarea nivelurilor acceptabile, în conformitate cu normele
UE, înainte de a ajunge la iazul de decantare. Se propune utilizarea
unui distrugător de cianură INCO. În timp ce acest proces este un
consumator de energie, care se adăugă la costurile operaţionale ale
142
RO
ale minei, rata sa de reacţie se reduce la o zecime, la o scădere de
temperatura de la 25 o C la 5 ° C. La Roşia Montană, in perioada de
iarnă, există un minim de 4 luni, când temperatura este sub 5°C.
Am vorbit despre nivelul cianurii care ajunge la iazul de decantare.

Procesarea a 13 milioane de tone de minereu, cu 13-15 milioane de
kilograme de cianura de sodiu pe an, de asemenea, va genera emisii de
cianură în aer. Mina va emite 134 de kg de cianură în aer în fiecare zi
de operare, timp de 16 ani.
Roşia Montană nu este nici un deşert, nici pustietate si nici nu se află

într-un fel de vid, unde nu sufla vântul sau nu plouă. Este o zonă dens
populată, cu 2 oraşe mari în vecinătate - Câmpeni, cu 8000 de locuitori
şi Abrud, cu 6200.
200 de milioane de tone de deşeuri neconsolidate şi deşeuri de cianură

vor fi stocate într-un iaz de decantare parţial etanşat, care va acoperi o
suprafaţă puţin sub 900 de hectare. Acesta este echivalentul a 454 de
terenuri de fotbal.
Există surse de apă de suprafaţă şi subterane în partea neetanşată a

iazului de decantare, iar fundaţia naturală de rocă este spartă. Potrivit
Agenţiei pentru Protecţia Mediului din SUA, (USEPA), costurile de
etanşare sunt de 130 mii USD per acru. Etanşarea întregului iaz ar
putea genera costuri adiţionale de 117 milioane USD pentru
proprietarii proiectul de la Roşia Montană.
După cum s-a menţionat, iazul de decantare conţine metale grele, dar,
şi amoniac, sulfuri etc. Ultimul reprezintă o sursă importantă de
drenare a apelor acide de mină care ar putea rezista zeci de ani; dacă nu
chiar secole. Titularul de proiect nu prevede ca sulfurile să fie tratate
separat. Acest lucru reprezintă o practică defectuoasă.
Potrivit profesorului Monhemius de la Şcoala Regală de Minerit din

Londra, „această construcţie uriaşă situată în imediata apropiere a
oraşului Abrud - prezintă un potenţial de consecinţe catastrofale, în
cazul în care barajul va ceda“.
Conform raportului EIA pentru Roşia Montană, estimările totale pentru

închiderea minei (iazuri de decantare, halde de steril, instalaţii de
procesare, drumuri, puţuri, etc.) însumează 70 de milioane de dolari.
Aceasta este o cifră foarte nerealistă. Potrivit estimărilor USEPA din
1997, costurile aferente asigurării solului pentru pilonii de roci acide
de deşeuri sunt între 83 cenţi şi 1 USD pe tonă de deşeuri. La sfârşitul
duratei de funcţionare a minei, haldele de steril acide de la Cetate şi
Cârnic ar însuma 130 milioane de tone de deşeuri. Costurile pentru
acoperirea acestui volum de deşeuri sunt între 108 şi 132 de milioane
de dolari. După cum puteţi vedea, numai costurile de reabilitare ale
acestor depozite de deşeuri depăşesc estimările pentru închiderea minei
pentru întregul proiect. În ceea ce priveşte remedierea drenajului
143
RO
generatoarelor de steril acid, conform USEPA, costurile s-ar ridica la
minimum 48 de mii USD per acru al amprentei de steril. Aceasta
înseamnă că, costurile de remediere al iazului de la Roşia Montană vor
fi de 43 milioane USD.
Costurile de închidere prevăzute de propunerea RMGC sunt extrem de

nerealiste conform estimărilor din 1997, şi chiar şi mai nerealiste
conform estimărilor actuale şi, cu siguranţă, ar fi absurde, la acel
moment în viitor, când se va închide efectiv mina.
În plus, estimările USEPA se referă la un scenariu „normal“ de

închidere. O scurgere neanticipată de acid din minereu folosit, cum s-
a petrecut la Mina Richmond Hill LAC din Dakota de Sud, a mărit
costurile de remediere cu 85 milioane de dolari. Apă conţinând scurgeri
de cianuri de la iazul de decantare a fost detectată într-un acvifer
aluvionar la o mină Newmont din Elko, Nevada. Costurile pentru acest
incident s-au ridicat la 2 milioane USD.
Aceste calcule şi estimări ridică întrebări cu privire la garanţiile

financiare. EIA pentru Roşia Montană nu menţionează nici o bancă,
companie de asigurări, instituţie financiară sau de altă natură. De
asemenea, nu este menţionat modul de acumulare al fondului sau ceea
ce ar putea fi de fapt asigurat. Desigur, trebuie să se meargă mai
departe decât o simplă asigurare de incendiu.
Nu exista indicaţii despre modul în care garanţiile de mediu vor fi (sau

ar putea fi) separate de activele companiei - un element extrem de
important în caz de faliment.
Însă o asigurare realistă reprezintă o chestiune absolut fundamentală

pentru construirea, operarea şi închiderea unei mine, la fel cum o
garanţie financiară este o chestiune absolut fundamentală pentru
închiderea minei în condiţii de siguranţă şi întreţinerea acesteia pe
termen lung.
Până acum am vorbit despre caracteristicile minei, inclusiv despre

riscuri şi unele aspecte privind siguranţă, în baza reglementărilor şi
sancţiunilor. In toate comunicările sale cu cetăţenii preocupaţi, DG
Mediu subliniază faptul că monitorizează îndeaproape situaţia şi este în
contact direct cu autorităţile române competente.
A fost nevoie de depunerea unei petiţii pentru a afla următorul aspect:

Comisia susţine că: „directiva EIA nu se aplică“ şi că „Din moment
ce, operaţiunile miniere nu au început încă, posibilele încălcări ale
directivei nu pot fi identificate la acest moment“.
Ne putem face vinovaţi de încălcări, pe baza informaţiilor sau a lipsei

de informaţii conţinute în raportul EIM şi de greşelile făcute în timpul
procedurii de EIM, dar, de aceea avem EIM, în primul rând - evident,
numai în cazul în care directiva EIA se aplică.
144
RO
Întrucât „Directiva EIA nu este aplicabilă“, acest lucru înseamnă, de
asemenea, că orice discuţie cu privire la siguranţă, garanţii financiare,
asigurare, răspundere, costuri de închidere şi aşa mai departe sunt nule
şi neavenite, având în vedere ca temeiul acestora nu este aplicabil.
Având în vedere caracteristicile minei, am adus în discuţie o parte din

riscurile aferente, inclusiv, un singur inconvenient, dar unul vital,
referitor la aprobarea de mediu. Nu este nevoie să explicăm exact cât
de importantă este o aprobare adecvată de mediu pentru creditori,
asigurători şi aşa mai departe. Pe de altă parte, autorităţile competente
române şi titularul de proiect subliniază faptul că, în orice moment,
propunerea va fi conformă cu întreaga legislaţie aplicabilă. Dar cred că
e uşor să spună acest lucru, atunci când Directiva EIA, cea mai
importantă dintre toate, nu este aplicabilă.
După cum puteţi vedea, legături vitale dintre propunere şi legislaţie

lipsesc; autorităţile se sfiesc să-şi asume responsabilitatea care
contează cu adevărat. Riscurile nu sunt atenuate de soluţii, acestea sunt
reduse la tăcere.
Dacă proiectul minier va fi aprobat, în cazul în care se va produce un

accident, fiecare parte va da vina pe cealaltă. Între timp, asiguratorul -
în cazul în care există cu adevărat - va avea argumente reale pentru a
nu acoperi daunele, iar victimele vor rămâne ca întotdeauna aceleaşi.
Eu cred că România merită mai mult!
Context:
În decembrie 2004, titularul proiectului Roşia Montană depune

„Raportul de Prezentare al Proiectului” (PPR) şi solicită obţinerea
acordului de mediu. Se lansează astfel oficial procedura EIA.
Având în vedere dimensiunea proiectului şi potenţiala componentă
transfrontalieră, autorităţile de mediu din România le solicită
vecinilor, care ar putea fi afectaţi, să participe la procedura EIA
aşa cum prevede Convenţia ESPO. Ungaria acceptă propunerea şi
devine parte a procedurii EIA. Ulterior, autorităţile române iniţiază
etapa de evaluare a procedurii. În mai 2006, titularul proiectului
depune Raportul la Studiul privind Evaluarea Impactului asupra
Mediului. Ministerul acceptă raportul şi în iunie 2006 anunţă
începerea procedurii de consultare publică. În septembrie 2007,
Ministerul Mediului din România anunţă că procedura de emitere
a autorizaţiei de mediu pentru proiectul minier este suspendată pe
perioadă nelimitată deoarece certificatul de urbanism prezentat de
titularul proiectului (Roşia Montană Gold Corporation-RMGC) a
fost declarat nul de instanţă. In septembrie 2010, Ministerul
Mediului din România anunţă reluarea procedurii EIA pe Roşia
Montană având în vedere faptul că titularul proiectului a depus un
nou certificat de urbanism. La acest moment, Comisia de Analiză
145
RO
Tehnică de la Ministerul Mediului analizează dacă va recomanda
sau nu acordul de mediu.
Problema:
1. Comisia susţine că în ceea ce priveşte proiectul de la Roşia

Montană, sfera sa de acţiune este limitată şi că Directiva EIA nu
este aplicabilă pentru că solicitarea privind obţinerea acordului de
mediu a fost depusă la momentul în care România nu a fost stat
membru UE.
Cu toate acestea, în 2004, Comisia a autorizat un proiect PHARE

pentru a asista autorităţile de mediu din România să realizeze
procedura EIA în conformitate cu prevederile Directivei EIA şi
normele aferente. Înregistrată cu număr de proiect RO
0006.14.02 acest proiect PHARE a avut o valoare cuprinsă între
80.000-90.000 euro. Unul dintre rezultatele proiectului RO
0006.14.02 a fost un manual pas-cu-pas care să ajute autorităţile
competente şi toate părţile implicate în privinţa etapelor
individuale ale procedurii EIA în conformitate cu Directiva EIA.
În lumina proiectului RO 0006.14.02 şi având în vedere starea

actuală a procedurii EIA, o evaluare asupra aplicabilităţii
Directivei EIA în cazul proiectului minier de la Roşia Montană
este urgentă. Directiva EIA a fost transpusă în legislaţia română
prin Ordinul de Ministru 860/2002.
2. În răspunsul către Comisia de Petiţii 857262EN datat 11 februarie

2011, Comisia concluzionează că: „Din moment ce, în acest caz,
operaţiunile miniere nu au început încă, posibilele încălcări ale
Directivei nu pot fi identificate la acest moment.”
În 2009, Comisia a confirmat faptul că mina de aur de la Roşia

Montană intră sub incidenţa prevederilor Directivei privind
controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe
periculoase (Directiva Seveso II) care a fost transpusă în
legislaţia românească prin Hotărârea de Guvern 804/2007
(înlocuind Hotărârea de Guvern 95/2003).
În aceste condiţii şi având în vedere faptul că rolul Comisiei

