Seminar 4: Statul minimal - Nozick

Capitolul 1: De ce teoria starii naturale?

Daca statul nu ar fi existat, ar fi fost necesar sa-l inventam? Ar fi nevoie de

stat si ar trebui inventat?
Ar trebui sa existe statul? De ce sa nu avem anarhie?
A porni in filosofia politica de la teoria starii naturale, are un scop explicativ.
Unii anarhisti au pretins nu numai ca ar fi preferabil sa nu existe stat, dar ca
orice stat violeaza in mod necesar drepturile morale ale oamenilor si este
imoral.
Filozofia morala fixeaza fundalul si si limitele filosofiei politice. Ceea ce
indivizii pot si ce nu pot sa-si faca unii altora limiteaza ceea ce pot sa faca
prin intermediul aparatului de stat sau sa faca pentru a organiza un astfel de
aparat.
Puterea coercitiva fundamentala este o putere care nu se bazeaza pe
consimtamantul persoanei fata de care se aplica.
Caile de intelgere a politicului:
1. Explicarea lui integrala in termeni nonpolitici.
2. Considerarea politicului ca provenind din nonpolitic, dar ireductibil la
acesta din urma (un mod de organizare a factorilor nonpolitici
inteligibili numai in termenii unor noi principii politice).
3. Considerearea politicului ca fiind complet autonom.
Numai prima cale ofera o intelgere completa a intregii sfere a politicului.
Explicatia fundamentala a domeniului = modul cel mai dezirabil si complet
de explicatie a unui domeniu.
Prin urmare va trebui sa dam o explicatie fundamentala a politicului in
termenii nonpoliticului. Pornim de la o situatie nonpolitica si aratam cum din
ea se va naste o situatie politica.
O situatie politica dintr-una nonpolitica: abordarea explicativa fundamentala,
cunoscuta in filozofia politica drept teoria starii naturale.
Explicatie potentiala nomic-incompleta este o explicatie potentiala ce
cuprinde un enunt cu caracter de lege fals;
Explicatie potentiala factual-incompleta este o explicatie potentiala cu o
conditie antecedent falsa.
Explicatia procesual-incompleta este o explicatie potentiala care nu reuseste
sa lamureasca de fapt fenomenul.
Explicatie potential fundamentala este o explicatie care daca ar fi efectiva, ar
cuprinde intregul domeniu luat in consideratie.
Explicatiile de tipul starii naturale pt sfera politicului, chiar daca sunt
incorecte, sunt explicatii potentiale fundamentale ale acestei sfere. Invatam
mult din conceperea felului in care ar putea sa apara statul, chiar daca el nu
a aparut in acel fel.

