Sunteți pe pagina 1din 33

Tema lucrarii: Dezinformarea - forma a manipularii in comunicare

Planul lucrarii:
Cap I. Dezinformarea
1.1. Dezinformarea - notiuni generale
1.2. Concept si evolutie
1.3. Tehnici de dezinformare
Cap II. Dezinformarea, forma a manipularii prin comunicare
2.1. Comunicarea - notiuni generale - canale de comunicare
2.2. Despre manipulare, tehnici de manipulare
2.3. Dezinformarea prin comunicare, manipulare
2.4. Modalitati de dezinformare in domeniul entertainment
Cap III. Studiul de caz
"Procedurile de dezinformare i manipulare au devenit att de subtile i de eficace, nct
agresiunile ascunse pot fi preferate."
Lucian Culda - Agresiune i aprare psihologic
"Presa nu trebuie s fie numai un propagandist colectiv i un agitator colectiv, ci i un
organizator colectiv al maselor." - Lenin
"Cunoasterea este manipularea intelectuala a observatiilor verificate atent." - Sigmund Freud
Cunoaterea este puterea la cea mai nalt calitate.
Limbajul este un factor constitutiv al culturii, el satisface o serie de roluri in interiorul
acesteia. "In prezent, comunicarea, informatiile reprezinta principala dimensiune a existentei
fiecaruia dintre noi, devenind atat de prezenta, incat nici macar nu mai este perceputa ca
activitate distincta." ( Vasile Tran, Irina Stanciugelu - Teoria comunicarii, SNSPA 2003 pg 13).
Lucrarea cuprinde documentari asupra formelor comunicarii, in deosebi asupra
manipularii. Tema este dezinformare si prin aceasta doresc sa arat impactul negativ prin care in
zilele noastre il au internetul, publicitatea, televiziunea, mass media in general pentru formarea
noilor generatii.
Manipularea reprezinta o acreditare o falsa a realitatii. Este necesar ca oamenii sa
cunoasca influentele care se primesc, sa le evalueze critic, sa fie capabili de optiuni in favoarea
dezvoltarii personale. In functie de consumul informational, tot mai timpuriu in acest secol, de la
copil la adult, in functie de practicile sociale si mediul cultural, suntem formati prin intermediul
comunicarii si avem tendinta spre un comportament negativ. Scopul acestei cercetari este de a
oferi o panorama asupra puterii cuvantului, asupra impactului asupra civilizatiei, de a
constientiza caracterul influentator al vocabularului unei persoane, al comunicarii. Cuvantul este
unitatea de baza a omenirii, a comunicarii, a informarii, dezinformarii, manipularii. Omenirea, in
evolutia sa istorica, a fost marcata de numeroase conflicte politice, sociale, etnice,culturale,
militare insotite actiuni de diversiune si dezinformare psihologica, si avand ca baza de plecare
manipularea prin capacitatea cuvintelor, pozitive sau negative de a exprima emotii intense si a
convinge asupra " bunului mers al faptelor" in viziunea unor persoane.
1

Comunicarea este un proces de influenta sociala care face posibila manipularea in masa a
populatiei. Ne aflam intr-o epoca a celeritatii, in care dezvoltarea in toate domeniile se face
agresiv, se face rapid, avand la indemana un ansamblu de mecanisme de comunicare care ne
influenteaza negativ. Cati dintre noi, citim o carte in acest secol? Cati dintre noi, in loc sa intram
pe un site de socializare, intram intr-o biblioteza si citim un clasic? Cati dintre copiii noilor
generatii nu folosesc internetul si nu folosesc televizor in detrimentul unei carti? Cati dintre noi
se informeaza cu privire la zvonurile si stirile prezentate de mass media daca sunt reale si
adevarate? Comunicarea trebuie abordata din perspectiva educationala, etica si morala.
Comunicarea prin manipulare nu este niciodata neutra, intotdeauna ea transmite un mesaj cu
siguranta, fie unul negativ sau pozitiv pentru populatie. Canalele mass-media pot fi instrumente
ce contribuie la sistematizarea culturii, la difuzarea benefica a valorilor reale,dar si la deturnarea
sau alterarea acestora. Sensul comunicarii de masa orienteaza, prin continutul lor, publicul larg,
ele fiind parghii de influenta constructiva, dar si de manipulare. Se poate observa o tot mai mare
dependenta a oamenilor fata de jurnalele de stiri, pentru a fi la curent cu tot ce se petrece in lume,
plecandu-se de la supozitia integritatii si incoruptibilitatii mediilor de informare, premisa care s-a
dovedit de multe ori a fi gresita. Implicatiile politice si nu numai pot duce la denaturarea
adevarului uneori pana la crearea de noi realitati. Dezinformarea genereaza dezorientare,
dezorganizare, idei inhibitoare si chiar traumatizante, si ar trebui avut in vedere strategiile,
tacticile si caile practice de contracarare a acestui fenomen nociv si amoral. Abordare realitatii
sociale din perspectiva noastra, in viata de zi cu zi trebuie facuta fara controlul si manipularea
unor mase influente, cred ca trebuie sa fim proprii lideri ai vietii noastre, ale alegerilor facute.
Din pacate sistemele democratice de astazi apeleaza tot mai mult dezinformare, propaganda,
discreditare astfel mass media contribuie dand o mana de ajutor si impingand societatea spre
colaps, haos, babilonie. In 1434 Gutenberg, prin inventarea tiparului a dat posibilitatea lumii de
a avea acces la informatie, Marconi si radioul sau au permis raspandirea ariei de informatie, iar
televiziunea a dus la apogeu acest proces, transformandu-l pe telespectator in martor la
eveniment prin intermediul camerelor de luat vederi. Televiziunea are o credibilitate si o forta de
persuasiune mult mai mare asa incat oamenii nu mai analizeaza informatia ci doar o preiau asa
cum le este ea oferita, fara o documentare personala.
Prin controlul mass-media se pot manipula cetenii nct atitudinea acestora fa de
anumite probleme s fie favorabil manipulatorului.
Propaganda are ca principal el obinerea de sprijin emoional, dezinformarea are scopul de a
manipula audiena la nivel raional, fie prin discreditatarea unor informaii ce se contrazic, fie
prin sprijinirea unor concluzii false.
Mass media reprezinta principalul mijloc de informare si prin informatiile pe care le prezinta
influenteaza negativ comportamentul deoarece promeaza criminalitatea prin constanta avertizare
si exagerare, interfereaza cu justitia si distorzioneaza realitatea si informatiile transmise si
amplifica situatiile date pentru a produce panica in scop comercial.
George Bernard Shaw ( cofondatatorul scolii engleze economice) spune : "un om
informat este mai dificil de manipulat dect un om neinformat, deci va cdea mai greu victim
dezinformrii."
Cap I DEZINFORMAREA

Pentru a putea vorbi despre dezinformare, este necesar sa vorbim despre comunicare si
formele acesteia si totodata despre manipulare. Oamenii s-au dezvoltat de la comunicarea prin
semne si semnale la comunicarea prin limbaj.
Comunicarea este un simbol al speciei umane. In sens larg, ea poate fi considerata drept procesul
de transmitere de informatii, idei, opinii, pareri fie de la un individ la altul, fie de la un grup la
altul. Nici un fel de activitate, de la banalele activitati ale rutinei cotidiene pe care le traim
fiecare dintre noi zilnic si pana la activitatile complexe desfasurate la nivelul organizatiilor, nu
pot fi concepute in afara procesului de comunicare.
Etimologia termenului: cuvantul comunicareprovine din limba latina communis care
inseamna a pune de acord, a fi in legatura cusau a fi n relatie, desi termenul circula in
vocabularul anticilor cu sensul de a transmite si celorlalti, a impartasi ceva celorlalti. " Desi
termenul este de origine latina, primele preocupari pentru comunicare le-au avut grecii, in
viziunea acestora arta cuvantului, maiestria de a-ti construi discursul si de a-l exprima in agora
era o conditie indispensabila statutului de cetatean (trebuie insa sa avem in vedere faptul ca
accesul la functiile publice ale cetatii era accesibil oricarui cetatean grec doar prin tragere la
sori). Mai mult, legile din Grecia Antica stipulau dreptul cetatenilor de a se reprezenta pe ei
insisi in fata instantelor de judecata, textul lui Platon Apararea lui Socrate fiind un exemplu in
acest sens." ( Vasile Tran, Irina Stanciugelu - Teoria comunicarii, SNSPA 2003 pg 12- 13)
Termenul de comunicare este folosit din secolul al-XIV-lea in sensul de a pune in comun,
a impartasi, a fi n relatie - dar o data cu dezvoltarea economica din secolele -XVI-i al
XVIIlea, termenul si-a imbogatit sensul cu a transmite, iar din secolul al XIX odata cu
industrializarea masiva si cresterea economica termenul se asociaza unor mijloace fizice clare (
presa, radio, televiziunea, cinematograful).
Exista trei semnificatii, trei explicatii date de Dictionarul Explicativ al Limbii Romane
pentru termenul comunicare:
1. instiintare, aducere la cunostiinta;
2. contacte verbale in interiorul unui grup sau colectivitati;
3. prezentare sau ocazie care favorizeaza schimbul de idei sau relatii spirituale.
Comunicarea este un proces de: intelegere, reflectare, schimb, impartasire, destainuire, relatie, un
comportament social, si interactiune intre indivizi. Principalele intrebari ale procesului
comunicational sunt:
1. De ce comunic? (scop) Sa informez, sa conving, sa fac conversatie. Ce sper sa realizez?
O schimbare de atitudine, de opinie?
2. Cine? Cine este receptorul mesajului meu ? Ce fel de persoana este? ( varsta, preocupari,
statut social). Care este relatia mea cu interlocutorul?
3. Unde, Cind? In ce moment va primi mesajul? Unde se va afla?
4. Ce ? Ce as dori sa spun? Ce doreste sa stie? Ce informatie pot emite?
5. Cum?Cum voi comunica? Prin imagini, cuvinte?Cum voi realiza efectul dorit?
Influentarea este fenomenul fundamental al comunicarii, orice act al comunicarii este o incercare
de a influenta .Comunicarea urmareste sa transmita un sens al unei idei, situatii, fenomen, ceea
ce nu se poate realiza fara influentare. A comunica si a influenta formeaza una si aceeasi actiune.
Studiile despre influentare, persuasiune, propaganda, manipulare sunt unul si acelasi lucru, toate
au ca punct de plecare comunicarea. Arta manipulatorului, const n construirea ( neexplicit) a
unei lumi de obiecte a cror punere nrelaie l va conduce pe cel manipulat n mod obligatoriu
spre ndeplinirea unei aciuni cu semnificaie pozitiv pentru el. Pe de alt parte, aceast aciune
3

este chiar aceea intenionat i posibil de anticipat de ctre manipulator, graie cunoaterii
situaiei i a obiectivelor cognitive care s o declaneze "(Alex, Mucchielli, Arta de a influena,
Ed Polirom, Iai, 2002, p: 192.)
"Comunicarea este bazata pe influenta, nu pe comanda.( Tran, V, Stnciugelu, I, Teoria
Comunicrii, Ed Facultatea de comunicare i relaii publice David Ogilvy, S.N.S.P.A., Bucureti
, 2001,p: 222-223.)
Traim intr-o lume a comunicarii unde se comunica prin toate mijloacele posibile: mass-media,
comunicare politica, comunicare in organizaii, comunicare pe internet, comunicare prin
imagine, comunicare non-verbala, comunicare publicitara. Nu exista fiinta care sa nu comunice.
ntotdeauna vorbim dou limbi: cea a cuvintelor i cea a gesturilor. Ce ascundem prin prima,
dezvluim prin a doua''. ( Vasile Zamfirescu)
Dup Christian Wright, comunicarea de mas este orientat ctre audiene largi, eterogene, care
nu sunt cunoscute de ctre comunicator; mesajele sunt transmise n mod public i sunt calculate
astfel ncat s ajung repede la public.
Dezinformarea se practica tot timpul iar simplul fapt al folosirii acestui termen tot mai
des in ultima perioada, atat in limbajul scris cat si cel vorbit, demonstreaza ca a inceput a fi
folosit In sens sistematic. In fapt, acest proces consta in a spune cat mai multe lucruri rele
posibile despre inamicul potential, adesea Intr-un mod absolut gratuit, dar bazandu-se pe
suporturi ale dezinformarii informatii false, declaratii false, fotografii false.
In plan psihologic printr-o dezinformare reusita se creeaza in randul populatiei, pe de o parte, o
cvasiunanimitate a caracterului psihotic, iar pe de alta parte, o stare irationala care impinge sa nu
mai vada decat ceea ce se intampla in sensul dezinformarii, sa o imbogateasca, sa se
dezinformeze el insusi.
MANIPULARE
Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, manipularea este o actiune de manuire, cu
un rezultat de manevrare, dirijand cu dibacie.
Manipularea este studiata n special in cadrul psihologiei sociale. Folosind cu precadere
dezinformarea si propaganda, manipularea permite modificarea comportamentului unei persoane,
fara sa modifice in mod necesar si punctul sau de vedere
Manipularea reprezinta ''actiunea de a determina un actor social (persoana, grup, colectivitate) sa
gandeasca si sa actioneze intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului, iar nu cu interesele
sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsioneaza intentionat adevarul, lasand
insa impresia libertatii de gandire si de decizie. Spre deosebire de influenta de tipul convingerii
rationale, prin manipulare nu se urmareste intelegerea mai corecta si mai profunda a situatiei, ci
inocularea unei intelegeri convenabile, recurgandu-se atat la inducerea in eroare cu argumente
falsificate, cat si la apelul la palierele non-rationale. Intentiile reale ale celui care transmite
mesajul raman insesizabile primitorului acestuia" ( tefan Burznescu, Sociologia Opiniei
Publice, Timioara, Editura De Vest, 2005, pg. 23)
Manipularea este o metoda prin care ideile propagate sunt acceptate de receptor si determina
formarea unor convingeri noi si unor reactii conforme cu interesele celui care a pus in practica
sistemul de propaganda. In cartea sa numita ,,Tehnici de manipulare, Bogdan Ficeac face
urmatoarea clasificare a manipularilor:
-manipulare mica ( modificari mici dar care pot avea consecinte majore-Romania 1992, criza
artificiala de paine-facilitarea importurilor-comisioane)
4

