Capitolul I Tehnicile manipulrii

Manipularea Manipularea poate fi definita ca fiind o anume situaie creat premeditat pentru a influena reaciile i comportamentul manipulaiilor n sensul dorit de manipulator. 1 In cuvinte mai simple manipularea poate fi cel mai bun mijloc de a obtine rezultatul dorit de la ceilalti determinandu-i sa rationalizeze si sa analizeze incat sa descopere ca cea mai mare satisfactie este sa-i faca pe plac unei persoane sau grup. Scopul manipulrii reprezint controlul total asupra individului, asupra modului cum gndete, control total asupra comportamentului i reaciilor sale, influenarea sentimentelor pe care acesta le nutrete fa de o persoan, eveniment sau situaie. ezultatul este supunerea necondiionat astfel nct individul nu este capabil s ia decizii pe cont propriu, toate aciunile i tririle sale sunt influenate de manipulator pentru a-i atinge inta. ! alt definiie a termenului de manipulare poate fi e"primat astfel# remodelarea gndirii, a comportamentului i sentimentelor sub aciunea unor factori e"terni, a unei presiuni e"ercitate de un manipulator care dorete s-i ating scopul propus. $onform celor afirmate de %ogdan &iceac, manipulatul va deveni 'un simplu figurant(. ) *in punct de vedere lingvistic, este mult mai greu definirea acestui termen. *ictionarul +nciclopedic al ,imbii omane nu ofera informatii cu privire la etimologia termenului. *ictionarul +"plicativ, elaborat de -cademia omana, nu contine decat semnificatia sa te.nica. omania a trait mai bine de o jumatate de secol intr-un sistem totalitar. $ultul personalitatii liderilor si regimul comunist au dus 'manipularea( la apogeu. Sistemul se baza pe manipularea societatii in folosul unui grup restrans de oameni. $uvantul a devenit subiect 'tabu(, iar pe cale de consecinta el nu aparea in dictionare sau in lucrarile de specialitate.

- determina pe cineva s adopte o conduit, pe care n mod normal ar prefera s nu o urmeze, se ncadreaz tot la manipulare. $eea ce face posibil un proces de manipulare este 'impresia( individului c acioneaz sau ia .otrri n condiii de libertate total, de autonomie. Sutele de studii au relevat faptul c nu pot e"ista dect
/

Bogdan Ficeac-Tehnici de manipulare, Bucureti, 1998, p. 30.. (Bogdan Ficeac-Tehnici de manipulare, pagina 6).
1

dou moduri eficiente de a obine de la cineva comportamentul dorit# manipularea i e"ercitare puterii 0a forei1. -ceste variante sunt e"plicate de ctre 2oule i %eauvois# '3n general, un funcionar gsete c este normal s e"ecute ce i cere eful, sau un student s corespund e"igenelor profesorilor si( 0marea manipulare1. '3n aceeai ordine de idei, un ostatic va scrie sub ameninare un te"t laudativ la adresa rpitorilor si. 3n astfel de cazuri, poi obine ceva de la oricine pentru c dispui de for sau de mijloace de persuasiune, sau de amndou n acelai timp. 3n astfel de cazuri, persoana 'supus( are ns contiina e"istenei unei situaii n acre se ecioneaz prin intermediul puterii sau a e"istenei unui raport de for.4
5anipularea prin seductie este si mai dificila deoarece aceasta te.nica se bazeaza pe farmecul personal, farmec pe care nu il are fiecare dintre indivizi. 10 reguli ale strategiei de manipulare Intelegerea politicii ca un ansamblu de interactiuni conflictuale este cel mai bine reprezentata de conte"tul alegerilor. 6e amintim campania electorala din )778, cand '!pozitia 9nita( era intr-un permanent conflict desc.is cu presedintele :raian %asescu. Iata in continuare reguli de conducere la bun sfarsit a razboiului dintre doua parti aflate in conflict# Regula 1. -rta razboiului se bazeaza pe amagire Regula 2. 3n conducerea unei armate mari obiectivul principal este victoria rapid Regula 3. $ea mai bun politic n rzboi este s ataci strategia inamicului. Regula 4. -tacarea strategiei adversarului trebuie urmat de subminarea sistemului de aliane prin mjloace diplomatice. Regula 5. :rupele noastre trebuie instigate la furie mpotriva inamicului, iar n cazul victoriei ele trebuie rspltite cu resursele acestora. Regula 6. *ac armata este dezorientat i roas de ndoieli, suveranii vecini vor profita i vor pricinui necazuri. Regula # $unoate-i inamicul, cunoate-te pe tine nsui i poi lupta o sut de btlii fr s te temi de nfrngeri.
4

Ro!ert"#incent $oule% $ean"&eon 'eau(ois% 1)) % pp* "+

2

Regula +# 3n rzboi nu e"ist nici situaii fi"e, nici tactici constante. Regula ). $ine cunoate viclenia abaterii de la normal, va fi victorios. 3nainte de a aciona, cntrete bine situaia. Regula 10. $ontroleaz slbiciunile inamicului. *ac este irascibil, poate fi provocat s se nfurie i s se fac de rs, iar dac are simul onoarei prea ginga, poate s cad n curs din cauza unei insulte. ;<ropunem s recitii cele /7 reguli de purtare a rzboiului, nlocuind cuvntul ;rzboi( cu ;politic( sau ;campanie electoral(, modificnd uor cuvintele asociate = armat, inamic. > garantez c nu vei fi dezamgii nici dac definii termenii de baz i personajele te"tului n zona de conflict a dou corporaii multinaionale, care vor s ocupe noi spaii pe o pia a telefoniei mobile, de e"emplu.(? S-au facut nenumarate studii si e"perimente pe diferiti indivizi. Spre deosebire de scopurile pur stiintifice, in regimurile totalitare, agentiile de spionaj 0$I-, 6@>*-@A%1 au folosit metode drastice si crude de manipulare a individului ca # emodelarea gandirii, limbajului

Spalarea creierului 0dezg.etarea, sc.imbarea si reing.etarea1

,
manipularea prin .ipnoza Splarea creierului are efecte remarcabile n ceea ce privete determinarea individului de a se supune din refle" ordinelor sau de a-i trada semenii ori propria sa tar. Instrumentele care au facut posibile manipularea maselor si actele de cruzime ale marilor tirani ai istoriei sunt# radioul, televiziunea si ziarele. <rintre metodele utilizate se numara# propaganda, dezinformarea si discreditarea. >.I. ,enin spunea# ' Spuneti-le ce vor sa auda(. Secolul trecut se face remarcat prin cele doua razboaie mondiale si nenumarate conflicte interetnice. <opoarele au fost invrajbite unul impotriva celuilalt. In interiorul tarilor s-au dus lupte impotriva propriului popor sau adversarilor politici. In urma acestor conflicte mondiale si nu numai, au ramas milioane de morti, raniti, invalizi si copii orfani. :oate acestea din vanitatea politicienilor vremii. <utem spune ca si in zilele noastre situatia nu este

-te.an -tanciugelu% ogica manipularii, p.1

3

diferita. Sistemele politice, fie ele democratice sau nu, inca mai practica manipularea maselor prin intermediul mass-media. Cum ne aparam de manipulare/ Intr-adevar, pretutindeni vom intalni oameni care vor dori sa ne manipuleze, de la cersetorul din coltul strazii care pretinde ca e surd, orb si mut pana la mari conducatori. 5anipularea nu este intotdeauna rea. Spre e"emplu, un psi.oterapeut va manipula un pacient aflat in pragul disperarii si avand ganduri suicidale. <si.oterapeutul va incerca sa-l determine pe acesta sa priveasca situatia cu alti oc.i si va reusi prin manipularea gandirii pacientului. ! vorba directa si totodata un cliseu 0'viata e frumoasa(1 nu va ajuta cu nimic. -cesta este insa un caz separat de ceea ce inseamna manipularea. <entru a evita sa fim manipulati trebuie in primul rand sa sesizam atunci cand se incearca aceasta. 6u este o regula ca tot ce se spune in jurnalele de stiri televizate, radiodifuzate sau stirile din presa scrisa sa fie intru totul adevarate. 6e stau marturie o serie de stiri care de altfel nu au fost nici verificare nici infirmate, insa oamenii au reactionat in consecinta. 6e amintim isteria provocata de 'profeti( prezicand venirea sfarsitului lumii in )777 si )7/), boala vacii nebune, gripa aviara, gripa porcina, antra", teroristi, gripa 'noua( -B/6/ si infestarea cu bacteria +.coli din castraveti si altele. In majoritatea cazurilor au fost manipulari dorite si au fost implicate teorii ale conspiratiei despre care vom vorbi mai tarziu, in capitolul III al acestei lucrari. >ladimir >olCoff, face referire in cartea sa Dezinformarea vazuta din Est, la manipularea prin stereotipuri. *in aceasta am selectat cateva fragmente sugestive# ' D...E 6ici un om nu poate trai fara automatisme in cadrul perceptiei lumii. <entru a regandiFreanaliza fiecare situatie nu ar fi de ajuns nici fortele psi.ice, nici timpul pe care il avem la dispozitie. <rin urmare, stereotipurile sunt ca un instrument de perceptie si gandire necesare omului pentru stabilitate, putand fi deduse, invatateFdeprinse si utilizate foarte eficient in scopul manipularii. 9tilitatea sociala a stereotipurilor este e"primata prin faptul ca omul poate percepe si estimaFevalua rapid, fara a gandi, cu ajutorul acestoraG iar manipulatorul le poate utiliza in calitate de filtre prin care ;victimele( vor vedea realitatea.( ' D...EStereotipurile sunt un instrument al perceptiilor umane, care, daca sunt bine analizate si studiate pot deveni niste e"celente tinte ale manipularii.(
4

' D...E*aca ne reuseste sa determinam masele de oameni sa vada un anumit fenomen social printr-un anumit stereotip necesar manipulatorului, atunci celor care nu sunt de acord le va veni foarte greu sa reorienteze oamenii ;pe calea cea dreapta(, sa-i convinga sa se opreasca, pentru a nu lua decizii pripite foarte rapid. D...E( ' D...E6u este strict necesar ca enuntarile manipulatorului sa coincida cu stereotipurile sociale. >oalarea manipularii se realizeaza si prin e"presii, care uneori vin impotriva stereotipurilor = este important doar sa indrepti gandirea obiectului manipulat in directia necesara. D...E( ' D...ESarcina manipulatorului este facilitat de faptul c stereotipurile int sunt relativ puine, n special n rndul intelectualitii, care e mbibata cu gndirea raional 0nefiind mpovrata de tradiiile i de viziunile religioase asupra lumii1. ! astfel de gndire lasa in minte doar o foarte mic parte a intregii e"periene umane, iar aceast parte e plasata n memorie ca un stereotip uor de memorat i recunoscut prin deducii deja construite 0;*ac -, atunci %(1. D...E(H %ogdan &iceac, in Tehnici de manipulare a facut o lista cu sfaturi practice pentru a rezista manipularilor. Intre acestea amintea de insistarea cu intrebari atunci cand situatia este neclara. -gentii de influenta pot incerca sa il faca pe interlocutor sa se simta prost. In urma intrebarilor puse acestia se vor simti obligati7o sa raspunda, insa niste e"plicatii superficiale sunt semne ale unei manipulari. 0n alt s.at ar fi acela de a incerca sa ne cunoastem propria persoana mai bine, calitatile si in special punctele slabe pentru a nu ne lasa e"ploatati de catre manipulatori. *e asemenea este important sa fim atenti la perspectiva din care altii incearca sa prezinte o situatie sau o problema. -ceptand neconditionat premisele lor, le oferim din start un avantaj substantial. + important sa venim cu propria noastra varianta, fiind pregatiti sa respingem punctul lor de vedere, daca este cazul. 1lte s.aturi mentioneaza faptul de a accepta sc.imbul de idei, de a analiza la rece opiniile sau conceptiile cu care nu suntem de acord, sa incercam sa ne punem in locul celor cu care ne confruntam ideile, pentru a vedea mai bine unde se greseste. Sa nu dezvaluim sentimentele ascunse, dorintele , slabiciunile sau limitele in fata oricui pentru ca acestia nu vor ezita sa se le foloseasca impotriva noastra. Sa ne amintim ca, uneori, c.iar si cel mai bun prieten ne poate trada cu ajutorul acestor dezvaluiri.I
H

#ladimir #ol2o..% 200 % pp* 135"13 'ogdan 3iceac% 2004% pp* 216"220
5

Informaia $a prim pas, e bine s ne oprim asupra cuplului informare-informaie, dezinformarea putnd fi perceput ca o ;negare( a informrii sau, mai bine spus, ca o asimilare de informaii false, o into"icare informaional. 3n opoziie cu informarea, dezinformarea nu vizeaz cunoaterea i poate fi nedeliberat, atunci cnd mesajele sunt transmise ctre public de ctre neprofesioniti 0amatorism jurnalistic etc.1 sau deliberat, implicand o strategie care are ca efect transmiterea unor mesaje parial sau total neadevrate, ndreptate spre anumite inte relevante. Sub aspect neintenional, sursele de mesaje sunt deservite de neprofesioniti. Sociologul francez, <ierre %ourdieu surprinde, ntr-un mod foarte elegant, tocmai acest aspect de ;coborre( a senzaionalului n cotidian. Aradul de pertinen cu care sunt prelucrate insuficient ;tirile(, diversitatea enunurilor, prin corelarea cu un spaiu 0canal de comunicare1 limitat de inserare ntr-o situaie informaional, deci inevitabilitatea unei selecii a mesajelor, practica uzual mass-media 0distorsionare a mesajelor1 pot duce la dezinformare. Informatia, ca bun de baz n societatea comunicrii generalizate, si modul de transmitere a acesteia duc la subsumarea comunicrii categoriei serviciilor si la o conlucrare a producatorului cu utilizatorul, cu atat mai mult cu cat practica de folosire a consumatorului devine imperativul dupa care se structureaza productia. *e cele mai multe ori informatia a fost folosita cu buna stiinta in scopuri care contravin eticii morale, in goana unor personaje avide dupa faima, putere si controlul maselor. Stalin, Bitler, ,enin, 5ao si $eausescu sunt cateva e"emple sugestive. -cestia au ramas in istorie prin cruzimea lor, dar si abilitatea si te.nicile cu care au manipulat milioane de oameni. Informatia poate fi foarte periculoasa daca este in mainile cui nu trebuie.

