MANAGEMENTUL RISCULUI ŞI SECURITĂŢII IN AFACERI

REFERAT

MEDIUL DE AFACERI DIN ROMÂNIA

ASPECTE CONTEMPORANE

Autor:
MORA FELIX
 CUPRINS

Abstract ....................................................................................................................................pag. 2
Introducere................................................................................................................................pag. 2

Capitolul 1. Securitatea mediului de afaceri ………………………………….….pag. 2

Capitolul 2. Factori de risc la adresa mediului de afaceri…………………….… pag. 5

Secţiunea 2.1. Caracteristicile fenomenului infracţional în România şi impactul său

asupra mediului de afaceri…………………………………………………………………... pag. 5
Secţiunea 2.2 Efectele crizei asupra mediului de afaceri …………………….….pag. 6
Secţiunea 2.3. Globalizarea ...................................................................................pag. 7

Capitolul 3. Prevenirea corupţiei în mediul de afaceri……………………….….pag. 8

Capitolul 4. Perspective şi oportunităţi ………………………………….………pag. 11

Secţiunea 4.1. Fondurile structurale sprijin pentru mediul de afaceri românesc pag. 11
Secţiunea 4.2. Oordonanţa pentru combaterea evaziunii fiscale ……………….. pag. 12
Secţiunea 4. 3. Securitatea energetică …………………………………………pag. 13

Concluzii...................................................................................................................................pag. 15

Bibliografie ............................................................................................................................. pag. 16

2
 „A nu acţiona pe baza unei strategii reprezintă o vulnerabilitate majoră,
accentuată – şi nicidecum justificată – de turbulenţa crescândă a mediului de afaceri; de
aceea, pentru întreprinderile româneşti, eventualele manifestări de «scepticism strategic»,
întreţinute de limitări ale unor abilităţi conceptuale, dar şi de alternativa mai comodă a
improvizaţiei, prezintă, probabil, riscul cel mai ridicat de eşec în confruntarea
concurenţială" (Dragomirescu, 2003).

ABSTRACT

Criza economică actuală are un caracter global, aproape toate economiile lumii
resimţind consecinţele ei. Unii experţi opinează că însăşi procesele de reformare a arhitecturii de
securitate globală şi de creare a unei noi ordini mondiale pot fi determinate de impactul crizei.
Prezenta lucrare îşi propune să analizeze câteva dintre aspecte contemporane ale
securităţii mediului de afaceri din România prin identificarea factorilor de risc şi a
vulnerabilităţilor dar şi a oportunităţilor pe care ne obligă să le avem în vedere Uniunea
Europeană: fondurile structurale.
Mediul de afaceri românesc nu poate fi analizat decât în context social şi economic cu
luarea în considerare a specificului unei ţări post comuniste, a fenomenelor sociale şi realităţilor
frapante care ne determină fiecare decizie.

INTRODUCERE

Relaţia dintre risc şi incertitudine nu este o relaţie simplă, ci una complexă. Indiferent
de metoda analizată, riscul nu poate fi eliminate în totalitate din afacerile internaţionale, rămânând
întotdeauna un nivel ireductibil de incertitudine. Riscul este un concept multidimensional al cărui
nivel nu poate fi redus la un singur element, la o cifră. Succesul unei investiţii depinde în mare
măsură de opţiunile pe care un manager le face la momentul adoptării deciziei de investiţii cu
privire la ce riscuri este dispus să accepte pentru un nivel al profitului preconizat a fi realizat.
Există o largă varietate de riscuri investiţionale; fiecare dintre acestea fiind determinată de anumiţi
factori generatori de risc, are anumite componente şi forme de materializare care produc efecte
dintre cele mai variate. Este important ca managementul firmei să identifice cât mai multe dintre
aspecte pentru o cât mai corectă fundamentare a deciziei investiţionale1.

1
Ceauşu Iulian “Strategii Manageriale- Management Performant- Partea a III-a Strategia economico-financiară a
proceselor indutriale”, Ed. Academică de Management, 2005, pag. 407.
3
 Acţional, mediul de securitate a mediului de afaceri trebuie să asigure prevenirea
evenimentelor nedorite, descurajarea infractorilor, managementul riscului, tratarea evenimentelor
nedorite şi restabilirea procesuală a mediului de afaceri2.

CAPITOLUL 1. SECURITATEA MEDIULUI DE AFACERI

Securitatea mediului de afaceri are un impact socio-economic deosebit, datorită faptului

