Capitolul I

Tehnicile manipulrii

Manipularea
Manipularea poate fi definita ca fiind o anume situaie creat premeditat pentru a
influena reaciile i comportamentul manipulaiilor n sensul dorit de manipulator.1 In cuvinte
mai simple manipularea poate fi cel mai bun mijloc de a obtine rezultatul dorit de la ceilalti
determinandu-i sa rationalizeze si sa analizeze incat sa descopere ca cea mai mare satisfactie
este sa-i faca pe plac unei persoane sau grup.
Scopul manipulrii reprezint controlul total asupra individului, asupra modului cum
gndete, control total asupra comportamentului i reaciilor sale, influenarea sentimentelor
pe care acesta le nutrete fa de o persoan, eveniment sau situaie. Rezultatul este supunerea
necondiionat astfel nct individul nu este capabil s ia decizii pe cont propriu, toate
aciunile i tririle sale sunt influenate de manipulator pentru a-i atinge inta.
O alt definiie a termenului de manipulare poate fi exprimat astfel: remodelarea
gndirii, a comportamentului i sentimentelor sub aciunea unor factori externi, a unei
presiuni exercitate de un manipulator care dorete s-i ating scopul propus. Conform celor
afirmate de Bogdan Ficeac, manipulatul va deveni un simplu figurant. 2 Din punct de vedere
lingvistic, este mult mai greu definirea acestui termen. Dictionarul Enciclopedic al Limbii
Romane nu ofera informatii cu privire la etimologia termenului. Dictionarul Explicativ,
elaborat de Academia Romana, nu contine decat semnificatia sa tehnica. Romania a trait mai
bine de o jumatate de secol intr-un sistem totalitar. Cultul personalitatii liderilor si regimul
comunist au dus manipularea la apogeu. Sistemul se baza pe manipularea societatii in
folosul unui grup restrans de oameni. Cuvantul a devenit subiect tabu, iar pe cale de
consecinta el nu aparea in dictionare sau in lucrarile de specialitate.

A determina pe cineva s adopte o conduit, pe care n mod normal ar prefera s

nu o urmeze, se ncadreaz tot la manipulare. Ceea ce face posibil un proces de
manipulare este impresia individului c acioneaz sau ia hotrri n condiii de
libertate total, de autonomie. Sutele de studii au relevat faptul c nu pot exista dect
1

Bogdan Ficeac-Tehnici de manipulare, Bucureti, 1998, p. 30..

(Bogdan Ficeac-Tehnici de manipulare, pagina 6).

1

dou moduri eficiente de a obine de la cineva comportamentul dorit: manipularea i

exercitare puterii (a forei). Aceste variante sunt explicate de ctre Joule i Beauvois:
n general, un funcionar gsete c este normal s execute ce i cere eful, sau un
student s corespund exigenelor profesorilor si (marea manipulare). n aceeai
ordine de idei, un ostatic va scrie sub ameninare un text laudativ la adresa rpitorilor
si. n astfel de cazuri, poi obine ceva de la oricine pentru c dispui de for sau de
mijloace de persuasiune, sau de amndou n acelai timp. n astfel de cazuri, persoana
supus are ns contiina existenei unei situaii n acre se ecioneaz prin
intermediul puterii sau a existenei unui raport de for.3
Manipularea prin seductie este si mai dificila deoarece aceasta tehnica se bazeaza pe
farmecul personal, farmec pe care nu il are fiecare dintre indivizi.
10 reguli ale strategiei de manipulare
Intelegerea politicii ca un ansamblu de interactiuni conflictuale este cel mai bine
reprezentata de contextul alegerilor. Ne amintim campania electorala din 2009, cand
Opozitia Unita era intr-un permanent conflict deschis cu presedintele Traian Basescu. Iata
in continuare reguli de conducere la bun sfarsit a razboiului dintre doua parti aflate in conflict:
Regula 1. Arta razboiului se bazeaza pe amagire
Regula 2. n conducerea unei armate mari obiectivul principal este victoria rapid
Regula 3. Cea mai bun politic n rzboi este s ataci strategia inamicului.
Regula 4. Atacarea strategiei adversarului trebuie urmat de subminarea sistemului de aliane
prin mjloace diplomatice.
Regula 5. Trupele noastre trebuie instigate la furie mpotriva inamicului, iar n cazul victoriei
ele trebuie rspltite cu resursele acestora.
Regula 6. Dac armata este dezorientat i roas de ndoieli, suveranii vecini vor profita i
vor pricinui necazuri.
Regula 7: Cunoate-i inamicul, cunoate-te pe tine nsui i poi lupta o sut de btlii fr s
te temi de nfrngeri.
3

Robert-Vincent Joule, Jean-Leon Beauvois, 1997, pp. 7-8

2

Regula 8: n rzboi nu exist nici situaii fixe, nici tactici constante.

Regula 9. Cine cunoate viclenia abaterii de la normal, va fi victorios. nainte de a aciona,
cntrete bine situaia.
Regula 10. Controleaz slbiciunile inamicului. Dac este irascibil, poate fi provocat s se
nfurie i s se fac de rs, iar dac are simul onoarei prea ginga, poate s cad n curs din
cauza unei insulte.
Propunem s recitii cele 10 reguli de purtare a rzboiului, nlocuind cuvntul rzboi
cu politic sau campanie electoral, modificnd uor cuvintele asociate armat, inamic.
V garantez c nu vei fi dezamgii nici dac definii termenii de baz i personajele textului
n zona de conflict a dou corporaii multinaionale, care vor s ocupe noi spaii pe o pia a
telefoniei mobile, de exemplu.4
S-au facut nenumarate studii si experimente pe diferiti indivizi. Spre deosebire de
scopurile pur stiintifice, in regimurile totalitare, agentiile de spionaj (CIA, NKVD-KGB) au
folosit metode drastice si crude de manipulare a individului ca :
Remodelarea gandirii, limbajului
Spalarea creierului (dezghetarea, schimbarea si reinghetarea)

manipularea prin hipnoza

Splarea creierului are efecte remarcabile n ceea ce privete determinarea individului
de a se supune din reflex ordinelor sau de a-i trada semenii ori propria sa tar.
Instrumentele care au facut posibile manipularea maselor si actele de cruzime ale
marilor tirani ai istoriei sunt: radioul, televiziunea si ziarele. Printre metodele utilizate se
numara: propaganda, dezinformarea si discreditarea.
V.I. Lenin spunea: Spuneti-le ce vor sa auda.
Secolul trecut se face remarcat prin cele doua razboaie mondiale si nenumarate
conflicte interetnice. Popoarele au fost invrajbite unul impotriva celuilalt. In interiorul tarilor
s-au dus lupte impotriva propriului popor sau adversarilor politici. In urma acestor conflicte
mondiale si nu numai, au ramas milioane de morti, raniti, invalizi si copii orfani. Toate
acestea din vanitatea politicienilor vremii. Putem spune ca si in zilele noastre situatia nu este

Stefan Stanciugelu, Logica manipularii, p.1

3

diferita. Sistemele politice, fie ele democratice sau nu, inca mai practica manipularea maselor
prin intermediul mass-media.
Cum ne aparam de manipulare?
Intr-adevar, pretutindeni vom intalni oameni care vor dori sa ne manipuleze, de la
cersetorul din coltul strazii care pretinde ca e surd, orb si mut pana la mari conducatori.
Manipularea nu este intotdeauna rea. Spre exemplu, un psihoterapeut va manipula un pacient
aflat in pragul disperarii si avand ganduri suicidale. Psihoterapeutul va incerca sa-l determine
pe acesta sa priveasca situatia cu alti ochi si va reusi prin manipularea gandirii pacientului. O
vorba directa si totodata un cliseu (viata e frumoasa) nu va ajuta cu nimic. Acesta este insa
un caz separat de ceea ce inseamna manipularea. Pentru a evita sa fim manipulati trebuie in
primul rand sa sesizam atunci cand se incearca aceasta. Nu este o regula ca tot ce se spune in
jurnalele de stiri televizate, radiodifuzate sau stirile din presa scrisa sa fie intru totul
adevarate. Ne stau marturie o serie de stiri care de altfel nu au fost nici verificare nici
infirmate, insa oamenii au reactionat in consecinta. Ne amintim isteria provocata de profeti
prezicand venirea sfarsitului lumii in 2000 si 2012, boala vacii nebune, gripa aviara, gripa
porcina, antrax, teroristi, gripa noua AH1N1 si infestarea cu bacteria E.coli din castraveti si
altele. In majoritatea cazurilor au fost manipulari dorite si au fost implicate teorii ale
conspiratiei despre care vom vorbi mai tarziu, in capitolul III al acestei lucrari.
Vladimir Volkoff, face referire in cartea sa Dezinformarea vazuta din Est, la
manipularea prin stereotipuri. Din aceasta am selectat cateva fragmente sugestive:
[...] Nici un om nu poate trai fara automatisme in cadrul perceptiei lumii. Pentru a
regandi/reanaliza fiecare situatie nu ar fi de ajuns nici fortele psihice, nici timpul pe care il
avem la dispozitie. Prin urmare, stereotipurile sunt ca un instrument de perceptie si gandire
necesare omului pentru stabilitate, putand fi deduse, invatate/deprinse si utilizate foarte
eficient in scopul manipularii. Utilitatea sociala a stereotipurilor este exprimata prin faptul ca
omul poate percepe si estima/evalua rapid, fara a gandi, cu ajutorul acestora; iar manipulatorul
le poate utiliza in calitate de filtre prin care victimele vor vedea realitatea.
[...]Stereotipurile sunt un instrument al perceptiilor umane, care, daca sunt bine analizate si
studiate pot deveni niste excelente tinte ale manipularii.
4

 [...]Daca ne reuseste sa determinam masele de oameni sa vada un anumit fenomen social

printr-un anumit stereotip necesar manipulatorului, atunci celor care nu sunt de acord le va
veni foarte greu sa reorienteze oamenii pe calea cea dreapta, sa-i convinga sa se opreasca,
pentru a nu lua decizii pripite foarte rapid. [...]
[...]Nu este strict necesar ca enuntarile manipulatorului sa coincida cu stereotipurile sociale.
Voalarea manipularii se realizeaza si prin expresii, care uneori vin impotriva stereotipurilor
este important doar sa indrepti gandirea obiectului manipulat in directia necesara. [...]
[...]Sarcina manipulatorului este facilitat de faptul c stereotipurile int sunt relativ puine,
n special n rndul intelectualitii, care e mbibata cu gndirea raional (nefiind mpovrata
de tradiiile i de viziunile religioase asupra lumii). O astfel de gndire lasa in minte doar o
foarte mic parte a intregii experiene umane, iar aceast parte e plasata n memorie ca un
stereotip uor de memorat i recunoscut prin deducii deja construite (Dac A, atunci B).
[...]5
Bogdan Ficeac, in Tehnici de manipulare a facut o lista cu sfaturi practice pentru a
rezista manipularilor. Intre acestea amintea de insistarea cu intrebari atunci cand situatia este
neclara. Agentii de influenta pot incerca sa il faca pe interlocutor sa se simta prost. In urma
intrebarilor puse acestia se vor simti obligati0o sa raspunda, insa niste explicatii superficiale
sunt semne ale unei manipulari. Un alt sfat ar fi acela de a incerca sa ne cunoastem propria
persoana mai bine, calitatile si in special punctele slabe pentru a nu ne lasa exploatati de catre
manipulatori. De asemenea este important sa fim atenti la perspectiva din care altii incearca sa
prezinte o situatie sau o problema. Aceptand neconditionat premisele lor, le oferim din start un
avantaj substantial. E important sa venim cu propria noastra varianta, fiind pregatiti sa
respingem punctul lor de vedere, daca este cazul. Alte sfaturi mentioneaza faptul de a
accepta schimbul de idei, de a analiza la rece opiniile sau conceptiile cu care nu suntem de
acord, sa incercam sa ne punem in locul celor cu care ne confruntam ideile, pentru a vedea
mai bine unde se greseste. Sa nu dezvaluim sentimentele ascunse, dorintele , slabiciunile sau
limitele in fata oricui pentru ca acestia nu vor ezita sa se le foloseasca impotriva noastra. Sa
ne amintim ca, uneori, chiar si cel mai bun prieten ne poate trada cu ajutorul acestor
dezvaluiri.6
5

Vladimir Volkoff, 2007, pp. 135-137

Bogdan Ficeac, 2004, pp. 216-220

5

Informaia
Ca prim pas, e bine s ne oprim asupra cuplului informare-informaie, dezinformarea
putnd fi perceput ca o negare a informrii sau, mai bine spus, ca o asimilare de informaii
false, o intoxicare informaional. n opoziie cu informarea, dezinformarea nu vizeaz
cunoaterea i poate fi nedeliberat, atunci cnd mesajele sunt transmise ctre public de ctre
neprofesioniti (amatorism jurnalistic etc.) sau deliberat, implicand o strategie care are ca
efect transmiterea unor mesaje parial sau total neadevrate, ndreptate spre anumite inte
relevante. Sub aspect neintenional, sursele de mesaje sunt deservite de neprofesioniti.
Sociologul francez, Pierre Bourdieu surprinde, ntr-un mod foarte elegant, tocmai acest aspect
de coborre a senzaionalului n cotidian. Gradul de pertinen cu care sunt prelucrate
insuficient tirile, diversitatea enunurilor, prin corelarea cu un spaiu (canal de comunicare)
limitat de inserare ntr-o situaie informaional, deci inevitabilitatea unei selecii a mesajelor,
practica uzual mass-media (distorsionare a mesajelor) pot duce la dezinformare. Informatia,
ca bun de baz n societatea comunicrii generalizate, si modul de transmitere a acesteia duc
la subsumarea comunicrii categoriei serviciilor si la o conlucrare a producatorului cu
utilizatorul, cu atat mai mult cu cat practica de folosire a consumatorului devine imperativul
dupa care se structureaza productia.
De cele mai multe ori informatia a fost folosita cu buna stiinta in scopuri care
contravin eticii morale, in goana unor personaje avide dupa faima, putere si controlul maselor.
Stalin, Hitler, Lenin, Mao si Ceausescu sunt cateva exemple sugestive. Acestia au ramas in
istorie prin cruzimea lor, dar si abilitatea si tehnicile cu care au manipulat milioane de oameni.
Informatia poate fi foarte periculoasa daca este in mainile cui nu trebuie.

Comunicarea de masa
Efectele comunicrii n mas.