Comunicarea de masa
4.ectele comunicrii 5n mas*

$onsecintele comunicarii se datoreaza unor efecte de prag care dau nastere unei convergente a te.nicilor si te.nologiilor alta data bine delimitate# retelele de cablu :>, retelele telefonice si retelele de transmitere de date, sustinute de traductibilitatea cvasi-totala a culturii in informatie digitala, caruia autorul ii inde"eaza urmatoarele caracteristici# pretul informatiei poate sa nu aiba nimic de-a face cu valoarea sa de folosireG informatia poate fi multiplicata, copiata, revandutaG informatia nu este un bun indefinit divizibil 0mai multe e"emplare diferite dintr-o revista si acelasi numar de informatii identice nu dau aceeasi cantitate de informatie1 si nu raspunde principiului aditionarii 0utilitatea nu creste prin posesia a doua e"emplare ale aceluiasi ziar1G informatia este partial substituibila. Tematici ma6ore pri(ind e.ectele comunicrii 5n mas puterea de influenare asupra anumitor tipuri de publicuri direciile de influenare clasificarea variantelor de efecte mecanismele de funcionare a efectelor condiiile efective ce se afla la fiecare nivel al procesului de comunicare

Caracteristicile e.ectelor comunicrii de masa efectele sunt identice cu consecinele manifestarea efectelor se raporteaz la orizontul temporal # certitudini i probabiliti se produc la diferite niveluri ale realitii sociale efectele acioneaz asupra # opiniei sau convingerii individuale sau de grup, organizrii instituionale, societii sau culturii efectele au sens de aciune in vederea modificrii, prevenirii, facilitrii sau intririi unei opinii sau convingeri efectele sunt comple"e si relative

Tipologia e.ectelor

 dup momentul mani.estrii certitudini = sesizabile probabiliti = poteniale

dup ni(elul mani.estrii o prima grupare o individuale = modificri la nivel personal o de grup = modificarea sau alegerea reprezentrilor comune o societale = resimite la nivel general o instituionale = sc.imbare in e"istena sau funcionarea unei instituii sociale a doua grupare o o o microefecte mezoefecte = la nivelul grupurilor macroefecte = la nivelul societii

dup durata mani.estrii termen scurt - J I zile termen mediu = I = 47 zile termen lung - K o lun

dup modul de ac7iune

directe = e"punere nemijlocit indirecte = prin intermediul terilor 0lideri, membrii grupului de apartenen etc1

dup orientarea ac7iunii efecte de activare a atitudinilor latente

+

efecte de intrire = confirmare a atitudinilor e"istente convertire = sc.imbare de atitudine sau comportament

dup natura ac7iunii de ordin cognitiv = sc.imbarea sistemului de cunotine de ordin comportamental = influenare, alterarea percepiilor, a coninututrilor valorice etc. 1(anta6ele comunicrii 5n mas &aciliteaz un sc.imb de ganduri sau idei <rin dimensiunea sa, faciliteaz imprtierea informaiei, crete viteza cu care un mesaj se propag +ste o modalitate de a lega pri discontinue ale vieii sociale -limenteaz nevoia de reducere a certitudinii *iminueaz stressul cotidian $ompenseaz anumite frustrri Sprijin efortul de autoidentificare -re rol de supraveg.ere public *enun i sacioneaz formele de devian social aspunde unor ateptri specifice cu grade diferite de satisfacie 5esaje comple"e, cantitate mare de date !fer alternative substaniale 5ediaz raporturi dintre stat i public i dintre individ li mass-media epereaz, selecteaz, evalueaz, prezint evenimente etc.

8e9a(anta6ele comunicrii 5n mas :din perspecti(a destinatarului; elaionarea intre surs i receptor este de obicei univoc. <ublicul este aflat sub controlul direct al comunicatorului $oninuturile comunicrii sunt generate de nevoile publicului, deci informaia va fi prelucrat cat s satisfac aceste nevoi <rofesionalizarea substanial a specialitilor din mass-media are i efecte negative, deoarece instituiile furnizoare de mesaje sunt g.idate de criteriul eficinei :ransform cotidianul in senzaional *eformeaz percepia asupra lumii reale $reaz 0uneori involuntar1 modele false, 'proaste(, pentru publicul care se e"pune, dar care nu are capacitatea de a selecta i prelucra informaia 0copiii, bolnavii etc.1 5esajul, oricat de obiectiv se vrea, este distorsionat inc de la surs 0subiectivitatea creatorului1 $reaz efecte de dependen de natur cognitiv, afectiv i comportamental <oate induce uor dezinformarea pentru anumite tipuri de public <roduce modificri, facilitri sau intriri a unor opinii sau convingeri ce pot fi greite, periculoase social etc. <oate manipula publicurile prin modificarea, sc.imbarea conte"tualitii unui eveniment, tire etc. $onform *icionarului de Sociologie, manipularea reprezint aciunea de a determina un actor social 0persoana, grup, colectivitate1 s gndeasc i s acioneze n conformitate cu interesele iniiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor te.nici de persuasiune care distorsioneaz intenionat adevrul, lsnd ns impresia libertii de gndire i decizie. Spre deosebire de influena de tipul convingerii raionale, prin manipulare nu se urmrete nelegerea mai corect i mai profund a situaiei, ci inculcarea unei nelegeri convenabile, recurgndu-se la inducerea n eroare cu argumente falsificate, ct i la apelul la palierele emoionale non-raionale. Inteniile reale ale celui care transmite mesajul rmn insesizabile primitorului acestuia. *in punct de vedere politic, manipularea reprezint o form de impunere a intereselor unei clase, grup, colectiviti nu prin mijloace coercitive, la ndemn totui puterii, ci prin
L

1ndre de <eretti% 2001% pp* 24)"256

10

inducere n eroare. *in acest motiv, recurgerea la aceast cale n situaii de divergen de interese devine tot mai frecvent n societatea actual, manipularea fiind un instrument mai eficient i mai puternic dect utilizarea forei. %ogdan &iceac, n cartea sa ':e.nici de manipulare( 0)77?1, face o scurt clasificare a manipulrilor# Manipulare mica = modificari mici, dar care pot fi urmate de efecte majore 0+". omania /88), criza artificial de pine = facilitarea importurilor = comisioane1 Manipulare medie = modificari importante ale situaiilor sociale, cu efecte uneori peste ateptri 0+". +"perimentul lui 5ilgramG evoluia din decembrie /88M = disiparea responsabilitaii prin fragmentarea actelor genocide = neputina detectrii vinovailor1 Manipulare mare = influena ntregii culturi n mijlocul creia triete individul. 0+". 3nvmntul = instrument de perpetuare si nrdcinare a conformismului, potrivit ideologiilor curente1

Manipulari mici Se refer, ca amploare, la un singur individ sau un grup restrns de persoane. Se obin prin mijloace simple, manipulatorul provoac modificri minore ale situaiei sociale ntr-o anumit perioad de timp. +fectele pot depi ateptrile. %ogdan &iceac e"pune un asemenea e"emplu. +ste vorba despre adepii unei secte religioase, !are "ri#hna, care au pus la punct un sistem de colectare a fondurilor, pe ct de simplu, pe att de eficient. 9n membru al acestei secte, ras n cap, cu o tog alb specific acestei congregaii religioase, se plasa ntr-un aeroport, gar. 3n momentul cnd sosea un tren sau un avion atepta pasagerii la poarta respectiv cu o floare n mn, pe care o oferea unei persoane care sosea, n numele iubirii dintre oameni i al toleranei rasiale. >iitoarea 'victim( accepta, n majoritatea cazurilor, floarea, mai ales c era oferit gratuit. <rimul pas odat fcut, membrul sectei scotea o carte sau o revist pe care o oferea aceluiai pasager, n

11

sc.imbul unei 'donaii nesemnificative(. 9n procent foarte mare din cei care acceptau floarea plecau cu buzunarele 'uurate( de respectivele donaii.M Manipulari medii -mericanul StanleN 5ilgram, cel care a initiat o serie de cercetari in domeniu, pornea de la premisa ca fiecare individ este supus unei anumite autoritati. :estul consta ntr-o memorare i influenarea acestui proces cognitiv prin aplicarea de pedepse n caz de greeal. >oluntarii intrau ntr-o ncpere cu un e"aminator i se aezau la pupitrul de comand al unui aparat de indus ocuri electrice. 3n ncpere, n faa voluntarului se afla un geam de la alt camer. *incolo, pe un scaun, conectat la electrozii aparatului de ocuri electrice, se afla un brbat de 4L de ani cu o nfiare agreabil. >oluntarul, denumit 'profesor(, rostea un cuvnt iar cel de dincolo trebuia s-i spun perec.ea dinainte nvat. 3n caz de greeal, i se administra un oc electric de /H voli, care cretea progresiv cu aceeai tensiune n cazul unui nou rspuns greit. ,imita ma"im a ocurilor putea fi de ?H7 de voli. :estul ncepe iar primele trei rspunsuri sunt e"acte. *ar al patrulea este greit i i se 'administreaz( un oc de /H voli. -poi, 'elevul( o ine din greeal n greeal. <e msur ce rspunsurile ine"acte se acumulau, cretea i intensitatea ocului i durerea 'elevului(. '<rofesorul( era mereu ndemnat de e"aminator s continue. ,a )L7 de voli se prea c, cel care era supus ocurilor electrice, era n agonie i va face un atac de cord. *ar e"aminatorul i cerea de fiecare dat s continue. 3n realitate, nu se producea nici un oc electric, 'elevul( le simula pentru ca e"aminatorul s vad ct de departe poate merge un 'profesor(. *intre voluntari, I),HO au aplicat voltajul ma"im, dei, ntr-un test anterior, doar /O au afirmat c pot face acest lucru. Manipulari mari 5anipularile mari sunt atat de bine integrate in cotidian, incat nici nu mai sunt recunoscute ca atare. <si.ologul elvetian 2ean <iaget a recunoscut in sistemul educational din fiecare tara o manipularea a elevilor, studentilor, menita a-l obisnui pe individ cu rigorile si regulile vietii de adult si traiul intr-o societate bazata pe legi. &iecare ar are propriul sistem educaional care se afl n strns legtur cu tradiiile i valorile pe care poporul respectiv se sprijin sau le-a cultivat. $el mai important lucru pe care coala l transmite individului este simul responsabilitii. -poi este adaptarea la un program
M

2004% pp*30"31
12

strict care i este impus, dei el nu simte acest lucru# orar, vacane, programe colare. *eoarece fiecare societate modern tinde spre a avea n posturile c.eie cei mai buni i mai calificai oameni care o compun, nc din coal copiii sunt nvai cu spiritul de competiie care const n recompense la terminarea unor perioade de studiu bine stabilite#premii, burse.8

Capitolul II 3ormele >i modurile generale de manipulare?

'ogdan 3iceac% 2004% pp*35"36% 43"44

13

<ersuasiunea% de9in.ormarea% into@icarea :prin minciun% 9(on% propaganda;

<ersuasiunea* <rin persuasiune nelegem aciunea de a convinge ntr-un mod sau altul pe cineva sa fac sau s aleag un lucru. +ste aciunea prin care autorul unui mesaj susine o idee, ncercnd s conving auditoriul. <ersoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente dect cele logice sau cele logico-corecte, fiind convins de 'necesitatea(sau 'importana( aparent a aciuni sau lucrului respectiv. <ersuasiunea nu contine intentionalitate negati(a :nu ascunde .apte ci le e(identia9a doar pe cele .a(ora!ile1G ea tine de forta argumentarii, de puterea de convingerea vorbitorului, de modul in care acesta este capabil sa-si puna intr-o lumina cat mai buna ideea sustinuta. *atorita structurii sale comple"e si a limbajului specific, care imbina forta cuvantului cu atuurile artei actoricesti 0tonul, mimica, e"presivitatea miscarii1, tele(i9iunea are cel mai persuasi( tip de mesa6 dintre toate mi6loacele de comunicare in masa* 9na dintre cele mai simple te.nici este cea a di#tor#iunii temporale* $ateodata cel mai bun mod de a influenta persoana-tinta este ca sa te comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii de la aceasta, s-a si intamplat. +ste foarte util ca sa te referi la o decizie pe care respectivul incearca sa o ia, ca si cum ar fi deja facutaG vorbeste-i ca si cum ti-ar fi acceptat deja propunerea, si ca i-ar fi facut c.iar si placere. *e asemeni, asocierea de imagini placute cu folosirea timpului trecut face ca propunerea sa fie irezistibila. +ste stiut ca oamenii simt nevoia de a rasplati favorurile care le-au fost oferite. 9n favor poate declansa sentimente de indatorire, si ca rezultat, apare la subiect o mare nevoie de a se elibera de povara psi.ologica a datoriei. <entru a realiza aceasta eliberare, oamenii devin mai doritori sa intoarca favorul, c.iar unul mai mare decat cel pe care l-a primit. <rincipiul reciprocitatii consta in nevoia de a rasplati un favor, fie el cerut sau nu, imediat dupa acceptarea acestuia. -ceasta
14

caracteristica

umana

transcede

orice

diferenteculturale sau rasiale, indiferent si de natura respectivului favor 0care poate fi orice, de la unsimplu zambet pana la munca fizica sau mici atentii1. -cest principiu este usor de folosit# ofera ceva, si asteapta-te 0sau da o idee despre cum1 sa fii rasplatit. ! alta modalitate eficienta de folosire a acestui principiu este metoda Pusii-n nasP. 9n alt principiu util este cel al anga6amentului si concordantei. !amenii vor face aproape orice incercand sa pastreze ideile care sunt in concordanta cu cele pe care le-au avut anterior. $and vor lua public o atitudine, toate actiunile ulterioare vor fi in concordanta cu atitudinea manifestata anterior. $omportamentele neconcordante produc tensiuni psi.ice, pe care individul incearca sa le evite cu orice costG deci va face orice ca sa se arate solidar cu actiunile sale anterioare. -cest principiu este folosit de metoda Ppiciorului in pragP. <entru a obtine realizarea unei cereri, este nevoie doar sa lansezi mai inainte o serie de doua-trei alte cereri mai mici, de aceeasi natura cu cea reala. <rincipiul atri!uirii. !amenii fac frecvent unele lucruri pentru ca ei cred intr-un anumit adevar despre ei insisi. 9n atribut intern al felului lor de a fi cauzeaza anumite tipuri de comportament. *aca cineva isi atribuie intern o caracteristica, va face tot ceea ce este specific unui om care are acea caracteristica. *aca seful ii va spune angajatului ca il considera o persoana competenta si care lucreaza mult, angajatul isi va atribui inconstient caracteristica de om care lucreaza mult, si se va comporta ca atare. Iata cum pana si o simpla declaratie poate conduce la surprizeQ Metoda sarmantului* Spre deosebire de celelalte metode, nu are mai multe etape si nu se bazeaza pe acrobatii verbale. +a functioneaza pentru ca in mod desc.is oferi concesii, manifesti dorinta de a asculta si validezi ideile subiectului-tinta. -cesta are libertatea de a decideG iar tu nu ii ingreunezi gandirea cu un nor de ceturi verbale. +ste cea mai etica dintre toate te.nicile de persuasiune discutate anterior, dar in acelasi timp si cea care necesita cel mai mult timp pentru a fi realizata. -ristotel scria ca persuasiuneacuprinde trei elemente# 4TAB- 0partea morala sau caracterul1 &BCB- 0partea rationala1 <1TAB- 0partea emotionala sau pasiunea1