că mediul de afaceri asigură dezvoltarea economică pe baza unor strategii şi cerinţe
predeterminate, constituind, în acelaşi timp, şi un mediu al marilor tentaţii criminale. În procesul
de realizare a obiectivului său – profitul, mediul de afaceri prezintă o organizare structurală
(infrastructură şi organizaţii), un sistem de obiective şi de performanţe, tehnologii, tehnici,
proceduri, acţiuni şi evaluări, evoluând sub acţiunea unor ameninţări continue, prezentând anumite
vulnerabilităţi şi tratând diferite riscuri3.
Datorită acestor elemente de insecuritate, precum şi caracteristicilor de turbulenţă şi
incertitudine ale procesului afacerilor, pentru fiecare organizaţie apare cert un decalaj între
cerinţele impuse şi rezultatele obţinute, cu atât mai mare, cu cât între momentul stabilirii
obiectivelor şi cel al dobândirii rezultatelor există o diferenţă mai mare de timp.
Decalajul dintre tehnologie, evenimente, regiune şi timp, determină comportări
periculoase ale mediului de afaceri, în general, şi ale organizaţiilor, în special, amplificate şi de
acţiunea unor factori perturbatori (evenimente nedorite, turbulenţe şi acţiuni criminale), care pot
produce pierderi inseminate.
Ca urmare, se pune problema asigurării securităţii atât a procesului mediului de afaceri
şi a infrastructurii sale, cât şi a organizaţiilor componente ale acestuia.
Oricare organizaţie care nu este capabilă să contribuie la securitatea mediului de afaceri
va fi respinsă de acesta, izolată, şi pusă, de fapt, în faţa imposibilităţii existenţei sale. Din
subsistem activ şi integrat, organizaţia respectivă se va transforma într-un factor destabilizator,
generator de turbulenţe, şi va deveni o ameninţare sau va constitui o vulnerabilitate a mediului de
afaceri Deşi funcţionalitatea organizaţiilor în mediul de afaceri este relativ independentă sau
organizată în asociaţii specializate sau zonale (carteluri, holdinguri etc.), din punctul de vedere al
securităţii, în interesul obligatoriu al respectării esenţei afacerii – profit reciproc -, organizaţiile au

2
Conf.univ.dr. ing. Gheorghe Ilie – “Securitatea Mediului De Afaceri” Revista Romana de Geopolitica si Relatii
Internationale – RRGRI ian 2010 Centrul de Relatii Internationale, Studii si Cercetari
3
Conf.univ.dr. ing. Gheorghe Ilie – “Securitatea Mediului De Afaceri” Revista Romana de Geopolitica si
Relatii Internationale – RRGRI ian 2010 Centrul de Relatii Internationale, Studii si Cercetari.
4
datorii şi contribuţii de subsistem. În consecinţă, dacă reprezintă o vulnerabilitate, va fi ajutată să
se perfecţioneze, iar dacă s-a transformat într-o ameninţare, va fi tratată ca atare şi chiar eliminată,
în conformitate cu cadrul juridic legal4.
Ca o concluzie se poate aprecia că securitatea mediului de afaceri reprezintă, în primul
rând, o problemă socială şi apoi una funcţională.
Dezvoltând ideea, considerăm că aspectul social este cu atât maii mportant, cu cât
mediul de afaceri, prin funcţiile sale, are implicaţii sociale mai profunde, fapt ce ne îndreptăţeşte să
concluzionăm că pentru mediul de afaceri, problema securităţii sale depline este o problemă
fundamentală de existenţă şi manifestare. Aceasta şi ca urmare a faptului că, prin constituirea
mediului de afaceri, nu se urmăreşte realizarea unei structuri sau a unei alinieri în sine, ci a uneia
care să dovedească, în condiţii relaţional-poziţional-funcţionale, o anumită capacitate operaţională
de a realiza efectele economico-sociale previzionate5.
Din punct de vedere acţional, securitatea deplină a mediului de afaceri include după Ilie
Gheorghe trei componente:
 securitatea procesuală, care asigură cadrul de siguranţă şi stabilitate dinamică a
desfăşurării afacerilor cu profit competitiv garantat pentru toţi actorii.
Această componentă asigură desfăşurarea competiţiei conform legilor ”naturale” de
piaţă, libertatea competitorilor, negocierea, confruntarea inteligentă, fluiditatea şi continuitatea
procesuală a afacerilor, perfecţionarea şi confruntarea tehnică şi procesuală, viabilitatea
tehnologică a profitului, identificarea ameninţărilor, reacţia sistemică la ameninţări şi turbulenţe,
ameliorarea vulnerabilităţilor, evaluarea performanţelor, adaptarea în timp operaţional, ciclarea
procesului afacerilor, reluarea şi perfecţionarea ciclurilor acestora, managementul riscului de
proces, orientarea şi perfecţionarea strategică;
 securitatea infrastructurii – sau structurală asigură integritatea şi protecţia
elementelor de infrastructură sistemică ale mediului de afaceri(valori, personal, obiective de
afaceri şi industriale, fluxuri energetice şi informaţionale, resurse, căi şi vectori de aprovizionare şi
desfacere, clienţi, bănci, intermediari, etc.).
 securitatea organizaţiilor reprezintă componenta de securitate proprie fiecărei
organizaţii din mediul de afaceri, având, la rândul său, ca orice securitate de sistem, o componentă
procesuală şi una de structură (fizică, informaţională şi de personal), suport.
Poziţionarea acestor componente ale securităţii depline a mediului de afaceri este
corespunzătoare principiilor distribuţiei foilor de ceapă şi al subsidiarităţii, în timp ce
condiţionarea este multiplă – integrare funcţională, iar din punctul de vedere al managementului
4
Ibidem.
5
Ibidem.
5
riscurilor şi al strategiei de securitate, ierarhizare acţională şi informaţională, distributivă, ca valori
de tip reţea, etc6.