Consecintele comunicarii se datoreaza unor efecte de prag care dau nastere unei
convergente a tehnicilor si tehnologiilor alta data bine delimitate: retelele de cablu TV, retelele
telefonice si retelele de transmitere de date, sustinute de traductibilitatea cvasi-totala a culturii
in informatie digitala, caruia autorul ii indexeaza urmatoarele caracteristici: pretul informatiei
poate sa nu aiba nimic de-a face cu valoarea sa de folosire; informatia poate fi multiplicata,
copiata, revanduta; informatia nu este un bun indefinit divizibil (mai multe exemplare diferite
dintr-o revista si acelasi numar de informatii identice nu dau aceeasi cantitate de informatie) si
nu raspunde principiului aditionarii (utilitatea nu creste prin posesia a doua exemplare ale
aceluiasi ziar); informatia este partial substituibila.
Tematici majore privind efectele comunicrii n mas

puterea de influenare asupra anumitor tipuri de publicuri

direciile de influenare
clasificarea variantelor de efecte
mecanismele de funcionare a efectelor
condiiile efective ce se afla la fiecare nivel al procesului de comunicare

Caracteristicile efectelor comunicrii de masa

efectele sunt identice cu consecinele

manifestarea efectelor se raporteaz la orizontul temporal : certitudini i probabiliti
se produc la diferite niveluri ale realitii sociale
efectele acioneaz asupra : opiniei sau convingerii individuale sau de grup, organizrii

instituionale, societii sau culturii

efectele au sens de aciune in vederea modificrii, prevenirii, facilitrii sau intririi
unei opinii sau convingeri
efectele sunt complexe si relative

Tipologia efectelor
dup momentul manifestrii
certitudini sesizabile
probabiliti poteniale

dup nivelul manifestrii

o prima grupare
7

o
o
o
o

individuale modificri la nivel personal

de grup modificarea sau alegerea reprezentrilor comune
societale resimite la nivel general
instituionale schimbare in existena sau funcionarea unei instituii

sociale
a doua grupare
o microefecte
o mezoefecte la nivelul grupurilor
o macroefecte la nivelul societii

dup durata manifestrii

termen scurt - < 6 zile
termen mediu 6 30 zile
termen lung - > o lun
dup modul de aciune

directe expunere nemijlocit

indirecte prin intermediul terilor (lideri, membrii grupului de apartenen etc)

dup orientarea aciunii

efecte de activare a atitudinilor latente

efecte de intrire confirmare a atitudinilor existente
convertire schimbare de atitudine sau comportament

dup natura aciunii

de ordin cognitiv schimbarea sistemului de cunotine

de ordin comportamental influenare, alterarea percepiilor, a coninututrilor
valorice etc.

Avantajele comunicrii n mas

Faciliteaz un schimb de ganduri sau idei

Prin dimensiunea sa, faciliteaz imprtierea informaiei, crete viteza cu care un

mesaj se propag
Este o modalitate de a lega pri discontinue ale vieii sociale
8

Alimenteaz nevoia de reducere a certitudinii

Diminueaz stressul cotidian
Compenseaz anumite frustrri
Sprijin efortul de autoidentificare
Are rol de supraveghere public
Denun i sacioneaz formele de devian social
Raspunde unor ateptri specifice cu grade diferite de satisfacie
Mesaje complexe, cantitate mare de date
Ofer alternative substaniale
Mediaz raporturi dintre stat i public i dintre individ li mass-media
Repereaz, selecteaz, evalueaz, prezint evenimente etc.

Dezavantajele comunicrii n mas (din perspectiva destinatarului)

Relaionarea intre surs i receptor este de obicei univoc. Publicul este aflat sub
controlul direct al comunicatorului
Coninuturile comunicrii sunt generate de nevoile publicului, deci informaia va fi
prelucrat cat s satisfac aceste nevoi
Profesionalizarea substanial a specialitilor din mass-media are i efecte negative,
deoarece instituiile furnizoare de mesaje sunt ghidate de criteriul eficinei
Transform cotidianul in senzaional
Deformeaz percepia asupra lumii reale
Creaz (uneori involuntar) modele false, proaste, pentru publicul care se expune,
dar care nu are capacitatea de a selecta i prelucra informaia (copiii, bolnavii etc.)
Mesajul, oricat de obiectiv se vrea, este distorsionat inc de la surs (subiectivitatea
creatorului)
Creaz efecte de dependen de natur cognitiv, afectiv i comportamental
Poate induce uor dezinformarea pentru anumite tipuri de public
Produce modificri, facilitri sau intriri a unor opinii sau convingeri ce pot fi greite,
periculoase social etc.
Poate manipula publicurile prin modificarea, schimbarea contextualitii unui
eveniment, tire etc. 7
Conform Dicionarului de Sociologie, manipularea reprezint aciunea de a determina
un actor social (persoana, grup, colectivitate) s gndeasc i s acioneze n conformitate cu
7

Andre de Peretti, 2001, pp. 249-256

9

interesele iniiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune
care distorsioneaz intenionat adevrul, lsnd ns impresia libertii de gndire i decizie.
Spre deosebire de influena de tipul convingerii raionale, prin manipulare nu se urmrete
nelegerea mai corect i mai profund a situaiei, ci inculcarea unei nelegeri convenabile,
recurgndu-se la inducerea n eroare cu argumente falsificate, ct i la apelul la palierele
emoionale non-raionale. Inteniile reale ale celui care transmite mesajul rmn insesizabile
primitorului acestuia.
Din punct de vedere politic, manipularea reprezint o form de impunere a intereselor
unei clase, grup, colectiviti nu prin mijloace coercitive, la ndemn totui puterii, ci prin
inducere n eroare. Din acest motiv, recurgerea la aceast cale n situaii de divergen de
interese devine tot mai frecvent n societatea actual, manipularea fiind un instrument mai
eficient i mai puternic dect utilizarea forei.
Bogdan Ficeac, n cartea sa Tehnici de manipulare (2004), face o scurt clasificare a
manipulrilor:
Manipulare mica modificari mici, dar care pot fi urmate de efecte majore
(Ex. Romania 1992, criza artificial de pine facilitarea importurilor
comisioane)
Manipulare medie modificari importante ale situaiilor sociale, cu efecte
uneori peste ateptri (Ex. Experimentul lui Milgram; Revoluia din decembrie
1998 disiparea responsabilitaii prin fragmentarea actelor genocide
neputina detectrii vinovailor)
Manipulare mare influena ntregii culturi n mijlocul creia triete
individul. (Ex. nvmntul instrument de perpetuare si nrdcinare a
conformismului, potrivit ideologiilor curente)

Manipulari mici
Se refer, ca amploare, la un singur individ sau un grup restrns de persoane. Se obin prin
mijloace simple, manipulatorul provoac modificri minore ale situaiei sociale ntr-o anumit
perioad de timp. Efectele pot depi ateptrile.
10

Bogdan Ficeac expune un asemenea exemplu. Este vorba despre adepii unei secte
religioase, Hare Krishna, care au pus la punct un sistem de colectare a fondurilor, pe ct de
simplu, pe att de eficient. Un membru al acestei secte, ras n cap, cu o tog alb specific
acestei congregaii religioase, se plasa ntr-un aeroport, gar. n momentul cnd sosea un tren
sau un avion atepta pasagerii la poarta respectiv cu o floare n mn, pe care o oferea unei
persoane care sosea, n numele iubirii dintre oameni i al toleranei rasiale. Viitoarea
victim accepta, n majoritatea cazurilor, floarea, mai ales c era oferit gratuit. Primul pas
odat fcut, membrul sectei scotea o carte sau o revist pe care o oferea aceluiai pasager, n
schimbul unei donaii nesemnificative. Un procent foarte mare din cei care acceptau floarea
plecau cu buzunarele uurate de respectivele donaii.8
Manipulari medii
Americanul Stanley Milgram, cel care a initiat o serie de cercetari in domeniu, pornea de
la premisa ca fiecare individ este supus unei anumite autoritati. Testul consta ntr-o memorare
i influenarea acestui proces cognitiv prin aplicarea de pedepse n caz de greeal. Voluntarii
intrau ntr-o ncpere cu un examinator i se aezau la pupitrul de comand al unui aparat de
indus ocuri electrice. n ncpere, n faa voluntarului se afla un geam de la alt camer.
Dincolo, pe un scaun, conectat la electrozii aparatului de ocuri electrice, se afla un brbat de
37 de ani cu o nfiare agreabil. Voluntarul, denumit profesor, rostea un cuvnt iar cel de
dincolo trebuia s-i spun perechea dinainte nvat. n caz de greeal, i se administra un oc
electric de 15 voli, care cretea progresiv cu aceeai tensiune n cazul unui nou rspuns greit.
Limita maxim a ocurilor putea fi de 450 de voli. Testul ncepe iar primele trei rspunsuri
sunt exacte. Dar al patrulea este greit i i se administreaz un oc de 15 voli. Apoi,
elevul o ine din greeal n greeal. Pe msur ce rspunsurile inexacte se acumulau,
cretea i intensitatea ocului i durerea elevului. Profesorul era mereu ndemnat de
examinator s continue. La 270 de voli se prea c, cel care era supus ocurilor electrice, era
n agonie i va face un atac de cord. Dar examinatorul i cerea de fiecare dat s continue. n
realitate, nu se producea nici un oc electric, elevul le simula pentru ca examinatorul s
vad ct de departe poate merge un profesor. Dintre voluntari, 62,5% au aplicat voltajul
maxim, dei, ntr-un test anterior, doar 1% au afirmat c pot face acest lucru.
Manipulari mari
8

2004, pp.30-31
11

Manipularile mari sunt atat de bine integrate in cotidian, incat nici nu mai sunt
recunoscute ca atare. Psihologul elvetian Jean Piaget a recunoscut in sistemul educational din
fiecare tara o manipularea a elevilor, studentilor, menita a-l obisnui pe individ cu rigorile si
regulile vietii de adult si traiul intr-o societate bazata pe legi.
Fiecare ar are propriul sistem educaional care se afl n strns legtur cu tradiiile i
valorile pe care poporul respectiv se sprijin sau le-a cultivat. Cel mai important lucru pe care
coala l transmite individului este simul responsabilitii. Apoi este adaptarea la un program
strict care i este impus, dei el nu simte acest lucru: orar, vacane, programe colare.
Deoarece fiecare societate modern tinde spre a avea n posturile cheie cei mai buni i mai
calificai oameni care o compun, nc din coal copiii sunt nvai cu spiritul de competiie
care const n recompense la terminarea unor perioade de studiu bine stabilite:premii, burse.9

Bogdan Ficeac, 2004, pp.35-36, 43-44

12

Capitolul II
Formele i modurile generale de manipulare:
Persuasiunea, dezinformarea, intoxicarea (prin minciun, zvon,
propaganda)

Persuasiunea.
Prin persuasiune nelegem aciunea de a convinge ntr-un mod sau altul pe cineva sa
fac sau s aleag un lucru. Este aciunea prin care autorul unui mesaj susine o idee,
ncercnd s conving auditoriul. Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor
tipuri de argumente dect cele logice sau cele logico-corecte, fiind convins de
necesitateasau importana aparent a aciuni sau lucrului respectiv.
Persuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte ci le
evidentiaza doar pe cele favorabile); ea tine de forta argumentarii, de puterea de
convingerea vorbitorului, de modul in care acesta este capabil sa-si puna intr-o lumina cat mai
buna ideea sustinuta. Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific, care imbina
forta cuvantului cu atuurile artei actoricesti (tonul, mimica, expresivitatea miscarii),
televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in
masa.
Una dintre cele mai simple tehnici este cea a distorsiunii temporale. Cateodata cel mai
bun mod de a influenta persoana-tinta este ca sa te comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii
de la aceasta, s-a si intamplat. Este foarte util ca sa te referi la o decizie pe care respectivul
incearca sa o ia, ca si cum ar fi deja facuta; vorbeste-i ca si cum ti-ar fi acceptat deja
propunerea, si ca i-ar fi facut chiar si placere. De asemeni, asocierea de imagini placute cu
folosirea timpului trecut face ca propunerea sa fie irezistibila. Este stiut ca oamenii simt
13

nevoia de a rasplati favorurile care le-au fost oferite. Un favor poate declansa sentimente de
indatorire, si ca rezultat, apare la subiect o mare nevoie de a se elibera de povara psihologica a
datoriei. Pentru a realiza aceasta eliberare, oamenii devin mai doritori sa intoarca favorul,
chiar unul mai mare decat cel pe care l-a primit.
Principiul reciprocitatii consta in nevoia de a rasplati un favor, fie el cerut sau nu,
imediat

dupa

acceptarea

acestuia.