Capitolul 2: Starea naturala

Indivizii din starea naturala descrisa de Locke se afla intr-o stare de perfecta
libertate pentru a-si organiza actiunile si pentru a dispune de ceea ce poseda
si de persoane dupa cum considera ca este potrivit, in limitele legii naturale,
fara sa ceara permisiunea sau fara sa se subordoneze vointei vreunui alta
individ Limitele legii naturale cer ca nimeni sa nu vatameze viata,
sanatatea, libertatea sau bunurile altuia. Unii violeaza aceste limite incalcand
drepturile celorlalti si facandu-si rau unii altora. Ca raspuns, oamenii se pot
apara pe ei insisi sau pe altii impotriva unor astfel de uzurpatori. Partea
vatamata se poate reface de pe urma vatamarii suferite atat de mult cat
permite compensarea pentru raul ce l-a suferit. Fiecare are dreptul sa il
pedepseasca pe cel care incalca legea, proportional cu incalcarea legii.
Exista si inconveniente ale starii naturale care pot fi remediate prin
intermediul guvernamantului civil.
Inconvenientele interne ale statului (Proudhon):
- A fi guvernat inseamna a fi urmarit, inspectat, spionat, dirijat, manat
de lege, numarat, inregimentat, inrolat, indoctrinat, moralizat,
controlat, verificat, apreciat, evaluat, cenzurat, comandat de creaturi
care nu au nici dreptul, nici intelepciunea, nici virtutea sa faca asta.
- Sub pretextul folosului public si in numele interesului general esti pus
sa contribui, esti mustruluit, jecmanit, exploatat, monopolizat,
extorcat, tras pe sfoara, jefuit
- La cea mai mica rezistenta esti reprimat, amendat, umilit, hartuit,
batut, dezarmat, legat, inchis, judecat, condamnat, impuscat,
sacrificat, vandut, tradat.
In starea naturala, legea subanteleasa nu poate sa ne furnizeze modelul
corect si oamenii care isi judeca propriile lor cazuri isi vor acorda intotdeauna
beneficiul indoielii si vor presupune ca au dreptate. Vor exagera raul si
pagubele pe care le-au suferit si vor incerca sa-I pedepseasca pe ceilalti mai
mult decat e necesar.
Impunerea privata si personala a drepturilor indivizilor duce la dihonie, la o
serie nesfarsita de acte de razbunare si de cereri de compensatii, si nu exista
nicio cale sigura de aplanare a conflictelor, de stingere a lor.
Asociatii de protectie
In starea naturala un individ isi poate impune drepturile, se poate apara,
poate cere compensatii si sa pedepseasca. Altii, la cererea lui, pot sa i se
alature spre a-l apara. Astfel, grupuri de indivizi se pot asocia pt a se proteja
reciproc: toti vor raspunde la cererea oricarui membru pt apararea sau
impunerea drepturilor sale. Uniti, sunt puternici.
Aceste asociatii simple de protectie reciproca prezinta 2 inconveniente:
1. Fiecare este intotdeauna chemat sa indeplineasca o functie de
protectie. Cum se decide cine este chemat cand nu e nevoie de toti
membrii?
2. Fiecare membru poate sa-i cheme pe asociatii sai spunand ca
drepturile sale au fost violate.
Asociatia ar putea incerca sa solutioneze conflictele dintre proprii ei membri
prin noninterventie, dar astfel s-ar crea disensiuni si s-ar putea crea
subgrupuri care ar putea lupta intre ele, determinand astfel destramarea
asociatiei.
Prin urmare, nu vor folosi o politica de noninterventie ci vor folosi o anumita
procedura pt a stabili cum sa actioneze. Cei mai multi vor dori sa se alature
asociatiilor care urmeaza o procedura menita sa determine care reclamant
are dreptate.
Unii oameni se vor angaja in oferirea protectiei, altii se vor lansa in afacerea
de a vinde serviciile de aparare.
Uneori, astazi, oamenii transfera disputele lor in afara sistemului juridic al
statelor. Daca toate partile aflate in conflict considera ca unele activitati ale
statului sau ale sistemului sau juridic sunt atat de inacceptabile incat nu vor
sa aiba de-a face cu ele, atunci ar putea sa cada de acord asupra unor forme
de arbitraj sau de judecata in afara aparatului statului.
Probabil ca ce ii face pe oameni sa foloseasca sistemul juridic al statului este
aplicarea definitiva a hotararii judecatoresti. Numai statul poate aplica o
decizie judecatoreasca impotriva vointei uneia dintre parti. Pentru ca statul
nu permite nimanui sa aplice sentinta pronuntata in alt sistem.

Asociatia dominanta de protectie

La inceput, mai multe asociatii de protectie sau companii de protectie isi vor
oferi serviciile in aceeasi arie geografica. Ce se va intampla atunci cand va
exista un conflict intre clienti ai unor agentii diferite? Agentiile pot ajunge la
aceeasi decizie in legatura cu natura cazului. Dar daca se ajunge la decizii
diferite si o agentie incearca sa-si apare clientul in timp ce alta incearca sa-l
pedepseasca? 3 posibilitati:
1. In astfel de situatii, intre cele 2 agentii are loc o confruntare. Una dintre
ele castiga batalia. Deoarece clientii agentiei care pierde sunt prost
aparati in conflictele cu clientii agentiei care castiga, ei parasesc
agentia si trec la invingator.
2. Una dintre agenii i exercit puterea ntr-o arie geografic, cealalt in
alta arie geografica. Fiecare castiga confruntarile care au loc aproape
de centrul ei de putere. Cei care au contract cu una dintre agentii dar
traiesc sub puterea celeilalte, fie se muta langa centrul agentiei unde
au contract, fie se duc la cealalta agentie.
3. Ca sa evite ciocnirile frecvente, costisitoare si pagubitoare, agentiile
cad de acord sa rezolve amiabil cazurile in care au ajuns la evaluari
diferite. Cand deciziile lor difera, ele sunt de acord sa se adreseze unui
tert si sa se supuna deciziilor acestuia. Astfel apare un sistem al
curtilor de apel si se obtine un consens asupra regulilor jurisdictiei si
arbitrajului.
In fiecare din aceste cazuri, aproape toti indivizii dintr-o regiune sunt cuprinsi
intr-un regim comun care le judeca reclamatiile si le atesta drepturile. Din
starea de anarhie, sub presiunea gruparilor spontane, asociatiilor de
protectie reciproca, diviziunii muncii, presiunilor pietei, organizatiilor
ierarhizate si a interesului propriu rational, apare ceva care seama foarte
mult cu un stat minimal sau cu un grup de state miniale distincte geografic.