15

&iecare dintre acestea sunt importante, insa persuasiunea nu se poate realiza fara unul dintre ele. +:B!S = +tica este piatra ung.iulara a persuasiunii. Indiferent de te.nicile folosite si indiferent de perfectionalitatea acestora, nimeni nu este dispus sa creada pe cineva care nu inspira incredere si integritate. 5arii e"croci se bazeaza pe aparenta sinceritatii si onestitatii, insa o actiune de persuasiune pe termen lung nu are succes daca are la baza nesinceritatea sau lipsa de onestitate. +tica semnifica pregatirea si profesionalismul ,!A!S- <artea rationala este, evident, foarte importanta, dar singura nu va obtine decat consensuri firave. Indiferent de mesajul prezentat, acesta trebuie sa fie clar, simplu, si direct. ,ogica in vorbire, face mesajul sa fie mai usor de urmarit, iar e"emplele vin in ajutorul acestuia facandu-l mai usor de vizualizat, de inteles. <-:B!S - ,ogica ne poate convinge la nivel teoretic, dar ceea ce ne face sa actionam este intotdeauna emotia. -sadar, spune -ristotel, este necesar sa vorbim cu pasiune si convingere, utilizand imagini puternice si e"emple care antreneaza direct interlocutorul. *oar daca ceea ce spunem ii va crea sentimente profunde, vom reusi sa-l convingem de ceea ce ii propunem. 8e9in.ormarea :ot Dictionarul de Sociologie defineste de9in.ormarea ca fiind 'orice interventie asupra elementelor de baza ale unui proces de comunicare, interventie ce modifica deliberat mesajele ve.iculate cu scopul de a determina in receptori anumite atitudini, reactii, actiuni dorite de un anumit agent social(. 10 -au cum o de.ineste #ladimir #ol2o..% 'o te.nic ce permite furnizarea de informaii generale eronate unor teri, determinndu-i s comit acte colective sau s difuzeze judeci dorite de dezinformatori(. 9neori este considerat ca fiind ec.ivalent cu propaganda neagr deoarece ve.iculeaz informaii false. +timologia cuvntului vine i susine aceast legtur. Desinformation 0J rus, 'dezinformatsia( - numele unei divizii @A% rspunztoare cu 'propaganda neagr(1. 8e9in.ormarea poate s fie o component a propagandei, dar aceasta nu se poate baza niciodat doar pe dezinformare. *in perspectiva consecinelor sale sociale, dezinformarea se aseamn cu un alt fenomen social, 9(onul. *ezinformarea poate fi asociata cu minciuna sau eronarea informatiei. -ceasta este si una si cealalta. *in acest punct de vedere, @A% era specializat in dezinformare. *aca ne
/7

8ictionar de -ociologie% 1))+% p*16

16

intoarcem in timp pana la /8/), cand a avut loc evolutia bolsevica, vom intelege mai bine. ,iderul bolsevicilor era >ladimir Ilici ,enin. -cesta studiase operele lui @arl 5ar" si &riedric. +ngels si intrase intr-un cerc mar"ist. In /874 participa la $ongresul al II-lea al <artidului 5uncitoresc Social *emocrat 0<.5.S.*.1 de la %ru"elles si ,ondra. In interiorul partidului apar doua fractiuni# bolsevicii 0'majoritari(1 si mensevicii 0'minoritari(1. ,enin pune bazele unui partid mar"ist revolutionar. In /8/) a fondat ziarul <ravda 0in limba rusa, pravdaRadevar1. -poi, in perioada de glorie a comunismului a aparut @omsomolsCaia <ravda, care se adresa tineretului comunist. In perioada de inflorire a comunismului aceste ziare aveau tiraj comun de 44 de milioane de e"emplare pe fiecare editie. Siarul <rava era unul din instrumentele pe care ,enin le utiliza pentru manipularea maselor, asta pe langa discursurile sale agitatoare si defaimatoare. $ea mai grav consecin a apariiei acestui ziar a fost rescrierea istoriei dup bunul plac al conductorilor care-l controlau. ,a intervale de doar cteva zile, ideologii i teze opuse erau aprate n paginile acestei publicaii, n funcie de cum o cerea nevoia sau interesele partidului i ale conductorilor. Scopul era mereu acelai# meninerea supremaiei prin manipulri grosolane. -celai lucru se ntmpla i n omnia pre-decembrist, unde cenzura fcea ca aceleai articole laudative sau care condamnau 'imperialismul occidental( s apar n paginile tuturor ziarelor, de la Scnteia la *rapelul rou sau omnia liber.11 evenind la @A%, care a luat nastere din ordinul lui Stalin, numindu-se initial 6@>*, putem spune ca pe langa spionaj, serviciile secrete ruse aveau si rolul de politie politica 0practicata si in zilele noastre1. Stalin si-a eliminat toti adversarii, atat prin forta cat si prin adevarate genocide in Siberia ing.etata. Imediat, n mijloacele de informare mass-media apreau la comand articole sau transmisiuni care i condamnau pe cei e"ilai sau omori pentru c au trecut de partea advers i au cedat influenelor occidentale negative. :elejurnalele difuzate de televiziunea naional romn n care se raportau populaiei producii de cereale monstruoase, cantiti de crbune i minereu e"trase de ordinul fabulaiilor. 3n vest, omajul era sufocant, rata infracionalitii atingea cote alarmante iar salvarea era comunismul. *e regul, aciunea de dezinformare presupune e"istena unei structuri sistemice alctuit din# unul sau mai muli comanditari, specialiti 0planificatori i controlori1,

//

8ictionar politic% http?DDmar@ists*anu*edu*auDromanaDdictionarDlD&eninE#ladimirEIlici*htm

1

intermediari 0agenii de influen, de regula lideri de opinie1 i relee indivizi care snt utili n amplificarea i propagarea dezinformarii i care nu snt contieni de rolul pe care l joac;. Comanditarii $ formeaza nivelul de decizie. Sunt cei care concep si proiecteaza continutul mesajului, stabilesc tintele, atitudinile si comportamentele dezirabile care se cauta a se obtine. -cestia sunt factori de decizie 0guvern, state majore militare, partide politice, firme influente, organizatii economice etc.1 -pecialistii (e@pertii) $ nivelul de elaborare strategica. eprezinta planificarea profesionista a secventelor tactice ale dezinformarii. In aceasta categorie gasim specialisti in comunicare, in te.nicile de influentare sociala, sociologi, psi.ologi sociali, analisti politici etc. Controlorii $ nivelul de legatura. Sunt alesi dintre persoanele ce stabilesc o relationare eficienta intre comanditari si agentii de influenta. +i sunt 'binevoitorii( care sugereaza cine si in ce conditii ar fi dispus sa participe la dezinformare. -u ca misiune racolarea subiectilor interesati din perspectiva derularii operatiunilor de dezinformare si de a comunica cu regularitate 'efectele dezinformarii(. 1gentii de in.luenta $ nivelul de propagare penetranta, releele. Indivizi care se bucura de prestigiu in grupul lor si care, datorita statutului de prestigiu, vor ajunge sa propage mesajul cu eficienta sporita. -cestia sunt recrutati din randul liderilor de opinie, persoane cu prestigiu academic, stiintific, cultural. :e.nicile uzuale in vederea racolarii lor sunt# santa6ul 0'fiecare are ceva de ascuns(1 sau cumpararea 0'fiecare are pretul lui(1. Dezinformatorul este cel care dezinformeaza receptorul 0tinta1, dar acesta poate sa fie diferit de individul, structura, grupul, institutia care doreste dezinformarea. Tintele pot fi atat grupuri sau segmente ale societatii, cat si indivizi, dar intotdeauna lideri, oameni ce pot influenta decizional grupul in care se afla. *ezinformarea desfasurata prin mass-media are cele mai eficiente rezultate la nivel social. +fectele dezinformarii depind, pe de o parte, de caracteristicile tintelor 0atitudine critica, personalitate, nivel intelectual, aspiratii etc1, iar pe de alta parte, de posibilitatea sau imposibilitatea de verificare a informatiilor ve.iculate. >ladimir >olCoff arata ce presupune dezinformarea#
1+

'- o manipulare a opiniei publice, altfel ar fi into"icareG - mijloace deturnate, altfel ar fi propaganda - scopuri politice, interne sau e"terme, altfel ar fi publicitate.(12 Insa, nu doar dezinformarea este o arma de temut. +"ista si alte metode de manipulare cum la fel de eficiente cum ar fi# discreditarea, mistificarea adevarului si propaganda. :oate avand la baza# informatia. 8iscreditarea 8iscreditarea este des folosita in campaniile electorale. $el mai elocvent e"emplu sunt ultimele alegeri generale din omnia. Speriate c ar putea ajunge preedinte un naionalist i un e"tremist, l-am numit aici pe $.>. :udor, canalele mediatice din ara noastr au declanat o ampl campanie de discreditare a liderului < 5-ist. *e fapt, presa independent a ales dintre dou variante proaste pe cea care putea duna cel mai puin imaginii noastre n strintate. 3ntre un comunist cu vec.i state de servicii, cosmetizat dup revoluie, i un viitor dictator care putea mpinge omnia spre un conflict civil sau rzboi , presa l-a ales pe primul. 3n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, n ziarele din rile adverse -"ei, Bitler aprea mereu n cele mai grosolane posturi. +ra caricaturizat ca un vampir, un nebun, un gndac care trebuia strivit, din dou motive# pentru a-l discredita i implicit politica sa deosebit de periculoas i pentru a menine vie dorina de lupt a populaiei sau a soldailor. +"emple pot fi date din istorie i din urm cu mii de ani. >ladimir >olCoff afirm c dac %iserica $retin nu ar fi discreditat pgnismul, nu l-ar fi nvins nici n ziua de astzi. *iscreditarea poate fi cel mai uor e"primat prin dictonul latin '*ivide et ImperaQ(. ,enin pare s o fi neles cel mai bine. -smuirea maselor nfometate asupra regimului arist a avut cele mai nefaste consecine pentru cei din urm, ntrega familie conductoare fiind asasinat. -poi preluarea puterii a fost doar o c.estiune de timp. $eva mai trziu, n aceeai usie, Stalin se debarasa de ,eon :roCi, forndu-l s prseasc ara i mai apoi asasinndu-l. >ladimir >olCoff avea un capitol intitulat 'discreditati tot ce este bine in tara adversa(. Into@icarea

/)

#ladimir #ol2o..% 200)% p* 25

1)

Into@icarea const n suprasaturarea surselor cu in.orma7ie .als% 5n !locarea canalelor de comunicare cu mesa6e mincinoase% diversioniste fie pentru a pregti opinia public pentru o lovitur de proporii, fie pentru a discredita un mesaj corect ateptat. Instrumentele sale de baz sunt zvonurile, brfele i comunicatele tendenioase. Into"icarea este operaia de Taneste9iereU a publicului n scopul acceptrii unei diversiuni majore sau pentru a-l face nencreztor, ostil n fata unui adevr care urmeaza a fi comunicat. <rin intermediul televiziunii, into"icarea poate produce adevrate rzboaie ale imaginii, din care iese nvingtor cel care a investit cel mai mult n propria sa imagine si care a sabotat cel mai bine imaginea celuilalt. +"emplul cel mai apropiat n acest sens l reprezinta modurile n care au fost mediatizate de ctre combatanti conflictele etnice si rzboaiele din fosta Iugoslavie. 0:eleviziunea srb a produs un clip n care portretele lui %ill $linton, 5adeleine -lbrig.t, :onN %lair, Bitler erau mi"ate pe fondul zvasticii naziste, peste care scria ;$riminali de zboi(. ,a rndul lor, aliatii au prezentat dramele refugiatilor albanezi ca efect al epurrii entice, n paralel cu rememorarea atrocitatilor comise evreilor n lagrele de concentrare de la -usc.Vitz. Minciuna ! specie mai puin tratat, de mesaj deliberat fals, este minciuna. *eoarece este un concept cu puternice amprente morale i culturale, subiectul nu a interesat, pan acum caiva ani, decat pe filosofi, teologi, antropologi i pe psi.ologi 0s-au fcut studii cu precdere pe copii1. +ste ciudat dei putem spune c intalnim minciuni pretutindeni, atat in public, cat i in viaa privat, la orice nivel social i in toate socitile trecute sau prezente. ,a grecii antici sentimentul de admiraie pentru cei care reueau s pcleasc un strin era uzual. F(onul *e cele mai multe ori zvonul este utilizat pentru denigrare sau pentru a raspandi indoiala. Svonul reprezint o afirmaie prezentat drept adevrat fr a e"ista posibilitatea s i se verifice corectitudinea. Svonurile care sunt lansate in circulaie au o funcie dubl # &uncie e"plicativ &uncie de atenuare a anumitor tensiuni emoionale.
20

$irculaia lor este dependent de conte"tele societale, de trsturile de personalitate ale indivizilor i de nevoile psi.osociologice ale indivizilor, grupurilor sau comunitilor. ,ucrrile lui -llport i <ostman 0/8IH1 au pus in eviden trei legi de transmisie a zvonurilor# !egea srciei a nivelrii" W pe msura ce zvonul circul, el tinde s fie tot mai scurt, mai uor de neles i de relatat. !egea accenturii # anumite detalii se vor ntri, dobndind loc central n semnificaia acestuia !egea asimilarii # informaia se conserv i se reorganizeaz n jurul unor motive centrale. -similarea se poate face la tema centrala, prin condensare, anticipare sau prin stereotipuri verbale. Svonurile tind s se ajusteze intereselor individului, apartenenei sociale sau rasiale, prejudecilor personale ale celui care le transmite. Individul care propag zvonul se lovete de dificultatea de a sesiza i de a reine in obiectivitatea lor elemente ale lumii e"terioare. <entru a putea s le utilizeze, ei trebuie s le adapteze i s le structureze conform modelului lor de inelegere i in funcie de interesele personale. @apferer 0/8ML1 a artat c circulaia zvonurilor se bazeaz pe trei condiii eseniale # credibilitatea zvonului 0poate i a sursei etc.1 aparena de adevr 0ca un zvon s circule mai mult trebuie s aib totui un miez important de adevr1 dezirabilitatea coninutului informaional 0dac zvonul este indezirabil, e"ist posibilitatea blocrii lui). <entru public, zvonul evoc ceva misterios, aproape magic. Svonurile cresc, zboar, serpuiesc, mocnesc, circul. $irculaia zvonului apare ca un sistem de canalizare a fricii i a incertitudinilor in faa unei situaii ambigue. +a este corelat cu forma, cantitatea, calitatea i credibilitatea informaiei oficiale sau formale. $u cat cea din urm este mai srac, incomplet sau puin credibil, cu atat se intensific propagarea zvonului. *in acest motiv in societile totalitare zvonurile au o mare rspandire 0informaia oficial este gestionat strict1.