Aceasta

caracteristica

umana

transcede

orice

diferenteculturale sau rasiale, indiferent si de natura respectivului favor (care poate fi orice, de
la unsimplu zambet pana la munca fizica sau mici atentii). Acest principiu este usor de folosit:
ofera ceva, si asteapta-te (sau da o idee despre cum) sa fii rasplatit. O alta modalitate eficienta
de folosire a acestui principiu este metoda "usii-n nas".
Un alt principiu util este cel al angajamentului si concordantei. Oamenii vor face
aproape orice incercand sa pastreze ideile care sunt in concordanta cu cele pe care le-au avut
anterior. Cand vor lua public o atitudine, toate actiunile ulterioare vor fi in concordanta cu
atitudinea manifestata anterior. Comportamentele neconcordante produc tensiuni psihice, pe
care individul incearca sa le evite cu orice cost; deci va face orice ca sa se arate solidar cu
actiunile sale anterioare. Acest principiu este folosit de metoda "piciorului in prag". Pentru a
obtine realizarea unei cereri, este nevoie doar sa lansezi mai inainte o serie de doua-trei alte
cereri mai mici, de aceeasi natura cu cea reala.
Principiul atribuirii. Oamenii fac frecvent unele lucruri pentru ca ei cred intr-un
anumit adevar despre ei insisi. Un atribut intern al felului lor de a fi cauzeaza anumite tipuri
de comportament. Daca cineva isi atribuie intern o caracteristica, va face tot ceea ce este
specific unui om care are acea caracteristica. Daca seful ii va spune angajatului ca il considera
o persoana competenta si care lucreaza mult, angajatul isi va atribui inconstient caracteristica
de om care lucreaza mult, si se va comporta ca atare. Iata cum pana si o simpla declaratie
poate conduce la surprize!
Metoda sarmantului. Spre deosebire de celelalte metode, nu are mai multe etape si
nu se bazeaza pe acrobatii verbale. Ea functioneaza pentru ca in mod deschis oferi concesii,
manifesti dorinta de a asculta si validezi ideile subiectului-tinta. Acesta are libertatea de a
decide; iar tu nu ii ingreunezi gandirea cu un nor de ceturi verbale. Este cea mai etica dintre
14

toate tehnicile de persuasiune discutate anterior, dar in acelasi timp si cea care necesita cel
mai mult timp pentru a fi realizata.
Aristotel scria ca persuasiuneacuprinde trei elemente:
ETHOS (partea morala sau caracterul)
LOGOS (partea rationala)
PATHOS (partea emotionala sau pasiunea)
Fiecare dintre acestea sunt importante, insa persuasiunea nu se poate realiza fara unul
dintre ele.
ETHOS Etica este piatra unghiulara a persuasiunii. Indiferent de tehnicile folosite si
indiferent de perfectionalitatea acestora, nimeni nu este dispus sa creada pe cineva care nu
inspira incredere si integritate. Marii excroci se bazeaza pe aparenta sinceritatii si onestitatii,
insa o actiune de persuasiune pe termen lung nu are succes daca are la baza nesinceritatea sau
lipsa de onestitate. Etica semnifica pregatirea si profesionalismul
LOGOS- Partea rationala este, evident, foarte importanta, dar singura nu va obtine decat
consensuri firave. Indiferent de mesajul prezentat, acesta trebuie sa fie clar, simplu, si direct.
Logica in vorbire, face mesajul sa fie mai usor de urmarit, iar exemplele vin in ajutorul
acestuia facandu-l mai usor de vizualizat, de inteles.
PATHOS - Logica ne poate convinge la nivel teoretic, dar ceea ce ne face sa actionam este
intotdeauna emotia. Asadar, spune Aristotel, este necesar sa vorbim cu pasiune si convingere,
utilizand imagini puternice si exemple care antreneaza direct interlocutorul. Doar daca ceea ce
spunem ii va crea sentimente profunde, vom reusi sa-l convingem de ceea ce ii propunem.
Dezinformarea
Tot Dictionarul de Sociologie defineste dezinformarea ca fiind orice interventie
asupra elementelor de baza ale unui proces de comunicare, interventie ce modifica deliberat
mesajele vehiculate cu scopul de a determina in receptori anumite atitudini, reactii, actiuni
dorite de un anumit agent social.10 Sau cum o defineste Vladimir Volkoff, o tehnic ce
permite furnizarea de informaii generale eronate unor teri, determinndu-i s comit acte
colective sau s difuzeze judeci dorite de dezinformatori.
Uneori este considerat ca fiind echivalent cu propaganda neagr deoarece
vehiculeaz informaii false. Etimologia cuvntului vine i susine aceast legtur.
10

Dictionar de Sociologie, 1998, p.167

15

Desinformation (< rus, dezinformatsia - numele unei divizii KGB rspunztoare cu

propaganda neagr). Dezinformarea poate s fie o component a propagandei, dar aceasta
nu se poate baza niciodat doar pe dezinformare. Din perspectiva consecinelor sale sociale,
dezinformarea se aseamn cu un alt fenomen social, zvonul.
Dezinformarea poate fi asociata cu minciuna sau eronarea informatiei. Aceasta este si
una si cealalta. Din acest punct de vedere, KGB era specializat in dezinformare. Daca ne
intoarcem in timp pana la 1912, cand a avut loc Revolutia bolsevica, vom intelege mai bine.
Liderul bolsevicilor era Vladimir Ilici Lenin. Acesta studiase operele lui Karl Marx si
Friedrich Engels si intrase intr-un cerc marxist. In 1903 participa la Congresul al II-lea al
Partidului Muncitoresc Social Democrat (P.M.S.D.) de la Bruxelles si Londra. In interiorul
partidului apar doua fractiuni: bolsevicii (majoritari) si mensevicii (minoritari). Lenin
pune bazele unui partid marxist revolutionar. In 1912 a fondat ziarul Pravda (in limba rusa,
pravda=adevar). Apoi, in perioada de glorie a comunismului a aparut Komsomolskaia Pravda,
care se adresa tineretului comunist. In perioada de inflorire a comunismului aceste ziare aveau
tiraj comun de 33 de milioane de exemplare pe fiecare editie. Ziarul Prava era unul din
instrumentele pe care Lenin le utiliza pentru manipularea maselor, asta pe langa discursurile
sale agitatoare si defaimatoare. Cea mai grav consecin a apariiei acestui ziar a fost
rescrierea istoriei dup bunul plac al conductorilor care-l controlau. La intervale de doar
cteva zile, ideologii i teze opuse erau aprate n paginile acestei publicaii, n funcie de cum
o cerea nevoia sau interesele partidului i ale conductorilor. Scopul era mereu acelai:
meninerea supremaiei prin manipulri grosolane. Acelai lucru se ntmpla i n Romnia
pre-decembrist, unde cenzura fcea ca aceleai articole laudative sau care condamnau
imperialismul occidental s apar n paginile tuturor ziarelor, de la Scnteia la Drapelul rou
sau Romnia liber.11
Revenind la KGB, care a luat nastere din ordinul lui Stalin, numindu-se initial NKVD,
putem spune ca pe langa spionaj, serviciile secrete ruse aveau si rolul de politie politica
(practicata si in zilele noastre). Stalin si-a eliminat toti adversarii, atat prin forta cat si prin
adevarate genocide in Siberia inghetata. Imediat, n mijloacele de informare mass-media
apreau la comand articole sau transmisiuni care i condamnau pe cei exilai sau omori
pentru c au trecut de partea advers i au cedat influenelor occidentale negative.

11

Dictionar politic, http://marxists.anu.edu.au/romana/dictionar/l/Lenin_Vladimir_Ilici.htm

16

Telejurnalele difuzate de televiziunea naional romn n care se raportau populaiei

producii de cereale monstruoase, cantiti de crbune i minereu extrase de ordinul
fabulaiilor. n vest, omajul era sufocant, rata infracionalitii atingea cote alarmante iar
salvarea era comunismul.
De regul, aciunea de dezinformare presupune existena unei structuri sistemice
alctuit din: unul sau mai muli comanditari, specialiti (planificatori i controlori),
intermediari (agenii de influen, de regula lideri de opinie) i relee (indivizi care snt utili n
amplificarea i propagarea dezinformarii i care nu snt contieni de rolul pe care l joac).
Comanditarii formeaza nivelul de decizie. Sunt cei care concep si
proiecteaza

continutul

mesajului,

stabilesc

tintele,

atitudinile

si

comportamentele dezirabile care se cauta a se obtine. Acestia sunt factori de

decizie (guvern, state majore militare, partide politice, firme influente,
organizatii economice etc.)
Specialistii (expertii) nivelul de elaborare strategica. Reprezinta planificarea
profesionista a secventelor tactice ale dezinformarii. In aceasta categorie gasim
specialisti in comunicare, in tehnicile de influentare sociala, sociologi,
psihologi sociali, analisti politici etc.
Controlorii nivelul de legatura. Sunt alesi dintre persoanele ce stabilesc o
relationare eficienta intre comanditari si agentii de influenta. Ei sunt
binevoitorii care sugereaza cine si in ce conditii ar fi dispus sa participe la
dezinformare. Au ca misiune racolarea subiectilor interesati din perspectiva
derularii operatiunilor de dezinformare si de a comunica cu regularitate
efectele dezinformarii.
Agentii de influenta nivelul de propagare penetranta, releele. Indivizi care se
bucura de prestigiu in grupul lor si care, datorita statutului de prestigiu, vor
ajunge sa propage mesajul cu eficienta sporita. Acestia sunt recrutati din randul
liderilor de opinie, persoane cu prestigiu academic, stiintific, cultural. Tehnicile
uzuale in vederea racolarii lor sunt: santajul (fiecare are ceva de ascuns) sau
cumpararea (fiecare are pretul lui).
Dezinformatorul este cel care dezinformeaza receptorul (tinta), dar acesta poate sa fie
diferit de individul, structura, grupul, institutia care doreste dezinformarea. Tintele pot fi atat
grupuri sau segmente ale societatii, cat si indivizi, dar intotdeauna lideri, oameni ce pot
17

influenta decizional grupul in care se afla. Dezinformarea desfasurata prin mass-media are
cele mai eficiente rezultate la nivel social. Efectele dezinformarii depind, pe de o parte, de
caracteristicile tintelor (atitudine critica, personalitate, nivel intelectual, aspiratii etc), iar pe de
alta parte, de posibilitatea sau imposibilitatea de verificare a informatiilor vehiculate.
Vladimir Volkoff arata ce presupune dezinformarea:
- o manipulare a opiniei publice, altfel ar fi intoxicare;
- mijloace deturnate, altfel ar fi propaganda
- scopuri politice, interne sau exterme, altfel ar fi publicitate.12
Insa, nu doar dezinformarea este o arma de temut. Exista si alte metode de manipulare
cum la fel de eficiente cum ar fi: discreditarea, mistificarea adevarului si propaganda. Toate
avand la baza: informatia.
Discreditarea
Discreditarea este des folosita in campaniile electorale. Cel mai elocvent
exemplu sunt ultimele alegeri generale din Romnia. Speriate c ar putea ajunge preedinte un
naionalist i un extremist, l-am numit aici pe C.V. Tudor, canalele mediatice din ara noastr
au declanat o ampl campanie de discreditare a liderului PRM-ist. De fapt, presa
independent a ales dintre dou variante proaste pe cea care putea duna cel mai puin
imaginii noastre n strintate. ntre un comunist cu vechi state de servicii, cosmetizat dup
revoluie, i un viitor dictator care putea mpinge Romnia spre un conflict civil sau rzboi ,
presa l-a ales pe primul.
n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, n ziarele din rile adverse Axei, Hitler
aprea mereu n cele mai grosolane posturi. Era caricaturizat ca un vampir, un nebun, un
gndac care trebuia strivit, din dou motive: pentru a-l discredita i implicit politica sa
deosebit de periculoas i pentru a menine vie dorina de lupt a populaiei sau a soldailor.
Exemple pot fi date din istorie i din urm cu mii de ani. Vladimir Volkoff afirm c
dac Biserica Cretin nu ar fi discreditat pgnismul, nu l-ar fi nvins nici n ziua de astzi.
Discreditarea poate fi cel mai uor exprimat prin dictonul latin Divide et Impera!.
Lenin pare s o fi neles cel mai bine. Asmuirea maselor nfometate asupra regimului arist a
avut cele mai nefaste consecine pentru cei din urm, ntrega familie conductoare fiind
12

Vladimir Volkoff, 2009, p. 25

18

asasinat. Apoi preluarea puterii a fost doar o chestiune de timp. Ceva mai trziu, n aceeai
Rusie, Stalin se debarasa de Leon Troki, forndu-l s prseasc ara i mai apoi asasinndu-l. Vladimir Volkoff avea un capitol intitulat discreditati tot ce este bine in tara adversa.
Intoxicarea
Intoxicarea const n suprasaturarea surselor cu informaie fals, n blocarea
canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase, diversioniste fie pentru a pregti opinia
public pentru o lovitur de proporii, fie pentru a discredita un mesaj corect ateptat.
Instrumentele sale de baz sunt zvonurile, brfele i comunicatele tendenioase. Intoxicarea
este operaia de anesteziere a publicului n scopul acceptrii unei diversiuni majore sau
pentru a-l face nencreztor, ostil n fata unui adevr care urmeaza a fi comunicat.
Prin intermediul televiziunii, intoxicarea poate produce adevrate rzboaie ale
imaginii, din care iese nvingtor cel care a investit cel mai mult n propria sa imagine si care
a sabotat cel mai bine imaginea celuilalt. Exemplul cel mai apropiat n acest sens l reprezinta
modurile n care au fost mediatizate de ctre combatanti conflictele etnice si rzboaiele din
fosta Iugoslavie. (Televiziunea srb a produs un clip n care portretele lui Bill Clinton,
Madeleine Albright, Tony Blair, Hitler erau mixate pe fondul zvasticii naziste, peste care scria
Criminali de Rzboi. La rndul lor, aliatii au prezentat dramele refugiatilor albanezi ca efect
al epurrii entice, n paralel cu rememorarea atrocitatilor comise evreilor n lagrele de
concentrare de la Auschwitz.
Minciuna
O specie mai puin tratat, de mesaj deliberat fals, este minciuna. Deoarece este un
concept cu puternice amprente morale i culturale, subiectul nu a interesat, pan acum caiva
ani, decat pe filosofi, teologi, antropologi i pe psihologi (s-au fcut studii cu precdere pe
copii). Este ciudat dei putem spune c intalnim minciuni pretutindeni, atat in public, cat i in
viaa privat, la orice nivel social i in toate socitile trecute sau prezente. La grecii antici
sentimentul de admiraie pentru cei care reueau s pcleasc un strin era uzual.
Zvonul