CAPITOLUL 2. FACTORI DE RISC LA ADRESA MEDIULUI DE AFACERI

SECŢIUNEA 2.1. CARACTERISTICILE FENOMENULUI INFRACŢIONAL

ÎN ROMÂNIA ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI

Fenomenul infracţional a cunoscut o creştere fără precedent, constituind o ameninţare

la adresa comunităţii umane, a statelor şi instituţiilor democratice. Nici România nu putea fi ocolită
de acest flagel, care, în special în anii care au trecut de la Revoluţia din Decembrie 1989, a
cunoscut creşteri explozive.
După Petrescu şi Năbârjoiu caracteristicile crimei organizate în România sunt
următoarele:
 Nivelul înalt de profesionalizare. Grupările criminale au adoptat şi perfecţionat
principiile de organizare şi regulile de acţiune ale structurilor de tip mafiot. De asemenea, se
manifestă tendinţe de intelectualizare a grupărilor criminale prin absorbţia, în interiorul acestora, a
persoanelor ce ocupă funcţii oficiale în domeniul finanţelor, comerţului, băncilor, administraţiei,
justiţiei dar şi a unor reputaţi avocaţi, experţi şi tehnicieni în cadrul comunicaţiilor şi logisticii.
 Internaţionalizarea. Afacerile ilegale de amploare – contrabanda, evaziune fiscală,
traficul de armament, de droguri, de materiale radioactive, taxa de protecţie şi “recuperările de
debite”- nu se pot derula şi finaliza fără realizarea unui parteneriat între infractorii autohtoni şi cei
ce acţionează pe teritoriul altor state.
 Consolidarea fuziunii dintre grupurile criminale şi lumea politică. Se
înregistrează în prezent tendinţa de “folosire a funcţiei publice” pentru realizarea afacerilor, în
spatele sau „pe spatele” căreia se derulează afacerile.
 Organizarea în România a unei pieţe a traficanţilor şi consumatorilor de
droguri. Deja se poate vorbi de “piaţa drogurilor“ în marile centre urbane şi universitare
(Bucureşti, Cluj, Iaşi, Constanţa, Timişoara, ş.a. ). Aproape zilnic, sunt depistaţi traficanţi şi
consumatori de droguri, cetăţeni străini sau români, cu precădere, elevi si studenţi.
 Intensificarea luptei, a disputelor directe intre grupurile organizate.Sunt
numeroase situaţiile care demonstrează că în România criminalitatea de înaltă violenţă, tinde să fie
o componenta de bază a crimei organizate. Edificatoare, pentru etapa analizată, sunt conflictele
dintre arabi, chinezi, pentru supremaţia în en-gros-uri şi respectiv în cartiere.
6
Ibidem.
6
  Amplificarea economiei subterane. Economia subterană, economia paralelă, se
alimentează şi se dezvoltă dintr-o mare diversitate de afaceri ilegale care produc o imensă masă
monetară necontrolată. Principalele surse de alimentare sunt: contrabanda, evaziunea fiscală,
munca la negru, taxa de protecţie, etc.
Conceptul de “spaţiu european comun” a favorizat apariţia unor reţele infracţionale
fără precedent în trecut. Mecanismele rudimentare de luptă specifice ţărilor post comuniste,
fenomenul migraţiei şi separarea pe criterii etnice reprezintă adevărate enclave ale criminalităţii
greu de penetrat datorită barierelor lingvistice, culturale şi mecanismelor care le guvernează
activitatea (Petrescu şi Năbârjoiu 2009).
Revoluţia din domeniul comunicaţiilor care a condus la creşterea gradului de
flexibilitate şi mobilitate a reţelelor infracţionale transnaţionale; liberalizarea deplasării
persoanelor ca urmare a acordurilor şi înţelegerilor bi- şi multilaterale dintre state etc7.
În cazul în care instituţiile abilitate nu vor reacţiona prompt, atât prin demersuri legale,
cât şi prin măsuri operaţionale extrem de energice, vor plăti, firesc, profitorilor, propria lor
indolenţă, neputinţă ori laşitate.

SECŢIUNEA 2.2 EFECTELE CRIZEI ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI

Efectul de criză nu este numai ceea ce rezultă imediat în urma unei crize, nu este doar
„finalitatea” ei. Efectul de criză constă într-o înlănţuire dinamică şi, de cele mai multe ori, greu
previzibilă şi uneori imprevizibilă de desfăşurări, de distrugeri şi reconstrucţii, de dispariţii,
reconfigurări, apariţii, reapariţii sau simple reînnoiri în plan economic, politic, social,
informaţional şi militar. Criza poate fi privită ca un summum al conflictualităţii unor sisteme şi
procese, ca un prag critic al disfuncţiilor acumulate în timp, care au nevoie de o soluţie. Cum, din
punct de vedere matematic, dezvoltarea unei societăţi este modelată de ecuaţii nelineare, în care
predomină imprevizibilul sau imposibilitatea previziunilor absolute, a certitudinilor absolute,
rezultă că efectul de criză este tot atât de complex şi de complicat ca al oricărei alte situaţii-limită,
ca al oricărui prag care detemină mutaţii radicale în sistem8.

ROMÂNIA UNDER INVESTMENT GRADE?