21

$irculaia zvonurilor se restrange atunci cand e"ist posibilitatea verificrii rapide a adevrului unei informaii. 'Svonul nu este neaprat fals, in sc.imb este mereu neoficial.<aralel sau uneori in opoziie cu informaia oficial, zvonul o contest, propunand alte realiti. -a se e"plic faptul c mediile de informare 0 mass media1 nu l-au desfiinatP. 13 +l va reprezenta un mijloc de comunicare complementar, dar i o informaie paralel, aadar necontrolat. '3n arsenalul rzboiului politic, zvonul se bucur de numeroase avantaje. 3n primul rnd, zvonul evit dezvluirea identitii# alii vorbesc n locul nostru, fcndu-se purttorii voluntari sau involuntari ai zvonului. Sursa nu poate fi identificat, rmne nvluit n mister. 6imeni nu-i asum responsabilitatea, dar toi sunt la curent.( 14 <entru profesionitii din media lipsa de control a zvonului evoca spectrul unei defeciuni a fiabilitii informaiei, defeciune ce trebuie eliminat. <entru cetaean i pentru omul politic, lipsa controlului denot lipsa cenzurii i accesul la o realitate obscur sau ascuns. Svonul nu are nevoie s se bazeze pe dovezi, caracterul su speculativ i confer for de convingere, ideea primeaz faptelor. 9neori o acuzaie bine formulat este de ajuns pentru a declana o adevrat isterie i a face s se vorbeasc pe seama unui zvon aruncat ca momeal de propagandist pentru a manipula. <oate cel mai mare avantaj al zvonului este c nu desconspir identitatea celor care l-au lansat. +ste imposibil de verificat dac o persoan anume a declanat acest proces, i c.iar dac el este identificat se va apra invocnd tocmai caracterul de zvon al presupusei sale implicri. !bservm c nu e"ist efectul de bumerang care se ntmpl n cazul unor declaraii mai puin joviale la adresa adversarilor. 9n alt avantaj este c nu cost nimic. $ampaniile de pres i propagandele electorale cost bani muli care i ei, la rndul lor, trebuie obinui de undeva. +ste de ajuns ca un cotidian sau un post radio sau tv s preia un zvon ca pe o tire veridic i s l lanseze n eter. +fectele sale nu pot fi pre-determinate, att ca intensitate, ct i ca perioad de influen n timp. $aracteristic pentru zvonuri este faptul c ele nu aduc niciodat concluzii clare la ceea ce a fost lansat. - trage o concluzie sau a-i forma o ipotez este lsat ntotdeauna la latitudinea publicului. 6u de puine ori, jurnalitii romni au preluat anumite zvonuri, servind perfect scopurilor manipulatorului, i le-au difuzat ca fiind tiri veridice. Impactul lor depindea n cea mai mare msur de ct de important pentru cititor era aceast 'tire( sau dac aria de

/4

$ean = Goel Hap.erer% 1))3% p*2+4 $ean"Goel Hap.erer 1))3% p* 233*

22

/?

difuzare a ziarului respectiv sau aria de acoperire a postului radio sau tv era la nivel local, regional sau naional. @apferer determin I tipuri de zvonuri 0o matrice ce are pe o latur sursa zvonului = un eveniment, un detaliu sau imaginaia pur-, iar pe cealalt latur modul de apariie a zvonului = spontan sau provocat1. *in perspectiva analizei noastre ne intereseaz tipurile de zvonuri provocate cu un anumit scop, a cror apariie este premeditat. In aceste cazuri nu se poate neglija implicarea unor actori care urmresc sa profite de pe urma unui eveniment. -stfel se pot obine efecte care se intind pe o gam larga 0panic, furie, frustrare, modificari nefavorabile de imagine pentru persoanele publice etc.1. $nd se apropie alegerile, orice mijloc e bun pentru destabilizarea viitorilor candidai care fac parte din aceeai tabr. 2ean-6oel @apferer este de prere c, de cele mai multe ori zvonurile au ca int mai degrab aliai dect dumani. <resa imediat evenimentelor din decembrie este plin de e"emple. 9nul dintre ele este relatat de -lina 5ungiu i ar fi putut avea consecine deosebit de grave pentru fragila securitate intern a omniei. *up ce Ion aiu a sosit n omnia, n anul /887, imediat a fost lansat zvonul, care s-a i confirmat, c va candida la preedinie. Siarul '-devrul( a publicat un articol n care era prezentat un document venit de la 9niunea 5ondial a omnilor ,iberi, al crei preedinte era :ibor BodicCsa, prin care Ion aiu, n cazul n care ajungea preedinte al rii, ceda o parte a omniei care urma s intre n componena '+uropei 9nite(. :ibor BodicCsa era consilier n 5inisterul de Interne al 9ngariei la acea dat. -rticolul avea i un apou n care se preciza c era vorba de un zvon i un document care nu putea fi autentificat. Brtia pe care era redactat documentul incriminator nu purta antetul respectivei organizaii i nici nu era semnat de vreunul dintre cei doi pe care i-am menionat mai sus. Speculaia autorului articolului privind vinovia sau nevinovia lor era n felul urmtor# Ion aiu i preedintele organizaiei nu ar fi semnat acel document i nici nu au aiu i-ar fi falsificat propria folosit antetul original tocmai pentru a nu fi incriminai n cazul n care s-ar fi descoperit adevrul n urma unei scurgeri de informaii. *eci Ion semntur pe propriile documente. 9rmrile sunt destul de grave# Ion aiu a pierdut enorm din credibilitate ca urmare a acestei aciuni propagandistice iar ziarul '-devrul( nu a preluat un zvon ci l-a lansat. Svonul calomnios este un instrument folosit in propaganda. ' spadirea lor este o adevrat art, cci trebuie s te fereti s faci afirmaii trananteG se pun ntrebri, pstrnd toate aparenele de imparialitate i determinnd astfel apariia ndoieliiG se anun o
23

enormitate, adugndu-se imediat c tu nsui nu o crezi dect pe jumtateG se sugereaz ipoteze, ncredinnd publicului grija de a trage concluzii. +ste de la sine neles c zvonurile snt rspndite n medii considerate propice, iar difuzarea lor se face ctre mai multe inte deodat, astfel nct ivirea zvonului din mai multe izvoare s duc la confirmarea lui. Se ncepe XblndY, pentru ca victima s fie tentat s nu rspund i s lase problema balt. 5ai trziu, calomnia va fi reluat, fr a se uita s fie amintit etapa precedent rmas fr dezminire. :otodat este e"ploatat o tendin bine cunoscut de ctre psi.ologi# prima reacie, absolut normal, la primirea unei informaii, este de a o difuza mai departe# -legerea mesajelor este fundamental. +ste de preferat o interpretare comportnd o parte de adevr, sugernd ns o interpretare peiorativ.15 :otui, un aspect a rmas n negur. >inovaii pentru producerea i editarea acestui articol nu au rspuns n faa justiiei pentru faptele lor, aa cum era normal. *atorit unor tactici abile 0prezentarea n apou a ndoielilor privind zvonul i documentul cei responsabili au fost absolvii de orice vin n oc.ii autoritilor. Temele 9(onului ! analiz atent a cauzalitii i temelor zvonurilor care in de aria politicului a relevat faptul c acestea sunt n numr de apte. '<rima tem e cea a minii ascunse, a puterii oculte, a societii secrete care trage sforile puterii. -ceast tem decurge logic din faptul c viaa politic e perceput ca un teatru.( 16 3n ri ca &rana sau Statele 9nite ale -mericii nc se crede c n spatele fiecrei guvernri, indiferent de culoarea sa politic se afl marii masoni. &rancmasoneria este i astzi privit ca o organizaie ocult care dirijeaz marile puteri ale lumii dup bunul su plac sau n folosul unui grup restrns de oameni, foarte bogai, care provin din rndul industriailor sau al celor care au strnse legturi cu organizaii criminale de tip mafiot. 3n omnia o asemenea temere este susinut de <artidul omnia 5are prin revista cu

acelai nume. Singura deosebire fa de ceea ce se crede n vest este c n spatele acestor organizaii se afl promovarea intereselor mag.iare i evreieti n dauna romnilor i al bunului mers al rii, dup cum susine n delirul su $orneliu >adim :udor. $ea de-a doua tem este acordul secret. -ceasta presupune c au loc ntlniri secrete ntre adversarii politici, care intr astfel n contradicie cu imaginea lor public. 0rmtoarele trei
/H

1lina Mungiu"<ipidi% 1))5% p* 21+ $ean"Goel Hap.erer % 1))3% p* 23 *

24

/I

teme pe care un zvon le poate conine sunt banii, sntatea i se"ul. <opulatia nu ar alege niciodata un presedinte care ar suferi de o boala incurabila sau care nu va putea sa isi indeplineasca sarcinile pentru ca nu i-o permite sanatatea. 3n rile care au scpat de sub jugul comunist, iar omnia face parte din aceast categorie, vor trebui s treac muli ani pentru ca n fruntea rii s fie ales un om a crui avere este impresionant, ca de e"emplu Silvio %erlusconi n Italia. >iziunea romnului despre preedintele pe care l aleg este mai degrab a unui om modest, care face parte din categoria de mijloc a societii i cu care majoritatea romnilor pot s se identifice n ceea ce privete statutul social. *intre toate insa, tema preferata pare sa fie se"ul. ! aluzie se"uala, o orgie sau un comportament se"ual deviant poate narui oricand sperantele unui candidat sau om politic important. +"emple graitoare sunt %ill $linton si +mil $onstantinescu. Svonuri menite sa agite spiritele si sa discrediteze imaginea publica a oamenilor politici mentionati. e"traconjugala a fostului presedinte roman cu actrita elatia ona Bartner nu a fost niciodata

dovedita, in sc.imb imaginea acestuia a avut de suferit si in cele din urma a scazut vertiginos in sondajele de opinie privind popularitatea sa printre romani. 9n alt e"emplu este Silvio %erlusconi 'implicat( in nenumarate scandaluri se"uale cu minore si nu numai. *eclaraiile unui politician nu reflect ntotdeauna ceea ce el gndete sau dorete s ntreprind. *eclaraiile sforitoare dinaintea alegerilor generale din noiembrie )777 ale unor lideri politici de e"trem dreapt cu e"ecuiile publice pe stadioane, lozinci de tipul 'dect o democraie bolnav mai bine o dictatur sntoas(, pedepsirea celor vinovai de colapsul economic al rii i cei care au ntreprins mari fraude bancare, etc. 9ltima tem este cea imigraionist dar care nu se poate aplica n cazul politicii duse de regimul de la %ucureti, indiferent de culoarea sa politic. omnia nu este o ar n care s i doreti s te stabileti, c.iar dac vii din rile lumii a treia. *e aceea, ara noastr poate fi considerat o ar de tranzit n drumul populaiilor asiatice sau africane spre vestul +uropei. *ei n ultimii zece ani, tot mai muli ceteni de origine arab sau asiatic, c.inezi n special, i-au desc.is afaceri i s-au stabilit n omnia, acetia nu au modificat n nici un fel structura etnic a rii. In spaiul cultural romanesc trebuie amintit, ca aproape identificandu-se cu zvonul, %&r'a. -ceasta are aceleai motivaii psi.ologice 0emoionale, afective, cognitive1, putand fi perceput ca un laborator de producie a zvonurilor. <ropaganda
25

+ste cea mai raspandita forma de manipulare a populatiei. *e cele mai multe ori, aceasta este confundata cu publicitatea sau reclama. 3n aproape toate rile democratice ale lumii, propaganda electoral este privit ca un ru necesar. &iecare partid sau candidat ncearc prin mijloace persuasive s conving electoratul s i acorde votul. 3n rile unde regimurile totalitare nc mai rezist, propaganda nu a ncetat nici o clip. *e e"emplu n $uba, unde &idel $astro nc mai vorbete de succesul revoluiei, de injusteea embargoului american impus de patruzeci de ani, de viaa 'minunat( n socialism. Sau n $oreea de 6ord unde cultul personalitii este nc n floare, ample manifestaii cu scop propagandistic au loc n fiecare sptmn, portrete unriae ale lui @im Ir Sen sau @im Ir San se afl ancorate pe cele mai mari cldiri ale tuturor oraelor coreene. 9n alt e"emplu este $.ina. $el mai gritor model de propagand este crticica roie a lui 5ao :se *ung. 3n timpul luptelor pentru controlul rii, n timp ce 5ao i cei care luptau pentru cauza comunist se aflau n muni, viitorului conductor al celei mai mari ri din lume ca populaie i-a venit ideea cu aceast crticic roie. 3n fapt, n ea se gsea doctrina comunist iar fiecare c.inez care lupta pentru 5ao era obligat s o poarte asupra sa i s citeasc din ea. *up ce 5ao a devenit conductorul $.inei, crticica roie a devenit obligatorie pentru fiecare c.inez, de la copiii din coli pn la cei de vrsta a treia. 6e putem aduce aminte i de ara noastr. 5ai mereu se puteau vedea la televizor spectacole grandioase, n care actorii erau miile de muncitori din uzine, nc.inau ode i cntece patriotice conductorilor i partidului. 3n fiecare an, zilele de / 5ai i )4 -ugust erau un prilej n plus de ndoctrinare sau mai bine spus de ndobitocire a romnului de rnd. <entru a avea cele mai mari anse de reuit propaganda electorala trebuie sa fie organizata in cel mai mic amanunt. 3n timpul campaniilor electorale strazile sunt impanzite de zeci de afie lipite pe stlpi, ziduri, cu c.ipul candidatului propus sau cu nsemnele unui partid. ,a radio i la televizor se nc.iriaz spaiu de anten pentru ca cei care doresc s ctige alegerile s-i e"pun platforma electoral sau prerile. ,a televiziunea de stat, fiecare formaiune politic are un anumit timp de anten, bine delimitat, folosit e"clusiv pentru propagand electoral. 5istificarea adevarului pentru scopuri electorale bine definite este o alta forma de propaganda. <ropaganda de rzboi a aprut o dat cu <rimul azboi 5ondial. '-dversarul era

prezentat ca un rufctor, idee complet nou i creia s-ar fi raliat 5oise, Sofocle, Socrate,
26