Europene este să asigure respectarea legislaţiei de mediu, ONG-
ul Alburnus Maior a depus o plângere la DG Mediu
(UAD/2007/A/6194) referitoare la nerespectarea prevederilor
articolului 6 al 96/82/EC, mai exact lipsa unei notificări din
partea deţinătorului proiectului. Plângerea a inclus o scrisoare
oficială din partea Ministrului Mediului din România care a
confirmat că nu a primit notificarea conform prevederilor
articolului 6 al 96/82/EC. În răspunsul din data de 16 mai 2007
(ENV. A.2/LP/sb/D(2007) 8875) Comisia a admis faptul că:
146
RO
„deşi rămâne neclar dacă notificarea conformă cu Directiva
96/82/EC a fost depusă, urmează să se determine dacă procedura
prevăzută de Directiva menţionată a fost urmată şi dacă
obiectivele sale vor fi realizate”.
Comisia a subliniat cu mai multe ocazii că societatea civilă ar
trebui mai degrabă să ajute la aplicarea corectă a legislaţiei în
vigoare decât să facă presiuni pentru o nouă legislaţie. Prin
urmare, este descurajant să asistăm la situaţia în care societatea
civilă prezintă dovezi evidente ale neconformităţii legislative iar
Comisia le respinge într-o asemenea manieră. Desigur, nicio
procedură de evaluare (şi permis ulterior) nu poate fi considerată
ca „realizată” fără confirmarea depunerii unei cereri oficiale
pentru ea.
Toate documentele cadru relevante sunt ataşate pentru a evalua
dacă „în lipsa unor dovezi privind lipsa notificării prevăzute de
articolul 6, se presupune că procedura de notificare conformă
directivei menţionate este îndeplinită şi că obiectivele ei sunt
realizate şi la acest moment nu poate fi identificată nicio
încălcare”.
3. Având în vedere faptul că procedura Seveso pentru Roşia Montană
se desfăşura în paralel cu procedura EIA la momentul în care
România nu era încă stat membru UE este greu de înţeles de ce
Directiva Seveso II este aplicabilă iar Directiva EIA aparent nu.
4. Potrivit răspunsului Comisiei la petiţia 0622/2010 datată 11
februarie 2011, Directiva privind deşeurile miniere (2006/21/CE ;
transpusă în legislaţia românească prin Hotărârea de Guvern
856/2008) este aplicabilă pentru Roşia Montană la fel cum sunt şi
Directiva 80/68/CEE privind protecţia apelor subterane împotriva
anumitor substanţe periculoase şi Directiva 2006/118/CE privind
protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării.
Întrucât conformitatea proiectului minier de la Roşia Montană cu
aceste directive este evaluată, printre altele, în cadrul procedurii
de evaluare EIA, ne putem întreba cum poate Comisia evalua
conformitatea cu directivele menţionate anterior dacă Directiva
EIA nu este aplicabilă.
5. În timpul vizitei la Bucureşti, din 24 noiembrie 2011, Comisia de
Petiţii a Parlamentului European a ridicat problema solicitată de
petiţionari privind un raport independent al multiplelor implicaţii
ale propunerii miniere. Impresia Comisiei a fost că a văzut mai
multe rapoarte şi a pus la îndoială necesitatea pentru noi altele.
Având în vedere că există dovezi că cel puţin unul dintre capitolele
raportului EIA a fost editat fără ca autorul să ştie, având în vedere
faptul că Directiva EIA nu este aplicabilă, dimensiunea europeană
şi impactul amplu al proiectului minier de la Roşia Montană pare a
fi chiar mai importantă o evaluare independentă; cel puţin vis-a-
vis de toate directivele considerate aplicabile.
147
EN
Hazards of using
Cyanide the in mining
process: Roşia Montană
gold mining project in
Stephanie Danielle Roth is a
Romania
French and Swiss citizen and As you know, opposition to the Roşia Montană gold mine proposal has
former researcher and editor been long standing. This is due to the corruption with which this
at the London-based project is associated, the involuntary resettlement, the destruction of
magazine, “The Ecologist”. archaeological sites and significant parts of Rosia Montana’s cultural,
She received the Goldman environmental and social patrimony.
Environmental Prize in 2005 for
her efforts to stop These are correlated with risks associated to the operational phase,
construction of Europe's such as a potential damn failure or bankruptcy and risks associated
largest open cast gold mine in with mine closure such as bankruptcy again and the perpetual
Roşia Montană, Romania. treatment of Acid Mine Drainage at the waste deposits; including the
tailings pond.
Presentation made by Mine life is at 16 years, operating 24/7, processing 13 million tons of
Stephanie Danielle Roth during ore per year. This means that 500,000 tons of ore WILL be processed
the debate “Hazards of using per week, or 70,000 tons per day.
Cyanide the in mining process:
Roşia Montană gold mining What do these figures mean?
project in Romania“ organized
in Brussels on January 31, 2011. To give you a comparison: the world’s largest aircraft carrier, the
USS Ronald Reagan, weighs 90,000 tones. So we are talking about
more than five aircraft carriers worth of waste per week – a
staggering amount!
The mine will use between 13-15 million kilograms of sodium cyanide
per year; roughly equivalent to filling 6 Olympic swimming pools.
This may not seem like a lot at first; but bear in mind that one single
teaspoon of a 2% cyanide solution is enough to kill a human being.
The project owner claims that cyanide levels will be reduced to levels
acceptable under EU norms before reaching the tailings pond. They
propose using an INCO cyanide destroyer. While this process is energy
intensive; exponentially adding to the mine’s operational costs, its
reaction rate is reduced to one-tenth with a temperature decrease from
25oCelcius to 5oCelsius. At Roşia Montană during the winter period
148
EN
there are a minimum of 4 months when the average temperature is
below 5o Celsius.
We talked about cyanide levels reaching the tailings pond. Processing

13 million tones of ore with 13-15 million kilograms of sodium
cyanide per year however, will also cause cyanide emissions into the
air. The mine WILL emit 134 kg of cyanide into the air every single
operating day for 16 years.
Roşia Montană is neither a desert nor a wasteland or placed in some

sort of vacuum where winds don’t blow or rain doesn’t fall: It is a
densely inhabited area and 2 major towns - Câmpeni with 8000
inhabitants and Abrud with 6200 - lie close by.
200 million tons of unconsolidated and cyanide-laced waste will be

stored in a partially lined tailings pond that will cover a surface of just
under 900 acres. This is a surface equivalent to 454 football pits.
There exist surface and ground water sources in the unlined parts of the
tailings pond and the natural base rock is cracked. According to the US
Environmental Protection Agency (the USEPA), liner costs are at 130
thousand USD per acre. Lining the ENTIRE tailings pond could add a
117 million USD to the Roşia Montană project owners.
As mentioned the tailings contain heavy metals but also ammoniac,

sulphides and so on. The later is an important Acid Mine Drainage
source which could last for decades; if not centuries. The project owner
does not foresee for sulphides to be treated separately. This is called
bad practice.
According to Professor Monhemius from the Royal School of Mines in

London, “this huge construction sited immediately above the town of
Abrud – presents a potential for catastrophic consequences in the event
of a dam failure.”
According to the Roşia Montană EIA report, total estimates for mine
closure (tailings, waste dumps, processing plant, roads, pits etc.) are at
70 million USD. This is a highly unrealistic figure. According to
USEPA estimates dating from 1997, costs for soil cover for acid waste
rock piles are between 83 cents and 1 USD per ton of waste.
At the end of mine life the Cetate and Cârnic acid waste dumps would
hold 130 million tons of waste. Costs for covering this waste volume
are between 108 and 132 million USD. As you can see the remediation
costs for these waste dumps alone exceed the mine closure estimates
for the entire project. As for the remediation of Acid Mine Drainage
generating tailings, according to the USEPA such costs are at minimum
of 48 thousand USD per acre of tailings footprint. This means that at
Roşia Montană remediation costs of the tailings are at 43 million USD.
Closure costs for the RMGC proposals are highly unrealistic by 1997
149
EN
estimates; they are even more unrealistic by present estimates and
surely would sound absurd at that future point in time when closure
would be carried out.
What’s more, the USEPA figures are estimates for a ‘normal’ closure
scenario. An unanticipated acid drainage from spent ore at the
Richmond Hill LAC Minerals Mine in South Dakota added a
whopping 8.5 million USD to remediation costs. Water containing
cyanide seepage from the tailings dam was detected in an alluvial
aquifer at a Newmont Mine in Elko, Nevada. Costs for this event were
at 2 million USD$.
These calculations and estimates take us to questions related to

financial guarantees. The Rosia Montana EIA report does not mention
a bank, bonding or insurance company, financial institution or other.
Nor is it mentioned what the mode of fund accumulation might be or
what would actually be insured. Surely one would need to go beyond a
basic fire insurance.
Nor are there indications of how the environmental guarantees will be

(or could be) divorced from company assets - an extremely important
item in the case of bankruptcy.
A realistic insurance however is an absolutely fundamental issue for

constructing, operating and closing a mine just as a financial guarantee
is an absolutely fundamental issue for a safe mine closure and long-
term maintenance.
So far I talked about the mine’s characteristics including risks and

some of its safety aspects. At the base of it lies regulation and its
enforcement. In all its communications with concerned citizens, DG
environment stresses that it is keeping a close eye and contact with the
competent Romanian authorities.
It needs the submission of a petition to learn that actually the

Commission maintains that “the EIA directive is not applicable” and
that “Since, mining operations have not yet started, no possible
breaches of the directive can be identified at this point in time.”
One can be guilty of breaches based on the information and lack of

information contained in the EIA report AND on mistakes made during
the EIA procedure; that’s why one has EIA’s in the first place - but
obviously only if the EIA directive is applicable.
Since “the EIA directive is not applicable” then it also means that any
discussion about safety, financial guarantees, insurance, liability,
closure costs and so on are null and void; as the baseline of it all is not
applicable.
In light of the mine’s characteristics I raised some of the risks

150
EN
underlining it; including one single but vital shortcoming related to its
environmental approval. There is no need to explain just how
important a proper environmental approval is for lenders, insurers and
so on. On the other hand the competent Romanian authorities and the
project owner stress at all times that the proposal will meet all
applicable legislation; but I guess that’s easy to say when the EIA
Directive, the mother of it all, is not applicable.
As you can see it is those vital links between the proposal and
legislation that are missing; with authorities shying to assume the
responsibilities that really matter. Risks are not mitigated by solutions,
they are mitigated by silence.
If the mine is approved and when an accident occurs each party is

likely to blame the other. Meanwhile the insurer - if he at all exists;
will have real arguments not to cover the damages and the victims will
as ever remain the same.
I think that Romania deserves better!
Background:
In December 2004 the Roşia Montană project owner submits the

‘Project Presentation Report’ (PPR) and a request for an
environmental accord. This officially launches the EIA procedure.
Given the project’s size and its potential trans-boundary impact,
the Romanian environmental authorities notify potentially affected
neighbouring countries to participate in the EIA procedure as
stipulated in the ESPOO Convention. Hungary accepts the
notification and becomes a party in the EIA procedure. Thereafter,
the Romanian authorities initiate the scoping stage of the
procedure. In May 2006, the project owner submits the
Environmental Impact Assessment Study Report. The ministry
accepts the report and June 2006 announces the inception of the
Public Consultation Procedure. In September 2007 Romania’s
Ministry for the Environment announces that the environmental
authorization procedure for the mine proposal is halted for an
unlimited period as the urbanism certificate presented by the
project owner (Roşia Montană Gold Corporation – RMGC) was
declared null in court. In September 2010 Romania’s Ministry for
the environment announces the re-start of the Roşia Montană EIA
procedure as the project owner submitted a new urbanism
certificate. At the time of writing this document, the Ministry for
the Environment’s Technical Analysis Committee (CAT) is
assessing on whether or not to recommend the environmental
accord.
151
EN
The Problem:
1. The Commission maintains that regarding the Roşia Montană

project its scope of action is limited and that the EIA directive is
not applicable as the request for an environmental accord was
submitted at a time when Romania was not an EU member.
However, in 2003 the Commission authorized a PHARE project

to help the Romanian environmental authorities carry out the
EIA procedure in line with the provisions of the EIA Directive
and related norms. Registered with project number RO
0006.14.02 this PHARE project carried a value between Euro
80.000-90.000. One of the results of RO 0006.14.02 was a step-
by-step manual to help the competent authorities and all involved
stakeholders through the individual steps of the EIA procedure in
accordance with the EIA directive.
In light of RO 0006.14.02 and given the current state of the EIA

procedure an assessment on whether the EIA Directive is
applicable for the Roşia Montană mining project is urgent. The
EIA directive was transposed into Romanian legislation with
Ministerial Ordinance 860/2002.
2. In its reply to the Petition Committee 857262EN dated 11

February 2011, the Commission concludes that “Since, in this
case, mining operations have not yet started, no possible breaches
of the directive can be identified at this point in time.”
In 2009 the Commission confirmed that the Roşia Montană gold

mine falls under the provisions of the Directive on the control of
major-accident hazards involving dangerous substances (Seveso
II Directive), which was transposed into Romanian law by
Governmental Decision HG 804/2007 (replacing Governmental
Decision HG 95/2003).
In light of this and as the role of the European Commission is to

ensure that EU environmental legislation is respected, the
Alburnus Maior NGO submitted a complaint to DG Environment
(UAD/2007/A/6194) related to failure to comply with provisions
of article 6 of 96/82/EC, namely lack of notification from the
project owner (see Annex 1 attached). The complaint included an
official letter from Romania’s Ministry for the Environment
confirming that it had not received notification under the
provisions of article 6 of 96/82/EC. In its reply dated 16 May
2007 (ENV.A.2/LP/sb/D(2007) 8875) the Commission
acknowledged that “though it remains unclear whether the
actual notification under article 6 of Directive 96/82/EC has
been submitted, it is to be concluded that the procedure under the
said Directive is followed and its objectives are to be achieved.”
152
EN
The Commission has stressed on various occasions that rather
than pushing for new legislation, civil society should help it with
the proper enforcement of existing legislation. It is therefore
disheartening to witness that when civil society does submit
detailed evidence showing failure of compliance, the
Commission dismisses these in the above manner. Surely no
assessment procedure (and subsequent permit) can be considered
as ‘followed’ without confirming submission of an official
request for it.
All relevant background documents are attached in order to

assess whether these constitute “lack of evidence that notification
required under article 6 was not made, it is presumed that the
notification procedure under the said directive is being followed
and that its objectives are being met and no breach can, thus, at
this stage be identified”.
3. Given that the Seveso procedure for the Roşia Montană project has
been running in parallel with the EIA procedure and this at a time
when Romania was not yet an EU member it is difficult to grasp
why the Seveso II Directive is applicable and the EIA Directive
apparently is not.
4. According to the Commission’s reply to petition 0622/2010 dated