Explicatii de tip mana invizibila

Prin ce se deosebeste de stat o asociatie dominanta de protectie?
Un anumit model sau proiect general, despre care am fi crezut ca ar fi trebuit
sa fie rezultatul unei incercari reusite a unui individ sau grup, a fost produs si
s-a mentinut printr-un proces care in nici un caz nu avea in vedere un
model sau proiect general. Astfel de explicatii sunt cele de tipul mainii
invizibile.
Fiecare individ urmaeste numai castigul sau; astfel, in acest caz, el este
condus de o mana invizibila, ca sa promoveze un scop ce nu face parte din
intentia lui.
Explicatiile fundamentale pt un domeniu, se dau in alti termeni decat cei ai
domeniului respectiv; ele nu folosesc nicio notiune din acest domeniu.
Am putea incerca sa explicam direct modelele in termeni de dorinte, nevoi,
opinii s.a.m.d. ale indivizilor, indreptate spre realizarea modelului.
Exemple de explicatii de tip mana invizibila (pg 63)
2 tipuri de procese cu participarea mainii invizibile (procese prin care poate fi
produsa o structura p):
1. Procese de filtrare: Prin procesele de filtrare pot sa treaca numai lucruri
care corespund lui P, deoarece procesele sau structurile ii elimina pe
toti non-P.
2. Procese de echilibrare: Fiecare parte componenta corespunde sau se
adapteaza conditiilor locale, fiecare adaptare schimband mediul local
al partilor invecinate, in asa fel incat suma schimbarilor mici care
rezulta din adaptarile locale constituie sau duce la realizarea lui P.
Este asociatia dominanta de protectie un stat?

Exista cel putin 2 moduri in care schema asociatiilor private de protectie ar

putea fi considerate ca diferite de un stat minimal si ar putea sa nu satisfaca
o conceptie minimala despre stat:
1. Se pare ca permite unor indivizi sa-si impuna propriile lor drepturi.
2. Se pare ca nu-i apara pe toti indivizii din interiorul sau.

Weber: este cruciala pt existenta unui stat detinerea monopolului asupra

folosirii fortei intr-o zona geografica, monopol care este incompatibil cu
exercitarea individuala a drepturilor.
Marshall Cohen argumenteaza ca un stat poate exista fara sa monopolizeze
de facto folosirea fortei pe care nu i-a autorizat pe altii sa o foloseasca.
Emiterea de pretentii asupra monopolului folosirii fortei nu este suficienta.
Unii, cum sunt pacifistii, considera ca nimeni nu are dreptul sa foloseasca
forta. Altii considera ca sunt indreptatiti sa se asocieze si sa se ajute la
nevoie, indiferent ce spune statul.

Un stat pretinde ca are monopolul de a decide cine si cand poate sa

foloseasca forta.
- Statul declara ca numai el poate sa decida cine poate sa foloseasca
forta si in ce imprejurari
- Statul isi rezerva siesi dreptul unic de a decide asupra caracterului
legitim si permisibil al folosirii fortei in limitele frontierelor sale
- Statul pretinde ca are dreptul de a-i pedepsi pe toti cei care-i violeaza
monopolul pe care si l-a adjudecat.
Monopolul poate fi violat in 2 feluri:
1. O persoana poate folosi forta desi nu este autorizata de stat
 2. Desi nu folosesc ei insisi forta, un grup sau o persoana pot sa se
constituie ei insisi ca autoritate alternativa pentru a decide unde este
adecvata si legitima folosirea fortei si de catre cine.

O conditie necesara pentru existenta statului este ca el sa anunte ca, pe cat

ii este cu putinta (costuri, fezabilitate, prioritati etc) va pedepsi pe oricine
care va fi descoperit ca a folosit forta fara permisiunea sa expresa. Dar
aceasta nu este suficient pt ca statul sa functioneze. El poate sa-si rezerve
dreptul de a ierta pe cineva. Pt a pedepsi nu trebuie sa decopere folosirea
neautorizata a fortei dar sa dovedeasca printr-o anumita procedura ca ea s-a
produs s.a.m.d

Agentiile de protectie nu fac astfel de anunturi nici individual, nici colectiv.

Nici nu pare legitim dpdv moral ca ele sa faca asa ceva. Rezulta ca sistemul
asociatiilor private de protectie, daca acestea nu intreprind nici o actiune
nelegitima dpdv moral, nu are nici un element monopolist, ca atare nu
include sau nu constituie un stat.
Al doilea motiv pt care agentiile de protectie nu reprezinta state este ca, sub
jurisdictia lor, numai aceia care platesc pt protectie obtin protectie. In plus,
pot fi cumparate diferite grade de protectie.