-le"andru, $aesar, S.aCespeare, etc... 3n timpul celui de-al doilea rzboi mondial era firesc ca francezii i britanicii s tipreasc aberaii c germanii spintecau sugari, era la fel de firesc ca germanii antisemii s publice nelegiuirile evreului Suss(. 1 $ea mai importanta forma de propaganda ramane cea politica. Austave ,e %on0)77L1 mentiona e"istenta a patru factori principali de convingere, pe care ii prezenta ca pe un fel de 'gramatica a persuasiunii( 0$sihologia maselor1# prestigiul sursei = sugestioneaza si impune respect afirmatia fara probe = elimina discutia, creand totodata impresia documentarii erudite a celor care reprezinta sursa de mesaje repetarea - face sa fie acceptata ca fiind certa o afirmatie compatibila cu obiectivele sursei influenta mentala - care intareste convingerile personale de la inceput sau apartinand indivizilor fara personalitate. :ot in domeniul politic se face distinctie intre# propaganda alba utilizeaza materiale provenite din surse oficiale, continand noutati culturale, artistice, aparent inofensive cum ar fi# stilul de viata, prezentarea unor personalitati considerate e"emplare pentru viata culturala, sportiva, muzicala, fara a aduce in discutie elementele care ar pune in discutie performantele spatiului social din care provin personalitatile respective. $ercetarile arata ca impactul psi.ologic asupra publicului tanar prin transmiterea unor emisiuni muzicale alternate cu buletinte scurte de stiri este considerabil. <e fondul perceptiv pozitiv creat de conte"tul muzical, remanena mesajelor din tiri este deosebit de mare, deoarece propaganda se realizeaz neostentativ I creeaz impresia unui dialog ntre egali. propaganda neagr ve.iculeaz, n general, materiale ZZfabricateZZ, puse pe seama fie a unor instituii ine"istente pe care asculttorulFcititorulFprivitorul nu le poate verifica, fie pe seama unor instituii care e"ist, dar care au cu totul alte preocupri dect cele din tirile fabricate. 5esajele ZZartizanaleZZ lansate n spaiul social pot surprinde prin ZZnoutateaZZ lor, i asfel, pot

/L

#ladimir #ol2o..% 200)% pp* 62"63

genera un curent favorabil sursei de emisie. *e pe aceleai poziii se emit tiri fcndu-se precizarea c provin din zvonuri neidentificate. propaganda cenuie este cea mai frecvent folosit de centrele de dezinformare. Specificul su const n combinarea informaiilor parial reale cu cele integral false alctuind tiri cu aspect aparent precis, care ns nu pot fi verificate complet. <ublicul care identific, episodic elemente pe care le cunoate, poate fi uor indus n eroare de asemenea fabricaii, punnd noutile pe seama unor lacune personale de informaie. +ste absolut necesar ca n cazul unei aciuni de propagand care are ca scop final dezinformarea s se gseasc 'apii ispitori( care, o dat cu terminarea evenimentelor i stingerea ecourilor s fie considerai de ctre opinia public vinovai pentru cele ntmplate. +ste cazul n presa scris a sptmnalului ' omnia 5are( i al revistei (Sptmna( care i-au reluat n /887 atacurile concertate mpotriva postului de radio '+uropa ,iber(, e"act n modul n care o fceau i nainte de /8M8, de data aceasta ntr-un limbaj mult mai virulent i vulgar sub protecia libertii de e"primare i a cuvntului, ambele prost nelese. 6ici nu este de mirare deoarece acestea dou au fost organele de pres ale Securitii. $ei mai cunoscui i mai influeni opozani ai regimului $eauescu au nceput s fie mprocai cu noroi i acuzai de atitudini anti-romneti, fie se aflau n slujba unor 'agenturi strine( care urmreau destabilizarea rii. 3n aceeai not ' omnia 5are( continu i n zilele noastre. 5arele inamic al acestei publicaii este 9ngaria susinut puternic de Statele 9nite i $Ipentru a alipi o parte a rii, n spe :ransilvania, la egatul 9ngariei. $.iar i astzi, cnd revista este organul de partid al formaiunii cu acelai nume, articolele sunt la fel. -ceast publicaie nu este numai anti-magiar i antisemit dar de cele mai multe ori este calomnioas i vulgar, instignd la ur naional sau rasial $.iar i astzi, $.>. :udor vede peste tot comploturi magiare, agresiuni ungureti i aciuni destabilizatoare sau c.iar sabotaje din partea vecinilor din vest. $.iar i n /887 acest punct de vedere era unul vecin cu paranoia. espectiva revist susinea faptul c n zilele omniei, ndreptndu-se spre revoluiei, trupele mag.iare terestre ar fi ptruns pe teritoriul

!radea i :imioara. ,upte cu sute de mori i rnii ar fi avut loc, armata romn reuind n cele din urm s opreasc naintarea mag.iar i alungarea adversarilor peste grani. <aranoia nu se oprete ns aici. $ei care au organizat revoluia au fot ageni strini infiltrai n ar. -a cum am afirmat anterior, imediat s-au gsit i apii ispitori# *oina $ornea i 5ircea *inescu, doi dintre cei mai ve.emeni contestatari ai vec.iului regim. $azurile celor
2+

doi nu sunt singulare. -m amintit anterior scandalul

ona Bartner, declanat mpotriva

preedintelui +mil $onstantinescu. -ceasta fost doar o alt aciune propagandistic orc.estrat de partidul paranoic i e"tremist, condus de $.>.:., tiut fiind faptul c +mil $onstantinescu inteniona s mai candideze i la viitoarele alegeri prezideniale. <ropaganda a fost definit de ctre -lina 5ungiu <ipidi, n cartea sa ' omnii dup TM8(, ca o 'tentativ calculat de a influena pe alii n beneficiul propriu al propagandistului sau al cauzei sale prin prezentarea de informaie selectat n acest scop. +a este de obicei dirijat ctre o populaie int, cea pe care propagandistul o consider cea mai vulnerabil.( 1+ Auvernele omniei nc i construiesc imaginea n e"terior prin te.nici ce in mai

degrab de regimurile totalitare stalinist sau ceauist cnd era 'fabricat( o variant pentru intern i alta pentru e"tern. +ste ceea ce autoarea menionat mai sus numete 'dublul limbaj(. 3n cazul sistemurilor totalitare puterea are ntotdeauna dou variante pentru aceeai poveste pe care le va difuza, una pentru populaia rii iar cealalt pentru presa e"tern. $ele dou pot fi diferite dar puterea are imediat o justificare# combaterea influenelor din afar, care sunt duntoare ideologiei pe care o promoveaz. -celai lucru se ntmpl i n omnia dup /8M8, dei vremurile de glorie ale comunismului au apus demult. <uterea comunist difuza aproape n fiecare zi pe programul naional al televiziunii reportaje n care se analiza ct de magnific este comunismul romnesc, fr omaj, crime sau probleme sociale. 3n antitez, regimurile vestice erau prezentate ca fiind n pragul colapsului datorit sistemului care nu era viabil i ngrdea individul. <e de alta parte, sa ne aducem aminte de comunismul 'cu fata umana( pe care $eausescu l-a promovat in anii ZI7-ZL7 cand omania a fost singura tara din '<actul de la >arsovia( care a refuzat sa trimita trupe pentru a innabusi '<rimavara de la <raga( sau revolta mag.iarilor din %udapesta. -cest fapt a condus la o mbuntire considerabil a imaginii omniei printre rile occidentale, iar $eauescu era oarecum disociat de ceilali lideri ai blocului comunist. 3ns scopul ascuns al lui $eauescu s-a vzut abia dup civa ani, dup ce omnia a primit fr nici un fel de probleme o sumedenie de mprumuturi e"terne care au fost returnate prin nfometarea rii. ,iderii vestici i-au dat seama, prea trziu ns, c au fost manipulai i c $eauescu nu se deosebea cu nimic fa de ceilali lideri comuniti, ba dimpotriv. %anii mprumutai au fost folosii pentru construcii industriale i civile megalitice, care s-au dovedit a fi falimentare.
/M

1lina Mungiu <ipidi% 1))5% p* 206*

2)

<re9entarea ade(arurilor unilateral = metoda de manipulare propagandistica

-ranjarea unor fapte, de altfel adevrate, ntr-o anumit ordine preselectat pentru a denatura adevrul i a influena cititorul, este o metod des practicat n omnia. -pogeul acestei metode a

fost atins imediat dup revoluie cnd situaia democraiei din omnia era destul de neclar iar libertatea presei era o noiune pe care cei mai muli jurnaliti o interpretau dup bunul lor plac. <rezentarea unor evenimente care nu vor fi aranjate n ordinea lor cronologic sau ntr-o anumit lumin dorit de jurnalist 0sau manipulator1, n primul rnd, poart denumirea generic de 'msluirea crilor(. -ceast metod este caracteristic jurnalismului de opinie, deoarece prin intermediul acestui gen jurnalistic se poate manipula cel mai uor. -utorul prezint un ntreg ir de evenimente dintr-o perspectiv unilateral de opinie, erijndu-se n jurnalist, purttor de cuvnt i lider de opinie al ntregii societi. ! metod i mai des utilizat de ctre propaganditi este atribuirea unor citate unor surse ine"istente. +ste cazul ziarelor aprute imediat dup revoluie i care serveau intereselor unui partid. 9n astfel de e"emplu este ziarul '-zi(, n care, n primele luni de la apariie, abundau fel de fel de mrturii despre perioada i lupta anticomunist a unor personaje fictive. Scopul propagandistic era ndeplinit de tragismul uneori e"acerbat al acestor relatri iar cea mai mare parte a publicului le considerau adevrate, neavnd nici cea mai mic idee c erau manipulai. &iecare ziar are o rubric ce public scrisorile venite de la cititori sau red impresiile unor articole asupra cititorilor, pe care cei din urm le-au trimis la redacie. +ra un mod gratuit de a face propagand i de a manipula. Iar nimeni nu se obosea s verifice veridicitatea celor care au fost afirmate n paginile ziarelor sau pe postul naional de televiziune. ubricile de genul ':elefoane de la telespectatori( 0niciodat nu erau luate n direct1, '$olul cititorului( sau '<ota redaciei( abundau de povestiri ale unor persoane fictive folosite ca arm mpotriva adversarilor politici. 4@emple de manipulare prin mass media 5n modernitate >i 5n contemporaneitate? emodelarea gandirii in sistemele totalitare 0 evoluia &rancez, regimurile comuniste, regimul nazist1 = ci de a controla minile oamenilor# $ontrolul comunicaiilor umane = atat a informaiilor primite din e"terior, cat si a intracomunicrii 0situaii disonante cognitiv1
30

5anipularea mistic = crearea unei aure mistice in jurul grupului conductor,cultul personalitii $erina de puritate = delimitarea strict intre pur i impur, intre bine i ru $ultul confesiunii = confesiunea purific sufletul [tiina sacr = aur de sacralitate in jurul dogmelor de baz ale ideologiei totalitariste emodelarea limbajului = condensarea intregii comple"iti a problematicii umane intr-un nr redus de categorii, strict delimitate, curate de nuane =limba de lemn *octrina mai presus de oameni = ideologia ca adevr absolut *elimitarea social = imprirea indivizilor in dou categorii distincte # cei al cror drept de a e"ista este recunoscut i cei care nu au nici un drept emodelarea individului se realizeaz prin# emodelarea comportamentului estructurarea gandirii edefinirea structurii emoionale Splarea creierului *ezg.earea = distrugerea total a vec.iului element de identitate = prin .ipnoz, confuzie etc. Sc.imbarea = inocularea nouii identiti = ritualizare, dorine de a fi asemntor etc. eing.earea = fi"area noii personaliti <rogramarea neuro-lingvistic = prin mesaje subliminale, manipulri subtile Strategii de influen cu grad mare de sofisticare ale mass-mediei

4@emple actuale de manipulare prin mass media 5n RomInia Cre(a pro.esorilor din noiem!rie 2005 = unele posturi T# >i o anumit parte a presei -emnarea acordului de amplasare de !a9e americane pe teritoriul RB Jn loc de conclu9ii

31

0n amplu sonda6 international reali9at de Callup in 1)+6 a rele(at urmatoarele .apte? doar / din ? subiecti considera ca marile institutii de stiri 0gen %%$ sau 6%$1 sunt credibileG L8O dintre indivizii intervievati cred ca presa este Pcu adevarat profesionistaP si ca se preocupa sa-si faca cat mai bine treaba.