7
Dr. Marius PETRESCU, Dr. Neculae NĂBÂRJOIU “Securitatea Informaţiilor Pentru Mediul De Afaceri” UNIV.
NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Perspective ale
securităţii şi apărării în Europa Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională - 19-20
noiembrie 2009, BUCUREŞTI - Volumul 4, pag. 73
8
Dr. Teodor FRUNZETI „Efectul de criză, securitatea şi apărarea” - REVISTA IMPACT STRATEGIC 3[32]/2009
7
 Legat de acest subiect o problemă care este deosebit de importantă pentru economia
naţională şi stimularea relansării ei este aceea că în ceea ce priveste ratingul de ţară al României,
suntem la under investment grade, adică nu suntem recomandaţi pentru investiţii.
"Temerile legate de pozitia fiscala a Greciei au atins apogeul in ultima zi, iar
retragerea investitorilor catre pietele sigure a zdruncinat pietele financiare din estul Europei",
-Neil Shearing, analist in cadrul Capital Economics. " 9.
Măsurile nepopulare luate de Guvernul României în ultima perioadă au determinat
agenţiile de rating să afirme că România se poate redresa şi poate să treacă pragul investiţiilor iar
România să fie din nou recomandată pentru investiţii. Însă toate datele pe care pe dau aceste
agenţii sunt condiţionate de necesitatea stabilizării României din punct de vedere economic şi sunt
strâns legate de mediul de afaceri. Astfel conform Standard & Poors perspectiva României se
va imbunătăţi dacă finanţele publice vor începe un proces de consolidare, dacă accesul sectorului
privat la finanţare internaţională se va îmbunătăţi şi dacă presiunile asupra sectorului bancar se vor
diminua10.
Estimările pentru România au crescut în ultima perioadă şi se preconizează că la
sfârşitul anului 2010 să crească indicele de rating pentru România.
Riscurile continuării instabilităţii macroeconomice au scăzut în condiţiile relansării
negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeană şi reducerii sensibile a
deficitului bugetar însă, efectele sociale pe termen scurt sunt dificil de suportat.

SECŢIUNEA 2.3. GLOBALIZAREA

Dezvoltarea afacerilor internaţionale tinde să devină o condiţie de existenţă a firmelor,

Indiferent de mărime sau domeniu de activitate, iar consecinţa este că internaţionalizarea şi
globalizarea se constituie în trăsături fundamentale ale acestui început de secol şi de mileniu.
Internaţionalizarea tranzacţiilor comerciale, înţeleasă ca desfăşurarea respectivelor activităţi
dincolo de graniţele naţionale, nu este un fenomen nou în economia mondială, în perioada
postbelică aceasta căpătând un avânt fără precedent sub impulsul mai multor factori, precum11:
• procesul de reconstrucţie postbelică,
9
http://www.presaonline.com/stiri/evenimente/romania-bulgaria-si-ungaria-sunt-cele-mai-expuse-tari-la-criza-
greceasca-960559.html

10
http://www.wall-street.ro/articol/Economie/79578/Romania-ar-putea-primi-rating-de-investment-grade-la-finalul-
lui-2010.html

11
Prof. univ. dr. Lucia PALIU-POPA “Globalizarea Economiei Şi Internaţionalizarea Afacerilor” Universitatea
„Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.
3/2009 http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2009-03/16_LUCIA_POPA_PALIU.pdf
8
 • instituţionalizarea relaţiilor economice internaţionale,
• diminuarea progresivă a barierelor din calea fluxurilor comerciale şi financiare
internaţionale,
• reducerea costurilor de transport şi comunicaţii,
• evoluţia tehnică a modalităţilor de transport,
• extinderea activităţii societăţilor transnaţionale.
Procesul de integrare al relaţiilor economice inter-statale şi în ultimă instanţă,
globalizarea, presupune ridicarea unor restricţii, armonizarea unor reglementări care să favorizeze
dezvoltarea schimburilor comerciale, extinderea cooperării multilaterale, transferul de tehnologii,
perfecţionarea şi accesibilitatea schimbului financiar-valutar internaţional.

CAPITOLUL 3. PREVENIREA CORUPŢIEI ÎN MEDIUL DE AFACERI

Încă din anul 2001 siguranţa mediului de afaceri din România a constituit un obiectiv
pentru construirea în viitor a unei economii performante, capabilă să elimine starea de incertitudine
şi insecuritate la nivel social.
Relansarea economică trebuie consolidată prin crearea unui mediu de afaceri atractiv şi
stabil şi prin racordarea adecvată la marile fluxuri economico-financiare, tehnologice şi
comerciale. Accelerarea creşterii economice vizează în primul rând asigurarea prosperităţii
cetăţenilor şi sprijinirea procesului democratic intern12.
Totodată, în acelaşi act normativ se prevede ca direcţie de acţiune în politica de
securitate naţională în domeniul economic îmbunătăţirea mediului de afaceri, diminuarea
birocraţiei, reglementări favorizante pentru investiţii şi pentru menţinerea creşterii economice
prin producţie performantă cerută de piaţă, toate aceste activităţi efectuate cu scopul de a realiza
obiectivelor asumate de România prin Strategia de dezvoltare pe termen mediu, acceptată de
Uniunea Europeană, în paralel cu măsuri de optimizare a cadrului normativ în domeniu.
În Strategia Naţională Anticorupţie, s-a prevăzut la domenii prioritate şi obictive pentru
strategia de securitate a României prevenirea corupţiei în mediul de afaceri, aspect care sugerează
importanţa pe care o acordă România acestui fenomen. În condiţiile integrării României în