11 February 2011, the Mining Waste Directive (2006/21/CE;
transposed into Romanian legislation with governmental decision
HG 856/2008) is applicable at Roşia Montană as are Directive
80/68/CEE on ground water protection against certain hazardous
substances and Directive 2006/118/CE on groundwater protection
against pollution and deterioration.
Given that compliance of the Roşia Montană mine project with

these directives is amongst others, assessed within the EIA
assessment procedure, it is worth asking how the Commission
can assess compliance with the above directives when the EIA
Directive is not applicable.
5. During its visit to Bucharest on the 24th of November 2011 the

European Parliament’s Petition Committee raised the issue of the
petitioners request for an independent report into the manifold
impacts of the mine proposal. The committee’s sense was that it
had seen several reports and therefore questioned the need for yet
further ones.
Given that there exists evidence that at least one chapter of the
EIA report was edited beyond its author’s recognition and given
that the EIA Directive is not applicable, it would in the light of
the European dimension and wide-ranging impact of the Roşia
Montană mine project seem ever more important for an
independent assessment; at least vis-a-vis all directives deemed
applicable.
153
RO
„Adevăratul aur
sunt oamenii,
natura şi
Sorin Jurcă - Membru fondator
patrimoniul“
al Fundaţiei Culturale Roşia Sunt membru fondator al Fundaţiei Culturale Roşia Montană, pe care
Montană am înfiinţat-o împreună cu alţi localnici. Cu toţii vrem să păstrăm şi să
ducem mai departe tot ce are mai valoros această localitate, ce a fost
„Adevăruri despre Roşia datată la 6 februarie 131. Punerea în valoare a patrimoniului de la
Montană“ (28 octombrie 2011) suprafaţă şi a celui subteran, alături de înscrierea sitului arheologic în
Patrimoniul Unesco, sunt obiectivele noastre primordiale. Roşia
Montană reprezintă o atracţie de necontestat, din punct de vedere
turistic, cultural şi etnografic. Mărturie stau impresiile turiştilor care
ne-au călcat pragul şi pe care le-am colecţionat. Oricine doreşte poate
să le vadă. Valorile noastre sunt însă ameninţate de proiectul minier
propus de o companie canadiană, de care nu a mai auzit nimeni până
acum. Proiectul este devastator din mai multe puncte de vedere: social,
cultural, al mediului şi din punct de vedere economic. Sunt băştinaş,
am lucrat în mină şi ştiu ce înseamnă o carieră de o aşa mare
anvergură. Acest proiect propune cea mai mare carieră din Europa şi
cel mai mare baraj, înalt de 185m. Acest baraj ar susţine un lac cu o
suprafaţă de 600ha, în care s-ar depune timp de 16 ani (să nu uităm că
vorbim de un proiect generator de „dezvoltare durabilă”) 240 milioane
tone de deşeuri miniere cu cianuri. Zona este locuită iar barajul s-ar
situa la 2 km în amonte de oraşul Abrud. După terminarea lucrărilor
miniere, România rămâne cu acest imens lac cu reziduuri miniere, care
va fi o permanentă “bombă ecologică”. Pe durata exploatării se vor
defrişa peste 200 ha de pădure. Tot ecosistemul va suferi modificări din
cauza poluării masive. Praful rezultat în urma împuşcărilor pentru
detonarea munţilor şi undele seismice care se vor propaga către acel
iaz de decantare, vor duce la o şi mai mare ameninţare asupra zonelor
limitrofe Roşiei Montane.
Sunt nedumerit cum pot autorităţile române să accepte o carieră care se

suprapune peste un sit arheologic unic în lume, compus din peste 7km
de galerii dacice şi romane. Aceasta imensă carieră s-ar întinde pe o
suprafaţă de 4 km pătraţi, pe 25% din suprafaţa Roşiei Montane. 1000
de case şi gospodării, 7 biserici, 5 lacuri artificiale, datând din secolul
al XVIII-lea, galerii romane şi preromane, monumente ale naturii, case
154
RO
de patrimoniu, o istorie de peste 2000 de ani ar fi „călcate în picioare”
doar în scopul unui câştig efemer! Multe din aceste lucruri s-au
întâmplat deja, compania a schimbat destinul multor oameni din Roşia
Montană. Prin dezrădăcinarea a sute de familii, localitatea a avut deja
de suferit atât economic cât şi social. Aici autorităţile locale, mână în
mână cu compania, au contribuit prin abuzuri decizionale, la luarea
unor măsuri în detrimentul localnicilor care vor să trăiască în pace în
căminele lor. Din acest motiv nu pot să accept ideea că Roşia Montană
ar putea fi sacrificată în numele unui investitor, care de la o zi la alta
intoxică opinia publică vehiculând sume astronomice de bani, care
spun ei, ar scoate România din criză. Dar noi nici măcar nu putem
pune în balanţă ce câştigă şi ce pierde România de pe urma acestui
proiect. Contractele încheiate între cele două părţi, dintre care una
reprezintă statul român sunt documente secrete, nu avem acces la ele.
În aceste condiţii, de secret total, nu putem vorbi de „o afacere curată”.
Ce se observă, totuşi, este că afacerea este păguboasă, statul deţinând
numai 19% din acţiuni. Dar chiar şi pentru acestea a fost împrumutat
de companie pentru că nu ar fi avut banii necesari să poată participa la
afacere.
Prin urmare, profitul pe care ar trebui să-l încasăm, în baza acestui

procent, va veni numai după ce toţi creditorii companiei miniere şi
compania însăşi, vor fi fost satisfăcuţi. Cine poate crede că aceasta este
o afacere profitabilă pentru România? Este incredibil cum un director
al companiei a spus că România câştigă 19 miliarde de dolari din
această posibilă exploatare, iar compania doar 1 miliard! Aş fi curios să
aflu cum au reacţionat investitorii la o asemenea declaraţie. Nu pot să
cred că un investitor a venit aici pentru a face acte de caritate! Aşteaptă
de 15 ani să facă aceste acte caritabile iar într-o declaraţie recentă,
acelaşi director spunea ca „investitorii nu ne-au impus termene limită”.
Oare compania aceasta funcţionează după cu totul alte principii decât
orice alt operator economic din lumea aceasta?
Propaganda mincinoasă a companiei a dus la manipularea în masă a

multor oameni. Exploatând sărăcia celor de aici, le-au fost promise
slujbe bine plătite. De 15 ani de când Roşia Montană se confruntă cu
acest proiect s-a putut vedea că foarte mulţi localnici nu au primit
locuri de muncă (compania a angajat personal calificat din alte zone)
iar numărul slujbelor variază de la o lună la alta. Acest proiect va putea
fi realizat, numai atunci când ultima familie din Roşia Montană „va
părăsi corabia”. Eu sunt convins că acest lucru nu se va întâmpla
niciodată. Pentru mine modul acesta de a lupta şi de a nu ceda nici un
metru pătrat de pământ şi de a promova patrimoniul de valoare
mondială al Roşiei au devenit ţeluri în viaţă. Dacă am făcut aceste
lucruri timp de 15 ani voi face la fel şi în continuare. Dacă prin absurd
acest proiect ar fi aprobat, România s-ar alege cu 19 miliarde de iluzii!
Roşia Montană merită altă soartă iar adevăratul aur sunt oamenii,
natura, patrimoniul!
155
EN
“The real gold is

the people, the
nature and the
Sorin Jurcă - Founding member
heritage”
of the Roşia Montană Cultural I am a founding member of the Roşia Montană Cultural Foundation ,
Foundation which I’ve started it together with other locals. We all want to preserve
and pass on the most valuable stands of our city, dated since February
”Truths about Roşia Montană” 6, 131. Enhancement of the surface as well as underground heritage of
(October 28, 2011) the area as well as the registration with UNESCO of the archaeological
site, represent our primary objectives. Roşia Montană is an undeniable
attraction in terms of tourism, culture and ethnography. As testimony
bears witness the very impressions of the tourists who visit us,
testimonies that we’ve collected. Anyone who wants can see them. Our
values are, however, threatened by the mining project proposed by a
Canadian company, of which no one has heard before. The project is
devastating in many ways: social, cultural, environmental and
economic. I am a native, I’ve worked in the mine and I know what a
career of such a large scale implies. This project proposes the largest
career in Europe and the largest dam, 185m high. This dam would
support a lake with an area of 600 hectares, which is to collect during a
period of 16 years (let’s not forget to mention that we are talking about
a “sustainable development project”) 240 million tons of mining waste
containing cyanide. The area is inhabited and the dam would be
located 2 km upstream of Abrud. After the conclusion of the mine
works, Romania shall be left a huge lake full of mining waste, a
permanent “ecological bomb”. During operations, over 200 hectares of
forest will be cleared. All ecosystems shall undergo changes due to
massive pollution. Dust generated by mountains blasts and the seismic
waves that shall propagate towards the pond will result in an even
greater threat to the surrounding areas of Roşia Montană.
I can’t understand how the Romanian authorities can accept a career

that overlaps a unique archaeological site in the world, composed of
over 7 km of Dacian and Roman galleries. This huge career would
cover an area of over 4 km square, respectively 25% of Roşia Montană
surface. 1000 houses and households, seven churches, five ponds,
dating from the eighteenth century, pre-Roman and Roman galleries,
monuments, heritage houses, a history of over 2000 years would be
156
EN
“destroyed” for an ephemeral gain only! Many of these things have
already happened; the company has changed the destiny of many
people in Roşia Montană. By uprooting of hundreds of families, the
town had suffered both economically as well as socially. Here local
authorities, hand in hand with the company, helped by abusive decision
to take measures at the expense of locals who only want to live their
life in peace. That’s why I can’t accept the idea that Roşia Montană
would be sacrificed in the name of an investor, who day by day
poisons the public opinion circulating astronomical amounts of money,
which they say would pull Romania out of crisis. But, we can’t even
weigh the gain and loses of Romania from this project. The contracts
concluded between the two parties, where one is represented by the
Romanian state, are secret documents; we don’t have access to them.
In these conditions, under complete secrecy, we can’t speak of “legal
business”. What one can observe, however, is that the business is
counterproductive, the state holding only 19% of the shares. But even
for it, the state borrowed the money from the respective company,
because it did not have the necessary money to participate at the
business.
Therefore, the profit that it would be received, based on this

percentage, will come only after all creditors of the mining company
and the company itself would have been satisfied. Who can believe
that this is a profitable business for Romania? It is incredible how a
company director said that Romania wins 19 billion USD of this
eventual operation, while the company only 1 billion! I'd be curious to
hear how investors reacted to such a statement. I can’t believe that an
investor came here to do charity! It waits for 15 years to make these
charities and in a recent statement, the same director said that “the
investors did not impose deadlines”. Does this company operate
according to completely different principles than any other trader in the
world?
False propaganda led by the company resulted in mass manipulation of

