Sunteți pe pagina 1din 2

n studiile despre europenizare se discut doar tangenial despre interesele,

motivaiile i aspiraiile societii romneti de a se europeniza, despre


contextele economice, sociale i istorice interne n care se produce i se
afirm europenizarea n Romnia. Prioritar, este abordat europenizarea
politic, fr a se da atenie altor tipuri de europenizare social, cultural,
economic.

Europenizarea nseamn o construcie instituional i nu doar politic, avnd


n vedere particularitile sale de evoluie istoric. Procesul de europenizare
cuprinde un evantai foarte larg de aciuni:urbanizare, instruire,
industrializare, mijloace de comunicare, democraie, stabilitate, difereniere
structural, modele de dezvoltare, integrare european, nlturarea
decalajelor interne i a discrepanelor fa de alte state europene.
Societate a modernitii tendeniale, Romnia se confrunt cu probleme de
integrare i de europenizare, necunoscute de ctre alte state europene,
crora trebuie s le dea rspuns conform cu cerinele rezultate din poziia de
membr a Uniunii Europene i cu situaiile concrete din comunitatea
autohton. Europenizarea se produce ntr-un spaiu public naional dominat
de actorii sociali europenizai, cum sunt elitele intelectuale i politice,
organizaiile multinaionale, grupurile de lucrtori romni din alte ri
europene, dar n mic msur cu efect real asupra marilor grupuri sociale i
opiniei publice romneti. Europenizarea societii romneti ar trebui s se
focalizeze pe rezolvarea problemelor sociale, care nu i-au gsit o soluionare
de-a lungul perioadei modern, de pild, ridicarea condiiei sociale i materiale
a tuturor categoriilor sociale - salarii
ara noastr este coda i n ceea ce privete modul n care i pltete
angajaii. Cu un salariu minim brut de circa 190 de euro, nivelul la care sunt
pltii angajaii cu cele mai mici SALARII din Romnia este de apte ori mai
sczut dect sunt angajaii francezi care au cele mai mici salarii. Iar nivelul
sczut al salariilor se reflect i n salariile celor care ar trebui s fie printre
cei mai bine pltii angajai: salariile profesorilor i ale medicilor romni sunt
aproape cele mai mici din toate statele membre ale Uniunii Europene.

Europenizarea societii romneti pornete de la fondul de europenitate


ctigat n relaiile ei cu toate rile de pe continentul european. menionm
faptul c nu s-a elaborat o teorie propriu-zis a dezvoltrii economico-sociale
a Romniei ca ar membr a Uniunii Europene.. S-au infiinat nenumrate
instituii i institute, agenii europene, de consultan, fundaii morale i
religioase, ns acestea acord o atenie sczut strategiilor de dezvoltare
european a Romniei.

Europenizarea romanilor a ramas ingropata intre copertele programului de


guvernare, fara impact in rindul politicienilor ori al masei largi a populatiei
Romaniei.

Europenizarea ar fi trebuit sa fie adoptarea si intrarea in uz tocmai a valorilor


europene care le lipsesc romanilor. Fara aceste valori sintem niste salbatici in
ochii locuitorilor Europei de Vest. Aceasta lipsa se manifesta in doua planuri:
legal si comportamental.
Degeaba acuzam vechile state membre ale Uniunii Europene ca ne trateaza
drept cetateni de mina a doua, cita vreme nu adoptam valorile europene si
nu aratam ca le-am insusit. Ar trebui sa avem in vedere, fiecare dintre noi, nu
doar indeplinirea unor pure formalitati legate de integrarea europeana, ci
modul in care valorile europene se manifesta in viata noastra de zi cu zi.
Este un proces nc nefinalizat, care continu haotic i astzi.