12
HOTĂRÂRE nr.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţională a României

9
structurile euro-atlantice acest obiectiv a rămas o prioritate, de siguranţa mediului de afaceri din
România depinzând atât investitorii locali dar şi cei străini.
Acest obiectiv vizează crearea unui mediu de afaceri în care competiţia între firmele de
stat şi cele private, pe de o parte, şi între firmele private pe de alta să fie echitabilă şi supusă
aceloraşi reguli, iar statul să funcţioneze ca un arbitru imparţial şi eficace în asigurarea respectării
reglementarilor în vigoare de către toţi agenţii economici. Analiza impactului SNA 2001-2004
realizată prin auditul independent arată că rămân încă zone vulnerabile la corupţie în legislaţia
privind mediul de afaceri care se reflectă, între altele, în ambiguităţi ale prevederilor legislative în
domeniul falimentului şi al modului de acordare de scutiri şi de reeşalonări de la plata taxelor. De
asemenea, un rol important în prevenirea corupţiei în acest domeniu este rezervat reglementării cu
prioritate a evaziunii fiscale, precum şi armonizării legislaţiei privind spălarea banilor cu acquis-ul
comunitar şi cu recomandările FATF13.
Necesitatea adoptării unor măsuri care să protejeze mediul de afaceri a fost susţinută şi
de către Transparency International Romania14 care susţine că pe lângă celelalate domenii
vulnerabile şi anume justiţia, finanţarea partidelor politice şi utilizarea fondurilor structurale,
mediul de facaeri este şi el un sector vulnerabil şi că strategia adoptată în perioada 2005-2007 nu s-
a dovedit eficace motiv pentru care se propune extinderea acestor măsuri şi pentru perioada
următoare 2009-2012. De asemenea s-a susţinut că adoptarea strategiei în sectoarele vulnerabile
reprezintă un demers firesc pentru domeniul administraţiei publice, dupa aprobarea Planului de
acţiune pentru indeplinirea conditionalităţilor.
În urma analizării activităţii de combatere a corupţiei la nivelul UE în 2008 au rezultat
următoarele aspecte:
 se manifestă un proces periculos de amplificare a fenomenului de corupţie;
 serie de companii din întreaga lume s-au implicat/lăsat antrenate în relaţii de natură
penală, comportamentul tipic structurilor de criminalitate organizată, devenind aproape „un
standard” în derularea relaţiilor de afaceri;
 interesul actorilor economici de a face profit, ambiţiile politicienilor, nevoile de
finanţare ale partidelor politice, lăcomia funcţionarilor sunt adeseori conectate între ele, conducând
la o „sofisticare” a corupţiei, pentru abordarea căreia, în prezent, nu există instrumente judiciare;

13
STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE 2005-2007
14
Transparency International Romania 6 iunie 2008 http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles
%7CdisplayArticle/articleID_13752/

10
  incompetenţa conduce de asemenea la corupţie. Supraîncărcarea birocraţiei de stat
face necesară asistarea agenţilor economici de către persoane specializate, eventual din zona
guvernamentală sau aflată în legături cu aceasta;
 în domeniul luptei împotriva corupţiei, nu există modalităţi de acţiune unanim
acceptate. Soluţia nu se reduce la utilizarea instrumentelor de drept penal.
În numeroase state s-au dezvoltat reţele de corupţie la nivelul instituţiilor sociale, a
partidelor politice, a guvernelor, sistemelor judiciare, în administraţie, în poliţie şi armată, mai
puternice decât instrumentele penale convenţionale cu care se acţionează împotriva lor.
Corupţia are potenţialul de a destabiliza orice sistem social, putând genera acte de
anarhie şi violenţă. Se poate ajunge la astfel de evoluţii atunci când cetăţenii ajung la concluzia că
respectul de sine şi interesele lor sunt abuzate de lideri corupţi, că societatea şi economia sunt
dezagregate.
Nu se poate vorbi de o luptă adevărată împotriva corupţiei atâta vreme cât sistemul
(social, economic, judiciar) nu funcţionează. Oricând se vor găsi persoane care au interesul să
„rezolve” favorabil o problemă şi un funcţionar binevoitor, dispus „să le ajute”. Un climat
economic defavorabil concură la manifestarea unui comportament corupt, mai ales în afaceri15.