the people. Exploiting the poverty here, they were promised well-paid
jobs. For 15 years since Roşia Montană faces this project, one can see
that many residents did not get any jobs (the company has hired
qualified personnel from other areas) and the number of jobs fluctuates
from one month to another. This project will be realized only when the
last family of Roşia Montană “will abandon the ship”. I am convinced
that this will not happen. To me this way of fighting and not giving up
any square meter of land and promote the world heritage value of
Roşia Montană became goals. If I did it for 15 years, I shall surely
continue. If, against all reasons, this project will be approved, Romania
would end up with 19 billion illusions. Roşia Montană deserves
another fate and the real gold is the people, the nature, the heritage!
157
RO
Embargoul
informaţional şi
campania de
Răzvan Martin – Activewatch
dezinformare a RMGC
Agenţia de monitorizare a Avem, cum am spus, un embargo informaţional care a dus în ultimele
presei luni la cvasi dispariţia informaţiilor critice referitoare la acest proiect.
Tot mai puţine ziare, tot mai puţine televiziuni, tot mai puţine site-uri
„Adevăruri despre Roşia conţin informaţii critice, din zona presei mainstream mă refer, la adresa
Montană“ (28 octombrie 2011) acestui proiect. Piaţa este invadată cu ştiri pozitive despre acest proiect,
sunt ziare care publică materiale semnate de ziarişti pretinse a fi
materiale editoriale dar care nu sunt altceva decât advertoriale plătite şi
din câte ştim redactate direct de companiile care fac PR acestei
corporaţii. Avem de asemenea o avalanşă de materiale publicitare, atât
în zona de outdoor print, în presa print, în mediul audiovizual, pe site-
uri, o avalanşă de materiale care conţin în mare parte informaţii false,
de aceea o considerăm o campanie de dezinformare privitoare la
presupusele beneficii pe care acest proiect le-ar aduce ţării şi
comunităţii de la Roşia Montană.
Există deja nişte sancţiuni ale CNA care au cerut Gold Corporation ca
spoturile publicitare să intre în legalitate pentru că ele conţineau
elemente de dezinformare. Alte metode care însoţesc această campanie
agresivă de promovare a acestui proiect sunt sponsorizarea unor
evenimente culturale majore din România cum ar fi Festivalul
Internaţional de Film de la Cluj (Tiff), sponsorizarea unor festivaluri de
teatru. Din fericire, organizatorii au renunţat în ultimul an la banii
veniţi de la RMGC. Este o situaţie cu o piesă de teatru care a fost
sabotată chiar de producătorul ei la Teatrul de Stat Maghiar din Cluj,
era o piesă pe tema situaţiei de la Roşia Montană şi care nu poate fi
pusă în scenă.
Avem alte instrumente de propagandă, pentru că nu le pot numi altfel,

site-urile, forumurile sunt invadate de comentarii pozitive referitoare la
proiect, este ceea ce numim noi fenomenul postacilor, oameni angajaţi
să arunce pe piaţă informaţii favorabile Roşia Montană, de asemenea
comentariile negative la adresa campaniei (am experimentat şi eu
situaţia asta) nu apar pe site-urile sau pe paginile de social media
administrate sau parte din campania RMGC. Se organizează şi
158
RO
dezbateri sponsorizate de instituţia media main stream, sponsorizate de
Roşia Montana. Poate cel mai grav exemplu de cumpărare a
conştiinţei, pentru că asta se întâmplă, sunt excursiile plătite de RMGC
în care au fost invitaţi câţiva zeci de lideri de opinie din România, mă
refer aici la jurnalişti consacraţi şi care au fost duşi, cred că în 2 sau 3
ani consecutivi, în Noua Zeelandă, pe banii corporaţiei, să vadă, la faţa
locului, exploatări care ar fi asemănătoare cu proiectul pe care vor să îl
deruleze la Roşia Montană.
Se pare că fiecare din aceste excursii ar fi costat peste 10.000 de euro

de persoană, evident. Nu aşteptam din partea acestor jurnalişti poate
neapărat o revoltă a propriei conştiinţe sau să-şi plătească din
buzunarul propriu dacă doreau să fie informaţi privind proiectul, ceea
ce am constatat e că în majoritatea publicaţiilor conduse de aceste
persoane au dispărut informaţiile critice la adresa Roşia Montană. Ştiu
de o situaţie din redacţia unui cotidian de prestigiu naţional care
difuzează publicitate Roşia Montană şi în care nu apar informaţii
critice şi li s-a spus de către conducătorii redacţiei că „pe 6 luni ăştia vă
plătesc salariile aşa că înţelegeţi şi voi situaţia”.
Cam asta ar fi, pe scurt, situaţia privind comunicarea publică, modul în

care ea este afectată de campania echipei Roşia Montană şi eu n-am
decât o întrebare retorică, evident, adresată RMGC: dacă tot proiectul
este atât de ok, dacă aduce atâtea beneficii societăţii, economiei
naţionale, de ce au nevoie de această campanie de propagandă atât de
agresivă?! Anul acesta, se pare că este cel mai mare investitor în presa
română, probabil şi în sport.
159
EN
Informational
embargo and RMGC
misinforming
Răzvan Martin – Activewatch
campaign
Agency for Monitoring Media As I’ve already said, there is an informational embargo that leaded,
during the last few months, to the quasi-disappearance of the criticism
”Truths about Roşia Montană” regarding this project. Fewer and fewer newspapers, fewer television
(October 28, 2011) stations and websites contain criticism as regards this project, and I
refer here to mainstream media. The market is flooded with positive
news about this project, there are newspapers publishing articles signed
by journalists, allegedly as editorials, that in fact are nothing but paid
advertising and as far as we know, are written directly by the PR
companies working for this corporation. There is also a flow of
advertising materials, both in outdoor print media, print media,
audiovisual and websites, a flow of documents containing mostly false
information and that’s why we consider it as a misinforming campaign
on the supposedly benefits that this project will bring for the country
and for Roşia Montană community.
There are sanctions already decided by CNA, requiring Gold

Corporation to abide the law because its advertisements are containing
misinforming elements. Other methods accompanying this aggressive
campaign to promoting the project are sponsorships of major cultural
events in Romania, like Cluj International Film Festival (Tiff),
sponsorships for theatre festivals. Fortunately, last year, the organizers
gave up the money donated by RMGC.
There is a situation with a theatre play that was sabotaged even by its
producer, at the Hungarian Theatre of Cluj; it was a play about the
situation from Rosia Montană that could not be staged. Also, there are
other propaganda instruments, because I can’t name them otherwise,
the websites and forums are assailed by positive comments regarding
the project, it is something that we know as the “phenomenon of the
people paid to post comments”, people hired to place on the market
information favouring Rosia Montana project, and at the same time,
negative comments addressed to the campaign (I, myself, experienced
this situation) are not present on the websites or social-media pages
managed or part of RMGC campaign. The worst example of buying
160
EN
our conscience, because that’s what’s going on, are the trips paid by
RMGC and to which were invited few tens of leaders of opinion from
Romania, I refer here to consecrated journalists that were sent, I
believe, 2 or 3 2 consecutive years in New Zeeland, on corporation’s
money, to see, on site, mining projects similar to the project that they
intend to develop at Roşia Montană.
It seems that each of these trips have cost over 10.000 Euro per person,
obviously. We don’t expect from these journalist to experience a
rebellion of own conscience or to pay from their own pockets for
wanting information about the project, but what I’ve noticed is that
most of the publications leaded by these people failed to publish
negative information regarding Roşia Montană. I am aware of a
situation existent in one of the nationally prestigious newspaper that
advertise for Roşia Montană and where negative information are not
presented that the journalists were told by their chief editors that “they
are paying your salaries for 6 months so you have to understand the
situation”.
That’s, on a nutshell, the situation regarding public communication, the

manner in which it is affected by the campaign carried out by Roşia
Montană team and, I only have one rhetorical question, obviously
addressed to RMGC: if the entire project is so sound, if it brings so
many benefits to the society, national economy, why the need for such
an aggressive advertising campaign? It seems that, this year, is the
largest investor in the Romanian media and probably in sports too.
161
RO
Scrisoarea
eurodeputatului
Victor Boştinaru
Scrisoarea eurodeputatului
către CNA
Victor Boştinaru către De peste un deceniu, România se află în faţa unei iniţiative de
Consiliul Naţional al amploare privind exploatarea zăcămintelor de aur şi argint de la
Audiovizualului privind Roşia Montană. Proiectul minier iniţiat de Roşia Montană Gold
embargoul informaţional al Corporation (RMGC) a căpătat însă, doar recent, statutul de
RMGC (19.10.2011) problemă publică majoră.
Totodată, se poate constata un dezechilibru în prezentarea

informaţiilor despre proiect de către mass-media, în sensul în care,
sunt relatate cu predilecţie şi aproape exclusiv, atât în secţiunile
advertoriale cât şi în cele editoriale, punctele de vedere ale
companiei RMGC.
În condiţiile în care, instituţia pe care o conduceţi are atribuţii în a

garanta interesul public ca unică autoritate de reglementare în
domeniul comunicării audiovizuale, este de datoria dumneavoastră
să asiguraţi că şi în cazul informaţiilor privind proiectul minier de
la Roşia Montană, se respectă distincţia clară între fapte şi opinii.
De asemenea, este în interesul public ca informarea privind acest
proiect să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi
cu bună-credinţă. În absenţa acestor factori, coroborat cu resursele
financiare investite de către compania RMGC în spaţii publicitare,
opinia publică nu îşi poate forma o opinie corectă asupra
implicaţiilor proiectului.
Apreciez în acest sens, domnule Preşedinte, deciziile CNA nr. 701

din 23.06.2009, nr. 549 din 22.09.2011 şi nr. 551 din 22.09.2011,
ca fiind conforme principiilor bunei informări a publicului.
Această realitate însă, confirmată explicit de analiza de presă,
pune în discuţie existenţa unei cenzuri de natură economică la
nivelul mass-media centrală, de natură să denatureze obiectivitatea
informaţiilor şi capabilă să manipuleze opinia publică.
Astfel, în calitatea mea de Coordonator al Grupului S&D în

Comisia de Petiţii a Parlamentului European, vă rog pe această
162
RO
cale, domnule Preşedinte, să vegheaţi la respectarea dreptului de
informare corectă a publicului şi să impuneţi măsurile necesare în
vederea restabilirii echilibrului informaţiilor furnizate de mass-
media. De asemenea, fac un apel pentru un control mai strict al
spaţiilor publicitare pe care RMGC le achiziţionează fie în nume
propriu, fie prin companii terţe, astfel încât să se asigure
transparenţa editorială pentru acest subiect.
În speranţa că veţi lua în considerare aspectele sesizate, vă

mulţumesc.
Victor Boştinaru
Membru al Parlamentului European
Răspunsul din partea

Consiliului Naţional al Consiliul Naţional al Audiovizualului a primit sesizarea
Audiovizualului la scrisoarea dumneavoastră, înregistrată la instituţia noastră cu nr.14325/
eurodeputatului Victor 19.10.2011, referitoare la promovarea în mass-media a proiectului
Boştinaru (21.11.2011) Roşia Montană Gold Corporation.
Compania RMGC a lansat mai multe variante de spoturi
pentru radio şi televiziune. În urma reclamaţiilor primite, CNA a
solicitat un punct de vedere de la RAC (Consiliul Român pentru
Publicitate), conform protocolului dintre cele două instituţii.
În urma dezbaterilor, varianta iniţială a spotului de
televiziune a fost retrasă de la difuzare şi înlocuită cu o variantă, în
care formulările erau mai generale, mai ales in privinţa numărului
locurilor de muncă. Membrii CNA au discutat în mai multe şedinţe
publice diferite aspecte ale acestei probleme, inclusiv cu
reprezentanţi ai RMGC, cât şi ai societăţii civile.
Varianta radio a spotului, în care se făceau referiri la numărul
locurilor de muncă care ar urma să fie create, a fost înlocuită cu
varianta de televiziune care conţinea formulări mai generale.
Vă comunicăm că CNA a analizat o serie de reclamaţii de la
persoane fizice sau ONG-uri, referitoare la modul în care a fost
dezbătut în spaţiul audiovizual Proiectul de exploatare minieră de
la Roşia Montană şi a decis sancţionarea posturilor Money
Channel şi Radio România Actualităţi cu somaţie publică pentru
că, la realizarea emisiunilor „Ediţie specială“ din 14.07.2011,
respectiv „Radioul de sâmbăta seara” din 13.08.2011,
radiodifuzorii nu au ţinut cont de prevederile art. 66 alin. (1) lit. a)
şi alin. (2) din Codul audiovizualului, conform cărora „(1) în
programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes
public, de natură politică, economică, socială sau culturală,
trebuie să se respecte următoarele a) asigurarea imparţialităţi,
echilibrul şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin
prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în
perioada în care problemele sunt în dezbatere publică (...) (2)
Prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie se
asigură, de regulă, în cadrul aceleiaşi emisiuni; iar în mod
163
RO
excepţional, în emisiunile următoare; în cazul în care cei solicitaţi
refuză să participe sau să îşi precizeze punctul de vedere, acest
fapt trebuie menţionat pe post; absenţa punctului de vedere al
uneia dintre părţi nu exonerează realizatorul/moderatorul de
asigurarea imparţialităţii”.
În aceeaşi şedinţă, Consiliul a hotărât să avertizeze, în scris,
posturile B1TV, TVR1, TVR2 şi Realitatea TV cu privire la
respectarea aceloraşi dispoziţii legale, anterior invocate. Consiliul
a avut în vedere raportul de monitorizare întocmit pentru mai
multe emisiuni de ştiri şi dezbateri, difuzate de posturile
respective, care au avut ca subiect proiectul minier de la Roşia
Montană.
Ţinând cont de complexitatea proiectului, cât şi de
eventualele probleme de mediu, Consiliul a transmis, în data de
27.09.2011 o Recomandare tuturor radiodifuzorilor prin care sunt
atenţionaţi să respecte principiul imparţialităţii, echilibrului şi
favorizării liberei formări a opiniilor şi să apeleze la specialişti
pentru ca opinia publică să înţeleagă subiectul aflat în dezbatere.
De asemenea, în şedinţa CNA din data de 15 noiembrie a.c.
au fost analizate spoturile RMGC care sunt difuzate în prezent la
posturile de televiziune şi s-a constatat că mesajele pe care le
conţin nu evidenţiază în mod clar că este vorba despre promovarea
comercială a proiectului Roşia Montană. Consiliul a solicitat
producătorilor spoturilor să găsească o modalitate de prezentare
prin care publicul să înţeleagă că aceste spoturi fac parte din
campania de susţinere a proiectului şi nu reprezintă un documentar
despre problemele sociale din zonă.
Vă informăm că în data de 16.11.2011, CNA a primit
solicitări din partea mai multor organizaţii non-guvernamentale
(Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, Ecopolis - Centrul pentru
politici durabile, Fundaţia Terra Mileniul III, Centrul pentru
Jurnalism Independent, Active Watch - Agenţia de Monitorizare a
Presei, Asociaţia Miliţia Spirituală) în privinţa monitorizării
materialelor difuzate de Televiziunea Română şi de Societatea
Română de Radiodifuziune care conţin puncte de vedere pro şi
contra proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană,
pentru perioada mai - noiembrie 2011.
Această monitorizare este foarte amplă şi de durată.
Rezultatul ei va fi transmis organizaţiilor solicitante şi dacă se vor
identifica abateri de la cadrul legal, va fi discutat în Consiliu.
Dezbaterile CNA sunt publice. În măsura în care consideraţi
prezenţa dumneavoastră necesară, vă vom înştiinţa când va fi
programată această discuţie.
Răsvan Popescu
Preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului
164
EN
Letter from Victor