19

De cele mai multe ori zvonul este utilizat pentru denigrare sau pentru a raspandi
indoiala. Zvonul reprezint o afirmaie prezentat drept adevrat fr a exista posibilitatea s
i se verifice corectitudinea. Zvonurile care sunt lansate in circulaie au o funcie dubl :
Funcie explicativ
Funcie de atenuare a anumitor tensiuni emoionale.
Circulaia lor este dependent de contextele societale, de trsturile de personalitate
ale indivizilor i de nevoile psihosociologice ale indivizilor, grupurilor sau comunitilor.
Lucrrile lui Allport i Postman (1965) au pus in eviden trei legi de transmisie a zvonurilor:
Legea srciei (a nivelrii) pe msura ce zvonul circul, el tinde s fie tot
mai scurt, mai uor de neles i de relatat.
Legea accenturii anumite detalii se vor ntri, dobndind loc central n
semnificaia acestuia
Legea asimilarii informaia se conserv i se reorganizeaz n jurul unor
motive centrale. Asimilarea se poate face la tema centrala, prin condensare,
anticipare sau prin stereotipuri verbale.
Zvonurile tind s se ajusteze intereselor individului, apartenenei sociale sau rasiale,
prejudecilor personale ale celui care le transmite. Individul care propag zvonul se lovete
de dificultatea de a sesiza i de a reine in obiectivitatea lor elemente ale lumii exterioare.
Pentru a putea s le utilizeze, ei trebuie s le adapteze i s le structureze conform modelului
lor de inelegere i in funcie de interesele personale.
Kapferer (1987) a artat c circulaia zvonurilor se bazeaz pe trei condiii eseniale :
credibilitatea zvonului (poate i a sursei etc.)
aparena de adevr (ca un zvon s circule mai mult trebuie s aib totui un miez
important de adevr)
dezirabilitatea coninutului informaional (dac zvonul este indezirabil, exist
posibilitatea blocrii lui).
Pentru public, zvonul evoc ceva misterios, aproape magic. Zvonurile cresc, zboar,
serpuiesc, mocnesc, circul. Circulaia zvonului apare ca un sistem de canalizare a fricii i a
incertitudinilor in faa unei situaii ambigue. Ea este corelat cu forma, cantitatea, calitatea i
credibilitatea informaiei oficiale sau formale. Cu cat cea din urm este mai srac,
20

incomplet sau puin credibil, cu atat se intensific propagarea zvonului. Din acest motiv in
societile totalitare zvonurile au o mare rspandire (informaia oficial este gestionat strict).
Circulaia zvonurilor se restrange atunci cand exist posibilitatea verificrii rapide a
adevrului unei informaii. Zvonul nu este neaprat fals, in schimb este mereu
neoficial.Paralel sau uneori in opoziie cu informaia oficial, zvonul o contest, propunand
alte realiti. Aa se explic faptul c mediile de informare ( mass media) nu l-au desfiinat". 13
El va reprezenta un mijloc de comunicare complementar, dar i o informaie paralel, aadar
necontrolat.
n arsenalul rzboiului politic, zvonul se bucur de numeroase avantaje. n primul rnd,
zvonul evit dezvluirea identitii: alii vorbesc n locul nostru, fcndu-se purttorii
voluntari sau involuntari ai zvonului. Sursa nu poate fi identificat, rmne nvluit n mister.
Nimeni nu-i asum responsabilitatea, dar toi sunt la curent. 14
Pentru profesionitii din media lipsa de control a zvonului evoca spectrul unei defeciuni a
fiabilitii informaiei, defeciune ce trebuie eliminat. Pentru cetaean i pentru omul politic,
lipsa controlului denot lipsa cenzurii i accesul la o realitate obscur sau ascuns. Zvonul nu
are nevoie s se bazeze pe dovezi, caracterul su speculativ i confer for de convingere,
ideea primeaz faptelor. Uneori o acuzaie bine formulat este de ajuns pentru a declana o
adevrat isterie i a face s se vorbeasc pe seama unui zvon aruncat ca momeal de
propagandist pentru a manipula. Poate cel mai mare avantaj al zvonului este c nu desconspir
identitatea celor care l-au lansat. Este imposibil de verificat dac o persoan anume a
declanat acest proces, i chiar dac el este identificat se va apra invocnd tocmai caracterul
de zvon al presupusei sale implicri. Observm c nu exist efectul de bumerang care se
ntmpl n cazul unor declaraii mai puin joviale la adresa adversarilor.
Un alt avantaj este c nu cost nimic. Campaniile de pres i propagandele electorale cost
bani muli care i ei, la rndul lor, trebuie obinui de undeva. Este de ajuns ca un cotidian sau
un post radio sau tv s preia un zvon ca pe o tire veridic i s l lanseze n eter. Efectele sale
nu pot fi pre-determinate, att ca intensitate, ct i ca perioad de influen n timp.
Caracteristic pentru zvonuri este faptul c ele nu aduc niciodat concluzii clare la ceea ce a
fost lansat. A trage o concluzie sau a-i forma o ipotez este lsat ntotdeauna la latitudinea
publicului. Nu de puine ori, jurnalitii romni au preluat anumite zvonuri, servind perfect
13

Jean Noel Kapferer, 1993, p.284

14

Jean-Noel Kapferer 1993, p. 233.

21

scopurilor manipulatorului, i le-au difuzat ca fiind tiri veridice. Impactul lor depindea n cea
mai mare msur de ct de important pentru cititor era aceast tire sau dac aria de
difuzare a ziarului respectiv sau aria de acoperire a postului radio sau tv era la nivel local,
regional sau naional.
Kapferer determin 6 tipuri de zvonuri (o matrice ce are pe o latur sursa zvonului
un eveniment, un detaliu sau imaginaia pur-, iar pe cealalt latur modul de apariie a
zvonului spontan sau provocat). Din perspectiva analizei noastre ne intereseaz tipurile de
zvonuri provocate cu un anumit scop, a cror apariie este premeditat. In aceste cazuri nu se
poate neglija implicarea unor actori care urmresc sa profite de pe urma unui eveniment.
Astfel se pot obine efecte care se intind pe o gam larga (panic, furie, frustrare, modificari
nefavorabile de imagine pentru persoanele publice etc.).
Cnd se apropie alegerile, orice mijloc e bun pentru destabilizarea viitorilor candidai care
fac parte din aceeai tabr. Jean-Noel Kapferer este de prere c, de cele mai multe ori
zvonurile au ca int mai degrab aliai dect dumani.
Presa imediat evenimentelor din decembrie este plin de exemple. Unul dintre ele este
relatat de Alina Mungiu i ar fi putut avea consecine deosebit de grave pentru fragila
securitate intern a Romniei. Dup ce Ion Raiu a sosit n Romnia, n anul 1990, imediat a
fost lansat zvonul, care s-a i confirmat, c va candida la preedinie. Ziarul Adevrul a
publicat un articol n care era prezentat un document venit de la Uniunea Mondial a
Romnilor Liberi, al crei preedinte era Tibor Hodicksa, prin care Ion Raiu, n cazul n care
ajungea preedinte al rii, ceda o parte a Romniei care urma s intre n componena
Europei Unite. Tibor Hodicksa era consilier n Ministerul de Interne al Ungariei la acea
dat. Articolul avea i un apou n care se preciza c era vorba de un zvon i un document care
nu putea fi autentificat. Hrtia pe care era redactat documentul incriminator nu purta antetul
respectivei organizaii i nici nu era semnat de vreunul dintre cei doi pe care i-am menionat
mai sus. Speculaia autorului articolului privind vinovia sau nevinovia lor era n felul
urmtor: Ion Raiu i preedintele organizaiei nu ar fi semnat acel document i nici nu au
folosit antetul original tocmai pentru a nu fi incriminai n cazul n care s-ar fi descoperit
adevrul n urma unei scurgeri de informaii. Deci Ion Raiu i-ar fi falsificat propria
semntur pe propriile documente. Urmrile sunt destul de grave: Ion Raiu a pierdut enorm
din credibilitate ca urmare a acestei aciuni propagandistice iar ziarul Adevrul nu a preluat
un zvon ci l-a lansat.

22

Zvonul calomnios este un instrument folosit in propaganda. Rspadirea lor este o

adevrat art, cci trebuie s te fereti s faci afirmaii tranante; se pun ntrebri, pstrnd
toate aparenele de imparialitate i determinnd astfel apariia ndoielii; se anun o
enormitate, adugndu-se imediat c tu nsui nu o crezi dect pe jumtate; se sugereaz
ipoteze, ncredinnd publicului grija de a trage concluzii. Este de la sine neles c zvonurile
snt rspndite n medii considerate propice, iar difuzarea lor se face ctre mai multe inte
deodat, astfel nct ivirea zvonului din mai multe izvoare s duc la confirmarea lui. Se
ncepe blnd, pentru ca victima s fie tentat s nu rspund i s lase problema balt. Mai
trziu, calomnia va fi reluat, fr a se uita s fie amintit etapa precedent rmas fr
dezminire. Totodat este exploatat o tendin bine cunoscut de ctre psihologi: prima
reacie, absolut normal, la primirea unei informaii, este de a o difuza mai departe: Alegerea
mesajelor este fundamental. Este de preferat o interpretare comportnd o parte de adevr,
sugernd ns o interpretare peiorativ.15
Totui, un aspect a rmas n negur. Vinovaii pentru producerea i editarea acestui articol
nu au rspuns n faa justiiei pentru faptele lor, aa cum era normal. Datorit unor tactici abile
(prezentarea n apou a ndoielilor privind zvonul i documentul cei responsabili au fost
absolvii de orice vin n ochii autoritilor.
Temele zvonului
O analiz atent a cauzalitii i temelor zvonurilor care in de aria politicului a relevat
faptul c acestea sunt n numr de apte. Prima tem e cea a minii ascunse, a puterii oculte,
a societii secrete care trage sforile puterii. Aceast tem decurge logic din faptul c viaa
politic e perceput ca un teatru. 16
n ri ca Frana sau Statele Unite ale Americii nc se crede c n spatele fiecrei
guvernri, indiferent de culoarea sa politic se afl marii masoni. Francmasoneria este i
astzi privit ca o organizaie ocult care dirijeaz marile puteri ale lumii dup bunul su plac
sau n folosul unui grup restrns de oameni, foarte bogai, care provin din rndul industriailor
sau al celor care au strnse legturi cu organizaii criminale de tip mafiot.
n Romnia o asemenea temere este susinut de Partidul Romnia Mare prin revista cu
acelai nume. Singura deosebire fa de ceea ce se crede n vest este c n spatele acestor

15

Alina Mungiu-Pipidi, 1995, p. 218

16

Jean-Noel Kapferer , 1993, p. 237.

23

organizaii se afl promovarea intereselor maghiare i evreieti n dauna romnilor i al

bunului mers al rii, dup cum susine n delirul su Corneliu Vadim Tudor.
Cea de-a doua tem este acordul secret. Aceasta presupune c au loc ntlniri secrete ntre
adversarii politici, care intr astfel n contradicie cu imaginea lor public. Urmtoarele trei
teme pe care un zvon le poate conine sunt banii, sntatea i sexul. Populatia nu ar alege
niciodata un presedinte care ar suferi de o boala incurabila sau care nu va putea sa isi
indeplineasca sarcinile pentru ca nu i-o permite sanatatea. n rile care au scpat de sub jugul
comunist, iar Romnia face parte din aceast categorie, vor trebui s treac muli ani pentru ca
n fruntea rii s fie ales un om a crui avere este impresionant, ca de exemplu Silvio
Berlusconi n Italia. Viziunea romnului despre preedintele pe care l aleg este mai degrab a
unui om modest, care face parte din categoria de mijloc a societii i cu care majoritatea
romnilor pot s se identifice n ceea ce privete statutul social.
Dintre toate insa, tema preferata pare sa fie sexul. O aluzie sexuala, o orgie sau un
comportament sexual deviant poate narui oricand sperantele unui candidat sau om politic
important. Exemple graitoare sunt Bill Clinton si Emil Constantinescu. Zvonuri menite sa
agite spiritele si sa discrediteze imaginea publica a oamenilor politici mentionati. Relatia
extraconjugala a fostului presedinte roman cu actrita Rona Hartner nu a fost niciodata
dovedita, in schimb imaginea acestuia a avut de suferit si in cele din urma a scazut vertiginos
in sondajele de opinie privind popularitatea sa printre romani. Un alt exemplu este Silvio
Berlusconi implicat in nenumarate scandaluri sexuale cu minore si nu numai.
Declaraiile unui politician nu reflect ntotdeauna ceea ce el gndete sau dorete s
ntreprind. Declaraiile sforitoare dinaintea alegerilor generale din noiembrie 2000 ale unor
lideri politici de extrem dreapt cu execuiile publice pe stadioane, lozinci de tipul dect o
democraie bolnav mai bine o dictatur sntoas, pedepsirea celor vinovai de colapsul
economic al rii i cei care au ntreprins mari fraude bancare, etc.
Ultima tem este cea imigraionist dar care nu se poate aplica n cazul politicii duse de
regimul de la Bucureti, indiferent de culoarea sa politic. Romnia nu este o ar n care s i
doreti s te stabileti, chiar dac vii din rile lumii a treia. De aceea, ara noastr poate fi
considerat o ar de tranzit n drumul populaiilor asiatice sau africane spre vestul Europei.
Dei n ultimii zece ani, tot mai muli ceteni de origine arab sau asiatic, chinezi n special,
i-au deschis afaceri i s-au stabilit n Romnia, acetia nu au modificat n nici un fel structura
etnic a rii.
24

In spaiul cultural romanesc trebuie amintit, ca aproape identificandu-se cu zvonul,

brfa. Aceasta are aceleai motivaii psihologice (emoionale, afective, cognitive), putand fi
perceput ca un laborator de producie a zvonurilor.
Propaganda
Este cea mai raspandita forma de manipulare a populatiei. De cele mai multe ori,
aceasta este confundata cu publicitatea sau reclama. n aproape toate rile democratice ale
lumii, propaganda electoral este privit ca un ru necesar. Fiecare partid sau candidat
ncearc prin mijloace persuasive s conving electoratul s i acorde votul. n rile unde
regimurile totalitare nc mai rezist, propaganda nu a ncetat nici o clip. De exemplu n
Cuba, unde Fidel Castro nc mai vorbete de succesul revoluiei, de injusteea embargoului
american impus de patruzeci de ani, de viaa minunat n socialism. Sau n Coreea de Nord
unde cultul personalitii este nc n floare, ample manifestaii cu scop propagandistic au loc
n fiecare sptmn, portrete unriae ale lui Kim Ir Sen sau Kim Ir San se afl ancorate pe
cele mai mari cldiri ale tuturor oraelor coreene.
Un alt exemplu este China. Cel mai gritor model de propagand este crticica roie a
lui Mao Tse Dung. n timpul luptelor pentru controlul rii, n timp ce Mao i cei care luptau
pentru cauza comunist se aflau n muni, viitorului conductor al celei mai mari ri din lume
ca populaie i-a venit ideea cu aceast crticic roie. n fapt, n ea se gsea doctrina
comunist iar fiecare chinez care lupta pentru Mao era obligat s o poarte asupra sa i s
citeasc din ea. Dup ce Mao a devenit conductorul Chinei, crticica roie a devenit
obligatorie pentru fiecare chinez, de la copiii din coli pn la cei de vrsta a treia.
Ne putem aduce aminte i de ara noastr. Mai mereu se puteau vedea la televizor
spectacole grandioase, n care actorii erau miile de muncitori din uzine, nchinau ode i
cntece patriotice conductorilor i partidului. n fiecare an, zilele de 1 Mai i 23 August erau
un prilej n plus de ndoctrinare sau mai bine spus de ndobitocire a romnului de rnd.
Pentru a avea cele mai mari anse de reuit propaganda electorala trebuie sa fie
organizata in cel mai mic amanunt. n timpul campaniilor electorale strazile sunt impanzite de
zeci de afie lipite pe stlpi, ziduri, cu chipul candidatului propus sau cu nsemnele unui
partid. La radio i la televizor se nchiriaz spaiu de anten pentru ca cei care doresc s
ctige alegerile s-i expun platforma electoral sau prerile. La televiziunea de stat, fiecare
25

