Sunteți pe pagina 1din 2

Se poate afirma ca spatial public roman este europenizat de jure, dar nu si de facto.

n Romnia, rolul societii civile este nc puin semnificativ n influenarea deciziilor politice,
economice sau/ i de interes public. n rile dezvoltate, organizaiile societatii civile particip la dezbateri
publice pe teme precum: politica de imigraie, msurile de protecie a persoanelor defavorizate, mergnd
pn la aspecte relativ abstracte, care in de starea "morala" a societaii.
Sistemul educational romanesc este ineficient comparativ cu sistemul educational din tarile dezvolate
europene, cei care termina studiile nefiind incurajati prin asigurarea unui loc de munca in domeniu.
Rata somajului in Romania este si ea o deficienta in comparatie cu celelalte state europene.
Infrastructura Romaniei este slab dezvoltata comparative cu infrastructura la nivel European.
Europenizarea administraiei publice din Romnia a cunoscut pn n acest moment un traseu
sinuos, efectele concrete fiind relativ puin vizibile n ciuda unor proiecte de reform administrativ i a
unei legislaii n domeniu care a cutat i continu s caute s se alinieze standardelor spaiului comunitar
european.
Cerinele Uniunii Europene sunt deseori formulate sub forma unor principii i reguli abstracte, fr
specificaii legate de aranjamentele i aciunile particularizate la nivel naional. Directivele europene
prescriu foarte rar soluii organizaionale sau organizatorice specifice. ncorporarea formal a regulilor
las deci foarte mult spaiu liber pentru soluii i practici locale. Principala critic formulat n Raportul
de monitorizare al Comisiei Europene din 2005: n ceea ce privete reforma administraiei publice, s-au
nregistrat progrese mici, n ciuda unei strategii sectoriale promitoare referitoare la reforma
instituional, adoptat la sfritul anului 2004.

Se poate constata, de asemenea, c la nivelul administraiei publice din Romnia nu putem vorbi de o
distan semnificativ mai mic ntre gradul de euro-optimism i nivelul de cunoatere a realitii i
proceselor pe care integrarea european le presupune, comparativ cu situaia la nivelul populaiei
Romniei n general, aa cum reiese aceasta din datele celor mai recente eurobarometre
n sensul europenizrii, administraia public este chemat s parcurg un drum ale crei caracteristici
privesc att fundamentele naionale, ct i pe cele europene, acestea aflndu-se ntr-o permanent
interconectare i complexitate. Europenizarea administraiei publice romneti nu se poate realiza prin
interconectarea sa la practicile moderne, administraiile publice naionale influennd, ntr-o msur
procesul decisional al Uniunii Europene.

In concluzie, procesul de europenizare din Romnia continu nc s fie un proces nencheiat care
ncearc s standardizeze i s mobilizeze toate capacitile administrative, economice, politice i sociale
n direcia optimizrii procesului. Pn n prezent schimbrile produse nu au un grad de vizibilitate prea
mare, n ciuda proiectelor de reform i a legislaiei n domeniu care a ncercat s se alinieze la
1

standardele spaiului comunitar european. Regulile de ghidare pentru implementarea europenizrii, au


lsat loc de interpretare i de aceea putem admite reformarea dificil a aparatului administrativ. De obicei,
transpunerea n legislaia naional a directivelor europene nu conine foarte multe informaii despre
modul cum ar trebui organizate un actor sau o politic public i de aceea fiecare ar n parte decide la
nivel local soluiile i regulile dup care se vor ghida.
Europenizarea romanilor a ramas ingropata intre copertele programului de guvernare, fara impact in
rindul politicienilor ori al masei largi a populatiei Romaniei.
Europenizarea ar fi trebuit sa fie adoptarea si intrarea in uz tocmai a valorilor europene care le lipsesc
romanilor. Fara aceste valori sintem niste salbatici in ochii locuitorilor Europei de Vest. Aceasta lipsa se
manifesta in doua planuri: legal si comportamental.
Degeaba acuzam vechile state membre ale Uniunii Europene ca ne trateaza drept cetateni de mina a doua,
cita vreme nu adoptam valorile europene si nu aratam ca le-am insusit. Ar trebui sa avem in vedere,
fiecare dintre noi, nu doar indeplinirea unor pure formalitati legate de integrarea europeana, ci modul in
care valorile europene se manifesta in viata noastra de zi cu zi.
Europenizarea ste un proces nc nefinalizat, care continu haotic i astzi.