Boştinaru - MEP to
The letter from Victor
NAC
Boştinaru - MEP addressed to For almost a decade, Romania is facing a large scale mining
the National Audiovisual project at Roşia Montană. The mining project developed by
Council regarding RMGC’s RMGC has only recently become a major public issue.
informational embargo However, one can see that there is a lack of balance regarding the
(19.10.2011) information published by the media, in the sense that both
advertorials and editorials are almost exclusively related to the
points of view of RMGC.
Given the fact that the institution you manage is responsible for
protecting the public interest as the only regulatory authority in the
field of audio-visual communication, it is your responsibility to
ensure that even when it comes to information regarding Roşia
Montană gold mining project a clear distinction between facts and
opinions is respected.
Also, it is for the public interest to have fair, verified and well-
indented information with regard to this project. Without these
factors and along with the financial resources invested by the
company in advertising spaces, the public opinion cannot have a
correct opinion regarding the implications of the project.
In this regard, I appreciate, Mr President, the decisions of the

Council no 701 from 23.06.2009, no 549 from 22.09.2011 and no
551 from 22.09.2011 to conform to the principle of good public
awareness. This reality however, explicitly confirmed by the press
analysis, questions the existence of an economical censorship
within the central media capable of distorting the objectivity of the
information and manipulating the public opinion.
Thus, in my capacity as coordinator of S&D group in the

Committee on Petitions of the European Parliament, I ask you to
guard the right to correct information of the public and to take the
necessary measures in order to restore the balance of the
information published by the media. Also, I appeal for a more
165
EN
strict supervision of the advertising spaces bought by RMGC
either individually or through third companies thus ensuring
editorial transparency on this matter.
Hoping that you will take into consideration these findings, thank
you!
Victor Boştinaru
Member of the European Parliament
Answer from the National

Audiovisual Council to the The National Audiovisual Council received your complaint
letter sent by Victor regarding the promotion of Roşia Montană Gold Corporation’s
Boştinaru - MEP project in the media and registered it under no. 14325/19.10.2011.
(21.11.2011) RMGC released several versions of commercials for radio and TV
stations.
Following the complaints received, CNA requested the
opinion of RAC (Romanian Advertising Council), under the terms
of the protocol concluded between the two institutions.
Following the debates, the original version of the TV
commercial was withdrawn and replaced with a more general form
version, especially regarding the number of jobs.
NAC’s members debated during several public meetings
various aspects related to this subject, including with the
representatives of RMGC, as well as with those of the civil
society.
The radio version of the commercial, referring to the number
of jobs that would be created, was replaced with the TV
commercial, with a more general content. We would like to inform
you that CNA analyzed a series of complaints submitted by natural
persons or NGOs regarding the manner in which the project from
Roşia Montană was debated in the audiovisual space and decided
to sanctions the TV stations Money Channel and “Radio Romania
Actualităţi” with public summons, on grounds that while realizing
the shows “Ediţie Specială” from 14.07.2011 and respectively
“Radioul de sâmbătă seara” from 13.08.2011, the broadcasters did
not took in consideration the provisions of art. 66, paragraph (1),
letter a) and paragraph (2) of the Regulatory Code, under which
“(1) in the news and debates programmes, the information
regarding public interest issues, with political, economic, social
and cultural character shall observe the following principles: a) to
ensure fairness, equilibrium and to encourage free formation of
opinions by presenting the main opposite viewpoints during the
period of public debate over that issue (…) (2) The presentation of
the main opposite viewpoints shall be ensured, as a rule, during
166
EN
the same programme, or, exceptionally, in the following
programmes; when those requested refuse to attend or to present
their viewpoint, this fact shall be specifically mentioned on air; the
absence of a viewpoint of one of the parties does not exonerate the
producer/moderator of ensuring impartiality.”
During the same meeting, the Council decided to worn, in
written, the following TV stations: B1TV, TVR1, TVR2 and
Realitatea TV regarding the observance of the same legal
provisions, previously invoked. The Council took into
consideration the media report elaborated for several news and
debate programmes, broadcasted by the respective stations, in
relation to the mining project from Rosia Montana.
Given the project’s complexity, as well as the potential
environmental risks, the Council sent, on 27.09.2011, a
Recommendation to all broadcasters, warning them to observe the
principle of impartiality, equilibrium and encouraging the free
formation of opinions and to call for experts so that the public
opinion to understand the subject under discussion. At the same
time, during NAC meeting of November 15, 2011, RMGC
commercials, aired currently by TV stations, were analyzed and it
was asserted that the messages contained do not clearly highlight
that it is about the commercial promotion of Roşia Montană
project.
The Council required the producers of the commercials to
identify a presentation method through which the audience to
understand that these commercials are part of the campaign
supporting the project and that is not a documentary on the social
problems in the area. We would like to inform you that on
16.11.2011, NAC received complaints from several NGOs (Save
the Danube and Delta Association, Ecopolis – Centre for
sustainable policies, Terra Milenium III Foundation, Centre for
Independent Journalism, Active Watch – Agency for Monitoring
the Media, Spiritual Militia Association) regarding the monitoring
of the items broadcasted by the Romanian Television and the
Romanian Broadcasting Society that contained viewpoints for and
against the mining projects from Roşia Montană, for the period
May- November 2011. This monitoring is extensive and it takes a
lot of time.
Its findings will be sent to the plaintiff organizations and if
violations of the legal provisions are to be asserted, will be
discussed by the Council. NAC meetings are public. If you
consider that your presence is required, we will notify you about
the scheduling of this meeting.
Răsvan Popescu
President of the National Audiovisual Council
167
RO
Eurodeputaţii îi solicită
premierului Mihai-Răzvan
Ungureanu blocarea de
urgenţă a proiectului
Eurodeputaţii Victor
minier Roşia Montană
Boştinaru, Daciana Sârbu, Domnule Prim-ministru,
Renate Weber, Marita Ulvskog
şi Ines Ayala Sender îi România ultimelor luni este scena unor înfruntări de idei, de
adresează o scrisoare mesaje şi scandări în pieţe şi pe străzi. După o lungă perioadă de
deschisă prim-ministrului Mihai acalmie, cetăţenii români au început să-şi revendice drepturile, pe
Răzvan Ungureanu, prin care îi lista acestor revendicări regăsindu-se şi salvarea Roşiei Montane.
solicită blocarea de urgenţă a Problemele proiectului minier cu cianuri de la Roşia Montană sunt
proiectului minier cu cianuri de multiple şi ele ţin de protecţia mediului, de nevoia folosirii
la Roşia Montană şi resurselor în scop naţional, precum şi de corupţia politică şi
constituirea unui grup de lucru sponsorizarea politicienilor aflaţi in înalte funcţii publice de către
independent şi obiectiv, companii private.
pentru a analiza implicaţiile
complexe ale proiectului minier. După cum bine ştiţi domnule Prim-ministru, controversa ce s-a
Strasbourg, 15.02.2012 născut în jurul proiectului demarat de către Roşia Montană Gold
Corporation (RMGC) nu este nouă, însă a căpătat cu totul alte
proporţii o dată cu declaraţiile Preşedintelui României, Traian
Băsescu, de susţinere a acestui proiect, precum şi acutizarea
campaniei de publicitate a RMGC.
Am apelat la formula unei scrisori deschise deoarece, la toate

demersurile de până acum, fie că ele aparţineau Academiei
Române, Academiei de Studii Economice din Bucureşti,
Universităţii Babeş-Bolyai sau unor remarcabili oameni de ştiinţă,
guvernul anterior s-a arătat orb şi surd.
Se impune constituirea unui grup de lucru cu adevărat independent

şi obiectiv care să analizeze proiectul în toată complexitatea sa.
Acest grup trebuie să ţină cont de opiniile oamenilor de ştiinţă
români care şi-au exprimat legitime şi repetate îngrijorări. De
asemenea, acest grup trebuie să aibă în vedere proiectele de
exploatare minieră similare din Europa, cu scopul îndeplinirii unor
condiţii esenţiale în ceea ce priveşte utilizarea celei mai bune
soluţii tehnice, a beneficiilor statului român dar şi a soluţiilor de
reducere a emisiilor nocive pentru mediu.
168
RO
Domnule Prim-ministru, vă solicităm blocarea de urgenţă a
proiectului minier cu cianuri, prin suspendarea procesului de
avizare până la pronunţarea unei comisii de experţi independenţi,
departe de influenţele banilor companiilor direct interesate de
începerea acestui proiect. Singurele principii care trebuie să
conteze în luarea deciziei privind Roşia Montană trebuie să fie
adevărul, interesul naţional şi dezvoltarea durabilă a regiunii. In
acest moment, ne aflăm foarte departe de întrunirea acestor
condiţii, şi le datoraţi românilor stoparea acestui proces profund
nociv.
Ca membrii ai Parlamentului European, convinşi de nevoia de

dezvoltare a României, în contextul unor politici responsabile, vă
punem la dispoziţie toată informaţia pe care am acumulat-o în
această perioadă. Pe această cale vă anunţăm că vom depune la
Registratura Guvernului această scrisoare cu anexele aferente.
Marita Ulvskog
Daciana Sârbu
Ines Ayala Sender
Victor Boştinaru
Renate Weber
Membrii ai Parlamentului European