-manipulare medie ( modificari importante ale situatiilor sociale cu efecte neasteptate Revolutia
din 1989)
-manipularea mare (influentarea mentalitatii individului)
Formele si modurile generale de manipulare sunt reprezentate de: persuasiune, dezinformare,
intoxicare (prin minciuna, zvon etc.)
Actiunea de manipulare are ca temei practicile de dezinformare in masa si de denaturare a
adevarului. Pentru realizarea acestei actiuni exista grupuri distincte de specialisti, unii fiind
specialisti in confectionarea si transmiterea zvonurilor agentii de dezinformare, altii in
propunerea anumitor modele de interpretare si in demonstrarea justetei acestora agentii de
influenta, iar altii in conceperea scenariilor si a modului de realizare. Insa nici agentii de
dezinformare, nici cei de influenta si nici autorii de scenarii nu sunt beneficiarii actului de
dezinformare si manipulare. Toate aceste elemente vor actiona in interesul celui care ordona
actiunea si care poate fi o persoana, o institutie, o companie economica uneori o entitate statala.
DEZINFORMAREA
DEZINFORMAREA reprezint orice intervenie asupra elementelor de baz ale unui proces de
comunicare, intervenie ce modific deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina n
receptori anumite atitudini, reacii, aciuni dorite de un anumit agent social" ( Ctlin Zamfir
(coord.), Dicionar de Sociologie, Editura Babel, Bucureti, 1998, p. 167)
Termenul a aparut pentru prima oara in Rusia( Dezinformatia ) in anii 1920, numele unei divizii
KGB raspunzatoare cu propaganda, iar dupa definitia data de specialistul Vladimir Volkoff ,
autorul celebrului Tratat de dezinformare si prof. Pierre Debray-Ritzen, dezinformarea e
furnizarea unor informatii generale eronate unor terti, determinandu-i sa comita acte collective
sau sa difuzeze judecati dorite de dezinformatori. Apoi, termenul a trecut in limba engleza
(disinformation). Chambers Twentieth Century Dictionary, publicat la Londra, in 1972, il
defineste impartial ca: deliberate leakage oftnis-leading Information (scurgere deliberat de
informatii care induc n eroare).
Dezinformarea insemna un arsenal de mijloace cunoscute sau oculte destinate influentarii
guvernelor straine, discreditarii opozantilor politici, n special emigranti, surparii increderii intre
aliatii ostili Uniunii Sovietice, falsificarii aprecierilor adversarilor privind realitatea. Lenin da un
nou impuls noului procedeu. Felix Dzerjinsky, definea fara greutate un sistem de arme destinat
compensarii inferioritatii fortelor armate sovietice, el scria in1917 : "Comunistii trebuie sa fie
pregatiti sa foloseasca la nevoie tot felul de siretlicuri, planuri si stratageme ilegale, sa nege si sa
ascunda adevarul. Cuvintele mele erau alese n asa fel nct sa provoace ura si confuzia, nu
pentru a convinge adversarul ci pentru a-l disloca nu pentru a-i ndrepta greselile ci pentru a-l
distruge, maturndu-i structurile de pe suprafata pamntului"[Barron John, K.G.B., Elsevier Sequoia, 1975.]. Dzerjinsky in lucrarea "Ancheta asupra KGB" defineste dezinformarea ca fiind
"propagarea constienta si deliberata a faptelor si opiniilor eronate". In lucrarea lui Pierre Nord
gasim scopul dezinformarii printr-o exprimare deosebit de semnificativa: "Crearea unei realitati
false att de convingatoare nct adversarul sa o considere justa"[Nord Pierre, L'intoxication,
Livre de poche, 1971.].
Dezinformare are ca scop pierderea organizata a informatiilor false, desfasurate pentru slabirea
inamicului din interior. Accentul este pus pe ansamblul mijloacelor utilizate de preferitna pe
ascundere, disimulare si actiune din interior. Academia Franceza propune urmatoarea definitie:

"Actiune intermitenta sau continua - prin folosirea oricarui mijloc ce consta in eroarea unui
adversar sau in favorizarea subversiunii in randurile acestuia in scopul de a-l slabi".
Potrivit lui Henri-Pierre Cathala, autorul cartii Epoca dezinformarii, dezinformarea reprezinta
ansamblul procedeelor dialectice pus in joc in mod intentionat pentru a reusi manipularea
perfida a persoanelor, grupurilor sau a unei intregi societati, in scopul de ale devia conduitele
politice, de a le domina gandurile sau chiar de a le subjuga. Presupune disimularea surselor si
scopurilor reale, precum si intentia de a face rau, printr-o reprezentare deformata sau printro
reprezentare tendentioasa a realitatii. Este o forma a agresiunii care cauta sa treaca
neobservata. Se inscrie in randul actiunilor psihologice subversive "( Cathala, Henri-Pierre,
Epoca dezinformarii, Ed. Militara, Bucuresti, 1991, pag 24)
Datorita cuvantului desinformation, s-a lansat deja o anumita dezinformare. (Vladimir Volkoff,
Tratat de dezinformare, De la Calul Troian la internet, editura Multiprint Iasi, pg 16).
Dezinformatia apare si ca urmare a faptului ca informatia in sine e o marfa denaturata. Prof.
Volkoff ne explica mai bine ce este informatie si ce nu este. Un fapt nu este o informatie decat
atunci cand un informator comunica aceasta unui informat. Faptul ca ninge nu devine informatie
decat atunci cand este comunicata unui informat. Obiectivitatea in ce priveste informatia pare
ceva utopic deoarece pe tot parcursul procesului de informare se pot strecura erori,
impartialitatea unui reporter poate fi serios pusa la indoiala datorita posibilitatii stimularii lui
financiar spre a reda doar anumite aspecte, iar de multe ori martorii unui eveniment pot avea
propriile lor impresii dup ce au asistat la aceleasi evenimente. Profesorul ne ofera un exemplu
graitor, cel al celor patru Sfinti Evanghelisti care redau aproximativ aceleasi evenimente dar cu
mici diferente, ceea ce ii intareste convingerea in veridicitatea faptelor prezentate. Un alt
exemplu interesant este povestea maharadjahului din tara orbilor care nu stia ce este un elefant si
a trimis mai multi orbi sa-l pipaie si sa i-l descrie. La intoarcerea fiecare avea o viziune diferita
unul afirma ca e lung i mladios ca un sarpe altul ca e ascutit si lucios ca un dinte uriaa s.a.m.d.
In concluzie dezinformatorii pot profita de aceasta lipsa de obiectivitate a informatiei si pot
conduce informatia chiar catre o minciuna sfruntata. Autorul ne prezinta faptul ca astazi
dezinformarea se practica pe o scara ingrijorator de mare fiind considerata a cincea dimensiune a
oricarei batalii - alaturi de dimensiunea pamant, mare, aer si cosmos - sunt explicate pe larg
modalitatile si tehnicile de concepere si aplicare a dezinformarii.
Dezinformarea are un caracter deliberat si presupune, circulatia unor informatii false,
create deliberat, construite, manipulate strict de un grup de specialisti. Dezinformarea este
practicata de toate marile puteri si reflecta o realitate a politicii internationale pe parcursul
istoriei schimbandu-se doar mijloacele, mizele si strategiei acesteia. Structura sistemului social
in societile moderne este puternic influentata de raportul dintre informare si dezinformare
aferent mesajelor care se vehiculeaza in spatiul social respectiv.
Intelegerea si efectele dezinformarii se pot obtine remarcand perspectivele politice si strategice
pe termen lung si mediu. Dezinformarea este intotdeauna deliberata, iar decizia de a recurge la ea
releva o stare de spirit ale carei resorturi complexe nu pot fi deduse. Se poate apela la
dezinformare dintr-o necesitate dictata, din amploarea mizei si pericolul unei confruntari
deschise, denotand astfel slabiciune sau frica. Dezinformarea poate fi o actiune premeditata
pentru a obtine succesul cu forte minime deoarece agresorul crede, pe buna dreptate, ca
influentarea constiintelor este mai putin riscanta decat violenta fizica. Dezinformarea poate
deveni o lovitura fata pentru o societate, ea poate pierde contactul cu realitatea. Dezinformarea
interzice prin natura sa orice schimb interuman, deoarece este un act antisocial.

Dezinformarea este o arma cu tehnici si metode specifice, dar si o stare de spirit rezultata din
adaugarea dimensiunii ideologice de "razboi total", pe care Erich Ludendorff o definea ca fiind
extinderea luptei la nivelul intregii activitati sociale, militare si economice. Dezinformarea este
considerata un fel de mesaj, un fel de comunicare de tip special intre dezinformator si tinta sa.
Poate lua forma unei declaratii, unui gest semnificativ sau adoptarii unei anumite atitudini.
Pentru a se numi dezinformare trebuie sa existe alegerea deliberata, intentia de manipulare sau
exercitare a influentei. Mesajul nu este decat un instrument cu care se incearca a se gasi ca un
subiect selectionat sa actioneze in sensul dorit. Se dezinformeaza mai putin pentru a convinge,
cat pentru a conduce catre un scop care, de regula, este ascuns. Dezinformarea se exercita pentru
a forta alegerea unei anumite directii de catre o persoana sau grup, fara insa sa li se permita
libera apreciere, astfel dezinformarea este forma psihologica a subversiunii. Dezinformarea
vizeaza destabilizarea unui grup, stat sau societati, inducerea in eroare, subminarea capacitatii
sale de rezistenta si de manuire prin mijloace de influentare psihologica. Arma sau stare psihica,
dezinformarea este obiectul unor multiple abordari, in care gasim implicata subiectivitatea
fiecaruia. Dezinformarea desemna un arsenal de mijloace cunoscute sau oculte destinate
influentarii guvernelor straine, discreditarii opozantilor politici, n special emigranti, subminarii
ncrederii ntre aliatii ostili Uniunii Sovietice, falsificarii aprecierilor adversarilor privind
realitatea. Lenin da un nou impuls noului procedeu..
Scopul dezinformarii consta in concretizarea unor actiuni ce vizeaza realizarea unor proiecte de
natura politica, militara, culturala, religioasa, diplomatica hotarate de organul investit cu putere
in dirijarea domeniului respectiv, care determina in special repartizarea diferitelor mijloace avute
la dispozitie:
- contacte prin negociatori;
- campanii de presa;
- demonstratii de forta militara;
- presiuni economice,
- manipularea constiintelor.
Esenta manipularii prin dezinformare consta, in transmiterea unor idei ce exprima interesele unei
anumite persoane sau ale unui grup de persoane, institutii, organizatii, catre publicul larg si
crearea posibilitatilor de insusire de catre acestia a respectivelor idei ca exprimind propriile lor
interese, avand ca trasatura comuna denaturarea si mistificarea adevarului, ele utilizandu-se in
mod succesiv sau simultan.
Dezinformarea ca arma isi deghizeaza intentia de transformare a tintei intr-un obiect
manipulat. Este relevanta pentru intelegerea particularitatilor dezinformarii si prezentarea unor
tipuri clasice de dezinformare, cum ar fi ascunderea unei actiuni prin aceasta se urmareste
continuarea unei perceptii false a realitatii sau de a crea n cele mai mici amanunte o realitate
falsa. Acest mod de folosire a dezinformarii, "deceptiongame" cum il numesc anglo-saxonii, se
inrudeste cu camuflajul si diversiunea prin punerea in joc a unei diversitati de mijloace
cuprinzand obiecte false, deplasari false, trafic radio fals, informatii false.
Cea ce deosebeste dezinformarea de alte tipuri de comunicari este caracterul deliberat al
actiunii si lansarea in circuitul informational a unor informatii partial adevarate in conjugarea lor
cu informatii false fara indicarea vreunei surse care ar putea fi verificata pentru autencitatea celor
declarate.
CONTINUARE

Informaia este n sine o marf denaturata. Nu va lipsi ispita de a o denatura i mai mult.
Totodata ar trebui sa vorbim de vanitatea sau de interesele care ne fac, mai mult sau mai puin
contienti, si care ne fac sa modificm adevrul n mii de mprejurri din viaa noastr
particular. Oricine are ocazia de a manipula opinia public, este foarte ispititoare alunecarea de
la adevrul aproximativ la minciuna sfruntat, trecnd prin toate stadiile intermediare. Prin
manipulare se obtin mai multe cazuri:
- dorina de a obine o anumit atitudine din partea opiniei publice, pentru a ndeplini o anumit
aciune;
- dorina de a vinde un produs, cnd un proverb rus spune: fr nelciune, nimic nu se vinde;
- dorina de a convinge publicul cu privire la superioritatea unei anumite cauze, a unui anumit
partid, a unui anumit candidat: n cazul de fa, nu mai conteaz c e o cauz just, c partidul
este respectabil, sau candidatul e cel mai bun; se folosesc toate mijloacele pentru a li se
asigura succesul i, astfel, uneori se ajunge la a pune minciuna n slujba adevrului, dac este o
minciun la care publicul e mai receptiv, ceea ce furnizeaz o scuz comod pentru contiinele
scrupuloase. n aceast ultim situaie, se ntmpl adesea s se accentueze intenionat
contrastele, de exemplu, pentru ca albul s par curat ca zpada, negrul e prezentat ca diavolul n
persoan. ( Vladimir Volkoff, Tratat de dezinformare, De la Calul Troian la internet, editura
Multiprint Iasi, pg 15).
Dezinformare este in general numita acea art a de a induce in eroare ,ce este
intotdeauna deliberat iar decizia de a recurge la ea releva o stare de spirit ale carei stimul
complex nu pot fi deduse clar. Dezinformarea poate fi dictat de necesitate, avand in vedere
amploarea mizei si pericolul unei confruntari deschise, relevand astfel slabiciune sau frica.
Totodata poate fi de asemenea o actiune premeditata pentru a obtine succesul cu minim de forte
deoarece agresorul crede ca influentarea constiintelor este mai putin riscant decat violenta
fizica.
Dezinformarea nu se rezuma numai la falsificarea constiintelor, ea se dovedeste a fi si
puternica parghie de actionare psihologica, de conducere a indivizilor, de dirijare a opiniilor si
ideilor, a starilor sufletesti si a comportamentelor umane. Traim intr-o lume in care se pune tot
mai mult accentul pe calitatea, dar si cantitatea informatiei. Informarea apare ca o necesitate
vital atat pentru organismul uman cat si pentru cel militar, dezinformarea pare s fie o boala
prin care il izoleaz de realitate, il coordoneaz prin judecati eronate spre stari confuze sau
actiuni haotice. Dezinformarea seaman confuzie pentru a face cunostintele inutilizabile.
Dezinformarea slabeste in mod viclean posibilitatile individului de a gandi corect.
Dezinformarea face ca lumea, realitatea sa devina incoerenta, difuza.
In cadrul dezinformarii exist comunicare, ins, aceasta are un sens unic, de la dezinformator la
cel manipulat, in scopul de a-i indruma celui din urma opiniile si ideile, strile sufletesti si
comportamentul ca sa realizeze cu docilitate la ordinele primului. Informatia falsificat nu este
decat instrumentul cu care se incearc a se gasi un subiect s actioneze in sensul dorit. Se
dezinformeaz mai putin pentru a convinge, cat pentru a conduce catre un tel care, de obicei, este
ascuns (camuflat).
Originalitatea dezinformarii moderne consta, se pare, din trei elemente:
1. aparitia unei metodologii imprumutate de la publicitate, insa fondat pe descoperirile
psihosociologice;
8