formaiune politic are un anumit timp de anten, bine delimitat, folosit exclusiv pentru
propagand electoral. Mistificarea adevarului pentru scopuri electorale bine definite este o
alta forma de propaganda.
Propaganda de rzboi a aprut o dat cu Primul Razboi Mondial. Adversarul era
prezentat ca un rufctor, idee complet nou i creia s-ar fi raliat Moise, Sofocle, Socrate,
Alexandru, Caesar, Shakespeare, etc... n timpul celui de-al doilea rzboi mondial era firesc ca
francezii i britanicii s tipreasc aberaii c germanii spintecau sugari, era la fel de firesc ca
germanii antisemii s publice nelegiuirile evreului Suss. 17
Cea mai importanta forma de propaganda ramane cea politica. Gustave Le Bon(2007)
mentiona existenta a patru factori principali de convingere, pe care ii prezenta ca pe un fel de
gramatica a persuasiunii (Psihologia maselor):
prestigiul sursei sugestioneaza si impune respect
afirmatia fara probe elimina discutia, creand totodata impresia documentarii erudite
a celor care reprezinta sursa de mesaje
repetarea - face sa fie acceptata ca fiind certa o afirmatie compatibila cu obiectivele
sursei
influenta mentala - care intareste convingerile personale de la inceput sau apartinand
indivizilor fara personalitate.
Tot in domeniul politic se face distinctie intre:
propaganda alba utilizeaza materiale provenite din surse oficiale, continand noutati
culturale, artistice, aparent inofensive cum ar fi: stilul de viata, prezentarea unor personalitati
considerate exemplare pentru viata culturala, sportiva, muzicala, fara a aduce in discutie
elementele care ar pune in discutie performantele spatiului social din care provin
personalitatile respective. Cercetarile arata ca impactul psihologic asupra publicului tanar
prin transmiterea unor emisiuni muzicale alternate cu buletinte scurte de stiri este
considerabil. Pe fondul perceptiv pozitiv creat de contextul muzical, remanena mesajelor
din tiri este deosebit de mare, deoarece propaganda se realizeaz neostentativ I creeaz
impresia unui dialog ntre egali.
propaganda neagr vehiculeaz, n general, materiale ''fabricate'', puse pe seama fie a unor
instituii inexistente pe care asculttorul/cititorul/privitorul nu le poate verifica, fie pe seama
17

Vladimir Volkoff, 2009, pp. 62-63

26

unor instituii care exist, dar care au cu totul alte preocupri dect cele din tirile fabricate.
Mesajele ''artizanale'' lansate n spaiul social pot surprinde prin ''noutatea'' lor, i asfel, pot
genera un curent favorabil sursei de emisie. De pe aceleai poziii se emit tiri fcndu-se
precizarea c provin din zvonuri neidentificate.
propaganda cenuie este cea mai frecvent folosit de centrele de dezinformare. Specificul
su const n combinarea informaiilor parial reale cu cele integral false alctuind tiri cu
aspect aparent precis, care ns nu pot fi verificate complet. Publicul care identific, episodic
elemente pe care le cunoate, poate fi uor indus n eroare de asemenea fabricaii, punnd
noutile pe seama unor lacune personale de informaie.
Este absolut necesar ca n cazul unei aciuni de propagand care are ca scop final
dezinformarea s se gseasc apii ispitori care, o dat cu terminarea evenimentelor i
stingerea ecourilor s fie considerai de ctre opinia public vinovai pentru cele ntmplate.
Este cazul n presa scris a sptmnalului Romnia Mare i al revistei Sptmna
care i-au reluat n 1990 atacurile concertate mpotriva postului de radio Europa Liber,
exact n modul n care o fceau i nainte de 1989, de data aceasta ntr-un limbaj mult mai
virulent i vulgar sub protecia libertii de exprimare i a cuvntului, ambele prost nelese.
Nici nu este de mirare deoarece acestea dou au fost organele de pres ale Securitii. Cei mai
cunoscui i mai influeni opozani ai regimului Ceauescu au nceput s fie mprocai cu
noroi i acuzai de atitudini anti-romneti, fie se aflau n slujba unor agenturi strine care
urmreau destabilizarea rii. n aceeai not Romnia Mare continu i n zilele noastre.
Marele inamic al acestei publicaii este Ungaria susinut puternic de Statele Unite i CIA
pentru a alipi o parte a rii, n spe Transilvania, la Regatul Ungariei. Chiar i astzi, cnd
revista este organul de partid al formaiunii cu acelai nume, articolele sunt la fel. Aceast
publicaie nu este numai anti-magiar i antisemit dar de cele mai multe ori este calomnioas
i vulgar, instignd la ur naional sau rasial
Chiar i astzi, C.V. Tudor vede peste tot comploturi magiare, agresiuni ungureti i
aciuni destabilizatoare sau chiar sabotaje din partea vecinilor din vest. Chiar i n 1990 acest
punct de vedere era unul vecin cu paranoia. Respectiva revist susinea faptul c n zilele
revoluiei, trupele maghiare terestre ar fi ptruns pe teritoriul Romniei, ndreptndu-se spre
Oradea i Timioara. Lupte cu sute de mori i rnii ar fi avut loc, armata romn reuind n
cele din urm s opreasc naintarea maghiar i alungarea adversarilor peste grani.
Paranoia nu se oprete ns aici. Cei care au organizat revoluia au fot ageni strini infiltrai
27

n ar. Aa cum am afirmat anterior, imediat s-au gsit i apii ispitori: Doina Cornea i
Mircea Dinescu, doi dintre cei mai vehemeni contestatari ai vechiului regim. Cazurile celor
doi nu sunt singulare. Am amintit anterior scandalul Rona Hartner, declanat mpotriva
preedintelui Emil Constantinescu. Aceasta fost doar o alt aciune propagandistic
orchestrat de partidul paranoic i extremist, condus de C.V.T., tiut fiind faptul c Emil
Constantinescu inteniona s mai candideze i la viitoarele alegeri prezideniale.
Propaganda a fost definit de ctre Alina Mungiu Pipidi, n cartea sa Romnii dup 89,
ca o tentativ calculat de a influena pe alii n beneficiul propriu al propagandistului sau al
cauzei sale prin prezentarea de informaie selectat n acest scop. Ea este de obicei dirijat
ctre o populaie int, cea pe care propagandistul o consider cea mai vulnerabil. 18
Guvernele Romniei nc i construiesc imaginea n exterior prin tehnici ce in mai
degrab de regimurile totalitare stalinist sau ceauist cnd era fabricat o variant pentru
intern i alta pentru extern. Este ceea ce autoarea menionat mai sus numete dublul
limbaj.
n cazul sistemurilor totalitare puterea are ntotdeauna dou variante pentru aceeai
poveste pe care le va difuza, una pentru populaia rii iar cealalt pentru presa extern. Cele
dou pot fi diferite dar puterea are imediat o justificare: combaterea influenelor din afar,
care sunt duntoare ideologiei pe care o promoveaz. Acelai lucru se ntmpl i n
Romnia dup 1989, dei vremurile de glorie ale comunismului au apus demult. Puterea
comunist difuza aproape n fiecare zi pe programul naional al televiziunii reportaje n care
se analiza ct de magnific este comunismul romnesc, fr omaj, crime sau probleme sociale.
n antitez, regimurile vestice erau prezentate ca fiind n pragul colapsului datorit sistemului
care nu era viabil i ngrdea individul. Pe de alta parte, sa ne aducem aminte de comunismul
cu fata umana pe care Ceausescu l-a promovat in anii '60-'70 cand Romania a fost singura
tara din Pactul de la Varsovia care a refuzat sa trimita trupe pentru a innabusi Primavara de
la Praga sau revolta maghiarilor din Budapesta. Acest fapt a condus la o mbuntire
considerabil a imaginii Romniei printre rile occidentale, iar Ceauescu era oarecum
disociat de ceilali lideri ai blocului comunist. ns scopul ascuns al lui Ceauescu s-a vzut
abia dup civa ani, dup ce Romnia a primit fr nici un fel de probleme o sumedenie de
mprumuturi externe care au fost returnate prin nfometarea rii. Liderii vestici i-au dat
seama, prea trziu ns, c au fost manipulai i c Ceauescu nu se deosebea cu nimic fa de
18

Alina Mungiu Pipidi, 1995, p. 206.

28

ceilali lideri comuniti, ba dimpotriv. Banii mprumutai au fost folosii pentru construcii
industriale i civile megalitice, care s-au dovedit a fi falimentare.

Prezentarea adevarurilor unilateral metoda de manipulare propagandistica

Aranjarea unor fapte, de altfel adevrate, ntr-o anumit ordine preselectat pentru a denatura
adevrul i a influena cititorul, este o metod des practicat n Romnia. Apogeul acestei metode a

fost atins imediat dup revoluie cnd situaia democraiei din Romnia era destul de neclar
iar libertatea presei era o noiune pe care cei mai muli jurnaliti o interpretau dup bunul lor
plac. Prezentarea unor evenimente care nu vor fi aranjate n ordinea lor cronologic sau ntr-o
anumit lumin dorit de jurnalist (sau manipulator), n primul rnd, poart denumirea
generic de msluirea crilor.
Aceast metod este caracteristic jurnalismului de opinie, deoarece prin intermediul
acestui gen jurnalistic se poate manipula cel mai uor. Autorul prezint un ntreg ir de
evenimente dintr-o perspectiv unilateral de opinie, erijndu-se n jurnalist, purttor de
cuvnt i lider de opinie al ntregii societi.
O metod i mai des utilizat de ctre propaganditi este atribuirea unor citate unor surse
inexistente. Este cazul ziarelor aprute imediat dup revoluie i care serveau intereselor unui
partid. Un astfel de exemplu este ziarul Azi, n care, n primele luni de la apariie, abundau
fel de fel de mrturii despre perioada i lupta anticomunist a unor personaje fictive. Scopul
propagandistic era ndeplinit de tragismul uneori exacerbat al acestor relatri iar cea mai mare
parte a publicului le considerau adevrate, neavnd nici cea mai mic idee c erau manipulai.
Fiecare ziar are o rubric ce public scrisorile venite de la cititori sau red impresiile unor
articole asupra cititorilor, pe care cei din urm le-au trimis la redacie. Era un mod gratuit de a
face propagand i de a manipula. Iar nimeni nu se obosea s verifice veridicitatea celor care
au fost afirmate n paginile ziarelor sau pe postul naional de televiziune. Rubricile de genul
Telefoane de la telespectatori (niciodat nu erau luate n direct), Colul cititorului sau
Pota redaciei abundau de povestiri ale unor persoane fictive folosite ca arm mpotriva
adversarilor politici.
Exemple de manipulare prin mass media n modernitate i n contemporaneitate:

Remodelarea gandirii in sistemele totalitare (Revoluia Francez, regimurile

comuniste, regimul nazist) ci de a controla minile oamenilor:
29

Controlul comunicaiilor umane atat a informaiilor primite din exterior, cat si a

intracomunicrii (situaii disonante cognitiv)

Manipularea mistic crearea unei aure mistice in jurul grupului conductor,cultul

personalitii
Cerina de puritate delimitarea strict intre pur i impur, intre bine i ru
Cultul confesiunii confesiunea purific sufletul
tiina sacr aur de sacralitate in jurul dogmelor de baz ale ideologiei totalitariste
Remodelarea limbajului condensarea intregii complexiti a problematicii umane

intr-un nr redus de categorii, strict delimitate, curate de nuane limba de lemn

Doctrina mai presus de oameni ideologia ca adevr absolut
Delimitarea social imprirea indivizilor in dou categorii distincte : cei al cror

drept de a exista este recunoscut i cei care nu au nici un drept

Remodelarea individului se realizeaz prin:
Remodelarea comportamentului
Restructurarea gandirii
Redefinirea structurii emoionale
Splarea creierului
Dezghearea distrugerea total a vechiului element de identitate prin
hipnoz, confuzie etc.

Schimbarea inocularea nouii identiti ritualizare, dorine de a fi

asemntor etc.

Reinghearea fixarea noii personaliti

Programarea neuro-lingvistic prin mesaje subliminale, manipulri subtile
Strategii de influen cu grad mare de sofisticare ale mass-mediei

Exemple actuale de manipulare prin mass media n Romnia

Greva profesorilor din noiembrie 2005 unele posturi TV i o anumit parte a
presei
Semnarea acordului de amplasare de baze americane pe teritoriul RO
n loc de concluzii
Un amplu sondaj international realizat de Gallup in 1986 a relevat urmatoarele fapte:
doar 1 din 4 subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen BBC sau NBC) sunt
credibile;
79% dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si ca
se preocupa sa-si faca cat mai bine treaba.
30

Un sondaj similar, realizat cu 3 ani mai tarziu (1989), a indicat anumite modificari in
perceptia publicului asupra modului in care televiziunea informeaza:
doar 54% dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod
obiectiv;
44% considerau ca presa este frecvent neobiectiva;
peste doua treimi dintre ei (68%) au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze

intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict;

doar 33% erau de parere ca presa este independenta, majoritatea considerand ca ea

este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice;

77% blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea.
Capitolul III
Studiu de caz Masoneria romana si manipularea
1. Consideraii generale
Pentru muli dintre noi masoneria este o ecuaie cu multe necunoscute. n cele ce
urmeaz voi ncerca s aflu mcar X-ul din ecuaie (sau mai bine spus G-ul). Conform
Dicionarului explicativ al limbii romne, masoneria provine din cuvntul francez
"maonnerie". In limba romana, cuvantul francmason provine din termenul francez
franc maon care inseamna liber zidar. In secolul al XIX-lea apare in romana si sub
forma farmazon, care provine din cuvantul rusesc care inseamna vrajitor sau
viclean.
Masoneria este o organizaie discret, care pe timpuri era secret. Este una
dintre cele mai vechi organizaii existente si astzi. Foi de papirus, gsite n 1888 cu
prilejul spturilor arheologice n Deertul Libian, descriu ntlniri secrete ale unor astfel de
corporatii cu 2000 de ani .HR. Ele participaser la construirea templului lui Solomon i aveau
cam aceeai functie cu a sindicatelor de astzi, dar cultivau tradiia mistic nca de atunci. Ca
el al masoneriei era declarat transformarea interioar prin desvrirea spiritual a omului n
veneraie fa de Dumnezeu. Pentru c masonii erau de religii diferite, acest dumnezeu era
numit Marele Furar universal. Alte indicaii se afl n scrierile necrologice din Egipt, Zeul
Toth fiind considerat odinioar Marele Maestru. Aceast denumire corespunde celei de
31

conductor suprem. Pentru a comunica, masonii foloseau simboluri, alegorii i rituri (limbajul
secret prin simboluri ca piramidele, folosirea numerelor 3, 7, 13, 33, pe steme, embleme, iar
n zilele noastre nsemne i nume de firme). Cel mai important simbol al multor organizaii,
inclusiv al masoneriei a fost orul. Foarte simplu i murdar la nceput, acesta a fost nlocuit
de preoimea lui MELCHISEDEK n jurul anului 2200 .HR. cu o blni alb de miel i
este nc i astzi folosit. Dup vechea tradiie, zeii Egiptului antic zburau n mici nave
divine i erau reprezentai n picturile din temple purtand oruri.Mai trziu i preoii purtau
or, ca semn al devotamentului fa de zeii zburtori i al autoritii n faa poporului ca
reprezentani ai zeilor. nc din anul 3400 .HR. membrii Friei arpelui purtau oruri pentru
a-i arta supunerea fa de zei. Se pune la ndoial faptul c aceast ntrebuinare original ar
fi cunoscut celor din straturile inferioare ale lojilor izolate. nainte de 1307 Cavalerii
Templieri, Cavalerii Ioanii i n parte chiar cei din ordinul cavalerilor germani erau
organizaiile conductoare din spatele cruciadelor mpotriva musulmanilor. Dei aceste ordine
se dumneau unele pe altele, au luptat totui mpreun pentru cretinism. Cu toate acestea,
Templierii nu au nicio legtur cu gradele templiere ale francmasoneriei. Masoneria a
introdus aceste grade doar din motivul c ordinul templier era un ordin secret. 19
Un rol foarte important in Francmasonerie il joaca Legenda lui Hiram. Legenda este
foarte importanta in ritul de initiere al masonului de gradul al treilea - Maestrul. Biblia face
referire la acest personaj in Intaia Carte a Regilor, capitolul 7, versetul 13: Regele Solomon a
trimis s-l aduc din Tir pe Hiram. Acesta era fiul unei vduve din tribul lui Neftali, iar tatl
lui era tirian, lucrtor n aram. i el era plin de nelepciune, de pricepere i de cunotin ca
s fac orice fel de lucrare n aram. El a venit la regele Solomon i a nceput s-i fac toat
lucrarea. Opera si destinul lui Hiram sunt adanc inglobate in ritualul masonic. Legenda lui
este frecvent amintita in texte, ritualuri si ceremonii masonice, ba chiar ocupa un loc central in
teoriile conspiratiilor. Potrivit legendei, Hiram era un mester iscusit in lucrul cu aurul si
argintul, o abilitate foarte utila in realizarea obiectelor din templul sacru al lui Solomon. Era
de asemenea un pietrar priceput si se pare ca stia secrete valoroase ale maestrilor masoni. Din
pozitia sa autoritara de supraveghetor al construirii templului, Hiram dispunea de puterea de
a-i promova pe lucratori la ranguri superioare de abilitate si intelegere divina a mestesugului
de zidar de la ucenic la calfa si la mester/maestru.
Se spune ca Hiram a fost ucis de trei zidari Jubela, Jubelo si Jubelum - , care doreau
sa-i deprinda secretele si sa avanseze astfel la rangul de mesteri masoni. Hiram a fost abordat
19

(Jan van Helsing, Secret Societies and Their Power in The 20th Century.)
32

de cei trei care i-au cerut sa-i inalte in grad, iar cand a refuzat sa le divulge orice fel de secret,
Jubelo l-a atacat cu un echer de arhitect, Jubela i-a retezat gatul cu o rigla de masurare si
Jubelum l-a lovit cu un ciocan, ucigandu-l in cele din urma.
Dupa ce l-au ingropat pe Hiram in toiul noptii, ucigasii au incercat sa fuga, dar au fost
capturati si adusi inaintea regelui Solomon, unde au marturisit omorul si au fost executati.
Trupul lui Hiram a fost gasit si ingropat langa Templu, unde a fost ridicat un altar in memoria
lui.20
Francmasoneria s-a raspandit mai cu seama datorita extinderii Imperiului Britanic, in
secolul al XIX-lea. Prin definitie, francmasonii sunt o asociatie de oameni liberi si de bune
moravuri care conlucreaza pentru binele si progresul societatii prin perfectionarea morala si
intelectuala a membrilor sai. Francmasonii au fost unii dintre cei mai controversati,
majoritatea oamenilor atribuindu-le un caracter satanic, ba chiar acuzati de diferite
conspiratii. Francmasoneria exista astazi in forme variate, avand aproximativ 5 milioane de
membri.
Termenii operativi si speculativi sunt intalniti in mod uzual in materiale despre
francmasonerie si pot naste uneori confuzii. Masonii operativi erau cei care aveau meseria de
zidari. In general se considera ca francmasoneria moderna a evoluat de la masonii operativi.
Masonii speculativi alcatuiesc majoritatea Fratiei actuale. Altfel spus, ei nu practica meseria
de zidari sau pietrari.
Termenul operativ deriva din latinescul operari care inseamna munca, pe cand
speculativ deriva din termenul latinesc specere, care inseamna a vedea sau a privi in
jur. Cei care practicau efectiv meseria erau operativii, in timp ce speculativii invatau teoria,
adesea prin intermediul ritualurilor si simbolismului. Utilizarea simbolurilor este unul dintre
lucrurile care ii diferentiaza pe masonii operativi de cei speculativi.

Simboluri francmasonice:

20

Barb Karg, 2009, pp 21-22

33

Principalele simboluri masonice sunt cele Trei Mari Lumini (Echerul, Compasul si
Cartea Legii Sacre) precum si litera G scrisa in interiorul unui echer si unui compas,
reprezentand initiala cuvintelor God (zeu), geometrice, generare, geniu, gnoza. Geometria
oculta foloseste de mult timp simboluri geometrice, ca de exemplu cercul, triunghiul,
pentagrama, pentru ilustrarea unor idei metafizice si filozofice. Emblema M.L.N.R. (Marea
Loja Nationala din Romania). Motto-ul este VINCERE AUT MORI, care in limba romana
inseamna INVINGEM ORI MURIM.
Simboluri:

Cartea Legii Sacre simbolizeaza traditia.

Echerul si Compasul

Sunt simbolurile de baza ale masoneriei, necesare pentru ridicarea unor edificii stabile
si drepte. Prin analogie, devin simboluri ale virtutii si constiintei care conduc la perfectionarea
34

spiritului. Echerul, emblema rectitudinii, ne inspira dreptatea in gandurile si actiunile noastre

- el este simbolul Legii Morale. Simbolizeaza sinceritatea si justitia intentiei, a hotararii si a
operei, adica reprezinta o obligatie, o norma care ramane vesnic aceeasi. Compasul,
instrument de masura si de comparatie, ne permite sa apreciem influenta si consecintele
faptelor noastre, ce trebuie sa fie in permanenta fraterne fata de toti semenii nostri. Semnifica
hotararea, capacitatea, geniul. Echerul si Compasul sunt strans legate unul de celalalt.
Literatura Evului Mediu il reprezenta pe Dumnezeu sub infatisarea unui arhitec et, ce
tine in mana lui un compas cu care traseaza conturul lumii. Dante reda imaginea in Divina
Comedie (Paradisul, Cantul 19, 40-42):
ntelepciunea profunda
Care dintr-o rotire de compas trasand universul
L-a umblut cu germeni cunoscuti si tainuiti.21

Arca Aliantei sau Chivotul Legii

Cuvantul arca provine din latinescul arca, o traducere a termenului ebraic arn care
inseamna cufar. Cufarul poate semnifica scaunul pe care se aseaza capul familiei, dar in
acelasi timp si o piesa de mobilier in care se pune tot ce este de valoare. Arca Sfanta
raspunde acestei duble caracteristici. Chivotul este tronul lui Yahve, faurit de omul care
recunoaste suveranitatea lui Dumnezeu. El este in acelasi timp racla, din plin impodobita, care
inchide in sine indeosebi cele doua Table ale Decalogului, dovada concreta, materiala a
aliantei dintre Moise si Yahve. 22
Firul cu plumb (Perpendiculara)

21

Ferr Jean, 2004, p.276

22

Jean Ferr, 2004, p. 11

35

Perpendiculara serveste la controlul verticalitatii, la fel ca si Firul cu Plumb. Cele

doua unelte nu au acelasi rol. Perpendiculara este destinata prin marimea sa, prin dimensiunile
ei, la verificarea unei pietre, a unui element de zidarie, in timp ce Firul cu Plumb se aplica la
peretele luat in intregime, la un zid.
Nivela
Este un echer in varful caruia este fixat un fir cu plumb. Bara orizontala este uneori
gradata, ceea ce permite masurarea pantelor si realizarea lor sau constatarea erorilor si
indreptarea lor. Cu Nivela, se obtine orizontala plecand de la verticala, de unde bogatia
simbolica a uneltei care reprezinta cele doua directii principale ale spatiului in care omul
evolueaza.
Ciocanul si Dalta

Ciocanul reprezinta puterea vointei. Simbolistica acestuia este strans legata de ideea de
foc, de trasnet, de lumina. Dagda, zeul Binelul la irlandezi, este inarmat cu o ghioaga cu care
poate ucide, dar si invia. Arma sa intruchipeaza nasterea si decesul, viata si moartea.
Ciocanul lui Thor are o dubla semnificatie, o putere indoita. El este simultan, creator si
distrugator, asemenea trasnetului care genereaza focul (sursa de binefacere), dar poate si
nimici fiinta pe care o loveste. Ciocanul Ucenicului reprezinta vointa activa si creatoare care ii
permite sa lucreze cu materialele cele mai dificile, adica cu el insusi. Ciocanul Ucenicului este
diferit de cel al Venerabilului si al Supraveghetorilor. Pentru diferentierea lor, Ucenicul
primeste alaturi de ciocan si Dalta avand semnificatia clara ca in plan operativ se asteapta de
la cel care le poarta o lucrare asupra lui insusi. Ciocanul Venerabilului si al Supraveghetorului
este emblema puterii lor, autoritatii, influentei lor. Ciocanul marcheaza ritualurile de
Deschidere si Inchidere.
Dalta simbolizeaza Discernamantul, adica capacitatea de a distinge partile utile ale pietrei,
esentiale pentru construire, de cele inutile. Combinarea fortei vointei cu a capacitatii de a
discerne determina perfectionarea treptata a operei. Astfel, in timp ce Ciocanul exprima vointa
36

de a obtine, Dalta simbolizeaza constiinta a ceea ce trebuie evitat. Luate impreuna, cele doua
instrumente semnifica necesitatea de a uni actiunea cu gandul.

Mistria

Masonii o folosesc pentru a inalta Templul Virtutii. Este unealta de care masonul se
foloseste pentru a imparti si a netezi cimentul. Cu ea isi termina lucrul si il infrumuseteaza. In
Discursul de Receptie al Maestrului, se spune: Cu Mistria sa, el isi va impodobi opera ca sa
contemple Steaua Inflacarata...23
Mistria este instrumentul zidarului care serveste la indreptarea materialului pietros,
simbolizeaza binefacerea, precum si dorinta de a-i ajuta pe cei care au nevoie. Exprima
bunatatea activa, caritatea, dar si vointa omului. Iubirea fraterna care creeaza coeziunea intre
pietre este precum mortarul - moale si capabil sa ia orice forma, rezistent fara a fi rigid, cand
leaga partile in interiorul constructiei. Mistria serveste la amestecarea mortarului pana la
obtinerea amalgamului perfect, la eliminarea excesului - la raspandirea binecuvantarii
iluminate si a tolerantei generoase. Din acest motiv, este instrumentul preferat al Masonului in
actiunea sa constanta si pozitiva de edificator activ.

Piatra Bruta si Piatra Slefuita

23

Jean Ferr, 2004, pp. 327-328

37

In sens metaforic, piatra se identifica cu masonul. Lucrarea masonica a masurarii si

lustruirii pietrei brute corespunde cu transformarea masonului, pentru a trece de la stadiul
brut, inconstient si pasiv al profanului la stadiul regulat, creativ si constient al masonului liber.
Asa cum Piatra Bruta nu este potrivita pentru constructia unei catedrale pentru ca produce
instabilitate si dizarmonie, la fel Piatra Slefuita, regulata si cubica, se aseamana in unicitatea
ei cu alte pietre lucrate la fel si contribuie la ridicarea Templului. In consecinta, un mason
trabuie lucreze pentru binele si progresul tarii si al umanitatii, perfectionandu-se in acelasi
timp pe sine insusi.

Soarele si Luna

Soarele este asociat cu o serie de valente simbolice, intre care aceea a dinamicii axiale,
a corespondentei Soare-Spirit-Foc, aceea a caldurii si adevarului, a purificarii, a vitejiei, a
ghidului inimii umane. Soarele se identifica cu Masculinul, cu principiul activ, fiind de aceea
simbolul Originii, al Inceputului, al ratiunii care lumineaza tenebrele si ilumineaza spiritele.
Luna simbolizeaza Femininul, obscurul, intuitia, caracterul schimbator al formelor. Semnifica
si privarea omului care si-a pierdut demnitatea primordiala. De asemenea, mai reprezinta si
imaginea mediatorului intre fortele celeste, pentru ca reflecta lumina soarelui.
In sens masonic, Soarele si Luna reprezinta alternanta si echilibrul intre zi si noapte,
intre alb si negru, intre activitate si repaos, dialectica contrariilor.
Rigla cu 24 de Diviziuni
38

Este emblema perfectiunii si a ordinii care rezulta din actiunea justa si echilibrata, este
din timpuri stravechi instrumentul de comparatie a marimii si de masurare a armoniei
proportiilor. Citata in Biblie, era chiar instrumentul cu care divinitatea egipteana Ptah masura
cresterea apelor Nilului si semnifica norma. Rigla cu 24 de Diviziuni este si simbolul celor 24
de ore ale zilei, dintre care o parte ar trebuie dedicata gandului, una lucrului, una odihnei si
una celor care au nevoie de ajutor.
Acacia

Acacia (Salcamul), este un simbol important al francmasoneriei, referindu-se la

principiul nemuririi gradului de Maestru. Originea acestui simbol este legata de mitul lui
Hiram, arhitectul Templului lui Solomon din Ierusalim. Dupa moartea sa, asasinii sai i-au
ascuns cadavrul in pamant, dar pe locul unde a fost ingropat a rasarit un fir de salcam care i-a
relevat prezenta, simbolizand in acelasi timp si renasterea la o noua viata. Salcamul este
simbolul sperantei si al existentei sufletului dincolo de moartea fizica si conservarea energiei
indestructibile a vietii.