169
EN
Eurodeputies ask Prime

Minister Mihai-Răzvan
Ungureanu to urgently
block the Roşia Montană
Eurodeputies Victor Boştinaru,
mining project
Daciana Sârbu, Renate Weber, Your Excellency,
Marita Ulvskog and Inés Ayala
Sender have sent an open During the last couple of months Romania is an arena for the
letter addressed to Prime confrontations of ideas, messages and chanting in the markets as
Minister Mihai-Razvan well as on the streets. After a long lull, now, Romanians have
Ungureanu asking the begun to claim their rights, and part of their list of claims stands
emergency blocking of the also the saving of Roşia Montană. The problems related to the
Roşia Montană cyanide mining cyanides mining project from Roşia Montană are multiple and are
project and the establishment subject to environmental protection, to the urge to use the
of an independent and resources for the benefit of the nation, as well as to the political
objective working group to corruption and the sponsoring of high ranking public politicians by
analyze the complex private companies.
implications of the mining
project. As you well know, your Excellency, the controversy arising from
Strasbourg, 15.02.2012 the project initiated by Roşia Montană Gold Corporation (RMGC)
is not new, but it gained a totally different extent after the
statements made by the President of Romania, Traian Băsescu,
supportive of this project, as well as by a stronger advertising
campaign conducted by RMGC.
We’ve turned to the formula of an open letter because, so far, to all

initiatives, whether belonging to the Romanian Academy,
Bucharest Academy of Economic Studies, Babes-Bolyai
University, or to several notable scientists, the previous
Government was blind and deaf.
It is necessary to establish a truly independent and objective

working group to analyze the project in all its complexity. This
group should take account the opinions of the Romanian scientists
who have repeatedly expressed legitimate concerns. Also, this
group should consider similar mining projects in Europe, in order
to meet essential conditions as regards to the application of the
best technical solutions, of the benefits for the Romanian state, but
also to identify solutions to reduce the
170
EN
the emissions harmful to the environment.
Your Excellency, we request that the cyanides mining project to be

urgently blocked, by suspending the process of approval pending
the issuing of an opinion from a Commission of independent
experts, distant from the influences of the money coming from the
companies directly involved in the initiation of this project. The
only principles that should matter in deciding on Roşia Montană
must be the truth, the national interest and the sustainable
development of the region. Now, we are very far from meeting
these conditions, and we owe the Romanians to stop this deeply
harmful process.
As members of the European Parliament, convinced of the need

for the development of Romania in the context of responsible
policies, we place at your disposal all information that we gathered
during this period.
This letter as well as the related bibliography will be submitted to

the Registry of the Government.
Marita Ulvskog
Daciana Sârbu
Ines Ayala Sender
Victor Boştinaru
Renate Weber
Members of the European Parliament

171
RO
„Mineritul cu cianuri de
la Roşia Montană va
avea consecinţe
negative pentru
Interviu cu Jo Leinen,
foarte mulţi ani“
Preşedintele Comisiei de Mediu Descris de presa internaţională drept cel mai influent europarlamentar
a Parlamentului European din actuala legislatură a PE, Jo Leinen, europarlamentar german social-
pentru Cotidianul.ro democrat, preşedintele Comisiei de Mediu, Sănătate Publică şi
Siguranţă Alimentară a Parlamentului European, a acordat un interviu
www.cotidianul.ro în exclusivitate pentru cotidianul.ro pe tema controversatului proiect de
extragere a aurului de la Roşia Montană.
Cotidianul.ro: Cum vede preşedintele Comisiei de Mediu din

Parlamentul European proiectul minier de la Roşia Montană?
„Tehnologia bazată pe cianuri
nu reprezintă singura soluţie Jo Leinen: Ce se întâmplă sau e pe cale să se întâmple la Roşia
şi ne dorim să găsim Montană este un subiect care preocupă nu numai românii, ci şi întreaga
împreună strategii Uniune Europeană. Cianurile sunt substanţe toxice, care dăunează
alternative de dezvoltare a enorm sănătaţii şi mediului. În ultimii 25 de ani, aceste cianuri au
regiunii Roşia Montană.“ provocat catastrofe în multe ţări, iar efectele sunt durabile în timp.
Jo Leinen
Ce se mai poate face în acest moment, de acolo, de la nivelul PE,
pentru a împiedica mineritul cu cianuri din Munţii Apuseni?
Aş vrea să reamintesc faptul că în legislativul european am adoptat, cu

sprijinul a 78% dintre eurodeputaţi, o rezoluţie pentru interzicerea
cianurilor în minerit. Comisia de Mediu a PE a vizitat Roşia Montană
şi trebuie să vă spun că suntem foarte îngrijoraţi de impactul legat de
mediu al proiectului cu cianuri, dar şi de alte subiecte care pot fi tratate
în alte comisii parlamentare, precum patrimoniul istoric de acolo sau
strămutarea satelor şi a locuitorilor din zonă. În acest sens, eu ca
preşedintele al Comisiei de Mediu a PE voi sesiza şi Comisia de
Cultură şi pe cea de Dezvoltare pe chestiunile punctuale legate de
Roşia Montană. Tehnologia bazată pe cianuri nu reprezintă singura
soluţie şi ne dorim să găsim împreună strategii alternative de
dezvoltare a regiunii Roşia Montană.
Domnule Jo Leinen, ce părere aveţi despre faptul că autorităţile

române – începând de la preşedintele României şi terminând cu colegii
172
RO
români ai dumneavoastră din grupul parlamentar al PPE – susţin din
răsputeri demararea cât mai rapidă a proiectului de extragere a
aurului de la Roşia Montană?
Mineritul cu cianuri nu este o chestiune pe care să o aprobăm cu

inconştienţă, în grabă. Mineritul cu cianuri e mult mai dăunător decât
ne imaginăm sau decât spun cei care susţin astfel de proceduri de
extracţie minieră. Aşa cum am spus şi la dezbaterea de azi de la
Bucureşti, acest proiect al companiei Roşia Montană Gold
Corporation poate părea că produce beneficii pentru câţiva ani, dar se
va dovedi că va avea mult mai multe consecinţe negative pentru foarte
mulţi ani de aici înainte.
Cum vede un europarlamentar cu multă experienţă aşa cum sunteţi

dumneavoastră desele intervenţii propagandistice ale preşedintelui
României în favoarea demarării de urgenţă a mineritului cu cianuri la
Roşia Montană?
Asta e ceva anormal! Conducerea unei ţări europene, democratice –

preşedinte, prim-ministru, miniştri – trebuie să fie obiectivă în astfel de
probleme. Aceasta este principala îndatorire a unor guvernanţi, a
statului. Atunci când obiectivitatea autorităţilor dispare şi se intervine
în favoarea unei companii şi a creşterii cu orice mijloace a profitului,
este clar că apar altfel de interese care nu mai au legătură cu interesul
de stat.
Ce părere aveţi, domnule Jo Leinen, despre localnicii de la Roşia

Montană care s-au organizat în diferite asociaţii şi ONG-uri şi luptă
„Sunt nişte oameni foarte din răsputeri împotriva proiectului RMGC şi pentru a-şi păstra casele
curajoşi, admirabil de în acea zonă?
curajoşi! Aceşti oameni
merită să fie sprijiniţi şi Sunt nişte oameni foarte curajoşi, admirabil de curajoşi! Aceşti
înteleşi.“ oameni merită să fie sprijiniţi şi înţeleşi.
Jo Leinen
Apropos de aceşti oameni curajoşi care luptă pentru dreptul de a-şi
păstra proprietăţile şi identitatea, ştiaţi că Traian Băsescu,
preşedintele României, într-o întâlnire acum câteva luni la Roşia
Montană, i-a numit „bolşevici“?
Traian Băsescu e recunoscut în Europa pentru stilul acesta agresiv de a

se exprima. Nu-i nicio noutate! În afara faptului că e o jignire, există şi
un nonsens în spusele lui Traian Băsescu. Aceşti oameni curajoşi de la
Roşia Montană care luptă pentru ce le aparţine – proprietăţi, identitate
istorică, mediu curat – sunt exact opusul unor bolşevici!
O ultimă întrebare, domnule europarlamentar Jo Leinen. Aţi fost la

Roşia Montană?
Eu încă nu am ajuns. Colegi de-ai mei din Comisia de Mediu a PE au

fost, iar eu urmează să ajung acolo. Şi de abia aştept! Din toate
fotografiile pe care le-am văzut până acum, mi-am dat seama că e o
zonă minunată.
173
EN
“Cyanide mining in
Roşia Montană will
have negative
consequences for
Interview with Jo Leinen,
many years“
Chairman of European Described by the international media as the most influential MEP of
Parliament’s Committee on the current EP legislature, Jo Leinen, German social-democrat MEP,
Environment for Cotidianul.ro Chairman of EP’s Committee on Environment, Public Health and Food
Safety, granted an exclusive interview to cotidianul.ro regarding the
www.cotidianul.ro controversial gold mining project from Roşia Montană.
Cotidianul.ro: How does the President of EP Committee on

Environment, Public Health and Food Safety regard the project from
Roşia Montană?
“The technology based on
cyanides is not the only Jo Leinen: What happens and is about to happen at Roşia Montană is a
option and we wish to matter of concern not only for Romanian citizens, but also for EU
identity, together, wide. The Cyanides are toxic substances that enormously harm health
alternative strategies to and environment. In the past 25 years, these cyanides generated
develop the area of Roşia disasters in many countries and their consequences are long lasting in
Montană“ time.
Jo Leinen
What can be done, at this point, at the level of the European
Parliament, to prevent cyanide mining in Apuseni Mountains?
I would like to recall that the European legislative adopted, with the
support of 78% of MEPs, a resolution to ban cyanide mining. EP’s
Committee on Environment visited Roşia Montană and I must say that
we are deeply concerned about the environmental impact of the
cyanide project, but also about other matters that can be addressed by
other Parliamentary Committees, like the historic heritage or
resettlement of the villages and inhabitants of the area. In this context,
as President of EP Committee on Environment, I will also inform the
Committee on Culture and the one on Development as regards specific
punctual matters related to Roşia Montană. The technology based on
cyanides is not the only option and we wish to identity, together,
alternative strategies to develop the area of Roşia Montană.
Mr. Jo Leinen, what do you think about the fact that the Romanian
174
EN
colleagues from EPP Parliamentary Group – strongly support, as soon
as possible, the launching of this gold mining project in Roşia
Montană?
Cyanide mining is not something to be approved unconsciously, in a

hurry. Cyanide mining is more destructive than we can even imagine or
than those supporting such mining procedures could state. Like I’ve
already said during today’s debate in Bucharest, the project of Roşia
Montană Gold Corporation might seem to produce benefits for a few
years, but it will prove to have more negative consequences many
years from now.
How does an MEP, with a lot of experience as you, regard the frequent
propagandistic interferences of Romania’s President, favoring the
emergency launching of the cyanide mining at Roşia Montană?
That’s something very unusual! The leadership of a European,

democratic country – President, Prime-Minister, and Ministers – must
be objective in such matters. This is the main obligation of the
governments, of the state. When the objectivity of the authorities
perishes and one is intervening favoring one company and increasing,
by any means, the profit, it is clear that these kinds of interests will
emerge, which have nothing to do with the interests of the state.
Mr Jo Leinen, what do you think about the inhabitants of Roşia

Montană that organized in different associations and NGOs and fight
with might and main against RMGC project in order to defend their
“They are some very brave homes in the area?
people, admirably brave!
These people deserve to be They are some very brave people, admirably brave! These people
supported and understood.“ deserve to be supported and understood.
Jo leinen
Apropos of these brave people that fight for their right to preserve their
proprieties and identity, did you know that several months ago,
during a meeting, Traian Băsescu, the President of Romania, called
them ”Bolsheviks”?
Traian Băsescu is known in Europe for his aggressive style. Nothing

new here! Except the fact that it is an offense, there is also nonsense in
the words of President Băsescu. These brave people from Roşia
Montană that fight for what their beliefs, belongings – proprieties,
historic identity, clean environment – are, exactly, the opposite of
Bolsheviks!
One last question, Mr Jo Leinen. Have you ever been to Roşia