2. influenta considerabil si marea diversitate a mijloacelor de informare in masa;


3. intrebuintarea dezinformarii ca pe un adevarat sistem de arme.
Este necesar a nu confunda minciuna cu eroarea. Eroarea riposteaz realittii. Minciuna se opune
adevarului, nu este, din pacate, decat o notiune relativ. Minciuna poate avea o vast gam de
nuante. Dezinformatorul este destul de indiferent fat de veridicitate spuselor sale, acesta nu
recurge la minciun decat dac ii permite s deformeze mai mult realitatea, ceea ce constituie
telul sau scopul.
Dezinformarea se prezint sub mai multe forme si anume:
1. distorsiunea;
2. filtrajul;
3. scurtcircuitarea;
4. redundanta;
5. supraincarcarea canalelor de comunicare
Distorsiunea este forma de dezinformarea prin care se culeg, prelucreaz si transmit, in
mod intentionat, mesaje eronate. Distorsiunile informaiilor snt degradri involuntare ale
mesajului n cursul transmiterii lui de la emitor la receptor, dintr-o verig n alta. Spre
deosebire de filtraj, n care trec doar o parte dintre informaii, n distorsiune trec aproape toate,
ns denaturate, deformate. Fenomenul are loc mai ales atunci cnd informaia trece prin mai
multe verigi intermediare. Dac lanul comunicrii este mai lung, cu att probabilitatea
interveniei unor distorsiuni este mai mare.
Efectul distorsiunii presupune deformarea informaiilor, ceea ce va duce n final la nenelegerea
mesajului.
Distorsiunea informatiei poate fi stabilit de:
1. manipularea gresit a suporturilor de informatii n procesul de transmitere;
2. pregatirea necorespunzatoare a persoanelor implicate n vehicularea informatiilor;
3. utilizarea unor mijloace neadecvate pentru nregistrarea si transmiterea informatiilor;
4. folosirea unor drumuri lungi de la emitent la utilizator.
Filtrajul este form a dezinformrii, prin care se modific mesajul, partial sau total, in mod
intentionat, pe parcursul inregistrarii, prelucrarii si transmiterii datelor si informatiilor. Filtrajul
informaiilor const n aceea c se comunic (transmite) i se preia (recepteaz) doar o parte
dintre informaiile deinute. Att emitorul, ct i receptorul apar n procesul comunicrii n
calitate de filtru, de sit, prin care unele informaii snt lsate s treac, iar altele nu.
Filtrajul este ntotdeauna voluntar, ine deci de doina i voina participanilor. Se transmit sau se
pstreaz acele informaii care, fie se potrivesc cu personalitatea noastr, cu activitatea pe care o
desfurm, fie cu particularitile situaiei sociale sau psihosociale n care ne aflm.
n procesul filtrrii intr unele dintre atributele psihosociale ale oamenilor: vrst, sex, statut, rol,
nivel de aspiraie, nivel de pregtire profesional etc.De asemenea se manifest nencredere n
cei ce recepteaz, n posibilitile lor de nelegere, ceea ce duce la transmiterea doar a unor
informaii (a celor accesibile), n timp ce altele snt reinute, ceea ce nseamn deci filtraj.
Filtrajul se bazeaz pe argumentul autoritii, al prestigiului, unii oameni considernd c persoana
care deine mai multe informaii are un prestigiu mai mare, ndeosebi n faa subordonailor si.
Filtrajul are efecte deosebit de importante, astfel cunele cazuri asistm doar la ntreruperea
comunicrii putand fi reluat dar putem s asistm la degradarea ei, provenit din
transmiterea i preluarea selectiv a informaiilor, deci din ignorarea unora dintre ele i reinerea
altora. Sunt persoane care pot s transmite nu exact ceea ce se gndete, nu ceva cerut imperios

de situaia respectiv, la fel cum altcineva poate prelua din cele transmise nu ceea ce este
necesar, ci ceea ce i convine toate acestea atrgnd dup ele degradarea comunicrii
Fenomenele tipice care se produc n cazul filtrrii snt cele ale amplificrii sau diminurii
informaiilor. De obicei, snt amplificate reuitele, aspectele pozitive i snt diminuate greelile,
aspectele negative din viaa grupului. Filtrajul, care consta n stoparea sau modificarea
intentionata a continutului unei informatii, poate avea drept cause:
1. conflict de interese ntre persoana care filtreaza si organizatie;
2. efecte negative ce ar putea avea informatia nefiltrata fata de persoana care o filtreaza;
3. frica de a nu supara sefii sau de a deveni nepopular, etc.
Scurtcircuitarea constituie forma subtila a dezinformrii, prin care se exclude, intentionat, din
circuitul informational, anumite persoane sau subdiviziuni organizatorice.
Redundanta reprezint un proces de inregistrare, prelucrare si transmitere repetata a unor date
si informatii.
Redundanta se datoreaza:
1. coordonarii defectuoase a unor segmente ale sistemului;
2. organizarea deficitara a sistemului functional si informational;
3. transmiterea si prelucrarea repetata a aceleiasi informatii, etc

Vorbind despre retelele parazitare (pirat) care intoxic beneficiarul cu informatii, de regul
ndoielnice, acestea se regsesc in urmtoarele cauze:
1. existenta unor antagonisme personale si conflicte organizationale;
2. luarea cu ntrziere a unor decizii pentru rezolvarea unor probleme importante;
3. lipsa unor informatii autentice;
emiterea de informatii autentice incomplete sau inconsecvente logic;
psihologie colectiva ncarcata de nemultumiri si nencredere;
realitate mult diferita de dorinta generala, etc.

Supraincarcarea canalelor de comunicare marcheaz un proces prin care se culeg,


prelucreaz si transmit date si informatii inutile. Dac informatia apare ca o necesitate vitala a
existentei umane si organizationale, ea poate fisursa unor pericole in cazul manuirii incorecte.
Suprancarcarea canalelor de comunicatie se datoreaza n special:
1. nerespectrii caracterului piramidal al sistemului informational;
2. proiectrii nejudicioase a fluxurilor informationale;
3. redundantelor existente n cadrul sistemului informational;
4. utilizarii unor canale subdimensionate.
Suprancarcarea cu informatii a utilizatorului are drept cauze:
1. lipsa selectivitatii circulatiei informatiilor;
2. paralelismele n circulatia acestora;
3. volumul mare de informatii cerut, datorita unei conceptii supercentralizate, etc
In acest domeniu al informatiei, comunicrii, dezinformatiei, trebuie sa vorbim si s analizm
trucajele posibile, sau cunoscute la ora actual, profitand de necunostinta de cauza a publicului:

10

1. Negarea faptelor astfel daca publicul nu are nici o cale de a-si confirma ce s-a intamplat
in realitate, se pot pur si simplu nega faptele.
2. Inversarea faptelor si sustinerea cu tarie a unui fapt care nu s-a petrecut, ireal.
3. Amestecul intre adevr si minciun, cu diverse titluri pornind de la ideea ca publicul este
mai mult sau mai putin informat se incearca sa se minta in proportie de 100%.
4. Modificarea motivului schimbarea pozitiei, dupa cum bate vantul".
5. Modificarea circumstantelor se face prin modificarea proportiilor in fortele prezente
6. Estomparea si suprainformarea cu rol de a capta interesul publicului.
7. Camuflajul forma superioara a estomparii, se prezinta in detaliu cele afirmate.
8. Interpretarea fara a fi negate, modificate, estompate sau camuflate, faptele se pot prezenta
si comenta intr-un mod favorabil sau nefavorabil.
9. Generalizarea
In razboiul dus impotriva dezinformarii trebuie avute in vedere unele aspecte importante,
astfel primul rand, sa nu se ofere un teren favorabil adversarului ins, totodat, s nu se
compromit dezbaterea ca element vital al democratiei. Nici o protectie nu va fi cu adevarat
eficace fara perceperea de catre toata lumea a faptului ca fiecare individ in parte este o tint
final a oricrei actiuni. Fiecarei persoane i se reflecta o sarcina, inainte de toate printr-o educare
a spiritului critic. si aceasta incepe in materie de informare cu dorinta de a nu considera
suficienta dezbaterea de idei oferite pe tava" mur in gur si a incerca de ajunge singur la
sursa printr-o informare activ. Este vital si trebuie s nu ne limitam la preluarea pasiva a stirilor
ci trebuie adoptat obisnuinta de a le cauta si pe cit posibil, de a le controla prin toate mijloacele
avute la dispozitie.
Materializand se pot da cateva sfaturi concurentilor la dezinformare" stiind c
vulnerabilitatea unei tinte este in functie de personalitatea individului amenintat, de situatia sa
socio-profesional (in special cand apartine mediilor de influent sau este o autoritate in materie
decizional):
1. sa nu te lasi sufocat de informatie;
2. formularea de principii si opinii doar asupra subiectelor la care se poate avea acces la mai
multe surse de informare;
3. practica spiritului de contradictie;
4. refuzarea autocenzurilor;
5. examinarea: sursei; continutului informatiei; momentul si/sau contextului in care a fost
lansat; confruntarea cu realitatea;
6. comunicarea (sa fie) suportiv: atac problema si nu persoana; fi descriptiv si nu
evaluativ; s fie specific, concret si nu general, global; valideaza interlocutorul; asigura
continuitatea procesului de comunicare; asumarea raspunderii;
(Bibliografie : Henri Pierre Cathala - Epoca dezinformarii, Editura Militara, Bucuresti, 1976.)
Starea de fapt poate fi schimbat prin schimbarea opiniilor oamenilor care, la rndul lor,
pot schimba lumea. Sentimentele, atitudinile i comportamentele indivizilor pot fi induse sau
fabricate prin mijloace specifice. Dezvoltarea ansamblului informaionale, n curs de globalizare,
n care se includ i structurile mediatice genereaz posibiliti de comunicare din ce n ce mai
pretentioasa. Condiia esenial pentru ca aceste lucruri s se ntmple este ca conglomeratele
comunicaionale s nu fie controlate de anumite centre de decizie, care pot ncerca s controleze
accesul oamenilor la resursele informaionale.
11

Taft si England(D.R Taft, R.W England, Criminology ed Macmillan,New York 1968, pg


211) au constatat ca reporterii au tendinte de a gasi subiecte triviale deoarece cel mai mult
socheaza banalul, creste valoarea informatiei mai ales cand sunt expuse atrocitati.
Bandura (A Bandura, The Social Learning Perspective, Mechanisme of Aggression, New
York 1979, pg 201) a concluzionat ca televiziunea, fiind una dintre cele mai importante mijloace
de mass media, are tipuri de efecte diferite asupra comportamentului adolescentin astfel :
- invata stilul de viata/conduita agresiv;
- reduce inhibitiile referitoare la agresiune;
- insensibilizeaza si devine o obisnuita agresiunea;
- contureaza imaginea realitatii pe care oamenii isi bazeaza agresiunile
n lucrarea sa Anchet asupra K.G.B. John Barron definete dezinformarea ca fiind
propagarea contient i deliberat a faptelor i opiniilor eronate.
G. Veraldi n prefaa lucrrii lui Pierre Nord Intoxicarea, prezint scopul dezinformrii
ntr-o fraz concis: crearea unei realiti false att de convingtoare nct adversarul s o
considere just.
L. Bitman, specialist ceh n dezinformare pe timpul deceniului apte, arat c
dezinformarea cuprinde: scparea organizat a informaiilor false; propaganda neagr (aceea
care i ascunde originea); aciuni de influen desfurate pentru slbirea inamicului din
interior.
Originalitatea dezinformrii moderne consist, astzi din trei elemente:
apariia unei metodologii mprumutat de la publicitate, ns fondat pe descoperirile
psihosociologiei;
influena considerabil i marea diversitate a mijloacelor de informare n mas;
ntrebuinarea dezinformrii ca pe un adevrat sistem de arme, ivindu-se necesitatea crerii de
organisme specializate care au cunoscut, cel puin n unele state, o extindere fantastic.
n mod incontestabil, dezinformarea este o problem a epocii noastre. Ca prob poate fi prezentat
faptul c Academia Francez a introdus-o ca termen n dicionarul su, propunnd urmtoarea
definiie: aciune intermitent sau continu, prin folosirea oricrui mijloc, ce const n inducerea
n eroare a unui adversar sau n favorizarea subversiunii n rndurile acestuia n scopul de a-l
slbi.
Cele 10 strategii de manipulare a maselor :
A cunoate adversarul, a-i cunoate tehnicile de manipulare, este indispensabil pentru a
ne elibera de robie!!!
Lingvistul nord-american Noam Chomsky a stabilit lista celor Zece strategii de
Manipulare prin mediile de informare n mas. Evreu i de sensibilitate anarhist, semnase o
petiie pentru a apra libertatea de exprimare a lui Robert Faurisson. Pentru Chomsky, libertatea
de exprimare este mai important dect orice versiune a faptelor susinut de ordinea stabilit,
oricare ar fi raportul pe care aceasta l ntreine cu adevrul faptelor n sine. Chomsky prezint
diferitele tehnici de manipulare i, n primul rnd, strategia diversiunii.
Arta diversiunii consist n sustragerea ateniei publicului de la problemele importante i
de la schimbrile hotrte de elitele politice i economice, printr-un diluviu continuu de distracii
i de informaii nensemnate. Chomsky analizeaz diferitele tehnici de splare a creierului, pe
care o ndur poporul.
Zece strategii de manipulare a poporului nostru:

12

1. A abate n permanen atenia publicului, departe de adevratele probleme sociale, captivat


de subiecte fr importan adevrat. A ine mereu publicul ocupat, ocupat, ocupat, fr nici un
timp pentru gndire scrie Chomsky.
2. A crea probleme i apoi, a oferi soluii. Metoda se mai numete i problema reacie
soluie. La nceput, se creeaz problema, sau situaia, prevzut pentru a suscita o anume
reacie a publicului, pentru ca tocmai acesta s cear msurile mai dinainte stabilite pentru a fi
acceptate. De exemplu: dezvoltarea intenionat a violenei urbane sau organizarea de atentate
sngeroase, pretinse antisemite, pentru ca publicul s cear legi de reprimare, n vederea
libertii. (Ion Iliescu a ordonat n iunie 1990 (la mineriade), ca autobuzele poliiei/jandarmeriei
s fie incendiate, pentru a da vina public pe manifestanii de la Universitate i a demonstra
publicului c manifestanii sunt violeni i creeaz haos, pentru ca publicul s accepte aducerea
minerilor. A fost o manipulare att de bun nct poporul a ieit apoi i a scandat Cinste lor,
Cinste lor, Cinste lor minerilor i Noi muncim, nu gndim)
3. Strategia n degradeu. Pentru ca publicul s accepte o msur inacceptabil, este de ajuns s
fie aplicat n mod progresiv, n degradeu, pe o durat de zece ani. n acest fel, au fost impuse
condiii sociale i economice absolut noi din 1980 pn n 1990. omaj masiv, imigraie
invazie, precaritate, flexibilitate, delocalizri, salarii care nu mai asigur un venit decent, iat
schimbrile care ar fi provocat o revoluie dac ar fi fost aplicate n mod brutal. (n Romnia au
fost aplicate msuri att de brusc, de oamenii nu aveau ce s mnnce, este unul din motivele
pentru care am ajuns n final s avem revoluia din 89)
4. Strategia aciunii cu date diferite. O alt manier de a obliga publicul s accepte o hotrre
nepopular este de a o prezenta ca dureroas, dar necesar, obinnd acordul publicului n
prezent, pentru aplicarea n viitor. Este mult mai uoar acceptarea unui sacrificiu viitor dect al
unuia apropiat. n primul rnd, pentru c efortul nu trebuie fcut imediat, apoi, pentru c publicul
are mereu tendina de a ndjdui c totul va merge mai bine mine i c sacrificiul cerut va
putea fi evitat. n fine, aceast manier las publicului timp pentru a se obinui cu ideea
schimbrii, pe care o va accepta cu resemnare la momentul venit. ( trecerea la Euro i pierderea
suveranitii monetare i economice, acceptate de rile europene ntre 1992 1995 i aplicate n
2002; Romnia: trebuie s mprumutm zeci de miliarde de euro de la FMI, BEI etc. Dar stai
linitii, i vom da napoi abia ncepnd cu 2013 SAU Trebuie s tiem salariile i
pensiile.este dureros, tim, dar ESTE NECESAR!)
5. A se adresa publicului ca unor copii mici. Cea mai mare parte a publicitilor destinate marelui
public folosesc discursuri, argumente, personaje i un ton absolut copilreti, aproape debile, ca
i cum spectatorul ar fi un copil mic sau un handicapat mental. De ce oare ? Dac ne adresm
unei persoane ca i cum ar avea 12 ani, atunci aceasta, prin sugestibilitate i cu o oarecare
probabilitate, va avea un rspuns sau o reacie tot att de lipsit de sim critic ca a unui copil de
12 ani, analizeaz Chomsky.
6. A face apel mai mult la partea emoional dect la gndire. Este o tehnic clasic pentru a opri
analiza raional i, deci, simul critic al oamenilor. n plus, folosirea emoionalului deschide
accesul la subcontient, pentru implantarea unor anumite idei, dorine, spaime, pulsiuni sau
comportamente. (Bsescu a scos la naintare teme ca mineriade, comunism, Ion Iliescu, moguli
etc bazndu-se pe partea emoional a oamenilor n ncercarea de a-i convinge s-l susin)

13

7. Meninerea poporului n netiin i prostie. A face n aa fel ca poporul s nu neleag


tehnologiile i metodele folosite pentru controlarea i robirea lui. Calitatea educaiei dat claselor
inferioare trebuie s fie ct mai slab, nct prpastia de netiin, care separ clasele de jos de
cele de sus s fie i s rmn de neneles de cele dinti. (Romnia, avem un popor foarte foarte
foarte prost educat 42% dintre romni cred c Soarele se nvrte n jurul Pmntului, iar
complexitatea sistemului aa-zis democratic de la noi din ar este att de mare nct foarte puini
neleg cum funcioneaz viaa lor, care le sunt drepturile i cum le pot folosi etc etc etc ceea ce
este exact ce se dorete de sus: romnii s fie proti, ca s fie manipulai uor i s nu se mai
revolte niciodat.)
8. A ncuraja publicul s se complac n mediocritate. A ncuraja publicul s creada c e bine
s fii prost, vulgar i incult. A-l ndopa cu seriale americane i emisiuni de tele-realitate, nite
dobitocenii monstruoase. (emisiuni sunt la TV).
9. A nlocui revolta cu nvinovirea. A face omul s cread c numai el singur este vinovat de
propria-i nenorocire, din cauza unei inteligene insuficiente, sau a capacitilor i eforturilor
necorespunzatoare. Astfel, n loc s se ridice mpotriva sistemului, individul se subestimeaz i
se nvinovete, ceea ce creaz o stare depresiv, avnd ca efect abinerea de la aciune. i, fr
aciune, nu exist revoluie! (Bsescu profesorii ar trebui s-i mai ia un job dac vor s
ctige mai muli bani).
10. i, ultimul punct, a cunoate oamenii mai bine dect se cunosc ei nii. n ultimii 50 de ani,
progresele fulgertoare ale tiinei au spat o prpastie crescnd ntre cunotinele publicului i
acelea deinute i folosite de elitele conductoare. Mulumit biologiei, neurobiologiei i
psihologiei aplicate, sistemul a ajuns la cunoaterea avansat a fpturii omeneti, fizic i
psihic. Sistemul cunoate individul mediu mai bine dect el nsui. Aceasta nseamn c, n
majoritea cazurilor, sistemul deine un control mai mare i o putere mai important asupra
oamenilor dect ei nii. (http://gandeste.org/politica/cele-10-strategii-de-manipulare-amaselor/15955 )

Cap II. Dezinformarea, forma a manipularii prin comunicare


2.1. Comunicarea - notiuni generale - canale de comunicare
Comunicarea permite schimbul de informaii, este condiia sine qua non a vieii n
societate. Ea este necesarmente: oamenii nu pot tri izolai unii de alii. Comunicarea este
indispensabil progresului personal i social; reprezint mecanismul prin care relaiile umane
exist i se dezvolt.
Dicionarul Explicativ al limbii Romne (DEX) definete comunicarea astfel:
- a face cunoscut, a da de tire; a informa, a ntiina, a spune;
- (despre oameni, comuniti sociale etc.) a se pune n legtur, n contact cu ...; a vorbi...
Din punct de vedere psihologic, a comunica nseamn a mprti, a crea o legtur sau a
stabili o relaie. Comunicarea este un act perpetuu, care presupune intrarea n legtur a lumilor
interioare ale interlocutorilor
Comunicarea este un atribut al speciei umane. n sens larg, ea poate fi definit drept
procesul de transmitere de informaii, idei, opinii, preri fie de la un individ la altul, fie de la un
grup la altul. Nici un fel de activitate, de la banalele activiti ale rutinei cotidiene pe care le
14

trim fiecare dintre noi zilnic i pn la activitile complexe desfurate la nivelul organizaiilor,
nu pot fi concepute n afara procesului de comunicare. Comunicarea are rolul de a-i pune pe
oameni n legatur unii cu ceilali, n mediul n care evolueaz.
Esena fiinei umane este prin excelen comunicaional. Fiine umane implicate ntr-un
perpetuu joc de interaciuni, comunicm sau ne comunicm n permanen. n fiecare moment,
prin fiecare cuvnt sau gest, transmitem un mesaj, rmne doar ca cineva, aflat la cellalt capt al
canalului de comunicare, s dispun de codul adecvat pentru a descifra mesajul.
Comunicarea uman este definit i neleas numai n contextul unei relaii interpersonale n
care oamenii dau sens i valoare mesajului primit. Ca fiine sociale exercitm i suportm n
permanen influene sociale ce au ca scop modificarea comportamentului i atitudinilor
celorlali i ale noastre. Nevoia de a comunica, de a transmite sau de a afla de la semenii nostril
idei, informaii, sentimente, este o trstur fundamental a omului. Ea i-a condiionat existena
i ntreaga evoluie, devenind o necesitate vital. Pe drept cuvnt, teoreticianul francez Bernard
Voyenne afirm c schimbul de informaii, de idei, intercomprehensiunea sunt pentru societate
tot aa de importante ca i respiraia pentru organism. A tri n societate nseamn a comunica,
spune el. (apud. Dinu, Mihai, 1997, p.7)
Comunicarea a fost dintotdeauna o component principal a educaiei, un suport
indispensabil nvmntului. Receptiv la progresele comunicrii umane, practica ndelungat a
colii nu a ncetat niciodat s-i apropie i s integreze, n mod inteligent, diferitele forme ale
comunicrii n structurile ei procesuale. Cu att mai mult astzi, ntr-o societate a cunoaterii i a
comunicrii generalizate, cnd actul comunicrii se implic efectiv n toate domeniile vieii i
activitii socialumane, beneficiind de puternice mijloace tehnice informaionale i de
comunicare, nvmtul se manifest i mai sensibil la aceste evoluii. n afara acestora se
adaug, bineneles i alte progrese ale realitii sociale i culturale, cum ar fi, de exemplu,
interesul reinnoit pentru dimensiunea interpersonal a relaiilor umane i o schimbare radical a
concepiei despre comunicare care accentueaz actuala tendin de rennoire a modurilor n care
elevii nva i sunt nvai.
Comunicarea dintre emitor i receptor se realizeaz prin intermediul unui canal de
comunicare. Canalele de comunicare reprezint ansamblul cilor de acces la ceilali parteneri ai
comunicrii.
n funcie de capacitatea pe care o posed n privina transmiterii informaiilor, canalele
de comunicare pot fi : bazate pe prezena fa n fa a partenerilor; interactive (telefonul,
comunicrile mediate electronic); statice personale (memorii, scrisori, procese-verbale); statice
impersonale (fiiere, buletine, rapoarte generale); adresate publicului larg (mass-media).
Pe canalele de comunicare pot aprea diverse fenomene (numite generic surse de
zgomote: de ex. bruiajul) care pot afecta coninutul i, deci, inteligibilitatea mesajului transmis.
Pentru a fi neles de receptor, mesajul trebuie transmis de emitor ntr-un cod accesibil.
Dup decodificarea mesajului, receptorul i poate da emitorului un rspuns (feedback).
Comunicarea poate continua, urmnd aceeai schem, pn la epuizarea subiectului, pn la
terminarea comunicrii, n mod voluntar de ctre unul dintre interlocutori sau a interveniei unor
cauze obiective.
Comunicarea este compus din elemente (emitor, receptor, mesaj, canal, surs de
zgomot) i procese (codare, decodare, feedback).
Datele si informaiile reprezint componentele primare ale sistemului informaional.
Datele reprezint baza din care se obin informaiile. Acestea cuprind fapte, cifre, litere, cuvinte,
diagrame sau simboluri care reprezint o condiie sau situaie, imprejurare. Prefacerea datelor n
15

informaii este rezultatul prelucrrii acestora. Modificarea datelor const n nregistrarea,


manipularea, pregatirea, transmiterea si nmagazinarea lor.
In
conformitate
cu
Henri-Pierre
Cathala,
autorul
crii
Epoca
dezinformrii,dezinformarea reprezint ansamblul procedeelor dialectice pus in joc in mod
intentionat pentru a reusi manipularea perfida a persoanelor, grupurilor sau a unei intregi
societti, in scopul de ale devia conduitele politice, de a le domina gandurile sau chiar de a le
subjuga. Presupune disimularea surselor si scopurilor reale, precum si intenia de a face ru,
printr-o reprezentare deformat sau printr-o reprezentare tendenioas a realitaii. Este o form
a agresiunii care caut sa treac neobservat. Se inscrie in randul aciunilor psihologice
subversive
Dezinformarea este atat un mecanism cat si o stare de spirit, putandu-se da numeroase
exemple de strategii de razboi care s-au desfasurat exclusiv cu ajutorul falsificrii informaiilor, a
inselciunii, cacealmalei, amgirii si intimidarii. Prin aceste procedee se poate destabiliza un stat,
o societate. Dezinformarea nu const numai in falsificarea cunostinelor, ea se dovedeste a fi si o
puternic parghie de acionare psihologica, de conducere a indivizilor, de manipulare a opiniilor
si ideilor, a starilor sufletesti si a comportamentelor umane. ( Henri-Pierre Cathala, )
Dezinformarea porneste de la dorina de a schimba cursul evenimentelor, influenand
psihologia adversarului. In relaia ce se stabileste intre dezinformator si dezinformat, acesta din
urma nu este doar o simpla victim a setei de cunoastere. Analiza dezinformri presupune
ptrunderea in ambiguu si contradictoriu.
Pedepsirea dezinformrii din punct de vedere moral s-ar putea baza pe doua tipuri de
argumente:
- un prim tip va evidenia faptul c dezinformarea se caracterizeaz prin inselciune,
minciun, disimulare si dorinta de a face ru.
- cel de-al doilea tip de argumentare este mai indirect. Teoria informrii ne sugereaz c ea
este creatoare de ordine si organizare, opunandu-se degradrii progresive a sistemelor (
Henri-Pierre Cathala, )
Etapele pregtirii dezinformarii n conceptia lui Vladimir Volkoff, principalele etape ce le
implic conceperea si organizarea unei operaiuni de dezinformare constau in:
1. Stabilirea beneficiarului (o persoan, o instituie, un partid, o grupare etc.), acesta fiind si
cel care va achita nota de plat;
2. Incredinarea misiunii de a organiza si susine dezinformarea unei agenii specializate;
3. Studiul si analiza pietii", a strii de spirit a publicului vizat, a ceea ce doreste acesta, a
ceea ce ar accepta si ce nu;
4. Alegerea sporturilor de baza care prin coninutul si forma lor s socheze, s surprind si
sa seduc;
5. Stabilirea transmitorilor, care ziar, revist, post de radio, de televiziune etc. vor fi
folositi in operaiunea de dezinformare si care in caz de nereusit va putea s devin apul
ispasitor;
6. Precizia temei (obiectul dezinformarii) intr-o formula cat mai simpla si direct;
7. Tratarea temei, apelul la o diversitate de abordri a informaiilor si intr-un limbaj
accesibil publicului;
8. Alegerea cutiilor de rezonan", a ziarelor si revistelor, posturilor de radio si televiziune,
anumite categorii socio-profesionale, partide sau oameni politici care vor prelua, dezvolta
si susine tema ce face obiectul dezinformarii;
9. Pregatirea gradual a opiniei publice pentru ca, in final, sa accepte cu usurin ideile de
16

baza ale dezinformarii;


10. Satanizarea sau diabolizarea adversarului, afirmarea a cat mai multe lucruri rele despre
acesta, utilizand informaii, declaraii, inregistrari, fotografii false.
11. Maniheismul, crearea a doua tabere departajate categoric, opuse ireductibil, una a celor
buni si alta a celor rai.
12. Psihoza, crearea in randul publicului a unei stri irationale care s-l impinga s nu mai
vad decat ceea ce se intampl in sensul dezinformarii, s o imbogaeasca, s se
dezinformeze el insusi.