Ce este Masoneria?
Conform cu Statutul Marii Loji Nationale din Romania, aceasta este o asociaie
constituit potrivit legii, ca persoan juridic romn de drept privat, neguvernamental,
apolitic i fr scop patrimonial, n vederea sprijinirii dezvoltrii personalitii umane pe
multiple planuri i pentru instaurarea n societatea romneasc a normelor de convieuire
39

social bazate pe respect, toleran, ntr-ajutorare i respingerea oricror forme de totalitarism

sau extremism. 24
Cele 23 de Protocoale ale Sionului contin printre altele, planuri de instaurare a unei
noi religii si de subminare a autoritatii preotilor crestini. (al XIV-lea Protocol Secret al
Inteleptilor Sionului). Protocolul al XVII-lea spune ca Regele Statului Planetar Unic al
Francmasonilor va fi simultan si Patriarh si Papa, cu alte cuvinte, va avea toata puterea.

2. nceputurile masoneriei
Francmasoneria a debutat in perioada regelui Numa Pompilius, succesorul lui
Romulus. In acea perioada, constructorii de temple si monumente se bucurau de anumite
privilegii, printre care si scutirea de contributii publice. Acestia erau impartiti in trei grade:
ucenici, companioni si maistri. Se organizau intruniri, de regula seara dupa terminarea
lucrului, intr-o baraca amenajata in apropierea constructiei, unde se discutau lucrarile pentru a
doua zi. Aceste adunari erau conduse de marele maistrilor, fiind precedate de un ceremonial
magico-religios, mostenit din perioada cand numai preotii se ocupau de amenajarea templelor.
Unele legende masonice plaseaza formarea organizatiei in vremea construirii Turnului
Babel, si cea a construirii Templului din Ierusalim de catre regele Solomon, despre care se
spune in Bibile. Istoria Francmasoneriei este oarecum neclara. Originea ei ramanand un
mister, un secret pastrat cu strasnicie, in ciuda publicarii a numeroase carti si articole
referitoare la Francmasonerie. Se spune ca multi masoni au pierdut din vedere adevarata
origine si scopul organizatiei insesi. In lucrarea The Templar Revelation autorii scriau
descriau Francmasoneria: Tabloul de ansamblu al masoneriei este acela al unei organizatii
care si-a pierdut intelesul originar. In secolul al VII-lea, din pricina crestinizarii anglosaxonilor se aduc modificari in normele confreriilor de constructuri, iar vechile ritualuri si
regulile de initiere au capatat formulele adecvate ale noii religii dominante. Nu s-au pierdut
manoperele oculte, semnele si procedeele magice, iar secretul si ceremonialul initierilor a
ramas de asemenea neschimbat. S-au pastrat si traditiile de intrajutorare si solidaritate din
antichitatea romana. In 925 francmasonii isi aleg ca patron pe Sfantul Ioan, deoarece
24

www.mlnr.ro
40

sarbatorirea acestuia coincidea cu solstitiul de vara, moment astronomic celebrat prin ritualuri
magice de catre membrii confreriilor de zidari inca din antichitate.
Confreriile de zidari Fratii Sfantului Ioan s-au raspandit pe continentul european.
Acestia au primit din partea papilor privilegiul de a zidi catedrale. In acea perioada multi
oameni de arta si ganditori au devenit membri ai lojelor masonice, beneficiand de numeroase
facilitati.
La intrunirile acestora se discutau despre idei filozofice si se cautau cai de reformare politica a
societatii. Faptul ca aceste intruniri erau private este de inteles, incercarile lor inovatoare nu
erau vazute bine de Biserica. Biserica catolica era obsedata de ideea ereziilor pe care le vedea
in orice incercare inovatoare. Secretul fiind singura modalitate de a duce planurile pana la
capat.
Unele loje masonice s-au transformat destul de radical. Activau ca asociatii ale
zidarilor desfasurand in aparenta o activitate declarata de cercetare a naturii, dar avand, in
secret, o serie de teluri politice si sociale.
Pana la urma, biserica si-a dat seama de actiunile francmasonilor. In secolul al XV-lea,
lojile masonice au fost persecutate sangeros de Biserica Catolica, fiind acuzati de
propovaduire a ereziei si schismei in Biserica. Multe dintre lojile masonice au fost destramate.
Secolul XVI a fost distrugator pentru francmasoni. Luther a reusit sa descompuna lojele
Francmasoneriei, cu exceptia celor din insulele britanice.25
In 1649, dupa decapitarea regelui Carol I, masonii restabilesc tronul si totodata
submineaza autoritatea lui Cromwell, dand francmasoneriei un caracter prin excelenta politic.
Dupa 1660, francmasoneria se transforma definitiv din confrerie profesionala in societate
oculta. In 1717 s-a format Marea Loja Unita, la Londra, prin unirea a patru loji. Acest Ordin a
aparut dintr-o combinatie de traditii care au evoluat si s-au contopit intr-o perioada mai lunga
de timp. In 1720 se formeaza o Loja in Franta, sub auspiciile Marii Loji Unite din Anglia.
In aceasta epoca adevarata origine a Francmasoneriei a devenit cunoscuta marelui public.
In 1737, Carol Eduard, care era si membru al Societatii Regale, a rostit un discurs in fata
francmasonilor din Paris, cunoscut drept Cuvantarea lui Ramsey. In aceasta declaratie a
spus: Ordinul nostru a format o uniune de nedespartit cu Cavalerii Sfantului Ioan de la

25

Eugen Ovidiu Chirovici, 2008, pp. 58-64

41

Ierusalim, un Ordin foarte apropiat de cel al Cavalerilor Templieri. Ramsey a mai spus ca
Francmasoneria era legata de scolile antice de mistere.
Francmasoneria a continuat sa-si largeasca randurile, astfel, in 1751 masonul german,
baronul Karl Gotlieb von Hund a intemeiat o filiala a Ritului Scotian in Frankfurt, denumita
Ordinul respectarii stricte a regulilor. Ordinul a sfarsit prin fuziunea dintre Iluminati si
Francmasoneria germana, in timpul Congresului de la Wilhelmsbad.
In Romania, francmasoneria a avut un rol important. Au fost cativa domnitori romani
care au aplicat la ideile si principiile Epocii Luminilor pe care si francmasoneria le-a
raspandit. In Moldova si Tara Romaneasca, Alexandru Lapusneanu si Radu Serban au
intemeiat Scoli domnesti pentru invatatura norodului, in 1561 la Cotnari si in 1603 la
Targoviste.
Serban Cantacuzino a reusit sa construiasca Academia din Bucuresti (1688), Antioh Cantemir
a construit una la Iasi (1707) iar in Transilvania, s-a construit in 1795 la straduinta invatatului
Ioan Piuariu-Molnar.
S-au infaptuit reforme fiscale si juridice de catre Constantin Brancoveanu, Antioh si
Dimitrie Cantemir, s-au deschis scoli si spitale, si s-a popularizat ideea bunului sau binelui
obstesc. Constantin Mavrocordat a instaurat o Constitutie in Tara Romaneasca si a desfintat
iobagia. Horea, un alt francmason, a redactat faimosul Supplex libellus valachorum, unde
era prezentate revendicari absolut similare cu cele exprimate zece ani mai inainte in America
sau cinci ani mai tarziu in Franta.
Prima loja masonica romaneasca a fost intemeiata la Iasi in 1748, de catre italianul
Carri, secretar a lui Constantin Mavrocordat. A doua loja a aparut in 1749 printre sasii de la
Brasov, iar a treia in 1767 la Sibiu. Spre deosebire de alte tari, in Romania situatia a stat altfel.
Francmasonii erau priviti bine de catre Biserica Crestina, ba chiar aveau relatii bune pana in
1937, in timp ce biserica romano-catolica i-a socotit indelunga vreme eretici si apostati.
Cativa dintre francmasonii romani cunoscuti sunt: Vasile Alecsandri, Nicolae
Balcescu, Alexandru Ioan Cuza, Ion Heliade-Radulescu, Ion Ghica, Gheorghe Magheru,
Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzzi, C.A.Rosetti, Carol Davila, Spiru Haret, Tudor
Vladimirescu. Cum se zicea odinioara la Bucuresti: incepi student, continui farmazon, devii
savant sau ministru, si termini calcat in picioare de multime sub forma de Bulevard. Intr42

adevar multe din bulevardele din centrul oraselor romanesti au numiri de francmasoni celebri.
In timpul comunismului francmasoneria practic n-a mai existat. Mihail Sadoveanu a avut o
incercare de a impaca francmasoneria cu comunismul, insa fara succese. S-au intocmit liste de
catre legionari si multi francmasoni au fost arestati. In 1948 comunistii hotarasc desfiintarea
francmasoneriei in Romania. In data de 27 decembrie 1989, la Bucuresti, francmasonii care
au supravietuit se intalnesc in fostul Templu din strada Radu de la Afumati si pun la cale
renasterea Francmasoneriei romane. In octombrie 1990 francmasonii romani din exil creeaza
Marea Loja Nationala a Romaniei.26
ns, n Romnia nu exist o singur Mare Loj Naional. Marea Loj Naional A
Romniei (M.L.N.aR.) este condus n prezent de Mare Maestru Tudorel Nitulescu, n timp ce
Marea Loj Naional din Romnia este condus de Mare Maestru Radu Blnescu. Aceste
loji accept exclusiv brbai. Pe de alt parte, exist i Marea Loj Feminin a Romniei
(M.L.F.R).
Pe 15 iulie 2000 MLNR, condus de deputatul PNCD Gheorghe Comnescu
nglobeaz M.L.N.U.R, condus n acel moment de profesorul Titus Nicoar. Uniunea are loc
ns doar pe hrtie, producndu-se n fapt de-abia pe 24 ianuarie 2001. Timp suficient pentru
ca Eugen Ovidiu Chirovici s ajung la conducerea MLNUR. Dup nglobarea MLNUR n
MLNR Chirovici devine adjunctul lui Comnescu, fiind numit Pro Mare Maestru, iar pe 8
noiembrie 2003 este ales Mare Maestru.
Corupia din MLNR este demascat de Nicu Filip, primul Mare Maestru romn de
dup 1989. Acesta convoac n martie 2002 o ntlnire extraordinar la Braov unde 15 loji
demit ntreaga conducere a MLNR i l aleg prin vot deschis ca Mare Maestru pe Viorel
Dnacu, unul dintre apropiaii lui Nicu Filip. Aa ajunge Mare Maestru Viorel Dnacu, fost
maior n Ministerul de Interne, la numai o lun dup intrarea n masonerie. Ca rspuns,
Gheorghe Comnescu organizeaz i el o adunare la Bucureti i i exclude pe disidenii din
Braov. Ia natere astfel Marea Loj Naional a Romniei. (Agentia de Presa Masonica din
Romania, APMR)
3. Manipulri

26

Barb Karg, 2009, pp. 19-20

43

Totusi, masoneria este o organizatie controversata. Oamenii are pareri pro si contra
masoneriei. Zvonurile neconfirmate si neinfirmate provoaca multa valva si isterie in randurile
oamenilor. Publicul larg priveste masoneria ca pe ceva malefic, insa prea putini stiu ce
inseamna aceasta cu adevarat. Este oarecum greu sa intelegem substratul si esenta acestei
viitoare Religii Unice. Idei preconcepute cum ar fi aceea ca Regele Statului Planetar Unic
este Satan Diavolul sunt auzite pretutindeni. Teorii ale conspiratiei, ideea ca masonii sunt
malefici, ca doresc subjugarea populatiei, injumatatirea acesteia, implicatia acestora in
politica si in Revolutia Franceza sunt speculatii aruncate in mass media. Nu se poate sti exact
cine arunca aceste speculatii, insa al IX-lea PROTOCOL SECRET AL FRANCMASONILOR
spune: Daca astazi cteva state si ridica glasul mpotriva noastra, aceasta o fac numai de
forma, uneori la dorinta si ordinul nostru, deoarece ne este folositor, pentru a guverna n
siguranta pe fratii nostri mai mici. In realitate nu avem nici o piedica in calea noastra. Daca
este asa, atunci am putea considera si ca toata isteria provocata in randul oamenilor in ceea ce
priveste masoneria este de fapt rezultatul dorit. Daca aceste protocoale sunt secrete, atunci
de ce ele sunt cunoscute? Definitia DEX-ului spune ca secret inseamna care este tinut
ascuns, care ramane necunoscut, care nu trebuie spus nimanui. O organizatie bine pusa la
punct asa cum este Francmasoneria nu poate avea scapari de informatie. In consecinta, este
posibil ca zvonurile si speculatiile sa fie uneori la dorita si ordinul masonilor.
Eugen Ovidiu Chirovici, Mare Maestru al Marii Loji Nationale din Romania, spunea
intr-un interviu redat de Adevarulca din cauza prejudecatilor si a suspiciunilor e un
dezavantaj profesional sa-ti devoalezi apartenenta la Masonerie. Eu as adauga ca nu este
valabila afirmatia in totalitate atata timp cat foarte multi membrii ai organizatiei isi dezvaluie
apartenenta la Masonerie fara nici o problema.
Intrebat fiind de catre jurnalist cum ramane cu caracterul secret, Eugen Ovidiu
Chirovici raspunde: Apartinem societatii civile desi nu suntem o structura publica, ci una
privata. La ce mod? Azi o universitate isi selecteaza, dupa un criteriu foarte clar, studentii.
Azi ziarul Adevarul nu primeste pe oricine in redactie, care sa vina si sa se aseze sa scrie
un articol ce a doua zi va fi tiparit. Peste tot, cultura organizationala a consacrat niste
criterii de selectie, care sunt relativ transparente. De exemplu, un mit este ca primim numai
oameni bogati. Fals! Avem o radiografie care spune ca cei mai multi membri ai masoneriei
nu sunt bogati si nu e vorba numai de Romania -, iar criteriul material este complet
nesemnificativ.