0n sonda6 similar% reali9at cu 3 ani mai tar9iu :1)+);% a indicat anumite modi.icari in perceptia pu!licului asupra modului in care tele(i9iunea in.ormea9a? doar H?O dintre cei c.estionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod obiectivG ??O considerau ca presa este frecvent neobiectiva; peste doua treimi dintre ei 0IMO1 au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict; doar 44O erau de parere ca presa este independenta, majoritatea considerand ca ea este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice; LLO blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea. Capitolul III -tudiu de ca9 = Masoneria romana si manipularea 1* Considera7ii generale <entru mul7i dintre noi masoneria este o ecua7ie cu multe necunoscute* Jn cele ce urmea9 (oi 5ncerca s a.lu mcar K"ul din ecua7ie :sau mai !ine spus LCM"ul;* Con.orm 8ic7ionarului e@plicati( al lim!ii romIne% masoneria pro(ine din cu(Intul .rance9 NmaOonnerieN* In lim!a romana% cu(antul .rancmasonM pro(ine din termenul .rance9 'ranc ma(on care inseamna li!er 9idarM* In secolul al KIK"lea apare in romana si su! .orma .arma9onM% care pro(ine din cu(antul rusesc care inseamna (ra6itorM sau (icleanM*

32

Masoneria este o organi9a7ie discret% care pe timpuri era secret* 4ste una dintre cele mai (echi organi9a7ii e@istente si ast9i* &oi de papirus, gsite n /MMM cu prilejul spturilor ar.eologice n *eertul ,ibian, descriu ntlniri secrete ale unor astfel de corporatii cu )777 de ani .B . +le participaser la construirea templului lui Solomon i aveau cam aceeai functie cu a sindicatelor de astzi, dar cultivau tradiia mistic nca de atunci. $a el al masoneriei era declarat transformarea interioar prin desvrirea spiritual a omului n veneraie fa de *umnezeu. <entru c masonii erau de religii diferite, acest dumnezeu era numit '5arele &urar universal(. -lte indicaii se afl n scrierile necrologice din +gipt, Seul :ot. fiind considerat odinioar 5arele 5aestru. -ceast denumire corespunde celei de conductor suprem. <entru a comunica, masonii foloseau simboluri, alegorii i rituri 0limbajul secret prin simboluri ca piramidele, folosirea numerelor 4, L, /4, 44, pe steme, embleme, iar n zilele noastre nsemne i nume de firme1. $el mai important simbol al multor organizaii, inclusiv al masoneriei a fost orul. &oarte simplu i murdar la nceput, acesta a fost nlocuit de 'preoimea lui 5+,$BIS+*+@( n jurul anului ))77 .B . cu o blni alb de miel i este nc i astzi folosit. *up vec.ea tradiie, zeii +giptului antic zburau n mici nave divine i erau reprezentai n picturile din temple purtand oruri.5ai trziu i preoii purtau or, ca semn al devotamentului fa de ;zeii zburtori( i al autoritii n faa poporului ca reprezentani ai zeilor. 3nc din anul 4?77 .B . membrii &riei [arpelui purtau oruri pentru a-i arta supunerea fa de zei. Se pune la ndoial faptul c aceast ntrebuinare original ar fi cunoscut celor din straturile inferioare ale lojilor izolate. 3nainte de /47L $avalerii :emplieri, $avalerii Ioanii i n parte c.iar cei din ordinul cavalerilor germani erau organizaiile conductoare din spatele cruciadelor mpotriva musulmanilor. *ei aceste ordine se dumneau unele pe altele, au luptat totui mpreun pentru cretinism. $u toate acestea, :emplierii nu au nicio legtur cu ;gradele templiere ale francmasoneriei(. 5asoneria a introdus aceste grade doar din motivul c ordinul templier era un ordin secret. 1) 9n rol foarte important in &rancmasonerie il joaca ,egenda lui Biram. ,egenda este foarte importanta in ritul de initiere al masonului de gradul al treilea - 5aestrul. %iblia face referire la acest personaj in Intaia $arte a egilor, capitolul L, versetul /4# ' egele Solomon a trimis s-l aduc din :ir pe Biram. -cesta era fiul unei vduve din tribul lui 6eftali, iar tatl lui era tirian, lucrtor n aram. [i el era plin de nelepciune, de pricepere i de cunotin ca s fac orice fel de lucrare n aram. +l a venit la regele Solomon i a nceput s-i fac toat lucrarea.( !pera si destinul lui Biram sunt adanc inglobate in ritualul masonic. ,egenda lui
/8

:$an (an Aelsing% -ecret -ocieties and Their <oPer in The 20th CenturQ*;
33

este frecvent amintita in te"te, ritualuri si ceremonii masonice, ba c.iar ocupa un loc central in teoriile conspiratiilor. <otrivit legendei, Biram era un mester iscusit in lucrul cu aurul si argintul, o abilitate foarte utila in realizarea obiectelor din templul sacru al lui Solomon. +ra de asemenea un pietrar priceput si se pare ca stia secrete valoroase ale maestrilor masoni. *in pozitia sa autoritara de supraveg.etor al construirii templului, Biram dispunea de puterea de a-i promova pe lucratori la ranguri superioare de abilitate si intelegere divina a mestesugului de zidar = de la ucenic la calfa si la mesterFmaestru. Se spune ca Biram a fost ucis de trei zidari = 2ubela, 2ubelo si 2ubelum - , care doreau sa-i deprinda secretele si sa avanseze astfel la rangul de mesteri masoni. Biram a fost abordat de cei trei care i-au cerut sa-i inalte in grad, iar cand a refuzat sa le divulge orice fel de secret, 2ubelo l-a atacat cu un ec.er de ar.itect, 2ubela i-a retezat gatul cu o rigla de masurare si 2ubelum l-a lovit cu un ciocan, ucigandu-l in cele din urma. *upa ce l-au ingropat pe Biram in toiul noptii, ucigasii au incercat sa fuga, dar au fost capturati si adusi inaintea regelui Solomon, unde au marturisit omorul si au fost e"ecutati. :rupul lui Biram a fost gasit si ingropat langa :emplu, unde a fost ridicat un altar in memoria lui.20 &rancmasoneria s-a raspandit mai cu seama datorita e"tinderii Imperiului %ritanic, in secolul al \I\-lea. <rin definitie, francmasonii sunt o asociatie de oameni liberi si de bune moravuri care conlucreaza pentru binele si progresul societatii prin perfectionarea morala si intelectuala a membrilor sai. &rancmasonii au fost unii dintre cei mai controversati, majoritatea oamenilor atribuindu-le un caracter satanic, ba c.iar ;acuzati( de diferite conspiratii. &rancmasoneria e"ista astazi in forme variate, avand apro"imativ H milioane de membri. :ermenii 'operativi( si 'speculativi( sunt intalniti in mod uzual in materiale despre francmasonerie si pot naste uneori confuzii. 5asonii operativi erau cei care aveau meseria de zidari. In general se considera ca francmasoneria moderna a evoluat de la masonii operativi. 5asonii speculativi alcatuiesc majoritatea &ratiei actuale. -ltfel spus, ei nu practica meseria de zidari sau pietrari. :ermenul 'operativ( deriva din latinescul 'operari( care inseamna 'munca(, pe cand 'speculativ( deriva din termenul latinesc 'specere(, care inseamna 'a vedea( sau 'a privi in
)7

'ar! Harg% 200)% pp 21"22

34

jur(. $ei care practicau efectiv meseria erau operativii, in timp ce speculativii invatau teoria, adesea prin intermediul ritualurilor si simbolismului. 9tilizarea simbolurilor este unul dintre lucrurile care ii diferentiaza pe masonii operativi de cei speculativi.

)im%oluri 'rancma#onice*

<rincipalele simboluri masonice sunt cele ;:rei 5ari ,umini( 0+c.erul, $ompasul si ;$artea ,egii Sacre(1 precum si litera ;A( scrisa in interiorul unui ec.er si unui compas, reprezentand initiala cuvintelor 'Aod 0zeu1, geometrice, generare, geniu, gnoza. Aeometria oculta foloseste de mult timp simboluri geometrice, ca de e"emplu cercul, triung.iul, pentagrama, pentru ilustrarea unor idei metafizice si filozofice. +mblema 5.,.6. . 05area ,oja 6ationala din omania1. 5otto-ul este '>I6$+ + -9: 5! I(, care in limba romana inseamna 'I6>I6A+5 ! I 59 I5(. -im!oluri?

Cartea &egii -acre simbolizeaza traditia. 4cherul si Compasul

35

Sunt simbolurile de baza ale masoneriei, necesare pentru ridicarea unor edificii stabile si drepte. <rin analogie, devin simboluri ale virtutii si constiintei care conduc la perfectionarea spiritului. 4cherul, emblema rectitudinii, ne inspira dreptatea in gandurile si actiunile noastre - el este simbolul ,egii 5orale. Simbolizeaza sinceritatea si justitia intentiei, a .otararii si a operei, adica reprezinta o obligatie, o norma care ramane vesnic aceeasi. Compasul, instrument de masura si de comparatie, ne permite sa apreciem influenta si consecintele faptelor noastre, ce trebuie sa fie in permanenta fraterne fata de toti semenii nostri. Semnifica .otararea, capacitatea, geniul. +c.erul si $ompasul sunt strans legate unul de celalalt. ,iteratura +vului 5ediu il reprezenta pe *umnezeu sub infatisarea unui ar.itec et, ce tine in mana lui un compas cu care traseaza conturul lumii. *ante reda imaginea in Divina %omedie $aradisul, $antul /8, ?7-?)1# &'ntelepciunea profunda %are dintr-o rotire de compas trasand universul !-a umblut cu germeni cunoscuti si tainuiti.(+1

1rca 1liantei sau Chi(otul &egii $uvantul arca provine din latinescul arca, o traducere a termenului ebraic ar]n care inseamna cufar. $ufarul poate semnifica scaunul pe care se aseaza capul familiei, dar in acelasi timp si o piesa de mobilier in care se pune tot ce este de valoare. '-rca Sfanta raspunde acestei duble caracteristici. $.ivotul este tronul lui ^a.ve, faurit de omul care recunoaste suveranitatea lui *umnezeu. +l este in acelasi timp racla, din plin impodobita, care inc.ide in sine indeosebi cele doua :able ale *ecalogului, dovada concreta, materiala a aliantei dintre 5oise si ^a.ve.( 22 3irul cu plum! :<erpendiculara;
)/

3errR $ean% 2004% p*2 6 $ean 3errR% 2004% p* 11

36

))

<erpendiculara serveste la controlul verticalitatii, la fel ca si &irul cu <lumb. $ele doua unelte nu au acelasi rol. <erpendiculara este destinata prin marimea sa, prin dimensiunile ei, la verificarea unei pietre, a unui element de zidarie, in timp ce &irul cu <lumb se aplica la peretele luat in intregime, la un zid. Gi(ela +ste un ec.er in varful caruia este fi"at un fir cu plumb. %ara orizontala este uneori gradata, ceea ce permite masurarea pantelor si realizarea lor sau constatarea erorilor si indreptarea lor. $u 6ivela, se obtine orizontala plecand de la verticala, de unde bogatia simbolica a uneltei care reprezinta cele doua directii principale ale spatiului in care omul evolueaza. Ciocanul si 8alta

Ciocanul repre9inta puterea (ointei* Simbolistica acestuia este strans legata de ideea de foc, de trasnet, de lumina. 8agda, zeul %inelul la irlandezi, este inarmat cu o g.ioaga cu care poate ucide, dar si invia. -rma sa intruc.ipeaza nasterea si decesul, viata si moartea. $iocanul lui :.or are o dubla semnificatie, o putere indoita. +l este simultan, creator si distrugator, asemenea trasnetului care genereaza focul 0sursa de binefacere1, dar poate si nimici fiinta pe care o loveste. $iocanul 9cenicului reprezinta vointa activa si creatoare care ii permite sa lucreze cu materialele cele mai dificile, adica cu el insusi. $iocanul 9cenicului este diferit de cel al >enerabilului si al Supraveg.etorilor. <entru diferentierea lor, 9cenicul primeste alaturi de ciocan si *alta avand semnificatia clara ca in plan operativ se asteapta de
3

la cel care le poarta o lucrare asupra lui insusi. $iocanul >enerabilului si al Supraveg.etorului este emblema puterii lor, autoritatii, influentei lor. $iocanul marc.eaza ritualurile de *esc.idere si Inc.idere. 8alta simbolizeaza *iscernamantul, adica capacitatea de a distinge partile utile ale pietrei, esentiale pentru construire, de cele inutile. $ombinarea fortei vointei cu a capacitatii de a discerne determina perfectionarea treptata a operei. -stfel, in timp ce $iocanul e"prima vointa de a obtine, *alta simbolizeaza constiinta a ceea ce trebuie evitat. ,uate impreuna, cele doua instrumente semnifica necesitatea de a uni actiunea cu gandul.

Mistria

5asonii o folosesc pentru a inalta :emplul >irtutii(. +ste unealta de care masonul se foloseste pentru a imparti si a netezi cimentul. $u ea isi termina lucrul si il infrumuseteaza. In *iscursul de eceptie al 5aestrului, se spune# '$u 5istria sa, el isi va impodobi opera ca sa contemple Steaua Inflacarata...(23 5istria este instrumentul zidarului care serveste la indreptarea materialului pietros, simbolizeaza binefacerea, precum si dorinta de a-i ajuta pe cei care au nevoie. +"prima bunatatea activa, caritatea, dar si vointa omului. Iubirea fraterna care creeaza coeziunea intre pietre este precum mortarul - moale si capabil sa ia orice forma, rezistent fara a fi rigid, cand leaga partile in interiorul constructiei. 5istria serveste la amestecarea mortarului pana la obtinerea amalgamului perfect, la eliminarea e"cesului - la raspandirea binecuvantarii
)4

$ean 3errR% 2004% pp* 32 "32+

3+

iluminate si a tolerantei generoase. *in acest motiv, este instrumentul preferat al 5asonului in actiunea sa constanta si pozitiva de edificator activ.

<iatra 'ruta si <iatra -le.uita

In sens metaforic, piatra se identifica cu masonul. ,ucrarea masonica a masurarii si lustruirii pietrei brute corespunde cu transformarea masonului, pentru a trece de la stadiul brut, inconstient si pasiv al profanului la stadiul regulat, creativ si constient al masonului liber. -sa cum <iatra %ruta nu este potrivita pentru constructia unei catedrale pentru ca produce instabilitate si dizarmonie, la fel <iatra Slefuita, regulata si cubica, se aseamana in unicitatea ei cu alte pietre lucrate la fel si contribuie la ridicarea :emplului. In consecinta, un mason trabuie lucreze pentru binele si progresul tarii si al umanitatii, perfectionandu-se in acelasi timp pe sine insusi.

-oarele si &una

Soarele este asociat cu o serie de valente simbolice, intre care aceea a dinamicii a"iale, a corespondentei Soare-Spirit-&oc, aceea a caldurii si adevarului, a purificarii, a vitejiei, a g.idului inimii umane. Soarele se identifica cu 5asculinul, cu principiul activ, fiind de aceea simbolul !riginii, al Inceputului, al ratiunii care lumineaza tenebrele si ilumineaza spiritele. ,una simbolizeaza &emininul, obscurul, intuitia, caracterul sc.imbator al formelor. Semnifica
3)

si privarea omului care si-a pierdut demnitatea primordiala. *e asemenea, mai reprezinta si imaginea mediatorului intre fortele celeste, pentru ca reflecta lumina soarelui. In sens masonic, Soarele si ,una reprezinta alternanta si ec.ilibrul intre zi si noapte, intre alb si negru, intre activitate si repaos, dialectica contrariilor. Rigla cu 24 de 8i(i9iuni

+ste emblema perfectiunii si a ordinii care rezulta din actiunea justa si ec.ilibrata, este din timpuri stravec.i instrumentul de comparatie a marimii si de masurare a armoniei proportiilor. $itata in %iblie, era c.iar instrumentul cu care divinitatea egipteana <ta. masura cresterea apelor 6ilului si semnifica norma. igla cu )? de *iviziuni este si simbolul celor )? de ore ale zilei, dintre care o parte ar trebuie dedicata gandului, una lucrului, una odi.nei si una celor care au nevoie de ajutor. 1cacia

-cacia 0Salcamul1, este un simbol important al francmasoneriei, referindu-se la principiul nemuririi gradului de 5aestru. !riginea acestui simbol este legata de mitul lui Biram, ar.itectul :emplului lui Solomon din Ierusalim. *upa moartea sa, asasinii sai i-au ascuns cadavrul in pamant, dar pe locul unde a fost ingropat a rasarit un fir de salcam care i-a relevat prezenta, simbolizand in acelasi timp si renasterea la o noua viata. Salcamul este simbolul sperantei si al e"istentei sufletului dincolo de moartea fizica si conservarea energiei indestructibile a vietii.