Tehnicile dezinformarii :
In operaiunile de dezinformare se utilizeaz frecvent o serie de procedee care, fr a fi
prea sofisticate sunt extrem de eficace precum:
1. Negarea faptelor, inand seama c publicul nu are timp si nici posibiliti de a verifica cum
stau lucrurile in realitate;
2. Inversarea faptelor, afirmarea categoric, cu obraznicie chiar, c lucrurile stau exact invers, X
nu este vinovat, ci tocmai Y care acuza;
3. Amestecul intre adevr si minciun, un melaj savant intre adevr si fals;
4. Modificarea motivului, argumentarea faptului c cel invocat este nereal, substratul aciunii
fiind altul;
5. Schimbarea circumstanelor, infisarea imprejurarilor ca fiind total opuse celor declarate
iniial;
6. Estomparea, inecarea faptului respectiv sub o mas de fapte fr nici o legatur cu el, dar apte
s suscite interesul publicului;
7. Camuflajul, o variant a estomparii prin care se dau foarte multe detalii despre aspect
secundare, trecand in zona marginal ceea ce de fapt era esential;
8. Interpretarea, fara a fi negate, modificate, estompate sau camuflate, faptele vor fi contestate,
dupa caz, favorabil sau defavorabil;
9. Generalizarea, se diminueaz responsabilitatea cuiva demonstrandu-se c nu este singurul in
acea situaie;
10. Ilustrarea, se poate trece de la particular la general sau invers, demonstrandu-se c evoluia
evenimentelor putea sa ia o turnur si mai grav
11. Parile inegale, acuzaiei i se va acorda un minut de emisie televizat sau o not intr-o pagin
de ziar, iar meritele vor fi publicate timp de o or sau pe o pagina intreag;
12. Parile egale, se utilizeaz mai ales in ultima faz a operatiunii de dezinformare, cand opinia
public a devenit deja majoritar favorabil dezinformatorului si trebuie s ia o atitudine pentru a
obine cvasiunanimitate;
13. Variaiuni pe aceeasi tem, extinderea problematicii la aspecte colaterale, aparent legate de
tema iniial, dar care nu mai permit o clarificare a subiectului.

2.2. Despre manipulare, tehnici de manipulare


CLASIFICAREA MANIPULRILOR
Manipulrile pot fi clasificate in funcie de diferite aprecieri.
I. Dup amplitudinea modificrilor efectuate ntr-o anumit situaie social:

17

a) manipulrile mici- sunt obinute prin modificri minore ale situaiei iniiale i pot avea uneori
efecte surprinztor de ample (de exemplu donaiile, ceritul). Acestea conin:
Tehnica "Piciorul n u" pleac de la ideea c pentru a determina oamenii s accepte o
renuntare major este acceptabil s li se ofere mai nti o cerere nesemnificativ, dar de aceeai
natur, creia aproape fiecare i va da curs, pentru ca abia apoi s se vin cu cererea avut n
vedere de la bun inceput. Aceast tehnic se bazeaz pe stimuli sociali minori, dar efectele sale
pot fi extrem de puternice, uneori chiar la nivelul unei societi ntregi. De exemplu ceretorii
utilizeaz trucuri pentru a stimula bunavointa trectorilor. La cerit sunt trimii mai mult copiii,
dezbrcai iarna, plngnd vara, ciuntii, schiloi, mutilai intentionat pentru a spori mila i
compasiunea cetenilor.
Tehnica "Trntitul uii n fa", oamenii sunt condiionai s accepte o anumit concesie,
prezentndu-se premergtor o cerere mult mai mare, de aceeai natur, care are toate ansele s
fie respins. Ulterior se vine cu cererea avut n vedere de la bun nceput, iar aceasta are toate
ansele s fie acceptat deoarece, prin fcndu-se comparaie cu cererea inacceptabil de
dinainte, pare foarte rezonabil. De exemplu cnd un debitor de exemplu doreste s mprumute
suma de 10000 lei, iar n momentul n care banca incepe s fac calcule se scuz c suma este
destul de mare, debitorul intreab care ar fi suma care o poate obtine. Banca i d aproape
integral suma cerut, fr a banuim ca lui i trebuiau doar jumatate din suma cerut.
b) manipulrile medii - se refer la modificri importante ale situaiilor sociale cu rezultate care
uneori depesc ateptrile.Acestea manipulari contin:
- Metode care produc sentimentul de supunere fa de autoriti sau, dimpotriv, s Provoace
revolte puternice;
- Metodei care urmresc abrutizarea victimelor (se folosete pentru a face posibil asaltarea
victimelor fr ezitri i fr remucri din partea executanilor, acestea se comun prin impunere
prin mass-media a unor caricaturi, a unor sloganuri agresive, a unor materiale de pres
falsificate, n care parile adverse sunt prezentate drept nite fiine lipsite de orice semnificaie
omeneasc).
- Metode de dezindividualizare a agresorilor, n vederea ncurajrii spiritului violent.
Dezindividualizarea este definit ca o atitudine a pierderii n anonimat. Eliberarea de sub
constrngerile intriseci impuse de o conduit normal i corect n societate. Pierderea
sentimentului identitii are rolul de a creea un sentiment de uniformitate, de a face individul
mult mai uor de manipulat.
c) manipulrile mari sunt prezentate de influena ntregii vietii n mijlocul creia convieuiete
individul. Sistemul de valori, comportamentul, moravurile, felul de a gndi al individului sunt
determinate n primul rand de cutumele scrise i nescrise ale societii n care triete, de
culturile cu care vine n contact. Societatea st la baza rspndirii diferitelor curente de opinie,
formeaz tradiii i obiceiuri, contureaz mentaliti, determina curente "la mod" sau chiar
ample manifestari.
II. Dup scopul urmrit, distingem urmtoarele categorii de manipulare:
a) manipularea negativ se refer la manipularea numai n interesul celui care o exercit;
b) manipularea pozitiv se refer la manipularea n interesul persoanei manipulate;
c) manipularea dublu pozitiv se refera la manipularea care are ca scop satisfacerea ambelor
persoane.
PRACTICI MANIPULATIVE
Formele i modurile generale de manipulare sunt reprezentate de: persuasiune,
dezinformare, intoxicare (zvon, prin minciun, etc.)
18

PERSUASIUNEA reprezint aciunea de a convinge n orice mod pe cineva sa fac sau s


aleag un lucru. Este aciunea prin care autorul unui mesaj susine o idee, ncercnd s conving
auditoriul. Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente dect
cele logice sau cele logico-corecte, fiind convins de necesitatea sau importana aciunii sau a
lucrului respectiv. Persuasiunea nu conine o intenie negativ (nu ascunde fapte, ci le
evidenieaz doar pe cele favorabile); ea se reflecta in puterea argumentrii, de puterea de
convingere a vorbitorului, de modul in care s-i pun ntr-o lumin ct mai bun ideea susinut.
Persuasiunea este comunicarea bazat pe prezena contiinei i argumentrii. Persuasiunea poate
funciona i negativ, mpotriva unor convingeri i atitudini, pentru a le ndeprta i se numete
atunci disuasiune. Disuasiunea este persuasiunea negativ, care urmrete s combat o
convingere, o atitudine instalat sau gata s se instaleze n mintea noastr. Blaise Pascal, n:
Ouvres Compltes, L'Intgrale du Seuil, Paris, 1963, "De l'esprit gomtrique et de l'art de
persuader" spune: "De fapt noi nu credem dect ceea ce ne place" i continu: "Arta de a
persuada presupune att arta de a seduce, ct i cea de a convinge, ntruct oamenii se conduc mai
mult dup capricii dect dup raiune". (p. 356)
DEZINFORMAREA reprezint orice intervenie asupra elementelor de baz ale unui
proces de comunicare, intervenie ce modific deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a
determina n receptori anumite atitudini, reacii, aciuni dorite de un anumit agent social(
Ctlin Zamfir (coord.), Dicionar de Sociologie, Editura Babel, Bucureti, 1998, p. 167)
Dezinformarea este folosit de toate marile puteri i reprezint o realitate a politicii
internaionale pe parcursul celeritatii timpului schimbndu-se doar mijloacele, mizele i
strategiei acesteia. Structura oranduirii n societile moderne este puternic influenat de raportul
dintre informare i dezinformare cuvenit mesajelor care se transmite n spaiul social respectiv.
ZVONUL reprezint o afirmaie prezentat drept adevarat fr a exista posibilitatea
s i se verifice corectitudinea( Lazr, Vlsceanu, Zamfir, Ctlin (ed.), Dicionar de sociologie,
Bucureti, Ed. Babei, 1998, pg. 664;).
Pentru Allport i Postman, zvonurile simbolizeaz ''un enun legat de evenimentele la zi,
destinat a fi crezut, colportat din om n om, de obicei din gur n gur, n lipsa unor date concrete
care s ateste exactitatea lui( Allport, G.W., Postman, L.J., The Psycholgy of Rumor, New
York, Henry Holt&Co., 1947)
Zvonurile au ca scop s se ajusteze intereselor individului, apartenenei sociale sau rasiale,
preconcepiilor personale ale celui care le transmite. Persoana care propag zvonul se izbete de
greutatea de a sesiza i de a reine n obiectivitatea lor elemente ale lumii exterioare.
INTOXICAREA const n suprasaturarea surselor cu informaie fals, n blocarea
canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase, manipulante fie pentru a pregti opinia public
pentru o lovitur de proporii, fie pentru a discredita un mesaj corect ateptat. Uneltele
intoxificarii de baz sunt zvonurile, brfele i comunicatele tendenioase.
MECANISMELE MANIPULRILOR
Seducia i fascinaia sunt mecanisme prin care manipulatorul este capabil de seducie, el
poate exercita o adevrat vraj asupra victimei, pe care o impresioneaz i o supune emoional.
Manipulatorul se intrebuineaz de incultura celorlali pentru a sta ntr-o postur de superioritate
intelectual, transmitandu-le pe celorlali sentimental de inferioritate i s permit astfel s fie
folosii. Constant de-a lungul istoriei civilizaiei, pn n modernitatea trzie, seducia a fost
19

tratat dintr-o perspectiv religioas ispitirea din Grdina Edenului sau moral cu referire
special la morala sexual. Psihanaliza freudian aduce o prim schimbare major n tratarea
seduciei, artnd c ea reprezint unul din mecanismele funcionrii psihicului nostru. Aceast
schimbare e cu att mai important cu ct este introdus de o terapie care st la baza orientrii
terapeutice care a ajuns s definesc acum comunicarea din perspectiva relaiei. Astfel, din
perspectiva mai apropiat de noi a analizei tranzacionale a lui Eric Berne, seducia poate fi
asimilat unei tranzacii Copil Printe, pe cnd manipularea este o tranzacie Printe Copil iar
persuasiunea o tranzacie Adult Adult.
La fel ca i comunicarea, seducia este proces. Ele se mpletesc, pentru c esena
procesului seduciei este similar cu acela al deinerii unei secret vid: toat puterea rezid n
capacitatea de a amna dezvluirea, de a ntreine n cellalt credina n posibilitatea unei fericirii
sau placeri totale, credina n realitatea atingerea absolutului. n comunicarea seductiv esena
este de a oferi celui pe care-l seduci mereu metaforele sau metonimiile unei fericiri sau plceri
absolute n aa fel nct el s poat recunoate dorin. Prin urmare seducia triete n comunicare
i din comunicare, iar realitatea ei este numai una a comunicrii: seducia reprezint stpnirea
universului simbolic, n timp ce puterea reprezint stpnirea universului real.
Mimetismul - manipulatorul folosete mti pentru a-i nela victima. Fie poate aprea ca
o persoan simpatic, altruist, generoas, poate semana cu cineva care prezint ncredere.
Principiul reciprocitii este un mecanism prin care manipulatorul i poate ofer ceva
fr s i ceri pentru ca, la un moment ulterior s i cear un contra-serviciu. i oblig moral
victima i apoi face uz de principiul reciprocitii)
Flatarea reprezint procedeul prin care manipulatorul poate obine ceea ce vrea mult mai
uor dac ne flateaz. Acest ipostaz are legtur i cu auto- manipularea. Oameni tot timpul
cred ceea ce face plcere s credem. Este important s ni se spun ceea ce ne place s auzim.
Prejudecata fa de autoritate un ultim mecanism prin care persoana care manipuleaz
se folosete de faptul c este dificil s critici o autoritate, organ, instituie.
ETICA MANIPULRILOR
Nu trata o alt persoan aa cum nu ai dori s fii tratat tu nsui Kant
Obiectivul principal al demersurilor etice l reprezint moralitatea. Sarcina eticii este
multipl, nu numai de a exprima aspectele teoretice ale moralei, ci i de a crea un ghid practic,
n ndrumarea, ndreptarea si mbunattirea vieii morale a colectivitii. Libertatea oricui are o
singura limit: libertatea persoanei de lang noi.Libertatea individului trebuie corelat cu
libertatea celorlali, a ntregii societi
Rolul eticii este s ajute oamenii s hotarasc ce este potrivit s fac, cum s aleag i
care sunt argumentaiile morale n aciunile pe care le realizeaz . Manipularea este un
instrument, etica acestuia fiind dat de persoana care l folosete i nu de instrument n sine,
astfel c manipulatorul coordoneaz etica. Deosebim astfel ntre manipulare pozitiv i
manipulare negative. In legtur cu manipularea, nu putem afirma sub nicio form c aceasta ar
fi un bine sau un ru n sine! Cercetarea manipulrilor, prezentarea acestora la ct mai multe
persoane, nu are doar menirea de a avertiza i preveni individul asupra presiunilor ce i determina
comportamentul i modul de gndire, dar poate oferi i rezolvri benefice n cazul unor situaii
de dificile.
2.3. Dezinformarea prin comunicare, manipulare
Dezinformarea n cadrul general al informrii.
20