Asta

pentru

ca

fi

membru

implica

niste

cheltuieli

chiar

minore.(www.adevarul.ro Eugen Ovidiu Chirovici, interviu realizat de George Radulescu).

44

Este de apreciat abilitatea fostului Mare Maestru

al M.L.N.R. de a evita o intrebare

incomoda.
Se sugereaz deseori c Masoneria ar aduna elitele lumii pe diferite domenii, n
special domeniul financiar. Mai trziu voi reda o list a masonilor din Romania, parte a unui
raport elaborat de Serviciul Romn de Informaii (S.R.I.) din 2009. Vom putea observa c
printre cei prezentai se afl: oameni de afaceri, politicieni, academicieni, oameni de tiin, n
consecin - elitele! n schimb, masonii susin neimplicarea Francmasoneriei n politic i
unitatea dintre acetia.
Aminteam anterior despre Viorel Dnacu, Mare Maestru al M.L.N.aR n 2009. Acesta
declara n luna seprembrie a aceluiai an: Pn astzi, Marea Loj Naional a Romniei a
declarat i a susinut Preedinia, Guvernul Romniei, dar din pcate, n toi aceti ani i-au
manifestat o ignoran fa de instituia francmasonic. Astfel, s-a hotrt n aceast diminea
n Marele Consiliu retragerea total a sprijinului fa de toate instituiile fundamentale ale
statului, unde intr inclusiv Preedinia i Guvernul. 27

La prima vedere exist o

neconcordan ntre regulile masoneriei i declaraiile unui Mare Maestru. Sau poate a fost
doar o scpare? E puin probabil ca masoneria sa nu fie implicat n politic din moment ce
mare parte a membrilor si sunt printre altele i oameni politici. Ca o regul, pentru ca un
brbat sa poata deveni mason acesta trebuie sa fie un om liber i de bune moravuri, iar prin
liber se nelege nendoctrinat politic sau religios. Care a fost rezultatul afirmaiilor lui
Dnacu? Aceast gaf l-a transformat n persona non grata fiind aspru sancionat de ceilalti
lideri ai Masoneriei. Timpul trece si direct proportional creste i lupta pentru putere, iar
Dnacu intra n conflict direct cu Mare Cancelar pentru Afaceri Externe (Ruslan Oprescu) i
cu mai muli Frai din ar. Succesorul su este Tudorel Niulescu, care a devenit Mare
Maestru al M.L.NaR n primavara lui 2010, iar Viorel Dnacu devine Mare Secretar. Toate
aceste aciuni au provocat friciuni i sciziuni. Deja tensiunea era n cretere, iar Viorel
Dnacu realizase c fcuse, poate, una dintre cele mai mari greeli ale sale ca Mason. De
cealalt parte, Niulescu i Fraii ce-l susineau vizau eliminarea lui Dnacu de la friele
puterii i din orice fel de funcie de reprezentativitate. Fraii ncep s l tradeze semnificativ
fr urme de regret. n noiembrie 2010, Niulescu semneaz Decretul de eliberare din funcia
de Mare Secretar (Decret 2252).28 Lui Dnacu i se imputa instigarea n plin edin de Mare
Consiliu la destabilizarea Marii Loji Naionale a Romniei; propunerea de nlocuire a Marelui
Maestru ntr-o manier neconstituional; grav acuzaie de spionaj fcut de Marele Maestru
27

www.realitatea.net

28

www.mlnr.ro
45

n favoarea Franei, numindu-l astfel trdtor de ar (articolul 2). Viorel Dnacu este deczut
din toate drepturile pe care le-a avut n calitate de membru al MLNaR (articolul 3). n aceeai
zi, Niulescu emite o comunicare ctre membrii MLNaR, prin care informeaz radierea lui
Dnacu pentru subminarea puterii Marelui Maestru i pentru acuzaia de spionaj. Viorel
Dnacu decide s acioneze i el i s-i exprime dezacordul cu privire la "fapta abominabil
i antimasonic a domnului Tudorel Niulescu", pe care o consider nul, fiind "un abuz de
putere personal mpotriva oricrei reguli masonice".29
Cazul lui Viorel Dnacu este doar unul dintre multe altele care arat c nici n cadrul
Masoneriei unitatea nu este chiar aa cum se vrea a fi. n schimb, nimeni nu e perfect. Ceea
ce denot c i acetia sunt oameni i nu doar nite demoni cu fa umana condui de un rege
despot. Ct manipulare i ct adevar exist n povetile cu i despre masoni, doar acetia
tiu. Secretul i face pe oameni s deruleze n mintea lor filmul conspirativ pe criteriul ce e
secret, e ru. Probabil acesta s fie motivul pentru care organizaia nu mai este secreta ci
discreta Cu ct apar mai multe tiri n mass media, iar audio-vizualul este ocupat de
acestea, cu att Masoneria i pierde caracterul secret, iar membrii reuesc s se integreze sau
mai bine spus s se impun societii civile pn ntr-acolo c se identific cu ea. Acesta
este efectul simplei expuneri dup cum arat Sebastian Bohler n cartea sa, 150 de
experimente pentru a nelege manipularea (Polirom, Iasi, pp. 77-79). Eugen Ovidiu
Chirovici spunea in interviul acordat ziarului Adevarul in 2009: Noi nu numai c facem
parte din societatea civil, dar ndrznim s spunem, fr ostentaie, ci cu modestie, c am
contribuit n mod esenial la naterea a ceea ce astzi numim, n lumea liber, societate
civil. Afirmatie partial adevarata daca ne gandim ca francmasonii au fost primii care si-au
ales conducatorii. Pe vremea aceea erai numit, n special datorit unor linii de snge.
Aristocraia era nc la putere. Lojele i alegeau conductorii. i e situaia celebr a lui
Frederic cel Mare al Prusiei, care a ngenunchiat i a despus jurmntul n faa unui
locotenent., adaug Chirovici in acelasi interviu. Aristocraia definete un curent politic n
timp ce Masoneria spune c nu au implicaii politice. Atunci de ce analogia dintre
conducatorii Masoni i cei ai politicii vremii? Greaua nelegere a Masoneriei i face pe
oameni s aib prejudicii cu privire la aceasta, ns datorit renunrii la caracterul secret tot
mai multe persoane au devenit adepii acesteia.
Un alt zvon cu privire la masoni este acela ca odat intrat ntr-o loj masonic,
persoana nu o mai poate prsi dect pierzndu-i viaa. Marea Loj Naional a Romniei
vine i dezminte i de aceast dat. "Nimic n afar de legtura freasc din interiorul Fraiei
29

Jurnal Masonic sub auspicile Ageniei de Pres Masonic din Romnia

www.agentiadepresamasonica.blogspot.ro).
46

nu creaza obligatia de a rmne Mason".30 Un brbat din Ghana pe nume Godwin, era n
vrst de aproape 70 de ani cnd a prsit o loj masonic. Godwin i amintete: Eram
membru al unei loje masonice. i, dei aceasta este cunoscut drept o asociaie bazat pe
principiul fraternitii, care le ofer ajutor membrilor ei, am participat la ritualuri la care se
foloseau cranii i oase i erau invocate spiritele. Se credea c aceste spirite i ajutau s creasc
din punct de vedere spiritual pe cei ce comunicau cu ele.31
Teoria conspiratiei

Francmasonii sunt deseori victimele unor teorii conspirative de la cele mai subtile
pana la cele mai scandaloase. Ne amintim cazul presedintelui american John F, Kennedy,
asasinat in noiembrie 1963. Pornind de la cateva date corecte care sunt preluate ,deformate si
transformate se poate construi un intreg scenariu demn de Hollywood. In ceea ce priveste
asasinarea lui J.F. Kennedy s-au facut multe supozitii. Conexiunile cu francmasoneria au
survenit pe baza unui discurs al presedintelui american pe 27 aprilie 1961 cand acesta spunea:
Insusi cuvantul secreteste indezirabil intr-o societate libera si deschisa; iar noi,
ca popor, ne opunem inerent si istoric societatilor secrete, juramintelor secrete si
procedurilor secrete. Noi am decis cu mult timp in urma ca primejdiile unei tainuiri excessive
si nejustificate a faptelor pertinente cantaresc mult mai greu decat primejdiile ce sunt
invocate pentru a o justifica. Chiar si in zilele noastre, opunerea fata de amenintarea unei
societati inchise prin imitarea restrictiilor ei arbitrare prezinta prea putina valoare.32
Declaratile facute de Kennedy au fost luate ca un afront impotriva masoneriei cand de fapt
presedintele facea referire la CIA in tot discursul. Evenimentul tragic care a urmat (asasinarea
presedintelui) a provocat o serie de speculatii, iar implicarea francmasoneriei a fost vehement
discutata. In realitate, nu s-au gasit dovezi clare care sa ateste cele spuse anterior. Legat de
moartea lui Kennedy s-a vehiculat si implicarea extraterestrilor. Intr-adevar, expertii in
conspiratie si-au facut treaba.
Un alt exemplu in care teoria conspiratiei a jucat un rol a fost moartea Papei Ioan
Paul I care era foarte popular in randul publicului. Oficial s-a spus ca Suveranul Pontif a fost
gasit mort urmare a unui infarct miocardic. Teoreticienii conspiratiei au gasit si in acest caz
motive pentru care francmasonii l-ar fi ucis pe papa. Se specula ca papa era pe punctual de a
30

http://www.mlnar.ro/francmasoneria/pot-parasi-masoneria-odata-ce-am-devenit-mason.

31

Revista Watchtower 1997 din 15 decembrie, p. 10.

32

Barb Karg, 2009, p.160

47

curata coruptia pe care o gasise in interiorul Vaticanului. Planurile papei de a orienta Biserica
intr-o directie noua constituiau esenta acestor teorii ale conspiratiei. Se zvonea ca urmau sa
fie excomunicati 100 de francmasoni, incepand de la simpli preoti pana la cardinali.
Intr-o carte scrisa de David Yallop (In numele Domnului. O investigatie privind
asasinarea papei Ioan Paul I, 1984) a aparut idea conspiratiei si se sustinea ca papa ar fi fost
otravit cu digitalina (DEX-substanta extrasa din frunzele digitalei si intrebuintata ca intaritor
cardiovascular, ca diuretic.) in tentativa de a salva un grup de cardinali masoni - , profund
implicate in fraude legate de Banca Vaticanului. Ulterior, Vaticanul a luat pozitie si a
contracarat cu o ancheta din care reiesea ca sanatatea papei Ioan Paul I era subreda.
Cardinalul Villot a raspandit zvonul ca papa luase din greseala o supradoza de medicamente.
S-a presupus de asemenea ca factorul declansator al mortii papei era investigatia
demarata in 1978 in care i-a cerut cardinalului Villot sa examineze operatiunile efectuate de
Banca Vaticanului. In urma anchetei, papa Ioan Paul I a intocmit o lista cu nume de clerici,
unii fiind presupusi francmasoni, carora ar fi urmat sa li se ceara sa demisioneze i sa fie
transferati in functii inferioare. Cardinalul Villot, pe atunci secretarul de stat al Vaticanului, ar
fi fost Mare Maestru Mason si numele sau ar fi aparut pe acea lista.33

4. Personalitati masonice cunoscute

n 2009 SRI a redactat un raport care conine o list a masonilor din Romnia.
Dintre acetia i voi aminti pe cei mai cunoscui:
Alecu Racoviceanu jurnalist; Adrian Severin om politic, Adrian Nstase om politic,
Attila Verestoy om politic, Florian Pitti - artist, Gabriel Oprea om politic, Gheorghe
Turda artist, Gelu Voican Voiculescu om politic, fost viceprim-ministru (guvernul
provizoriu Petre Roman 1989-1990), senator FSN, Ion Iliescu om politic, fost
preedinte al Romniei; Ilie Srbu om politic, Mugur Isrescu guvernator BNR,
Rzvan Teodorescu istoric, profesor, om politic; Dan Voiculescu om de afaceri, om
politic; Nicu Alifantis artist; Viorel Hrebenciuc om politic, Cristian Piedone Popescu
primar sectorul 4; Petre Roman om politic; Radu Vasile fost prim-ministru; Clin
Constantin Anton Popescu Triceanu om politic, fost prim ministru; Teodor
Melecanu om politic; Dinu Patriciu om e afaceri, om politic; Dinu Sraru scriitor,

33

Karg Barb, 2009, pp. 161-162

48

artist; Ecaterina Andronescu profesor, om politic, fost ministru al Educaiei; Radu

Preda teolog, jurnalist;

Bibliografie

49

1. Bohler, Sebastien, 150 de experimente pentru a nelege manipularea mediatic,

Editura Polirom, Iai, 2009
2. Coman, Claudiu; Selaru, Vasile, Comunicarea intre informare si manipulare: dresori
si vanzatori de cai verzi, Editura All Beck, Bucuresti, 2005.
3. Ferr, Jean, Dictionar de simboluri masonice, Editura PARALELA 45, Pitesti, 2004
4. Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare, Ed. Nemira, Bucureti, 1997.
5. Joule, Robert-Vincent; Beauvois, Jean-Leon, Tratat de manipulare, Editura ANTET,
Bucuresti, 1997.
6.

Kapferer, Jean Noel, Zvonurile, Editura Humanitas, Bucureti, 1993.

7. Karg, Barb, 101 lucruri inedite despre francmasoni, Editura METEOR PRESS,
Bucuresti, 2009.
8. Mungiu Pipidi, Alina, Romanii dupa '89 Istoria unei nentelegeri,Editura Humanitas,
Bucureti, 1995.
9. Peretti, Andre de; Legrand, Jean-Andre; Boniface, Jean, Tehnici de comunicare,
Editura Polirom, Iasi, 2001.
10. Stanciugelu, Stefan, Logica manipularii. 33 de tehnici de manipulare politica
romaneasca, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2010
11. Volkoff, Vladimir, Tratat de dezinformare De la calul troian la internet, Editura
ANTET, Bucuresti, 2009.
12. Zamfir, Ctlin (coord.), Dicionar de Sociologie, Editura Babel, Bucureti, 1998.

Resurse web
1.
2.
3.
4.
5.
6.

http://tinyurl.com/agentia-de-presa-masonica
http://tinyurl.com/Jurnal-Masonic
http://tinyurl.com/Marea-Loja-Nationala
http://tinyurl.com/Secretele-Masoneriei
http://tinyurl.com/The-Secrets-of-20th-Century

http://marxists.anu.edu.au/romana/dictionar/l/Lenin_Vladimir_Ilici.htm

50

51