Montană?
I haven’t. My colleagues from EP Committee on Environment were,

but I intent to go there. And I’m looking forward to! From all the
pictures that I’ve seen so far, I realized such a beautiful area it is.
175
RO
1
„Conform monitorizării realizate
Concluzii
de Biroul Român de Audit al Scopul editării acestui volum a constat în evidenţierea adevărului în
Tirajelor (BRAT) pe baza valorii de cazul proiectului Roşia Montană. În lipsa unei evaluări obiective din
rate-card, RMGC a cumpărat (în
primele 6 luni din 2011) spaţiu partea unei comisii formate din experţi recunoscuţi internaţional care
publicitar în presa scrisă din să nu fie influenţaţi de banii companiilor direct interesate de începerea
România în valoare de 1,04 milioane acestui proiect, la care se adaugă eliminarea din Comisia de Analiză
de euro. RMGC e devansată de Tehnică a persoanelor care se opuneau proiectului (Dr. ing. Ştefan
Orange (2,55 milioane de euro) şi
Vodafone (2,2 milioane de euro),
Marincea şi Prof. univ. dr. Mircea Babeş), informaţiile care ajung în
dar se află în faţa Carrefour (1,02 atenţia opiniei publice sunt aproape exclusiv în favoarea demarării
milioane de euro), Mercedes-Benz proiectului.
(847.000 euro), Ford (706.000 euro),
Metro Cash&Carry (562.000 euro),
BCR Credite (525.000 euro), Ikea Susţinută de un buget considerabil1 campania de comunicare a
(487.000 euro) şi BRD (484.000 investitorului Roşia Montană Gold Corporation s-a acutizat în ultimul
euro)”, Mihai GOŢIU, Roşia an. De la spoturi publicitare difuzate în prime-time cu iz de campanie
Montană Gold Corporation se socială, la armata comentatorilor de profesie pe site-urile şi blogurile
bate cu Orange şi Vodafone în
bugete de publicitate. RMGC
care publică informaţii referitoare la proiect şi sondaje de opinie cu
cumpără spaţiu publicitar sau întrebări care induc răspunsul2, în contrast flagrant cu metodologia
presă, Voxpublica.realitatea.net, redactării unui sondaj de opinie, toate aceste instrumente sunt
http://voxpublica.realitatea.net/pol îndreptate către prozelitism pentru ceea ce este în esenţă, o afacere.
itica-societate/rosia-montana-
gold-corporation-se-bate-cu- Într-o pervertire a stării de fapt, publicul ţintă al acestei campanii nu
orange-si-vodafone-in-bugete-de- este reprezentat decât tangenţial de către decidenţii politici.
publicitate-rmgc-cumpara-spatiu-
publicitar-sau-presa-68385.html Campania de PR este îndreptată spre populaţie cu scopul de a induce
30 martie 2012. atitudini şi de a schimba modul de raportare la proiectul Roşia
Montană, pentru ca mai apoi, decidenţii aflaţi sub presiunea maselor
2
Cornel VÎLCU, „82%. Manipulare“, convinse de „oportunitatea creării locurilor de muncă” şi a „miliardelor
http://blog.activewatch.ro/rubrica- de euro” care se vor duce la bugetul de stat, să ofere avizele necesare
cetateanului-necenzurat/82- începerii exploatării. Inevitabil trebuie să ne întrebăm, aşa cum
manipulare/ sublinia şi Răzvan Martin – coordonator de programe ActiveWatch -
14 martie 2012.
Agenţia de Monitorizare a Presei – dacă tot proiectul este atât de bine
elaborat, dacă aduce atâtea beneficii societăţii, economiei naţionale,
de ce au nevoie de această campanie de propagandă atât de agresivă?
Argumentele prezentate în acest volum desfiinţează însă, aproape în

totalitate, ipotezele conform cărora proiectul RMGC, propus în forma
176
RO
actuală este conform cu principiul dezvoltării durabile, cu standardele
aplicării celor mai bune tehnologii în minerit, va duce la restaurarea
patrimoniului şi va crea mii de locuri de muncă, va respecta
prevederile privind protecţia mediului cu încheierea tuturor asigurărilor
care se impun.
De asemenea, însăşi compatibilitatea cu legile în vigoare sau tratatele

referitoare la Drepturile Omului prin tentativele de strămutare forţată
prin amendamente la Legea Minelor sunt puse în discuţie de orice
perspectivă critică asupra acestui proiect.
Din perspectivă europeană, „Rezoluţia Parlamentului European din 5

mai 2010 referitoare la interzicerea generală a utilizării tehnologiilor
de minerit pe bază de cianuri în Uniunea Europeană”3 a chemat
Comisia Europeană să propună interzicerea totală a utilizării
3
Rezoluţia Parlamentului European
tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în Uniunea Europeană până
din 5 mai 2010 referitoare la la sfârşitul anului 2011.
interzicerea generală a utilizării
tehnologiilor de minerit pe bază de Parlamentul European consideră că aceasta este singura modalitate
cianuri în Uniunea Europeană sigură de protejare a resurselor noastre de apă şi a ecosistemelor
http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriSer împotriva poluării cu cianuri în urma activităţilor miniere.
v.do?uri=OJ:C:2011:081E:0074:0077:R
O:PDF De asemenea, Parlamentul European a mai chemat Comisia Europeană
să propună o modificare a legislaţiei existente cu privire la gestionarea
4
deşeurilor din industriile extractive care să oblige fiecare companie de
Pe lângă petiţia înaintată de exploatare să deţină o asigurare pentru a compensa daunele şi pentru a
Asociaţia „Ad Astra” şi Fundaţia
Culturală Roşia Montană către acoperi toate costurile de remediere în vederea restabilirii stării
Parlamentul European, „în data de ecologice şi chimice iniţiale, în cazul producerii unui accident sau al
24 noiembrie 2011, 200 de cetăţeni unei funcţionări defectuoase.
s-au prezentat în faţa clădirii
Palatului Parlamentului pentru a
depune la Camera Deputaţilor Însă, aşa cum întreaga campanie demarată de către RMGC subliniază,
100.000 de semnături împotriva încă de la începuturile dezbaterii proiectului Roşia Montană în
proiectului minier propus la Roşia Parlamentul European, ca urmare a unei petiţii depuse în Comisia
Montană şi a propunerii legislative PETI4, rezoluţia Parlamentului nu obligă Comisia Europeană
de modificare a Legii Minelor.
Semnăturile reprezintă voinţa a transpunerea ci este doar un punct de vedere.
100.000 de români care şi-au luat
dreptul la petiţionare şi le Totodată însă, trebuie subliniat faptul că această rezoluţie a întrunit
amintesc membrilor Camerei votul în favoare a 82,29%5 din numărul deputaţilor, în timp ce 8,09%
Deputaţilor că se opun propunerii
legislative Pl-x. 549/2009 de
dintre voturi au fost împotriva rezoluţiei.
modificare a Legii Minelor nr.
85/2003, propunere care ar urma În acest context, proiectul minier de la Roşia Montană demarat de către
să fie dezbătută în Plenul Camerei
RMGC este lipsit de transparenţă pe toată durata parcursului său.
Deputaţilor”, Marile companii la nivel mondial din domeniul extragerii aurului
http://rosiamontana.org/ La data
redactării acestui volum, plenulprivesc cu îngrijorare proiectul RMGC tocmai pentru că viitorul lor ar
Camerei nu a dezbătut încă putea fi afectat datorită standardelor reduse, a neaplicării celor bune
această petiţie. tehnologii6 şi a lipsei de credibilitate din partea autorităţilor. Iată de ce
ele consideră că dezvoltarea proiectului RMGC în parametrii actuali
5 reprezintă un risc major de radicalizare a populaţiei împotriva oricăror
VoteWatch.eu - Motions for
resolutions - Ban on use of proiecte de exploatare durabile a aurului inclusiv prin utilizarea unei
cyanide mining technologies, „Iniţiative cetăţeneşti“ la scară europeană care să interzică utilizarea
http://www.votewatch.eu/cx_vote cianurilor în minerit.
_details.php?id_act=615&lang=en
177
RO
În mod propagandistic, RMGC invocă modelele de exploatare a
aurului din Finlanda şi Suedia omiţând însă în mod flagrant detalii care
sunt esenţiale pentru proiectul Roşia Montană. Minele din Finlanda şi
Suedia se deosebesc considerabil de proiectul RMGC: mina Kittila7
este localizată în nordul Finlandei, la aproximativ 900 km de Helsinki
şi 150 km de Cercul polar arctic şi nu în mijlocul unei localităţi, la
câţiva kilometri de un oraş cu zeci de mii de locuitori. În acelaşi timp,
conform experţilor8, procesul tehnologic, atât în cazul exploatărilor din
Suedia cât şi a celor din Finlanda, este diferit faţă de cel propus la
Roşia Montană prin utilizarea unui sistem închis care reduce cantitatea
cianurilor.
Toate evidenţele demonstrează faptul că „Roşia Montană este un loc al

fărădelegii“9 Constatările Grupului pentru salvarea Roşiei Montane din
ASE susţin faptul că Licenţa 47/1999 este ilegală deoarece o licenţă
6
Însuşi Ministrul Mediului şi „mixtă" de exploatare, cu titular şi afiliat, cu care se face exploatare,
Pădurilor, Laszlo Borbely afirmă dar şi explorare, este ilegală, prin Art. 9 şi Art. 10 din Legea Minelor
într-un interviu pentru ziarul 61/1998, care spun ca explorarea şi exploatarea se realizează pe baza
Adevărul că cele mai bune unor licenţe exclusive.
tehnologii sunt folosite la
exploatările de aur din Finlanda şi
Suedia, acolo însă minele folosesc În faţa criticilor aduse proiectului de către oamenii de ştiinţă, profesori
un sistem închis, evitându-se universitari, geologi, reprezentanţi ai Academiei Române şi ecologişti,
astfel contactul cianurilor cu aerul autorităţile române nu au asigurat măcar neutralitatea în exprimarea
şi solul. George RĂDULESCU,
Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi poziţiilor lor. Marin Anton, secretarul de stat din Ministerul Mediului şi
Pădurilor: „Acum avem şedinţe de preşedintele Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) la nivelul aceluiaşi
guvern mai scurte“, Adevărul, minister, cu rol în analizarea studiului de impact asupra mediului depus
http://www.adevarul.ro/la_masa_a la minister de către compania Roşia Montană Gold Corporation, s-a
devarului/Laszlo_Borbely-
ministrul_Mediului_si_Padurilor- declarat la momentul vizitei Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului
_Acum_avem_sedinte_de_guvern European la Bucureşti, în favoarea acestui proiect: „sunt pro proiect şi
_mai_scurte_0_661734137.html asta o spun foarte clar”.
11 martie 2012.
Reluând ideile exprimate la începutul acestui volum, este necesară o
7 dezbatere onestă cu toţi cei implicaţi şi care au cuvânt de spus în acest
Kittila (Finland) operating mine,
Agnico-Eagle, proiect. În egală măsură, este necesară o analiză de impact asupra
http://www.agnico-eagle.com/Our- mediului neutră, astfel încât evaluarea să fie corectă, obiectivă şi vrem
Business/Operating- să ne asigurăm că, cel puţin în ultimul ceas, Guvernul României
Mines/Kittila/default.aspx respectă şi pune în aplicare legislaţia europeană. În afara oricărui alt
cadru, proiectul nu trebuie să primească avizele şi astfel trebuie stopat.
8
vezi Ştefan Marincea, „Proiectul
minier Roşia Montană: cianurile La ora la care sunt redactate concluziile acestei lucrări Curtea de Apel
între uz (minerit eficient) şi abuz Alba Iulia (dosar nr. 5159/107/2010) a făcut public verdictul prin care
(riscuri de mediu)“, paginile 73-78.anulează planurile de urbanism aferente minei de aur propuse la Roşia
Montană, votate de Consiliul Local Roşia Montană prin Hotărârea nr. 1
9
din ianuarie 2009. Verdictul a fost pronunţat într-o acţiune
Ion Longin POPESCU, „Proiectul judecătorească promovată de Asociaţia Alburnus Maior din Roşia
Roşia Montană este un montaj
pentru bursă, o himeră“, Montană, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de
Cotidianul.ro Mediu din Cluj-Napoca şi de către Fundaţia Culturală Roşia Montană.
http://www.cotidianul.ro/proiectul- Hotărârea Curţii de Apel Alba şi este irevocabil.
rosia-montana-este-un-
montajpentru-bursa-o-himera-
177874/
30 martie 2012.
178
EN
1
”According to the monitoring
Conclusions
conducted by BRAT based on The purpose of this volume is to present the truth about Roşia Montană
rate-card value, RMGC purchased project. In the absence of an independent evaluation issued by a
(during the last 6 months of 2011)
advertising space in the written committee consisting of internationally recognized experts who are not
media from Romania, amounting influenced by the money of the companies directly interested in the
1,04 millions Euro. RMGC is commencement of this project, to which the removal from the
surpassed by Orange (2,55 millions Technical Analysis Committee of the people opposing the project is
Euro) and Vodafone (2,2 millions
Euro), but is in front of Carrefour
added (i.e. Dr. eng. Ştefan Marincea and Univ. prof. dr. Mircea Babeş),
(1,02 millions Euro), Mercedes-Benz the information reaching the public opinion are almost exclusively in
(847.000 euro), Ford (706.000 euro), favour of the project.
Metro Cash&Carry (562.000 euro),
BCR Credite (525.000 euro), Ikea
(487.000 euro) and BRD (484.000 Supported by a considerable budget1, the advertising campaign of
euro)”, Mihai GOŢIU, Roşia Roşia Montană Gold Corporation investor, worsen during the last year.
Montană Gold Corporation From the prime-time aired commercials with social campaign scent, to
competes with Orange and the army of professional commentators on the website and blogs
Vodafone in terms of advertising
budget. Is RMGC buying
publishing information regarding the project and the surveys including
advertising space or the media?, questions inducing the answer2, in a fragrant contrast with the
Voxpublica.realitatea.net, methodology of elaborating a survey, all these instruments are aimed to
http://voxpublica.realitatea.net/pol proselytizing for what is essentially a business. By a distortion of the
itica-societate/rosia-montana-
gold-corporation-se-bate-cu- situation, the target audience of this company is only tangential
orange-si-vodafone-in-bugete-de- represented by political deciders.
publicitate-rmgc-cumpara-spatiu-
publicitar-sau-presa-68385.html The PR campaign is aimed at the population for the purpose of
March 30, 2012.
inducing attitudes and changing the perspective over Roşia Montană
project, so that, subsequently, the deciders, pressured by the masses
2
Cornel VÎLCU, “82%. Manipulation“, convinced by „the opportunity to create jobs” and the „billions of
http://blog.activewatch.ro/rubrica- euros” brought to the state budget, to grant the approvals required for
cetateanului-necenzurat/82- proceeding with the exploitation. Inevitably, we have ask ourselves, as
manipulare/ also stressed by Răzvan Martin – programs coordinator at ActiveWatch
March 14, 2012.
– Agency for Media Monitoring – if the project is so perfectly
designed, if it brings so many benefits for the society, for the national
economy, why the need for such an aggressive propaganda?
The arguments presented in this volume almost completely dissolve the