Precum este conceput n statele democratice, informarea ofer ci ascunse de ptrundere


pentru dezinformare. Interdependena ntre tirea difuzat i efectele sale asupra moralului
publicului este adesea enigmatic. Semnalarea unui eveniment este urmat de o interpretare
sumar, general i de cele mai multe ori lipsit de un eveniment concret. Mesajul informativ
este ntotdeauna mai mult sau mai puin modificat de ctre receptor din neglijen sau prin
adaosuri inutile, in mod special cand receptorul este organizat societate uman animat
permanent de opinii, judeci, dorine i pasiuni. Inelesul mesajului se modific n mare parte n
funcie de context, n societile moderne, fiecare individ reperndu-l n felul su. Informarea
rspunde dorinei de cunoatere, de a fi la curent, aceast curiozitate manifestndu-se
cu preferin n ceea ce privete ntmplarile i personalitile, i mai puin n ceea ce privete
ideile. Multitudinea temelor i canalelor de difuzare n societatea de azi, mai mult a exagerat
dect a satisfcut dorina de a fi informat.
Dezinformarea reprezint otrava care se mprastie n sistemul actual de cunoatere.
Dezinformarea seamn confuzie pentru a face cunotinele inutilizabile. Dezinformarea
permanent slbete eventualitatea individului de a gndi corect, chiar i acela care ncearc s
rmn critic, se va trezi fr s vrea deposedat de libertatea de gndire, de libertatea de
actionare. Dezinformarea constituie o tentativ la integritatea psihic a victimelor sale. Persoane
foarte bine formate pe plan intelectual i care se cred la adpost sunt foarte vulnerabile la
dezinformare, constituind un important grup de nelai, probabil mai mare dect aceia care tiu
mai puin i datorit indiferenei, nu sunt n miezul dezbaterilor de idei. nelepciunea produce
ndoiala, care devine mod de gndire, de incertitudine, nesiguranta, si care d posibilitatea
totodat a unei probabilitati de dreptate.
Dezinformarea i propaganda
Propaganda presupune mprtsirea unei informaii ctre un auditoriu, informaie care
trebuie s fie folositoare i care sa nu fie perceput ca mincinoas ci ca valoare a singurului
adevr existent. n acest contextul sensul acestui termen s-a deteriorat, fiind reprezentat ca
aciunea exercitat asupra opiniei pentru a o determina s aib anumite idei politice i sociale, a
dori i a susine o politic, un guvern, un reprezentant. ntre propagand i dezinformare exist
numeroase asemnri, termenul de propagand ncluznd: aciunea psihologic purtat n special
asupra membrilor unei societti ntr-un scop educativ; rzboiul psihologic dus mpotriva
inamicului exterior pentru a-l face s se simt inferior si s se ndoiasc n privina valorilor pe
care le susine; reeducarea i splarea creierelor, dar i public and human relations.
Propaganda are ca scop toate aciunile desfurate n scopul conformizrii intei. In zilele
noastre se face diferen ntre propaganda deschis care se doreste a fi explicit, neputandu-se
ascunde nici obiectivele i nici originea i propaganda neagr care i ascunde sursa, neal
n privina inteniilor, aceasta fiind de fapt o dezinformarea n aciune. O diferen majora ntre
propaganda deschis i dezinformare: n timp ce prima caut s conving, chiar dac uneori
modul su de exprimare este la limita legalului, cea de-a doua i propune desfintarea gruprilor
de idei, descompunerea gndirii i manipularea indivizilor. Propaganda se adreseaz opiniilor,
punctelor de vedere, astfel ca ea ncearc s fructifice anumite idei n favoarea altora,
propaganda nfrumuseeaz evenimentele dndu-le o lumin mai favorabil. Odat cu Lenin,
Goebbels, Mao i discipolii lor, s-au informat despre caracterul puternic absurd al procesului de
formare al opiniilor i de imprejurrile c exist ntotdeauna aparente, jocuri propice devierilor,
tendinelor, prerilor i pasiunilor.
Dezinformarea i publicitatea

21

Publicitatea este una din ustensilele competiiei comerciale, emind unui public numeros
un mesaj a crui realitate sau falsitate nu constituie o importanta sociala i al crui scop nu este
acela de a informa, ci de a influena. Spre deosebire de publicitate, care este coordonat n
direcia avantajarii unei actiuni de achizitie, a unui schimb ntre pri, dezinformarea ascunde sub
o fals inftiare de imparialitate, dorina de a obine un profit unilateral. Datorit volumului su
de informaii, publicitatea poate avea efecte nefaste asupra publicului. Individul agasat zilnic cu
informaii se va autoproteja, eliminnd mesajul care s-a transformat ntr-o agresiune obsesiv
pentru el, acesta se va segrega si va deveni impenetrabil la mesaj. Cu privire la protecia maselor
mpotriva dezinformrii, se poate dezvlui caracterul fragil al publicitii comparativ cu
dezinformarea n ceea ce privete afirmarea calitailor autodidactice de transformare a oamenilor.
Publicitatea nu-si ascunde nici originea si nici scopurile. Publicitatea este unul dintre
instrumentele competitiei comerciale. Dezinformarea, mult mai complexa n meandrele sale, nu
se preteaza la o masurare precisa. Spre deosebire de publicitate, care fara a lua in considerare
exagerarile, este dirijata n directia declansarii unei actiuni de promovare comerciala cu
posibilitatea dezbaterii proprietatii produsului sau serviciului, dezinformarea ascunde sub o falsa
aparenta de obiectivitate (acele "ntamplari ntamplatoare" sau "pure ntamplari" ori "presiunea
evenimentelor" pe de alta parte)
Dezinformare, intoxicare, nelare, provocare.
Numeroi autori recomand s se fac deosebirea ntre dezinformare i intoxicare,
socotit a fi difuzarea, prin intermediul serviciilor speciale, a unor informaii alterate sau false,
care au drept int principal serviciile de informaii adverse. Ca si mod de informare,
dezinformarea se realizeaz prin propagarea unor informaii eronate prin intermediul unui fals
trafic radio, model reprezentnd aglomerri de trupe sau strategii de lupt sau prin intermediul
agenilor dubli, informaii care s conduc statele inamice la erori de interpretare a situaiei
militare reale i a planurilor de aciune. Aceste clarificri sunt de natur s delimiteze diferena
dintre dezinformarea pe timp de rzboi i dezinformarea din timp de pace.
Prima aparine domeniului vicleniilor de lupt tradiionale admise, n timp ce a doua relev un
caracter complet nou: voina de distrugere a ntregului sistem de cunoatere obiectiv a realitii
ntr-o societate dat(C. Melnik, 1984).
Din acelai sistem cu nelarea i intoxicarea este i metoda provocrii, presupunnd de
exemplu n punerea la punct a unor tertipuri care presupune executarea unei care, nfptuit la
ordinul dezinformatorului, se sper s aib un rsunet n cadrul societatii i care ar putea fi
atribuit adversarului pentru a-l discredita sau s fie folosit ca si cauza care nu i-ar gsi
justificarea n situaia concret a momentului.
Educaie i cultur
Dorim s credem c educaia i cultura scap oricror aciuni de dezinformare, deoarece
datoria dasclului este de a fi obiectiv, de a furniza sursele i punctele sale de referin, de a
stimula spiritul elevilor si i, nainte de toate, de a urmri dezvoltarea sensibilitii i talentelor
individuale. A educa inseamna a incuraja! Fr a da definiii i avnd un minim de cunotine n
domeniul
social,
putem
spune
c
educaia
st
la
baza
dezvoltrii.
Dezvoltarea societii, a colectivului uman, a unui stat sau a unei comuniti reprezint
primordialitatea omului. Societatea i educaia sunt dou noiuni care se afl n relaie de
interdependen. Societatea are nevoie de educaie iar educaia o primeti doar n societate.
Plecnd de la ideea aristotelic omul-animal social putem deriva o alt idee: omul este animal
social ce trebuie educat (educaia fiind, dup cum am mai spus, unul dintre pilonii societii). A
22

educa nseamn a transmite ceea ce se consider adevrat i necesar dezvoltrii celui educat. Cea
mai mare parte a corpului profesoral se ghideaz dup aceste principii, ns deinerea unei foarte
mari puteri asupra contiinelor tinere, n plin formare, este imposibil s nu trezeasc
cupiditatea. Informarea, educarea i cultura sunt, n cadrul societii, cele trei schelete de
transmitere a cunotinelor.
Dezinformatorul se va strdui s-i fac din dascli intermediarii si, adesea fr ca
acetia s-i dea seama, pentru a putea manipula ideile si educatia de la o varsta fraged,
deoarece educaia i cultura sunt domenii de dezbatere a ideilor, transformand cu uurin n
militani convini persoanele manipulate. Dezinformarea acioneaz asupra educaiei pn la a-i
denatura scopurile. Educaia i cultura sunt deschise dezinformrii.
.
Dezinformarea i ndoctrinarea
ndoctrinarea difer foarte mult de dezinformare: sursa i scopul nu sunt deloc sau foarte
puin disimulate. Cel mai adesea, doctrinarul a fost el nsui ndoctrinat prin metode foarte
apropiate de cele pe care le utilizeaz, fcnd astfel dovada unei relative sinceriti; el crede cu
adevrat n realitatea mincinoasa pe care ncearc s o impun, precum i n valabilitatea
procedeelor pe care le folosete. O metod de ndoctrinare este splarea creierului. Aceasta are n
vedere reeducarea individului prin tortura moral care determin degradarea organismului,
nefiind folosit violena fizic, utilizat pentru obinerea unor mrturisiri. Metoda presupune
apropierea ascendent de victim, asociind reacii standard la stimuli precii (se folosesc mijloace
diverse, din sfera brutalitii pn n cea a seduciei).
O metod este i ndoctrinarea copiilor care examinez si doreste fabricarea unor buni
mici teoreticieni, complet nstrinai faa de trecutul istoric i deci total rupi de generaiile
anterioare. Copilul este separate de familie i integrat ntr-o colectivitate de aceeai vrst,
grupul de copii fiind la discreia manipulatorului.
Mijloacele moderne de informare permit influenarea fiecruia acas la el. Acesta
mijloace au crescut considerabil numrul celor care i exprim poziia i au fcut s se nasc o
nou funcie, aceea de intermediar ntre vorbitor i auditor. Cantitatea si calitatea informaiilor
are un rol nsemnat, iar cerinele tehnice au necesitat profesioniti ai informrii, pricepui n
manipularea mijloacelor de informare. Se efectueaz sondaje de opinie, ns publicul nu are
iniiativa ntrebrilor puse sau acces la redactarea lor. Presa scris eradicheaz n mod necesar
corespondenele expediate pe adresa curierului cititorilor, iar ntrebrile asculttorilor sunt
rezultatul unei atente selecii i sinteze hotrte de intermediar. Publicul se poate sustrage
informrii. Este clar c informarea nu este nici un moment un dialog.
Scopul dezinformrii reprezint finalizarea aciunii ce primeaz in realizarea unui proiect
politic hotrt de conducerea superioar, care determin n special repartizarea diferitelor
mijloace avute la dispoziie: contacte prin negociatori, demonstraii de for militar, presiuni
economice, campanii de pres sau manipularea contiinelor. n cadrul oricrui program,
dezinformarea are o structur proprie permanent sau temporar, cu responsabili, mijloace i
misiuni proprii ns ntotdeauna subordonate scopului fixat.
Conducerea superioar a operaiunilor (guvern, comitet de conducere sau stat-major)
stabilete obiectivele dezinformrii, strategiile, respective opiniile, atitudinile sau
comportamentele pe care ea trebuie s le imprime intelor vizate. ara noastr se gsete la
nceputul acestui mileniu n plin proces de transformare, impus de dezideratul integrrii n
structurile regionale i globale, precum i de modificrile care au loc la nivel mondial. Romnia
se afl nc n perioada de tranziie ctre o democraie solid, acest lucru determinnd
23

instabilitate la nivelul structurilor economice, sociale i politice. n acest context al globalizrii,


comunitatea internaional a rilor democratice se confrunta cu o serie de ameninri atipice la
adresa siguranei lor naionale, precum terorismul, crima organizat, corupia, migraia ilegal,
aceste probleme fiind de actualitate i pentru ara noastr. Crima organizat desfoar o
varietate diversificat de activiti ilicite, care permit obinerea unor profituri care sunt folosite
pentru coruperea si degradarea unor nali funcionari i politicieni, care au menirea s faciliteze
controlul pe care l exercit din ce n ce mai puternic asupra sistemului financiar-bancar, asupra
economiei i politicii, asupara societaii in general.
Corupia a devenit o excrescen care tinde s se extind la nivelul tuturor structurilor
societii, fiind ngrijortor faptul c a cuprins organele cu atribuii n domeniul aprrii
siguranei naionale, a ordinii i linitii publice. D.G.I.P.I. se confrunt cu problema coruperii
unor cadre din Ministerul de Interne, atrase de ctre elemente ale crimei organizate pentru a le
asigura protecia. Migraia ilegal a luat amploare, mai ales n condiiile securizrii frontierelor
statelor membre Schengen. Romnia s-a transformat din ar de tranzit ctre Europa vestic n
destinaie final. Dezinformarea necesit personal de nalt calificare profesional n scopul
susinerii unor aciuni de infiltrare, joc operativ. Aceasta se folosete pentru crearea unor stri
conflictuale n rndul organizaiilor teroriste, crimei organizate, gruprilor fundamentaliste,
urmrindu-se instabiitatea i punerea acestor formatiuni n situaii de criz care s permit
intervenia organelor cu atribuii n combaterea criminalitii.Pentru combaterea acestora, un rol
important l joac reeaua informativ, care trebuie s fie format din persoane cu caliti
deosebite, experi, persoane capabile s i nfaptuiasc rolul n asemenea operaiuni. Pentru a
avea efectul scontat n susinerea unor aciuni complexe cu un grad dificultos, dezinformarea
trebuie s fie folosit dup o analiz exact a situaiei, cu discernmnt si acuitate profesional,
de altfel n elaborarea planului de dezinformare este obligatorie folosirea celorlalte mijloace ale
muncii informative.