40

Ce este Masoneria/ $onform cu Statutul 5arii ,oji 6ationale din omania, aceasta este ' o asociaie

constituit potrivit legii, ca persoan juridic romn de drept privat, neguvernamental, apolitic i fr scop patrimonial, n vederea sprijinirii dezvoltrii personalitii umane pe multiple planuri i pentru instaurarea n societatea romneasc a normelor de convieuire social bazate pe respect, toleran, ntr-ajutorare i respingerea oricror forme de totalitarism sau e"tremism.( )? $ele )4 de ;<rotocoale ale Sionului( contin printre altele, planuri de instaurare a unei noi ;religii( si de subminare a autoritatii preotilor crestini. 0al \I>-lea <rotocol Secret al Inteleptilor Sionului1. <rotocolul al \>II-lea spune ca ; egele Statului <lanetar 9nic al &rancmasonilor va fi simultan si <atriar. si <apa(, cu alte cuvinte, va avea toata puterea.

2* Jnceputurile masoneriei &rancmasoneria a debutat in perioada regelui 6uma <ompilius, succesorul lui omulus. In acea perioada, constructorii de temple si monumente se bucurau de anumite privilegii, printre care si scutirea de contributii publice. -cestia erau impartiti in trei grade# ucenici, companioni si maistri. Se organizau intruniri, de regula seara dupa terminarea lucrului, intr-o baraca amenajata in apropierea constructiei, unde se discutau lucrarile pentru a doua zi. -ceste adunari erau conduse de marele maistrilor, fiind precedate de un ceremonial magico-religios, mostenit din perioada cand numai preotii se ocupau de amenajarea templelor. 9nele legende masonice plaseaza formarea organizatiei in vremea construirii :urnului %abel, si cea a construirii :emplului din Ierusalim de catre regele Solomon, despre care se spune in %ibile. Istoria &rancmasoneriei este oarecum neclara. !riginea ei ramanand un mister, un secret pastrat cu strasnicie, in ciuda publicarii a numeroase carti si articole referitoare la &rancmasonerie. Se spune ca multi masoni au pierdut din vedere adevarata origine si scopul organizatiei insesi. In lucrarea ;:.e :emplar
)?

evelation( autorii scriau

PPP*mlnr*ro
41

descriau &rancmasoneria# ;:abloul de ansamblu al masoneriei este acela al unei organizatii care si-a pierdut intelesul originar(. In secolul al >II-lea, din pricina crestinizarii anglosa"onilor se aduc modificari in normele confreriilor de constructuri, iar vec.ile ritualuri si regulile de initiere au capatat formulele adecvate ale noii religii dominante. 6u s-au pierdut manoperele oculte, semnele si procedeele magice, iar secretul si ceremonialul initierilor a ramas de asemenea nesc.imbat. S-au pastrat si traditiile de intrajutorare si solidaritate din antic.itatea romana. In 8)H francmasonii isi aleg ca patron pe Sfantul Ioan, deoarece sarbatorirea acestuia coincidea cu solstitiul de vara, moment astronomic celebrat prin ritualuri magice de catre membrii confreriilor de zidari inca din antic.itate. $onfreriile de zidari L3ratii -.antului IoanM s-au raspandit pe continentul european. -cestia au primit din partea papilor privilegiul de a zidi catedrale. In acea perioada multi oameni de arta si ganditori au devenit membri ai lojelor masonice, beneficiand de numeroase facilitati. ,a intrunirile acestora se discutau despre idei filozofice si se cautau cai de reformare politica a societatii. &aptul ca aceste intruniri erau private este de inteles, incercarile lor inovatoare nu erau vazute bine de %iserica. %iserica catolica era obsedata de ideea ereziilor pe care le vedea in orice incercare inovatoare. Secretul fiind singura modalitate de a duce planurile pana la capat. 9nele loje masonice s-au transformat destul de radical. -ctivau ca asociatii ale zidarilor desfasurand in aparenta o activitate declarata de cercetare a naturii, dar avand, in secret, o serie de teluri politice si sociale. <ana la urma, biserica si-a dat seama de actiunile francmasonilor. In secolul al \>-lea, lojile masonice au fost persecutate sangeros de %iserica $atolica, fiind acuzati de propovaduire a ereziei si sc.ismei in %iserica. 5ulte dintre lojile masonice au fost destramate. Secolul \>I a fost distrugator pentru francmasoni. ,ut.er a reusit sa descompuna lojele &rancmasoneriei, cu e"ceptia celor din insulele britanice.)H In /I?8, dupa decapitarea regelui $arol I, masonii restabilesc tronul si totodata submineaza autoritatea lui $romVell, dand francmasoneriei un caracter prin e"celenta politic. *upa /II7, francmasoneria se transforma definitiv din confrerie profesionala in societate oculta. In /L/L s-a format 5area ,oja 9nita, la ,ondra, prin unirea a patru loji. -cest !rdin a
)H

4ugen B(idiu Chiro(ici% 200+% pp* 5+"64

42

aparut dintr-o combinatie de traditii care au evoluat si s-au contopit intr-o perioada mai lunga de timp. In /L)7 se formeaza o ,oja in &ranta, sub auspiciile 5arii ,oji 9nite din -nglia. In aceasta epoca adevarata origine a &rancmasoneriei a devenit cunoscuta marelui public. In /L4L, $arol +duard, care era si membru al Societatii francmasonilor din <aris, cunoscut drept ;$uvantarea lui egale, a rostit un discurs in fata amseN(. In aceasta declaratie a amseN a mai spus ca

spus# ;!rdinul nostru a format o uniune de nedespartit cu $avalerii Sfantului Ioan de la Ierusalim, un !rdin foarte apropiat de cel al $avalerilor :emplieri.( &rancmasoneria era legata de scolile antice de mistere. &rancmasoneria a continuat sa-si largeasca randurile, astfel, in /LH/ masonul german, baronul @arl Aotlieb von Bund a intemeiat o filiala a itului Scotian in &ranCfurt, denumita ;!rdinul respectarii stricte a regulilor(. !rdinul a sfarsit prin fuziunea dintre Iluminati si &rancmasoneria germana, in timpul $ongresului de la _il.elmsbad. In Romania, francmasoneria a avut un rol important. -u fost cativa domnitori romani care au aplicat la ideile si principiile ;+pocii ,uminilor( pe care si francmasoneria le-a raspandit. In 5oldova si :ara :argoviste. Serban $antacuzino a reusit sa construiasca -cademia din %ucuresti 0/IMM1, -ntio. $antemir a construit una la Iasi 0/L7L1 iar in :ransilvania, s-a construit in /L8H la straduinta invatatului Ioan <iuariu-5olnar. S-au infaptuit reforme fiscale si juridice de catre $onstantin %rancoveanu, -ntio. si *imitrie $antemir, s-au desc.is scoli si spitale, si s-a popularizat ideea ;bunului( sau ;binelui obstesc(. $onstantin 5avrocordat a instaurat o $onstitutie in :ara omaneasca si a desfintat iobagia. Borea, un alt francmason, a redactat faimosul ;Supple" libellus valac.orum(, unde era prezentate revendicari absolut similare cu cele e"primate zece ani mai inainte in -merica sau cinci ani mai tarziu in &ranta. <rima loja masonica romaneasca a fost intemeiata la Iasi in /L?M, de catre italianul $arri, secretar a lui $onstantin 5avrocordat. - doua loja a aparut in /L?8 printre sasii de la %rasov, iar a treia in /LIL la Sibiu. Spre deosebire de alte tari, in omania situatia a stat altfel. &rancmasonii erau priviti bine de catre %iserica $restina, ba c.iar aveau relatii bune pana in /84L, in timp ce biserica romano-catolica i-a socotit indelunga vreme eretici si apostati.
43

omaneasca, -le"andru ,apusneanu si

adu Serban au

intemeiat Scoli domnesti ;pentru invatatura norodului(, in /HI/ la $otnari si in /I74 la

$ativa dintre francmasonii romani cunoscuti sunt# >asile -lecsandri, 6icolae %alcescu, -le"andru Ioan $uza, Ion Beliade- adulescu, Ion A.ica, A.eorg.e 5ag.eru, 5i.ail @ogalniceanu, $ostac.e 6egruzzi, $.-. osetti, $arol *avila, Spiru Baret, :udor >ladimirescu. $um se zicea odinioara la %ucuresti# ;incepi student, continui farmazon, devii savant sau ministru, si termini calcat in picioare de multime sub forma de %ulevard(. Intradevar multe din bulevardele din centrul oraselor romanesti au numiri de francmasoni celebri. In timpul comunismului francmasoneria practic n-a mai e"istat. 5i.ail Sadoveanu a avut o incercare de a impaca francmasoneria cu comunismul, insa fara succese. S-au intocmit liste de catre legionari si multi francmasoni au fost arestati. In /8?M comunistii .otarasc desfiintarea francmasoneriei in omania. In data de )L decembrie /8M8, la %ucuresti, francmasonii care adu de la -fumati si pun la cale au supravietuit se intalnesc in fostul :emplu din strada 5area ,oja 6ationala a omaniei.)I 3ns, n omnia nu e"ist o singur '5are ,oj 6aional(. 5area ,oj 6aional omniei 05.,.6.a .1 este condus n prezent de 5are 5aestru :udorel 6itulescu, n timp ce 5area ,oj 6aional din 05.,.&. 1. <e /H iulie )777 5,6 , condus de deputatul <6`$* A.eorg.e $omnescu nglobeaz 5.,.6.9. , condus n acel moment de profesorul :itus 6icoar. 9niunea are loc ns doar pe .rtie, producndu-se n fapt de-abia pe )? ianuarie )77/. :imp suficient pentru ca +ugen !vidiu $.irovici s ajung la conducerea 5,69 . *up nglobarea 5,69 5,6 noiembrie )774 este ales 5are 5aestru. $orupia din 5,6 este demascat de 6icu &ilip, primul 5are 5aestru romn de i l aleg prin vot desc.is ca 5are 5aestru pe >iorel n $.irovici devine adjunctul lui $omnescu, fiind numit <ro 5are 5aestru, iar pe M omnia este condus de 5are 5aestru adu %lnescu. -ceste omniei loji accept e"clusiv brbai. <e de alt parte, e"ist i 5area ,oj &eminin a

renasterea &rancmasoneriei romane. In octombrie /887 francmasonii romani din e"il creeaza

dup /8M8. -cesta convoac n martie )77) o ntlnire e"traordinar la %raov unde /H loji demit ntreaga conducere a 5,6 *nacu, unul dintre apropiaii lui 6icu &ilip. -a ajunge 5are 5aestru >iorel *nacu, fost maior n 5inisterul de Interne, la numai o lun dup intrarea n masonerie. $a rspuns, A.eorg.e $omnescu organizeaz i el o adunare la %ucureti i i e"clude pe disidenii din

)I

'ar! Harg% 200)% pp* 1)"20

44

%raov. Ia natere astfel 5area ,oj 6aional a omniei. 0 )gentia de $resa *asonica din +omania, -<5 1 3* Manipulri

:otusi, masoneria este o organizatie controversata. !amenii are pareri pro si contra masoneriei. Svonurile neconfirmate si neinfirmate provoaca multa valva si isterie in randurile oamenilor. <ublicul larg priveste masoneria ca pe ceva malefic, insa prea putini stiu ce inseamna aceasta cu adevarat. +ste oarecum greu sa intelegem substratul si esenta acestei 'viitoare eligii 9nice(. Idei preconcepute cum ar fi aceea ca ' egele Statului <lanetar 9nic( este Satan *iavolul sunt auzite pretutindeni. :eorii ale conspiratiei, ideea ca masonii sunt malefici, ca doresc subjugarea populatiei, injumatatirea acesteia, implicatia acestora in politica si in cine arunca evolutia &ranceza sunt speculatii aruncate in mass media. 6u se poate sti e"act aceste speculatii, insa al I\-lea < !:!$!, S+$ +: -, spune# ' *aca astazi cteva state si ridica glasul mpotriva noastra,

& -6$5-S!6I,!

aceasta o fac numai de forma, uneori la dorinta si ordinul nostru, deoarece ne este folositor, pentru a guverna n siguranta pe fratii nostri mai mici. In realitate nu avem nici o piedica in calea noastra.( *aca este asa, atunci am putea considera si ca toata isteria provocata in randul oamenilor in ceea ce priveste masoneria este de fapt rezultatul dorit. *aca aceste protocoale sunt 'secrete(, atunci de ce ele sunt cunoscutea *efinitia *+\-ului spune ca 'secret( inseamna 'care este tinut ascuns, care ramane necunoscut, care nu trebuie spus nimanui(. ! organizatie bine pusa la punct asa cum este &rancmasoneria nu poate avea scapari de informatie. In consecinta, este posibil ca zvonurile si speculatiile sa fie 'uneori la dorita si ordinul( masonilor. +ugen !vidiu $.irovici, 5are 5aestru al 5arii ,oji 6ationale din omania, spunea intr-un interviu redat de '-devarul(ca 'din cauza prejudecatilor si a suspiciunilor e un dezavantaj profesional sa-ti devoalezi apartenenta la 5asonerie(. +u as adauga ca nu este valabila afirmatia in totalitate atata timp cat foarte multi membrii ai organizatiei isi dezvaluie apartenenta la 5asonerie fara nici o problema* Intrebat fiind de catre jurnalist 'cum ramane cu caracterul secret(, +ugen !vidiu $.irovici raspunde# ;)partinem societatii civile desi nu suntem o structura publica, ci una privata. !a ce mod, )zi o universitate isi selecteaza, dupa un criteriu foarte clar, studentii.
45