CRIMINALITATEA GULERELOR ALBE ASPECTE PSIHOSOCIALE

Noţiunea a fost intens analizată de specialişti, în special teoriile psihosociale au avut o

pondere semnificativă în acest sens. În conformitate cu aceste teorii legătura dintre cultură şi
criminalitate se fundamentează pe procesul învăţării sociale. Donald Cressey susţine că în multe
societăţi fucnţionează organizaţii formale şi informale întemeiate pe complicitate şi activităţi
ilegale ce profesează şantajul şi intimidarea, presiunea politică şi frauda, corupţia socială16.
În aceeaşi ordine de idei A. morris precizează că în antiteză cu infracţiunile săvârşite cu
violenţă ( de aşa zis clasă de jos) criminalitatea gulerelor abe nu a fost niciodată stigmatizată sau
dezaprobată de către societate. Mai mult, nu s-a putut identifica , studia şi cataloga aceste personae
ca un grup diferit. Dimpotrivă afirmă Morris, ei au fost dintotdeauna dispersaţi printer noi ca şi
membrii ai aceleiaşi organizaţii profesionale sau religioase. Chiar ei sunt cei care donează fonduri
pentru studiul sau tratamentul delincvenţilor juvenili trecând astfel de partea legii (sau a moralei)
pentru a-şi masca activităţile ilegale. Singura diferenţă precizează Morris, între ei şi cei care sunt
15
Constantin PARASCHIVU, Cristina Maria APETROAIE “Lupta împotriva corupţiei la nivelul UE” PERSPECTIVE
ALE SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII ÎN EUROPA UNIV. NAŢ. DE APĂRARE „CAROL I” Centrul de Studii
Strategice de Apărare şi Securitate SESIUNEA ANUALĂ DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE CU PARTICIPARE
INTERNAŢIONALĂ - 19-20 NOIEMBRIE 2009, Buc. - Vol 4 Coord. dr. C-tin MOŞTOFLEI ED. UNIV. NAŢ. DE
APĂRARE „CAROL I” BUC., 2009
16
Marioara Petcu- Mecanismele Psihosociale ale Juridicului, ed. Ergonaut. 2005
11
constiţi este o chestiune de sensibilitate etică legată de anumite puncte, care se datorează naturii lor
şi relaţiilor srrânse cu modelul infracţional pattern-ul care le aparţine.
Morris completează şi cu un aspect şocant “Este îndoielnic că ei (gulerele albe) se
consideră infractori. Atitudinea lor nu este autocritică, ei acceptând cu naivitate opinia pozitivă
pe care ceilalţi o au în privinţa lor”.

CAPITOLUL 4. PERSPECTIVE ŞI OPORTUNITĂŢI

SECŢIUNEA 4.1. FONDURILE STRUCTURALE SPRIJIN PENTRU MEDIUL

DE AFACERI ROMÂNESC

În conformitate cu îndrumarul privind Fondurile Structurale şi de Coeziune 2007-2013

pentru mediul de afaceri din România au fost adoptate trei programe operaţionale care oferă
posibilităţi de finanţare directă şi anume:
• � PO Sectorial Creşterea competitivităţii economice;
• � PO Sectorial Dezvoltarea resurselor umane;
• PO Regional
De asemenea pentru îndeplinirea obiectivului “convergenţă” prin susţinerea
dezvoltării economice integrate la nivel regional şi local şi durabile prin mobilizarea capacităţilor
locale şi diversificarea structurilor economice se urmăresc dezvoltarea reţelelor şi centrelor de
afaceri.
În Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice se prevede că
Obiectivul general al POS CCE este de a contribui la creşterea productivităţii întreprinderilor
româneşti în primul rând prin modernizarea celor existente şi crearea unora noi, în special IMM-uri
în sectoarele productive şi de servicii pentru afaceri. Dezvoltarea antreprenoriatului prin
îmbunătăţirea accesului la finanţare şi la infrastructura de afaceri poate avea un rol important în
conturarea unui mediu economic sănătos, cu reale posibilităţi de dezvoltare17.
În Programul Operaţional Regional mediul de afaceri este prevăzut în Axa prioritară 2
care urmăreşte întărirea mediului de afaceri regional şi local.
Ca obiectiv: creşterea contribuţiei economiilor locale şi regionale la crearea produsului
intern brut, prin sprijinirea acelor economii care au devenit mai puţin competitive în economia de
piaţă şi crearea de structuri economice funcţionale, pentru susţinerea utilizării eficiente a

17
http://www.anamob.ro/fonduri/fonduri_structurale.pdf
12
potenţialului endogen al regiunilor - resurse naturale, materii prime, resurse umane - şi pentru
stimularea economiilor regionale.
Domeniile principale de intervenţie sunt: �
 Dezvoltarea structurilor de sprijin pentru afaceri specifice fiecărei regiuni;
�
 Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale locale.

SECŢIUNEA 4.2. ORDONANŢA PENTRU COMBATEREA EVAZIUNII

FISCALE

Creşterea cotei de TVA şi deprecierea leului în favoarea Euro în contextul crizei

economico-financiare şi al reducerii puterii de cumpărare a românilor constituie factori de risc la
adresa securităţii naţionale mai mult din punct de vedere societal decât din punct de vedere al
siguranţei mediului de afaceri. Alternativele nu reprezintă opţiuni viabile pe moment în România
mai ales datoritâ faptului că majoritatea măsurilor care au fost luate s-au făcut la presiunea Uniunii
Europene.
În cursul lunii iunie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă18
privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale. Aşa cum rezultă din titlu măsurile care
sunt luate prun acest act normativ vizează combaterea faptelor de evaziune fiscală. Din punct de
vedere al conţinutului acesteia, se poate spune că documentul vine să sprijine măsurile care au fost
luate de Guvernul României pentru combaterea crizei. Deci, măsurile aplicate nu au caracter
represiv ci mai degrabă preventiv, cu rolul de a uşura organelor de control efectuarea atribuţiilor
de serviciu.
Legat de impactul pe care poate să îl aibă această ordonanţă asupra mediului de afaceri
se poate spune că, în ceea ce priveşte contrabanda cu produse accizabile, această măsură nu poate
decât să bucure comercianţii cinstiţi din România cărora li se făcea până acum concurenţă ilegală.
De asemenea, colectarea taxelor şi impozitelor pentru statul roman nu poate decât să ridice ratingul
de ţară şi să încurajeze investitorii străini.