2.4. Modalitati de dezinformare in domeniul entertainment


Pe parcursul procesului de transmitere a informatiei pot aparea involuntar sau dimpotriv,
intentionat distorsiuni, omisiuni, adaugiri de elemente noi etc. care sunt tipice dezinformrii.
Orice informatie presupune prezenta a trei variabile, in care nu se poate avea deloc incredere:
1. informatorul (care poate face o confuzie intre ploaie si stropii unui aspersor, de pilda),
2. mijlocul decomunicare (telefonul se aude slab, permitand confuzii intre cuvinte sau
scrisoarea este caligrafiata cvasiindescifrabil, ceea ce duce la acelasi rezultat etc.),
3. informatul (care poate crede ca informatorul exagereaza).
Toate aceste elemente ne exprim faptul ca aproape orice informatie este supusa riscului
denaturarii. De aici rezulta c: informatia nu contine niciodata adevrul suta la suta.
Nerespectarea unor norme, anumite interese uneori politice, alteori finaciare fac din
televiziune un obiect prin care se manipuleaz si de care trebuie s se in cont i de efectele
asupra celui ce petrece timp ndelungat n faa televizorului. Folosindu-m de cteva aspecte din
lucrarea ,,Efectele televizorului asupra minii umane scris de Virgiliu Gheorghe voi ncerca s
redau cateva inftisri ale manipulrii. La dezvoltarea normal a creierului aport i stimulii de
mediul exterior pe care acesta i primete. Pentru copil, joaca nseamn explorare i gsirea unor

24

sensuri pe cnd privitul la televizor l afecteaz deoarece se obinuiete cu primirea unor sensuri
numai de la televizor neateptnd ca el s-i dezlege misterul.
Din punct de vedere neurologic cnd privim la televizor nu suntem pe deplin contieni. Ne
sunt afectate emisfera stng i emisfera dreapt, emisferele creierului care se ocup cu analiza i
judecarea datelor iar cealalt cu procesarea n ntregul lor. Cortexul este partea principal a
creierului uman iar volumul mare de imagini fac ca acestea s nu mai ajung n cortex ci direct n
subcontient datorit lipsei timpului necesar de filtrare. S-a dovedit c structura creierului se
poate schimba de la vrste fragede din cauza dependenei de televizor. Pot aprea astfel diverse
anomalii:
-deficiena de nvare
-incapacitatea de a asculta cu atenie
-dependena
-epilepsia( n 1998 n Japonia dup vizionarea unui episod din Pokemon 700 de copii au fost dui
la spital)
-efectul hypnotic care se datoreaz frecvenei mari i schimbrilor fulgertoare de cadru
Autorul ne demonstreaz i c mediile de comunicare ne influeneaz mai mult decat
mesajele transmise prin ele. Coduita consumatorului de teleziune, radio sau pres scris are la
baz o serie de mecanisme incontiente, cunoscute de productorii din mass-media. Aanumitele retete de success nu sunt de multe ori dect tentative de manipulare a
telespectatorului, radio asculttorului sau cititorului de ziare.
Comportamentul omului n fa televizorului, a radioului sau a presei scrise, se subjug,
unor mecanisme incontiente. De asemenea reclamele folosesc trucuri foarte eficiente pentru a
ne determina s apreciem anumite produse. Unul dintre efectele negative cele mai grave ale
televiziunii este cel de splare a creierului. Efectul de splare a creierului poate provoca victime
n rndul receptorilor datorate ademenirii mediatice.
Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audiena. Acestea au aprut n secolul
al XVII-lea, iar n secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times n Marea Britanie,
manifestau o influen puternic asupra clasei mijlocii educate care forma opinia publica.
Ulterior un sistem de nvmnt mbuntit i alte progrese au creat prima audien a presei
scrise. Ziarele au inceput s satisfac cerinele publicului cititor, acestea au aprut n SUA n anii
1870 i 20 de ani mai trziu n Marea Britanie. Opinia public reprezenta Cel mai talentat i
influent comentator politic american din secolul al XX-lea, cum l numea Michael Curtis.
Puterea presei provine din rolul pe care l ndeplinete, fiind acela de a sistematiza pentru
societate informaiile, de a uura si de a orienta percepia social. Reporterii nu pot acoperi i nu
pot percuta tot ceea ce se ntmpl n lume, fiecare ziar este rezultatul unei continuiii de selecii
privitoare la evenimentele ce se dau publicitii, sub ce form, sub ce dimensiuni, toate ghidate
nu de standarde obiective, de aprecierile fiecrei publicaii.
Exist trei evenimente majore care au dus la dezvoltarea exploziv a tehnicilor de
dezinformare: aparitia tiparului (1434), a primului periodic (Kln, 1470) si consacrarea opiniei
publice n viata politica a Occidentului (ncepand cu secolul XVIII). Ziarul si cartea au ajuns
rapid s consfinteasc un principiu potrivit cruia dezinformarea putea lua orice form sau
dimensiune. Prin intermediul autorilor sau a celor care stteau n spatele lor se puteau manipula
n voie constiinta publicului, oferindu-i informatii unilaterale, adevruri prefabricate si
conceptii contaminate de ideologiile perioadei de referint.
Dezinformarea prin manipulare n mass media exist n orice detaliu, iar mizele
manipulrii sunt foarte mari, n special mize politice extrem de simple de neles pentru un om
25

informat i grele de neles pentru cei care se las manipulai prin dezinformare. Sonia Cristina
Stan ne spune c, nc de la nceputurile ei, presa a fost acuzat c induce n eroare, deturneaz
adevrul, exagereaz sau ncearc s nele. Din secolul al XVI-lea, de la primele foi volante,
trecnd prin presa controlat de stat i pn la apariia presei libere, erorile de tot felul i tirile
false au mers pe acelai drum cu presa. (Stan, Sonia, Cristina, Manipularea prin pres,
Humanitas, Bucureti, 2004, p.26 )
Aparitia radioului, epoca de glorie, n materie de dezinformare a acestei inventii a fost
amintit n cursul celui de-al doilea razboi mondial si n perioada de ascensiune a comunismului,
care i-a urmat. Virtutile radioului n potentarea dezinformarii au fost speculate n mod genial de
Goebbels si Lenin. Cel dintai era de parere ca o minciuna repetata de o mie de ori ramane o
minciuna, dar o minciuna repetata de un milion de ori devine adevar, radioul fiind instrumentul
perfect pentru a repeta o minciuna de milioane de ori. Cel de-al doilea credea sincer c a spune
adevarul este o prejudecat burghez meschin .In consecint, radioul era utilizat la maximum
conform acestei axiome, iar adevarul era ocolit cu mare grija.
Limba de lemn, utilizat atat n scris, cat si n vorbire, n ziare, carti si la radio, este
considerate capodopera dezinformarii, deoarece este imposibil de folosit de cineva fr ca acesta
sa nu devin n acelasi timp si dezinformator si dezinformat. Principalele caracteristici ale limbii
de lemn sunt: caracterul impersonal si pasiv al frazelor, abundenta mijloacelor lingvistice care
servesc la accentuarea obligativitatii, maniheismul, metaforele si personificarile excesive,
codificarea.
n Romnia, dup revoluia din 1989, dezvoltarea exploziv a mijlocelor de comunicare
i informare n mas, precum i descoperirile din domeniul sociologiei i psihologiei au oferit
fenomenului manipulrii o putere mereu crescnd. Bogdan Ficeac spune c manipularea
presupune remodelarea gndirii, a comportamentului i a sentimentelor sub aciunea unor factori
externi, a presiunii exercitate de un manipulator care dorete s-i ating scopul propus. Exact
acest lucru i-l doresc i productorii de mass-media. Remodelarea noastr, ca i consumatori
pentru a-i atinge scopul, acela de a vinde i de a ne convinge s credem tot ce se spune n pres,
la televizor i la radio, de a ne indemna ca tot este prezentat prin mass media este alegerea ideal.
Factorii externi de care vorbete Bogdan Ficeac, sunt n cazul nostru chiar produsele mediatice.
Extrem de important n dezinformarea prin manipulare este n primul rnd pagina n
care apare articolul: informaiile de pe copert i cele plasate n primele pagini sunt primele
citite. n plus conteaz i plasarea informaiilor ntr-o pagin. Poziia n pagin determin citirea
sau nu a informaiei dorite: un articol situat n partea dreapt-sus este primul citit. La fel de mult
influeneaz n lecturarea unui articol, lungimea i seciunea n care apare.( Ficeac, Bogdan,
Tehnici de manipulare, Nemira, Bucureti, 1998, p. 6). Felul n care un articol se insereaz lng
altele influeneaz de asemenea interpretarea sa, vecintatea celorlalte materiale genernd uneori
efecte neateptate. Uneori, asocierile de articole pot crea cele mai ciudate legturi, transmitnd
un mesaj subliminal. Vizualul este cel mai amagitor, cel care atrage atenia. Vizualul se indreapt
catre emoia cititorilor, care poate fi cel mai uor de influenat. Piramida inversat este la rndul
ei o tehnic de manipulare mediatic, ajutnd la citirea rapid i nelegerea informaiei.
Raspunsul la cele 6 ntrebri (Cine? Ce? Cnd? Unde? De ce? Cum?) ierarhizeaz informaia, cel
mai important fiind titlul tirii. Muli dintre cititori nu au timp sau dispoziie s citeasc articolul
n ntregime, aa c jurnalitii consider de ce-ul cel mai puin important, punnd accent pe
cine? i ce?. Titlurile i subtitlurile joac de asemenea un rol extrem de important, deoarece
pun n valoare un aspect esenial care trebuie s reias din citirea articolului pe care l susine.
Ele au rolul de a atrage atenia, doearece, dup cum am menionat, cititorii nu lectureaz ntreg
26

articolul, ci n diagonal, adic se citesc nti titlurile, apoi subtitlurile i abia la urm articolul
n sine. De multe ori titlul nu reflect coninutul articolului i chiar falsific faptele pe care
articolul le relateaz, din aceast alturare periculoas reieind multe dintre efectele manipulrii,
ideea pe care i-o face un cititor dintr-o lectur superficial fiind deformat.
Decontextualizarea este o form de dezinformare prin manipulare. Presa are tendina de a
prezenta faptele independent, fr a fi n relaie cu alte aspecte ale realitii, care ar putea fi cauze
sau origini ale acestora. Cititorului i lipsesc elementele despre originea i amploarea unui fapt
ce-i prilejuiesc s-i fac o opinie proprie, este mult mai simplu pentru ziar s impun propria
opinie despre subiect, cititorii fiind astfel manipulai. (Stan, Sonia, Cristina, Manipularea prin
pres, Humanitas, Bucureti, 2004, pg.46-48 ).
n acelai context al manipulrii prin pres, n lucrarea lui Tran Vasile i Stnciugelu
Irina, Patologii i terapii comunicaionale este amintit editorialul ca mijloc de manipulare a
opiniilor cititorilor astfel el poate transforma autorul acestuia n lider de opinie al publicului care
mprtete punctul de vedere al editorialistului respectiv. Cititorul ncepe s vehiculeze idei sau
opinii care nu-i aparin, dar nsuindu-le are impresia c este obiectiv. n aceeai lucrare sunt
precizate mijloacele de manipulare semnatic, privit ca o form de falsificare a informaiei. n
unele articole se apeleaz la ambiguitatea vocabularului pentru a ascunde adevratele scopuri, i
const n a aciona asupra cititorului/auditoriului fr ca acesta s i dea seama. Cele mai
utilizate procedee de manipulare semnatic sunt: utilizarea unui jargon specializat ntr-un alt
context dect cel specific; substantivarea adjectivelor; sensul cuvintelor poate fi substanial
modificat prin tonul care nsoete folosirea lor; a face s fie acceptate identiti false (prin
repetarea unor echivalene: a avea=a fura sau prin atribuirea de calificative unor substantive pn
acestea sunt acceptate incontient); abuzurile de semnificaie.(Tran, Vasile, Stnciugelu, Irina,
Patologii i terapii comunicaionale, Note de curs, Timioara, p.60, 75 )
Limbajul este fr ndoial un mijloc de manipulare. Stan Sonia Cristina ne spune c
modul n care este redactat un articol ascunde sub aparena de neutralitate i obiectivitate,
aprecieri ale jurnalistului sau ale instituiei media pentru care lucreaz. Exist mai multe tehnici
prin care jurnalistul poate strecura opinia sa personal n informaia transmis: tonul poate
influena perceperea unui eveniment ca fiind negativ sau pozitiv. Utilizarea ghilimelelor fr
scopul citrii este o metod subtil de a induce ndoiala asupra unui eveniment sau a discredita
un fapt. O anumit opinie se poate impune i prin ceea ce se numete cuvinte magice, adic
acei termeni cu conotaie pozitiv sau negativ, prin repetarea crora se ajunge la dobndirea
unei valori de sine stttoare a acestora (toleran, cretere, dezvoltare, tehnologie - ilegal,
primitiv, fundamentalism, radical). Asocierea cuvintelor cu faptele este un alt mod de manipulare
frecvent utilizat de pres. De exemplu prin repetarea excesiv a unor tiri n care protagonitii
infraciunilor sunt rromii, duce la asocierea oricrui rrom cu delincvena. Prin asocierea excesiv
a acestor termeni conduce n timp la fric sau rasism.
Manipularea prin pres se face i prin folosirea eufemismelor i tehnicismelor, care au
efectul de a trivializa, de a reduce valoarea, intelesul real al unui cuvnt fiind modificat .
Folosirea termenilor victime colaterale n loc de mori civili face ca faptele s nu par att de
violente pe ct sunt n realitate. De asemenea, folosirea limbajului tehnic, specializat al anumitor
profesii face ca majoritatea cititorilor s nu neleag sensul real al unei tiri. Expresiile orientate,
expresii gata fcute, care tind s se repete n limbajul jurnalistic, manipuleaz cititorul i l induc
n eroare (de exemplu sintagma surse bine informate).
n lucrarea lui Radu Herjeu, Oglinda mictoare, sunt descrise cteva tehnici de
manipulare a adevrului, identificate de Henri Pierre Cathala, tehnici care sunt valabile att
27

pentru mass-media, ct i pentru orice tip de comunicare: amestecarea jumtilor de adevr cu


jumti de minciun, minciuna gogonat, contraadevrul-imposibil de verificat din cauza lipsei
martorilor, omisiunea unor elemente, valorificarea amnuntelor neeseniale, amestecarea
faptelor, a opiniilor i a persoanelor astfel nct s poat fi folosit oricnd generalizarea,
comparaii forate, de multe ori poetice i amuzante, folosirea unui ton sau a unei mimici care s
dea o greutate nejustificat informaiei transmise, exagerarea, folosirea ironiei sau a sarcasmului
atunci cnd se vorbete despre adevr, etichetarea interlocutorului i atribuirea unei apartenee la
un anumit sistem de idei, adevrul prezentat ca o minciun sau negarea unei afirmaii astfel nct
telespectatorul s rmn cu convingerea c , de fapt, cel ce a fcut-o este de acord cu ea. Toate
tehnicile prezentate mai sus sunt valabile att pentru presa scris ct i pentru radio sau
televizune. Televiziunea ns, deine o mulime de mijloace specifice prin care induce publicul n
eroare, distorsioneaz adevrul, prin care manipuleaz. Ea are un impact mai mare asupra
publicului prin faptul c se folosete de imagini i sunet, devenind astfel mai credibil. Publicul
crede ceea ce vede (nu cred pn nu vd). Dac oamenii au vazut cu ochii lor un fapt la
televizor nseamn c este adevrat. Poate fi ntr-adevr adevrat, ns felul n care este prezentat
poate influena sensul acestuia. Televiziunea este unul dintre centrele de putere i decizie ale
societii Romneti.
Un produs de televiziune este rodul mai multor factori: imagini filmate, montate, sunet, munc
de teren, de redacie, regie. Orice element din ceea ce compune un material de televiziune poate
manipula: cadrele, micri de camer, treceri, montajul, lumini, poziionri, sunet, etc. n
lucrarea sus menionat, Radu Herjeu explic fiecare dintre aceste tehnici de manipulare prin
televiziune.
Manipularea prin zvonuri mediatice
Acest tip de manipulare utilizeaz propagarea zvonurilor. Zvonul este unul dintre cele
mai folosite instrumente de manipulare n mas, fiind definit principala contraputere. Ele se
nasc din ntrebrile spontane pe care publicul i le pune i la care nu gsete rspuns. Odat
propagate, ele circul cu o rapiditate impresionant. Efectul informaiilor neverificate, ale
zvonurilor sunt extrem de periculoase, pentru c ele ntresc preri, convingeri care sunt ulterior
foarte greu sau aproape imposibil de verificat. Scopul celor care iniiaz un zvon este intoxicaia,
rspndirea minciunii pentru a crea presiuni asupra celor de la putere.
Manipularea prin jurnaliti
Jurnalitii sunt n multe cazuri cei mai importani actori ai manipulrii. Exist 2 situaii:
prima situaie, atunci cnd jurnalitii manipuleaz intenionat i a doua situaie n care acetia
manipuleaz incontient, fiind la rndul lor manipulai de alii.(de efii postului TV, de figuri
importante din politic, de oameni cu un statut economic important).
Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare
Comunicarea non-verbal este un proces complex ce include omul, mesajul, emoiile,
micrile trupului, tonul, volumul i ritmul vocii. Cercetrile din domeniu au artat c impactul
pe care l au elementele comunicrii n cadrul unui dialog sau al unei dezbateri este urmtorul:
Cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control, ns au un impact mai sczut fa de
celelalte elemente Tonul vocii are un impact mai mare, iar posibilitatea de control este medie
Simbolurile non-verbale au impactul cel mai mare n desfurarea comunicrii interpersonale,
dar i posibilitile cele mai reduse de control
Prin limbajul non-verbal, moderatorii de televiziune transmit o serie de mesaje fr ca
acestea s fie percepute de toi telespectatorii. De exemplu atunci cnd un moderator st cu
braele ncruciate, nseamn c nu accept punctul de vedere al invitatului i are chiar o
28