)zi ziarul -)devarul( nu primeste pe oricine in redactie, care sa vina si sa se aseze sa scrie un articol ce a doua zi va fi tiparit. $este tot, cultura organizationala a consacrat niste criterii de selectie, care sunt relativ transparente. De e.emplu, un mit este ca primim numai oameni bogati. /als0 )vem o radiografie care spune ca cei mai multi membri ai masoneriei nu sunt bogati 1 si nu e vorba numai de +omania -, iar criteriul material este complet nesemnificativ. )sta pentru ca a fi membru implica niste cheltuieli chiar minore.( 222.adevarul.ro Eugen 3vidiu %hirovici, interviu realizat de 4eorge +adulescu". +ste de apreciat abilitatea fostului 5are 5aestru incomoda. Se sugereaz deseori c 5asoneria ar aduna elitele lumii pe diferite domenii, n special domeniul financiar. 5ai trziu voi reda o list a masonilor din omania, parte a unui raport elaborat de Serviciul omn de Informaii 0S. .I.1 din )778. >om putea observa c printre cei prezentai se afl# oameni de afaceri, politicieni, academicieni, oameni de tiin, n consecin - eliteleQ 3n sc.imb, masonii susin neimplicarea &rancmasoneriei n politic i unitatea dintre acetia. -minteam anterior despre >iorel *nacu, 5are 5aestru al 5.,.6.a n )778. -cesta declara n luna seprembrie a aceluiai an# '<n astzi, 5area ,oj 6aional a declarat i a susinut <reedinia, Auvernul omniei a omniei, dar din pcate, n toi aceti ani i-au al 5.,.6. . de a evita o intrebare

manifestat o ignoran fa de instituia francmasonic. -stfel, s-a .otrt n aceast diminea n 5arele $onsiliu retragerea total a sprijinului fa de toate instituiile fundamentale ale statului, unde intr inclusiv <reedinia i Auvernul.( 2 ,a prima vedere e"ist o neconcordan ntre regulile masoneriei i declaraiile unui 5are 5aestru. Sau poate a fost doar o ;scpare(a + puin probabil ca masoneria sa nu fie implicat n politic din moment ce mare parte a membrilor si sunt printre altele i oameni politici. $a o regul, pentru ca un brbat sa poata deveni mason acesta ;trebuie sa fie un om liber i de bune moravuri(, iar prin ;liber( se nelege nendoctrinat politic sau religios. $are a fost rezultatul afirmaiilor lui *nacua -ceast gaf l-a transformat n persona non grata fiind aspru sancionat de ceilalti lideri ai *asoneriei. :impul trece si direct proportional creste i lupta pentru putere, iar *nacu intra n conflict direct cu 5are $ancelar pentru -faceri +"terne 0 uslan !prescu1 i cu mai muli &rai din ar. Succesorul su este :udorel 6iulescu, care a devenit 5are 5aestru al 5.,.6a n primavara lui )7/7, iar >iorel *nacu devine 5are Secretar. :oate aceste aciuni au provocat ;friciuni i sciziuni(. *eja tensiunea era n cretere, iar >iorel *nacu realizase c fcuse, poate, una dintre cele mai mari greeli ale sale ca 5ason. *e
)L

PPP*realitatea*net
46

cealalt parte, 6iulescu i &raii ce-l susineau vizau eliminarea lui *nacu de la friele puterii i din orice fel de funcie de reprezentativitate. &raii ncep s l tradeze semnificativ fr urme de regret. 3n noiembrie )7/7, 6iulescu semneaz *ecretul de eliberare din funcia de 5are Secretar 0*ecret ))H)1.2+ ,ui *nacu i se imputa instigarea n plin edin de 5are $onsiliu la destabilizarea 5arii ,oji 6aionale a omnieiG propunerea de nlocuire a 5arelui 5aestru ntr-o manier neconstituionalG grav acuzaie de spionaj fcut de 5arele 5aestru n favoarea &ranei, numindu-l astfel trdtor de ar 0articolul )1. >iorel *nacu este deczut din toate drepturile pe care le-a avut n calitate de membru al 5,6a 0articolul 41. 3n aceeai zi, 6iulescu emite o comunicare ctre membrii 5,6a , prin care informeaz radierea lui *nacu pentru subminarea puterii 5arelui 5aestru i pentru acuzaia de spionaj. >iorel *nacu decide s acioneze i el i s-i e"prime dezacordul cu privire la Pfapta abominabil i antimasonic a domnului Tudorel 5iulescuP, pe care o consider nul, fiind Pun abuz de putere personal 6mpotriva oricrei reguli masoniceP.2) $azul lui >iorel *nacu este doar unul dintre multe altele care arat c nici n cadrul 5asoneriei unitatea nu este c.iar aa cum se vrea a fi. 3n sc.imb, nimeni nu e perfect. $eea ce denot c i acetia sunt oameni i nu doar nite ;demoni cu fa umana condui de un rege despot(. $t manipulare i ct adevar e"ist n povetile cu i despre masoni, doar acetia tiu. 'Secretul( i face pe oameni s deruleze n mintea lor filmul conspirativ pe criteriul ;ce e secret, e ru(. <robabil acesta s fie motivul pentru care organizaia nu mai este ;secreta( ci ;discreta( $u ct apar mai multe tiri n mass media, iar audio-vizualul este ocupat de acestea, cu att 5asoneria i pierde caracterul secret, iar membrii reuesc s se integreze sau mai bine spus ;s se impun( societii civile pn ntr-acolo c se identific cu ea. -cesta este ;efectul simplei e"puneri( dup cum arat Sebastian %o.ler n cartea sa, 789 de e.perimente pentru a 6nelege manipularea $olirom, :asi, pp. ;;-;<". +ugen !vidiu $.irovici spunea in interviul acordat ziarului ;-devarul( in )778# ;6oi nu numai c facem parte din societatea civil, dar ndrznim s spunem, fr ostentaie, ci cu modestie, c am contribuit n mod esenial la naterea a ceea ce astzi numim, n lumea liber, societate civil.( -firmatie partial adevarata daca ne gandim ca francmasonii au fost primii care si-au ales conducatorii. ;<e vremea aceea erai numit, n special datorit unor linii de snge. -ristocraia era nc la putere. ,ojele i alegeau conductorii. [i e situaia celebr a lui &rederic cel 5are al <rusiei, care a ngenunc.iat i a despus jurmntul n faa unui locotenent.(, adaug $.irovici in acelasi interviu. -ristocraia definete un curent politic n timp ce 5asoneria spune c nu au implicaii politice. -tunci de ce analogia dintre
)M

PPP*mlnr*ro

)8

=urnal *asonic sub auspicile )geniei de $res *asonic din +om>nia ,,,.agentiadepre#ama#onica.%log#pot.ro".
4

conducatorii 5asoni i cei ai politicii vremiia Areaua nelegere a 5asoneriei i face pe oameni s aib prejudicii cu privire la aceasta, ns datorit renunrii la caracterul secret tot mai multe persoane au devenit adepii acesteia. 0n alt 9(on cu privire la masoni este acela ca odat intrat ntr-o loj masonic, persoana nu o mai poate prsi dect pierzndu-i viaa. 5area ,oj 6aional a omniei vine i dezminte i de aceast dat. P6imic n afar de legtura freasc din interiorul &raiei nu creaza obligatia de a rmne 5asonP.30 9n brbat din A.ana pe nume AodVin, era n vrst de aproape L7 de ani cnd a prsit o loj masonic. AodVin i amintete# '+ram membru al unei loje masonice. [i, dei aceasta este cunoscut drept o asociaie bazat pe principiul fraternitii, care le ofer ajutor membrilor ei, am participat la ritualuri la care se foloseau cranii i oase i erau invocate spiritele. Se credea c aceste spirite i ajutau s creasc din punct de vedere spiritual pe cei ce comunicau cu ele.31 Teoria conspiratiei

&rancmasonii sunt deseori ;victimele( unor teorii conspirative de la cele mai subtile pana la cele mai scandaloase. 6e amintim cazul presedintelui american 2o.n &, @ennedN, asasinat in noiembrie /8I4. <ornind de la cateva date corecte care sunt preluate ,deformate si transformate se poate construi un intreg scenariu demn de BollNVood. In ceea ce priveste asasinarea lui 2.&. @ennedN s-au facut multe supozitii. $one"iunile cu francmasoneria au survenit pe baza unui discurs al presedintelui american pe )L aprilie /8I/ cand acesta spunea# -:nsusi cuvantul -secret(este indezirabil intr-o societate libera si deschisa? iar noi, ca popor, ne opunem inerent si istoric societatilor secrete, @uramintelor secrete si procedurilor secrete. 5oi am decis cu mult timp in urma ca prime@diile unei tainuiri e.cessive si ne@ustificate a faptelor pertinente cantaresc mult mai greu decat prime@diile ce sunt invocate pentru a o @ustifica. %hiar si in zilele noastre, opunerea fata de amenintarea unei societati inchise prin imitarea restrictiilor ei arbitrare prezinta prea putina valoare.( 3+ *eclaratile facute de @ennedN au fost luate ca un afront impotriva masoneriei cand de fapt presedintele facea referire la $I- in tot discursul. +venimentul tragic care a urmat 0asasinarea presedintelui1 a provocat o serie de speculatii, iar implicarea francmasoneriei a fost ve.ement discutata. In realitate, nu s-au gasit dovezi clare care sa ateste cele spuse anterior. ,egat de
47

http?DDPPP*mlnar*roD.rancmasoneriaDpot"parasi"masoneria"odata"ce"am"de(enit"mason . Re(ista SatchtoPer 1)) din 15 decem!rie% p* 10* 'ar! Harg% 200), p.160
4+

4/

4)

moartea lui @ennedN s-a ve.iculat si implicarea e"traterestrilor. Intr-adevar, e"pertii in conspiratie si-au facut treaba. 9n alt e"emplu in care teoria conspiratiei a jucat un rol a fost moartea <apei Ioan <aul I care era foarte popular in randul publicului. !ficial s-a spus ca Suveranul <ontif a fost gasit mort urmare a unui infarct miocardic. ;:eoreticienii conspiratiei( au gasit si in acest caz motive pentru care francmasonii l-ar fi ucis pe papa. Se specula ca papa era pe punctual de a curata coruptia pe care o gasise in interiorul >aticanului. <lanurile papei de a orienta %iserica intr-o directie noua constituiau esenta acestor teorii ale conspiratiei. Se zvonea ca urmau sa fie e"comunicati /77 de francmasoni, incepand de la simpli preoti pana la cardinali. Intr-o carte scrisa de *avid ^allop 0 :n numele Domnului. 3 investigatie privind asasinarea papei :oan $aul :, 7<AB" a aparut idea conspiratiei si se sustinea ca papa ar fi fost otravit cu digitalina 0DEC-substanta e.trasa din frunzele digitalei si intrebuintata ca intaritor cardiovascular, ca diuretic.1 in tentativa de a salva un grup de cardinali = masoni - , profund implicate in fraude legate de %anca >aticanului. 9lterior, >aticanul a luat pozitie si a contracarat cu o anc.eta din care reiesea ca sanatatea papei Ioan <aul I era subreda. $ardinalul >illot a raspandit zvonul ca papa luase din greseala o supradoza de medicamente. S-a presupus de asemenea ca factorul declansator al mortii papei era investigatia demarata in /8LM in care i-a cerut cardinalului >illot sa e"amineze operatiunile efectuate de %anca >aticanului. In urma anc.etei, papa Ioan <aul I a intocmit o lista cu nume de clerici, unii fiind presupusi francmasoni, carora ar fi urmat sa li se ceara sa demisioneze i sa fie transferati in functii inferioare. $ardinalul >illot, pe atunci secretarul de stat al >aticanului, ar fi fost 5are 5aestru 5ason si numele sau ar fi aparut pe acea lista.33

4* <ersonalitati masonice cunoscute Jn 200) -RI a redactat un raport care con7ine o list a masonilor din RomInia* 8intre ace>tia 5i (oi aminti pe cei mai cunoscu7i? 1lecu Raco(iceanu = 6urnalistT 1drian -e(erin = om politic% 1drian Gstase = om politic% 1ttila #erestoQ = om politic% 3lorian <itti> " artist% Ca!riel Bprea = om politic% Cheorghe Turda = artist% Celu #oican #oiculescu = om politic% .ost (iceprim"ministru :gu(ernul pro(i9oriu <etre Roman = 1)+)"1))0;% senator 3-G% Ion Iliescu = om politic% .ost pre>edinte al RomInieiT Ilie -Ir!u = om politic% Mugur Isrescu = gu(ernator 'GR%
44

Harg 'ar!% 200)% pp* 161"162

4)

R9(an Teodorescu = istoric% pro.esor% om politicT 8an #oiculescu = om de a.aceri% om politicT Gicu 1li.antis = artistT #iorel Are!enciuc = om politic% Cristian <iedone <opescu = primar sectorul 4T <etre Roman = om politicT Radu #asile = .ost prim"ministruT Clin Constantin 1nton <opescu Triceanu = om politic% .ost prim ministruT Teodor Mele>canu = om politicT 8inu <atriciu = om e a.aceri% om politicT 8inu -raru = scriitor% artistT 4caterina 1ndronescu = pro.esor% om politic% .ost ministru al 4duca7ieiT Radu <reda W teolog% 6urnalistT

50

Bibliografie /. %o.ler, Sebastien, 789 de e.perimente pentru a 6nelege manipularea mediatic, +ditura <olirom, Iai, )778 ). $oman, $laudiuG Selaru, >asile, %omunicarea intre informare si manipulareD dresori si vanzatori de cai verzi, +ditura -ll %ecC, %ucuresti, )77H. 4. &errb, 2ean, Dictionar de simboluri masonice, +ditura <- -,+,- ?H, <itesti, )77? ?. &iceac, %ogdan, Tehnici de manipulare, +d. 6emira, %ucureti, /88L. H. 2oule, I. obert->incentG %eauvois, 2ean-,eon, Tratat de manipulare, +ditura -6:+:, %ucuresti, /88L. @apferer, 2ean = 6oel, Evonurile, +ditura Bumanitas, %ucureti, /884. < +SS, %ucuresti, )778. M. 5ungiu <ipidi, -lina, +omanii dupa FA< :storia unei ne6ntelegeri, +ditura Bumanitas, %ucureti, /88H. 8. <eretti, -ndre deG ,egrand, 2ean--ndreG %oniface, 2ean, Tehnici de comunicare, +ditura <olirom, Iasi, )77/. /7. Stanciugelu, Stefan, !ogica manipularii. GG de tehnici de manipulare politica romaneasca, +ditura $.B. %ecC, %ucuresti, )7/7 //. >olCoff, >ladimir, Tratat de dezinformare 1 De la calul troian la internet, +ditura -6:+:, %ucuresti, )778. /). Samfir, $tlin 0coord.1, Dicionar de Sociologie, +ditura %abel, %ucureti, /88M. L. @arg, %arb, 797 lucruri inedite despre francmasoni, +ditura 5+:+!

esurse Veb
1. http://tinyurl.com/agentia-de-presa-masonica 2. http://tinyurl.com/Jurnal-Masonic 3. http://tinyurl.com/Marea-Loja-Nationala 4. http://tinyurl.com/ ecretele-Masoneriei !. http://tinyurl.com/"he- ecrets-o#-2$th-%entury
51

6* http?DDmar@ists*anu*edu*auDromanaDdictionarDlD&eninE#ladimirEIlici*htm .

52