hypothesis according to which RMGC project, proposed in its present
179
EN
form, complies with the principle of sustainable development, the
standards of applying the best mining technologies, shall lead to
patrimony restoration and shall create thousands of jobs, shall respect
the provisions in terms of environmental protection and shall conclude
all required insurances.
At the same time, the compliance with the laws in force or the treaties
on Human Rights, by the attempts of forced relocation though
amendments to the Mining Law, are questionable from any criticism
perspective over the project.
From the European perspective, “the European Parliament resolution

of May 5th 2010 on the general ban on the use of cyanide mining
technologies in the European Union”3 urged the European Commission
to propose the complete ban of cyanide-based mining technologies in
3
European Parliament Resolution
the EU, until the end of 2011.
of May 5th, 2010 on the general
ban on the use of cyanide mining The European Parliament considers that this is the safest way to protect
technologies in the European our water resources and the ecosystems against the cyanide pollution
Union following the mining activities.
http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriSer
v.do?uri=OJ:C:2011:081E:0074:0077:RAt the same time, the European Parliament urged the European
O:PDF Commission to propose an amendment on the existent legislation on
the management of extractive industries waste, compelling each
4
exploitation company to hold an insurance for compensating the
Beside the petition submitted by damages and to cover all remedy costs for restoring the initial
„Ad Astra” Association and Roşia
Montană Cultural Foundation to ecological and chemical status, in case of an accident or malfunction
the European Parliament, “on that may occur.
November 24th, 2011, 200 citizens
gathered in front of the But, as the entire campaign launched by RMGC underlines since the
Parliament building to submit to
the Chamber of Deputies, 100.000 beginning of the debate on Roşia Montană project in the European
signatures against the mining Parliament, following a petition submitted to PETI Committee4, the
project proposed at Roşia resolution of the Parliament does not compel the European
Montană and against the Commission to transpose it, it is only an opinion.
legislative proposal to modify the
Mining Law. The signatures
represent the will of 100.000 At the same time, one must underline the fact that this resolution
Romanians who have exercised gathered 82,29%5 favourable votes from the number of MPs, while
their right to petition and remind 8,09% of the votes were against the resolution.
the members of the Chamber of
Deputies that they oppose the
legislative proposal Pl-x. 549/2009 In this context, the mining project from Roşia Montană, launched by
to modify the Mining Law no. RMGC lacks the transparency throughout its evolution. Large
85/2003, proposal that is o be companies from the gold mining industry are concerned about the
debated in the plenary of the RMGC project precisely because their future might be affected due to
Chamber of Deputies”,
http://rosiamontana.org/ Until the the low standards, the non-implementation of best technologies and the
date of the writing of this volume, lack of credibility from the authorities.
the petition was never debated.
This is why they consider the development of the RMGC project in the
5
current parameters a major risk of radicalizing the population against
VoteWatch.eu - Motions for
resolutions - Ban on use of
any kind of sustainable gold mining projects, including the use of a
cyanide mining technologies, “Citizens Initiative” at an European scale in order to ban the use of
http://www.votewatch.eu/cx_vote cyanides in mining processes.
_details.php?id_act=615&lang=en
180
EN
In a propagandistic manner, RMGC often invokes as best practices6 for
Roşia Montană project, the mines from Sweden and Finland but
blatantly omitting details that are essential for the Roşia Montană
project. The mines from Sweden and Finland are significantly different
from RMGC project: Kittila mine7 is located in Northern Finland, at
almost 900 km from Helsinki and 150 km from the Arctic Circle and
not in the middle of a locality, at only few kilometres from a city with
thousands of inhabitants. Also, according to experts8, the technological
process, in both Sweden and Finland is different from the one proposed
at Roşia Montană by using a closed system which reduces the quantity
of cyanides.
All records show that “Roşia Montană is a place of lawlessness”9. The

findings of the group for Saving Roşia Montană from Bucharest
Academy of Economic Studies claim that Licence 47/1999 is illegal
6
Even the Romanian Minister of because a “mixed” operating licence, with holder and affiliate, which is
Environment stated during an for operating and exploration is illegal because Art. 9 and Art. 10 from
interview for Adevărul newspaper the Mining Law 61/1998 stipulate that the exploitation and the
that the best technologies are
used by gold mines exploitations exploration are executed based on exclusive licences.
in Finland and Sweden, where the
mines are using a closed system, Faced with criticism from scientists, university professors, geologists,
avoiding thus the contact of the
cyanides with the air and soil. representatives of the Romanian Academy, ecologists, the Romanian
George RĂDULESCU, Laszlo authorities not even ensure neutrality when expressing their
Borbely, Minister of Environment standpoints. Marin Anton, state secretary in the Ministry of
and Forestry: „Currently
government meetings are Environment and president of the Technical Analysis Committee
shorter“, Adevărul, (CAT) within the same ministry, with the role of analysing the
http://www.adevarul.ro/la_masa_a environment impact assessment submitted by RMGC at the ministry,
devarului/Laszlo_Borbely- declared himself in favour of this project while the PETI Committee of
ministrul_Mediului_si_Padurilor-
_Acum_avem_sedinte_de_guvern the European Parliament was visiting Bucharest: “I am pro-project and
_mai_scurte_0_661734137.html I’m clearly stating it”.
March 11 2012.
Resuming the ideas expressed at the beginning of this volume, an
7 honest debate with all actors involved and those who have something
Kittila (Finland) operating mine,
Agnico-Eagle, to say is necessary. Equally, there is a need for an independent
http://www.agnico-eagle.com/Our- environment impact assessment so that to have a correct, objective
Business/Operating- analysis and to make sure that, at least in the last moment, the
Mines/Kittila/default.aspx Romanian Government will respect and implement the European
legislation. Beyond any other framework, the project should not be
8
see Ştefan Marincea “Roşia granted the agreements and thus to be stopped.
Montană mining project: cyanides
between use (efficient mining) and By the time these conclusions were drawn, Alba Iulia Court of Appeal
abuse (risk for environment)”, (file no. 5159/107/2010) released a verdict that annuls the juridical
pages 79-83.
effects of Roşia Montană gold mine’s urban plans approved by the
Roşia Montană Local County with decision no. 1 from January 2009.
9
Ion Longin POPESCU “Roşia The verdict is result of a court action introduced by Alburnus Maior,
Montana is a montage for the the Independent Center for the Development of Environmental
stock exchange, a hoax“, Resources (ICDER) and Roşia Montană Cultural Foundation. The
Cotidianul.ro,
http://www.cotidianul.ro/proiectul- verdict is irrevocable.
rosia-montana-este-un-
montajpentru-bursa-o-himera-
177874/
March 30, 2012
181
Roşia Montană în
dezbaterea europeană
Roşia Montană in the
Dezbatere „Adevăruri despre
European debate
Roşia Montană“
“Truths about Roşia Montană“
debate
(28.10.2011)
Vizita Comisiei pentru Petiţii a

Parlamentului European în
România
The European Parliament's
Committee on Petitions visit
in Romania
(24.11.2011)
Protestul „Roşia Montană

pentru Piaţa Universităţii”
“Roşia Montană for University
Square” protest
(28.01.2012)
182
Dezbatere „Riscurile utilizării

cianurii în minerit: Proiectul
Roşia Montană din România”
"Hazards of using Cyanide the
in mining process: Roşia
Montană gold mining project in
Romania“ debate
(31.01.2011)

Rosia Montana in DezBatere European

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rosia Montana in DezBatere European

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Roşia Montană

Studiu coordonat de:

Victor Boştinaru - Membru al Parlamentului European

Volumul este disponibil gratuit la adresa www.victorbostinaru.ro

Contact Victor Boştinaru - MEP

-Tu să taci că tu nu eşti de aici, tu eşti moaţă şi dacă nu îţi convine să te

Tot acolo, sub lespezi am pescuit cu mâna şi am trăit şi spaima de

Luni dimineaţa, la spartul nunţii, când toată lumea mahmură dormea pe

Logica asta simplă este valabilă şi în cazul Roşiei Montane. Nu se

Am scris de zeci de ori despre Apuseni şi despre Roşia Montană. Este

În numele bunicilor şi al prietenilor mei de joacă încerc să îmi alătur

Avem de-a face cu o vânzare economică grosolană, fără nici o

Şi apoi, dacă toate-s bune şi frumoase, de ce am fost copleşit cu tot

Şi dacă ideea de a vinde aurul şi cuprul este aşa de deşteaptă, de ce

Nu cumva simpla vânzare de resurse şi materii prime este semnul cel

-Boy, you can't!

I have written dozens of times about Apuseni and Roşia Montană. It is

Proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană este o problemă

De la începerea protestelor din România, din luna ianuarie a.c., una

Publicul român nu are acces la informaţii obiective privind proiectul,

Antologia reprezintă ea însăşi o alternativă la campania de comunicare

Iată că, acum, în primăvara anului 2012, revin la ceea ce am declarat în

Asigurările date de investitor, privind securitatea proiectului asupra

Nu am cum să cred în afirmaţiile din spoturile publicitare ale

Nu pot să cred în garanţiile pe care le-ar putea da actualul guvern al

Dacă guvernul ţării mele este incapabil să protejeze ultimele lucruri

Sunt la fel de şocat şi dezamăgit că europarlamentarii, fie ei chiar şi

La momentul editării acestui volum, soarta proiectului stă în mâinile

Trecând peste faptul că Laszlo Borbely recunoaşte deschis faptul că

Toate aceste critici au fost exprimate în mod repetat de către

În acest ultim punct, este necesară o dezbatere onestă cu toţi cei

Antologia nu reprezintă doar o critică a acestui proiect ci doreşte să

În faţa blocajului mediatic care a ajuns să rivalizeze şi chiar să

The gold mining project at Roşia Montană is a highly concerning

Even more, it is a European issue because this project may imply

The Romanian Academy, the Bucharest Academy of Economic

The Romanian Government and the investor didn’t answer the

The anthology itself represents an alternative to RMGC’s PR

The assurances of the investor regarding the security of the project in

I cannot believe in the investor’s advertising as the financial crisis

I cannot believe in the assurances of the current Romanian

If the government of my country is not capable of protecting the last

I am shocked and disappointed to see members of the European

Also, the various criticizing arguments with regard to the devastating

All these arguments have been repeatedly expressed by the NGOs

An honest debate with all parts involved is needed. Also, we need an

“I think therefore I don’t

Situl minier Roşia Montană

Reţeta secretă a afacerii Roşia Montană

Poziţia Academiei Române privind proiectul de exploatare minieră de la

Rezoluţia conferinţei Roşia Montană în Istoria Universală

Proiectul minier Roşia Montană: cianurile între uz (minerit eficient) şi

Perspectiva geologului asupra exploatării miniere de la Roşia Montană

Patrimoniul arheologic al Roşiei Montane - între adevăr şi minciună

Încălcările legislaţiei privind protejarea patrimoniului cultural în cazul

Repere în evoluţia proiectului minier Roşia Montană

Riscurile utilizării cianurii în minerit: Proiectul Roşia Montană din

„Adevăratul aur sunt oamenii, natura şi patrimoniul“

Embargoul informaţional şi campania de dezinformare a RMGC

Scrisoarea eurodeputatului Victor Boştinaru către CNA

Eurodeputaţii îi solicită premierului Mihai-Răzvan Ungureanu blocarea

„Mineritul cu cianuri de la Roşia Montană va avea consecinţe negative

Dintre toate punctele de exploatare istorice cunoscute, situl Roşia

Mineritul tradiţional a generat, în afara universului subteran, al