18
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/oug_evaziune.pdf
13
 SECŢIUNEA 4. 3. SECURITATEA ENERGETICĂ

În ultimii ani, problema epuizării resurselor energetice şi a securităţii energetice domină

agendele actorilor scenei mondiale. Competiţia pentru resurse energetice în lumea contemporană
rămâne o sursă importantă de crize şi conflicte, cu un rol deosebit de polarizare şi de catalizare a
forţelor, atât timp cât cererea creşte mult mai rapid decât oferta, iar rezervele majore de
hidrocarburi sunt localizate în zone caracterizate de profunde dezechilibre politico-economice şi
instabilitate.
Crizele şi conflictele interne din statele bogate în resurse ce tind să se accentueze şi
înmulţească, alimentate de tot felul de dispute etnice, separatiste şi ale diferitelor facţiuni, dar, în
primul rând, de lupta pentru controlul acestora, precum situaţia din Iran sau Venezuela, concură la
exarcerbarea conflictelor energetice.
Trăim într-o lume din ce în ce mai complexă, în care actorii globali sunt supuşi unor
provocări care vin nu numai din partea egalilor lor, ci şi dinspre unele puteri regionale şi de nişă,
care încearcă să-şi creeze un statut superior celui pe care îl au în prezent. Aceste sfidări se
manifestă în toate domeniile competiţiei globale – economic, politic, informaţional şi militar -, în
funcţie de posibilităţile actorilor implicaţi, ţelul suprem fiind sporirea puterii şi îmbunătăţirea
statutului în ierarhia mondială19.
Securitatea energetică a României Nabucco vs. South Stream
În anul 2009, expertul american Edward Chow a calificat Nabucco ( proiect
independent de Federaţia Rusă) un proiect foarte scump - costurile lui au ajuns la 7,9 miliarde euro
- însă, prin comparaţie, South Stream (iniţiat de Rusia) "nu este cea mai elegantă soluţie
economică". Nu guvernele, companiile sau tarile construiesc conducte, ci banii construiesc
conducte, a afirmar expertul20.
Studiind concluziile Comisiei Europene, ale IEA (International Energy Agency) şi EIA
(Energy Information Administration), Centrul Român de Politici Europene (CRPE) analizează
opţiunile aflate la dispoziţia politicienilor europeni şi români şi oferă, în ultima parte a raportului,
sugestiile sale pentru maximizarea eficienţei posibilităţilor aflate la dispoziţia României21.
Raportul vorbeşte şi de o serie de ”aşi nefolosiţi din mâneca României, printre care
aminteşte: construirea unui nou depozit de gaz la Mărgineni, resursele de pe platforma continentală
a Mării Negre, cablul electric submarine Constanţa-Istanbul. Totuşi, o eliminare completă a Rusiei
19
Dr. Teodor FRUNZETI “Influenţa Securităţii Energetice Asupra Stabilităţii Regionale În Europa De Sud-Est” ED.
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Buc., 2007, pag. 29
20
http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-5965009-edward-chow-expert-american-securitatea-energetica-romaniei-
depinde-mix-solutii-termen-scurt-mediu-lung-nu-puneti-toate-ouale-intr-cos-fragil.htm
21
http://www.adevarul.ro/international/foreign_policy/Ursul si_securitatea_energetica_a_Romaniei_0_260374294.html
Robert Uzună, Miercuri 12 mai 2010
14
din jocul energetic este imposibilă. De aceea, raportul recomandă României să colaboreze
pragmatic cu Rusia, angajând Moscova în proiecte reciproc avantajoase. De asemenea, ar trebui să
susţină Nabucco şi să dezvolte un model de interdependenţă cu ţările furnizoare, prin exportul de
produse finite22.
În final, raportul îndeamnă autorităţile de la Bucureşti să îşi reevalueze politica
energetică şi să dezvolte mecanisme de control şi reacţie. Pe plan instituţional, raportul recomandă
înfiinţarea unui Minister al Energiei şi Resurselor şi a unui Institut Naţional pentru Planificare
Strategică. O altă sugestie ar fi centralizarea companiilor din domeniul energetic în două
suprastructuri, acţiune ce ar uşura reorganizarea şi retehnologizarea facilităţilor de producţie.
Decizia României se pare că a fost luată în data de 17.06.2010 când o delegaţie română
s-a deplasat la Moscova pentru a-şi oferi susţinerea pentru acest proiect, un moment de inflexiune
în relaţiile româno-ruse, Rusia prin conducerea Gazprom declarându-se interesată de implicarea
României în proiectul South Stream.
Interesant de avut în vedere este faptul că iniţial, proiectul era destinat colaborării cu
Bulgaria. Datorită evenimentelor care s-au succedat ofertei SUA de amplasare a scutului
antirachetă în Bulgaria şi România, Rusia a decis stoparea investiţiilor în Bulgaria. Afirmaţia
primului ministru bulgar despre suspiciunea acestuia că negocierile României cu Rusia datează de
o bună perioadă de timp confirmă faptul că România a obţinut un avantaj deosebit fie prin
negocieri fie prin exploatarea unor carenţe în relaţia SUA-Bulgaria-Rusia .