Capitolul 3: Constrangerile morale si statul

Statul minimal si statul ultraminimal

Statul paznic de noapte din teoria liberala clasica, limitat la functiile de

aparare a tuturor cetatenilor lui impotriva violentei, a furtului si inselatoriilor
si la asigurarea respectarii contractelor s.a.m.d., pare sa fie redistributiv.
Putem sa ne imaginam cel putin o stuctura sociala intermediara intre
sistemul asociatiilor private de protectie si statul paznic de noapte. Pentru ca
statul paznic de noapte este denumit adesea stat minimal, vom denumi
aceasta structura intermediara stat ultraminimal.
Statul ultraminimal pastreaza un monopol asupra intregii folosiri a fortei cu
exceptia aceleia necesare pt autoapararea imediata, si, in felul acesta,
exclude revansa privata pt nedreptate. Dar ofera protectie si asigura
indeplinirea serviciilor numai acelora care cumpara de la el protectia si
politicile de constrangere.
Statul paznic de noapte pare sa fie redistributiv si sa-i constranga pe unii
indivizi sa plateasca pentru protectia altora. Termenul redistributiv se aplica
unor tipuri de temeiuri pentru diferitele formule sociale, mai degraba decat
formulei insesi.

Constrangeri morale si teluri morale

O preocupare de ordin moral poate functiona numai ca tel moral, in calitate
de stare finala dobandita ca urmare a unor activitati.
Eroarea utilitarismului consta in conceptia sa prea ingusta despre bine.

Utilitarismul ofera drepturilor un statut derivat nu ia in considerare intr-un

mod potrivit drepturile si respectarea lor.
O teorie poate, ns, s a corde o poziie fundamental respectrii drepturilor
i cu toate acestea s le plaseze ntr-un mod greit. " utilitarismului
drepturilor" ; n structura utilitarist, nclcarea drepturi lor (care trebuie
minimizat) ar nlocui pur i simplu fericirea total n calitate de stare final
relevant.

Drepturile ar putea fi considerate constrangeri colaterale asupra actiunilor ca

urmeaza sa fie intreprinse.
Drepturi celoralalti -> constrangeri asupra actiunilor in care va angajati.
Concepia constrngerii colaterale i interzice s ncalci aceste constrngeri
morale atunci cnd urmreti scopurile pe care i le-ai propus ; pe de alt
parte , concepia al crei obiectiv este minimizarea nclcrii acestor drepturi
i perm ite s le ncalci (constrngerile) pentru a reduce nclcarea total a
lor n societate.
De ce constrangeri colaterale?

Constrngerile colaterale asupra aciunii reflect principiul kantian

fundamental c indivizii snt scopuri i nu numai mijloace ; ei nu pot fi
sacrificai sau folosii pentru nfptuirea altor scopuri fr consimmntul lor.
Indivizii sunt inviolabili.
La seminar:
Cuvinte cheie: Mana invizibila; Anarhie; Monopol asupra violentei;
Legitimitate (morala), Asociatii dominante; Stat ultraminimal, Stat minimal
(redistributiv).

Stare naturala Asociatia de protectie

- Hobbes: indivizii sunt foarte rai
- Lockei; indivizii sunt asa si-asa, dar au simt moral. Cand
interactioneaza cu natura totul e normal, dar cand interactioneaza
intre ei, unul poate gresi celuilalt, nu neaparat intentionat (spre
deosebire de Hobbes). Astfel problemele care apar nu pot fi solutionate
intre indivizi, ar exagera raul facut, ar cere despagubiri mai mari. Locke
zice ca vor alege sa institutie statul pt a rezolva problemele. Nozick
alege modelul Locke
- Goodwin: indivizii sunt foarte buni
Stat ultraminimal
Lupta directa

Asociatii de protectie Aria Geografica Asociatie dominanta

Federalizare
Stat
minimal
In asociatia dominanta exista 2 categorii:
- Cei care nu pot sa-si plateasca protectia
- Cei care nu vor protectia de la asociatie dar vor sa se apere singuri
In statul ultraminimal, dispar cei care nu vor.

Asociatiile dominante nu pot fi folosite pt explicarea statului minimal pt ca:

1. Nu asigura protectie tuturor
2. Permit altora sa foloseasca violenta/crearea de asociatii mai mici

Sensul drepturilor intr-un stat:

- Constrangeri colaterale
- Bunuri date spre maximizare

Alege Locke pt ca exprima legitimitatea puterii prin acceptarea sa de catre

oameni.

O critica: modelul cu asociatii de protectie nu este neaparat corect/drept.

Cand 2 asociatii se confrunta, se apeleaza la a 3-a care sa rezolve conflictul.

Nozick considera ca drepturile indivizilor nu pot fi inalienabile

i Nozick zice ca nu vor institui statul ci vor crea asociatiile de protectie