22
Ibidem.
15
 CONCLUZII

Faţă de complexitatea securităţii mediului de afaceri, de implicaţiile valorice ale crimei

organizate, spălarea banilor murdari, războiul economico-informaţional şi acţiunile teroriste, se
impune elaborarea unui concept viabil de securitate a mediului de afaceri, care să-i asigure
calitatea prin integrarea în aceasta a caracteristicilor de proces, structurale şi organizatorice şi să
protejeze mediul de afaceri împotriva evenimentelor nedorite de proces, fizice, informaţionale şi
de personal, precum şi împotriva calamităţilor naturale (cutremure, inundaţii, incendii, etc.)23.
De asemenea, el trebuie să impună mijloce şi posibilităţi de prevedere a producerii
evenimentelor nedorite, să le trateze şi să le atenueze consecinţele în caz de producere şi să asigure
restabilirea cât mai rapidă a normalităţii procesului de afaceri, infrastructurii sale şi organizaţiilor
integrate.
Fondurile structurale, securitatea energetică şi chiar măsurile pentru combaterea
evaziunii fiscale reprezintă oportunităţi pentru mediul de afaceri intern şi internaţional care, în
contextul crizei, trebuia stimulat prin modalităţi specifice. Complexitatea problemelor pe care le
ridică aceste măsuri necesită acţiuni hotărâte şi o viziune clară a viitorului securităţii mediului de
afaceri roman dar şi european pentru că de siguranţa şi echilibrul lor depinde şi siguranţa naţională
a ţării.
Rămâne însă de văzut dacă aceste măsuri cu caracter excepţional în exprimarea
Guvernului vor putea să redreseze economia naţională, să ridice mediul de afaceri şi să satisfacă în
acelaşi timp nevoile sociale . Dacă măsurile pe care le-a lua statul roman nu vor fi eficiente pe
termen scurt s-ar putea ca actuala conducere să-şi piardă credibilitatea atât faţă de cetăţeni cât şi,
mai grav, către partenerii europeni.

23
Ilie Gheorghe, op. cit.
16
 BIBLIOGRAFIE

• Lucrări de specialitate

Ceauşu Iulian “Strategii Manageriale- Management Performant- Partea a III-a Strategia

economico-financiară a proceselor indutriale”, Ed. Academică de Management, 2005,
Frunzetti T. “Influenţa Securităţii Energetice Asupra Stabilităţii Regionale În Europa De
Sud-Est” ED. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Buc., 2007,
Petrescu M, Năbârjoiu N. “Securitatea Informaţiilor Pentru Mediul De Afaceri” UNIV.
NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate
Perspective ale securităţii şi apărării în Europa Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu
participare internaţională - 19-20 noiembrie 2009, BUCUREŞTI - Volumul 4,
Paraschivu C, Apetroaie A.M. “Lupta împotriva corupţiei la nivelul UE” PERSPECTIVE
ALE SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII ÎN EUROPA UNIV. NAŢ. DE APĂRARE „CAROL I”
Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate SESIUNEA ANUALĂ DE COMUNICĂRI
ŞTIINŢIFICE CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ - 19-20 NOIEMBRIE 2009, Buc. - Vol 4
Coord. dr. C-tin MOŞTOFLEI ED. UNIV. NAŢ. DE APĂRARE „CAROL I” BUC., 2009
Petcu M. Mecanismele Psihosociale ale Juridicului, ed. Ergonaut. 2005

• Reviste

Gheorghe Ilie – “Securitatea Mediului De Afaceri” Revista Romana de Geopolitica si

Relatii Internationale – RRGRI ian 2010 Centrul de Relatii Internationale, Studii si Cercetari
Frunzeti T. „Efectul de criză, securitatea şi apărarea” - REVISTA IMPACT
STRATEGIC 3[32]/2009

• Strategia Naţională Anticorupţie 2005-2007

• Strategia de Securitate Naţională a României

• Surse electronice

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/79578/Romania-ar-putea-primi-rating-de-
investment-grade-la-finalul-lui-2010.html
Transparency International Romania 6 iunie 2008 http://www.euractiv.ro/uniunea-
europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_13752/
http://www.anamob.ro/fonduri/fonduri_structurale.pdf
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/oug_evaziune.pdf
http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-5965009-edward-chow-expert-american-
securitatea-energetica-romaniei-depinde-mix-solutii-termen-scurt-mediu-lung-nu-puneti-toate-
ouale-intr-cos-fragil.htm
http://www.adevarul.ro/international/foreign_policy/Ursul
si_securitatea_energetica_a_Romaniei_0_260374294.html Robert Uzună, Miercuri 12 mai 2010

17