atitudine de respingere sau, uneori, de superioritate. Jocul cu pixul n mn, sau scuturarea
ritmic a pantofului denot nervozitate. Aceste amnunte nu sunt percepute doar de invitat ci i
de telespectator i pot altera profund recepia mesajului i a informaiilor dezbtute.19
n concluzie putem spune c mass-media din Romnia d de multe ori ori dovad de lips de
profesionalism i manipuleaz prin cele mai diverse metode i tehnici, chiar i prin tehnici care
ar trebui s fie doar mijloace sau reguli de realizare a materialelor pres. Este adevrat c uneori
manipularea se face incontient, fr intenii ascunse, dar de cele mai multe ori, productorii de
televiziune, pres scris sau radio, ar face orice pentru ca s obin impactul dorit. Oamenii ns,
au nevoie de informaie i deci, implicit de pres. Important este s tie s se apere , s nu se
lase influenai de toate aceste tehnici de maipulare... un lucru foarte greu de altfel.
Manipulare i dezinformare n discursul mediatic
Realitatea mediatic actual nu mai este, din pcate, o oglind neutral a realitii politice,
economice, sociale i chiar individuale. Astzi, conceptele de baz ale jurnalismului s-au
schimbat n funcie de interesele diferitelor centre de putere, oligarhice.
In Romnia, majoritatea patronilor media, sunt direct implicai n zone "fierbini: afaceri,
politic, crim organizat i i folosesc instrumentele media n scopuri oculte. n epoca
modern, scepticismul, teama, nencrederea sunt sentimentele dominante ale cetenilor cu
privire la mijloacele de difuzare a informatilor.
Sistemul media are doar rolul fundamental de a reprezenta realitatea, de a informa i
format opinii n spiritul bunei-credine i al adevrului. Presa s-a ndeprtat de obiectul ei
principal: informare i formare, s-a corupt devenind o cazarma plin de mercenari gata oricnd
s-i vnd competenele n sensuri manipulatorii, dezinformatorii i propagandistice.
Sub influena mass-mediei actuale ns, n special a idelogiei sale de informare, a inform
nseamn acum arat istoria n desfasurare. Astfel s-a stabilit iluzia c a vedea nseamn a
nelege. O asemenea concepie duce la o fascinaie pentru imagini turnate n direct, cererea
ncurajnd ofert de documente false, reconstituiri, manipulri i mistificri.
Cu precdere televiziunea, datorit impactului imaginilor sale, este cea care impune
alegerea evenimentului seminificativ, constrngnd astfel presa scris s o urmeze. Se instaleaz
astfel ideea c importana evenimentelor este proporional cu bogia lor de imagini. Un
eveniment poate fi artat n direct este mai uor de ingerat dect cel care rmne invizibil i cu o
importan abstacta.
Repetiia se sustituie demonstraiei, iar informaia este nlocuit cu confirmarea. Tendin
periculoas dac ne gndim la apariia noilor monopoluri informaionale, a megatrusturilor
internaional de media. Un fapt adevrat sau nu, nu fiindc se conformeaz unor criteria
obiective, riguroase i atestate la surs, ci pur i simplu pentru c celelalte medii de informare
repet aceleai afirmaii i confirm.
Principalele tehnici de manipulare mediatic:
Selectarea tirilor este apreciat, c fiind cea mai eficient cale de inserie a influenei n spaiul
informaional, deoarce criteriile de selectare aparin deja celor care dein o anumit influena n
structur social. Este evident c acetia vor selecta numai informaiile care nu le lezeaz
interesele sau proiectele. De asemenea orientarea tirilor, se realizeaz, de obicei, prin omiterea
unor component ale mesajului iniial, publicul avnd acces doar la unele segmente ale circuitului
informaional. n acest sens, redactarea tirilor trebuie s in cont de faptul c realitii prozaice,
publicul prefer s selecteze o imagine mai tonic. n consecin, tiind c nu trebuie s se opun
publicului, cei care le redacteaz au o proiecie distractiv, coninnd formulri deosebit de
familiar, chiar pentru fapte deosebit de grave, accesibilitatea acestora fiind asigurat. De
29

asemenea au obligaia de a controla stilistic coninutul, n sensul ateptrilor publicului larg. Aa


se explic de ce anumii prezentatori de tiri indifferent de subiect, ne zmbesc i "ne seduc n
faa camerei, tocmai pentru a stabili un raport de familiaritate.
Plasarea unui fapt oarecare pe prima pagin l poate proiecta n sfera evenimentului, n
timp ce un eveniment autentic, dar defavorabil puternicilor zilei, prin distribuire pe ultimele
pagini contribuie la aruncarea lui n anonimat, opinia public urmnd acest curent.
Influenarea prin titluri se bazeaz pe faptul c sinteza din titlul articolului constituie o
evaluare a articolului n structura de ansamblu a publicaiei. Caracterele cu care sunt alese indic
i importana lor pentru editori, importana ce se transfer i publicului.
Selecia fotografiilor n presa scris, precum i explicaiile care nsoesc fotografiile, pot
afecta semnificativ atitudinea publicului fa de coninutul de imagini. O modalitate de denigrare
fr cuvinte o constituie alturarea unei fotografii scandaloase de imaginea unei personae creia
nu I se face pres bun n momentul respectiv. Simpla vecintate poate induce n percepia
cititorului o echivalen valoric deosebit de remanent n fondul perceptive i cu impact asupra
apariiilor publice viitoare ale persoanei respective.
Prin orientarea inerent, editorialistul poate contribui nu numai la afirmarea unei
personaliti, ci i la transformarea ei n lider de opinie al publicului care mprtete punctual
de vedere al editorialistului respective. ntr-o lume grbit, editorul rezum n ochii cititorului
scara de valori necesar orientrii n succesiune a evenimentelor deosebit de schimbtoare.
Efectul acestei situaii l constituie cultivarea comoditii cititorului, care ncepe s vehiculeze
idei i opinii care nu-i aparin, dar nsuindu-le din editorial, el colporteaz aparent girului
obiectivitii pe care-l pretinde presa n ansamblul ei.
Invadarea consumatorului de pres cu opinii i inerea lui ct mai departe de trunchiul
informaiei. Majoritatea persoanelor din pres dein i fluxuri de tiri, astfel nct pot intervene
subiectiv asupra informaiei, chiar de la surs.
Exemple de manipulare prin mass-media
Un exemplu devenit clasic: generalul Mackenzie menioneaz un episod ce const n
aceea c naltul reprezentant al O.N.U. pentru refugiai a anunat c mai multe camioane aflate
sub autoritatea sa erau lips la apel, numai c n foarte scurt timp acestea au ajuns la destinaie,
ntrzierea fiind datorat ateptrii la diferite baraje ale prilor adverse, construite pe cile de
comunicaie din zon. Informaia privind lipsa camioanelor a ajuns n posesia Ministerului
Aprrii Bosniac care a declarat imediat ziarului american New York Times c respectivele
camioane lipseau fiindc au transportat militari srbi dndu-le acestora libertate de micare sub
egid O.N.U., ceea ce era n mod evident fals. Aceast declaraie acuza n acelai timp O.N.U. de
lips de imparialitate prin favorizarea prii srbe. Atunci cnd comandantul UNPROFOR l-a
interpelat pe ministrul bosniac al aprrii Donko, spunndu-i c de fapt camioanele ajunseser la
mult timp, acesta i-a cerut scuze, justificndu-se c ar fi primit informaii false. Cu toate acestea
tirea despre aa-zisa favorizare a srbilor a fcut nconjurul lumii, obinndu-se efectul scontat,
cel de manipulare a opiniei publice.
ntr-o anumit situaie un observator O.N.U. a fost confruntat cu mai mult de 100 de
persoane, toi croai i musulmani-bosniaci, care prseau o zon protejat de forele sub mandat
O.N.U. deoarece se temeau c vieile lor ar fi n pericol dac ar fi rmas, presupunnd c un atac
al forelor srbe ar fi fost iminent. Nefiind n msur sa-i conving s rmn, observatorul
O.N.U. a escortat grupul de persoane asigurndu-le trecerea printr-un cmp de mine. Ziua
urmtoare presa croat a acuzat UNPROFOR de a-i fi asistat pe srbi n procesul de purificare
etnic, oblignd refugiaii s prseasc zonele protejate i s treac prin cmpul de mine.
30

ACORDURILE DE NCETARE A FOCULUI. De fiecare cnd se presupunea urmeaz se


ncheie un acord de ncetare a focului, ceea ce ar fi stopat aciunile militare, iar prile ar fi
trebuit se respecte quo-ul, Bosnia, ambele aflate conflict, au fcut tot posibilul pentru a aciuni
ofensive de ultim moment, scopul obinerii unei poziii avantajoase nainte de ncetarea focului.
Apoi, timpul ncetrii propriu zise a focului adversarii erau pregtii manipuleze situaia scopul
redislocarii repozitionarii forelor mijloacelor pe timpul pauzei operative impuse.
MANIPULAREA LA CASA ALB. Poate fi ntlnit i n via politic american, extinznduse pn la Casa Alb, al crei personal face eforturi susinute pentru a modela imaginea
preedintelui n scopul atragerii de voturi i sprijin.
Articolul din sptmnalul american Time referitor la Morris o referire la fostul consilier
politic prezidenial Dick Morris descrie procesul de creare a imaginii preedintelui un fel de joc,
avnd drept rezultat o de promovare a unei imagini prietenoase familiare a preedintelui Clinton,
scopul redefinirii modului care americanii i percep preedintele exerciiu. se bazeaz pe
includerea, pentru fraciuni de , materialele filmate transmise pe canalele de televiziune a unor
texte imagini destinate a un feedback favorabil celor ce vizioneaz respectivele programe, pe
care personalul militar specializat operaii speciale l-ar numi de pretestare a unui plan.
EXEMPLE DE LA NOI
CAZUL MIHAI COFARIU. Este arhicunoscut cazul romnului Mihaila Cofariu, agresat slbatic
n contextul violenelor de strad de la Trgu Mure din martie 1990, prezentat de mass media
internaional (ai crei reprezentani se aflau concentrai ca din ntmplare exact n hotelul cel
mai mare din acest ora, din preziua izbucnirii violenelor) ca fiind un membru al minoritii
maghiare, schingiuit bestial de romnii slbatici. Dei ulterior adevrata identitate a lui Cofariu a
fost dezvluit, impactul emoional indus de violena prezentat pe viu a rmas, ca i imaginea i
percepia c romnii sunt un popor violent i slbatic.
MANIPULAREA LA ANTENA 3. S-a ntmplat pe fondul ideii de fraud electoral lansat de
PSD, imediat dup ce BEC a anunat c n urma numrrii voturilor Traian Bsescu a ctigat
pentru nc un mandat funcia de Preedinte al Romniei. Vicepreedintele social-democrailor,
Liviu Dragnea era, n acea perioad un invitat permanent al Antenelor lui Dan Voiculescu, acolo
unde, n special n emisiunile moderate de Gabriela Vranceanu Firea argumenta decizia de
contestare a alegerilor prin existena unor dovezi de fraudare a rezultatului final, dovezi care
oseaua, conform cu declaraiile lui Dragnea, valuri-valuri la sediul partidului astfel ca, pentru
transportul lor la Curtea Constituional ar fi fost necesare cteva camioane. n diminea
urmtoare, la tiri, n contextul relurii temei de fraudare, era prezentat o imagine din curtea
PSD. Pe fundalul imaginii era plasat un camion sugestia (la nivel subliminal) fiind c acest
camion este unul dintre acelea care ar fi urmat s transporte dovezile de fraudare la curtea
Constituional. n realitate era vorba despre un camion care venise s recupereze nite scule i
instrumente folosite n timpul campaniei electorale.
MASS MEDIA. ROMNIA TABLOID.
Tabloidele nseamn sute de mii de exemplare vndute, iar principalii actori politici incearcau si fac loc printre iubitele lui Botezatu sau Popone. S-a realizat un studiu de caz legat de
apariiile din ultimele dou luni de dinaintea primului ur al alegerilor ale principalilor
pretendeni la Cotroceni: Traian Bsescu, Mircea Geoan i Crin Antonescu.
S-au cutat toate tirile din perioad menionat cu Bsescu, Geoan i Antonescu n cele mai
vndute ziare din Romnia, tabloidele. Conform BRAT, Click" a vndut n primul trimestru din
2009 200.000 de exemplare, n medie; Cancan"a avut o medie de 100.000; iar Libertatea",
singurul ziar care i-a publicat rezultatele i pe trimestrul doi al lui 2009, a nregistrat o medie de
31

aproximativ 220.000 de exemplare vndute. Click", parte din trustul media al lui Dinu Patriciu,
s-a atins cu maxim precauie de subiectul Crin Antonescu. Iar Cancan", publicaie legat strns
de Trustul PRO, a fost extrem de delicat cu Mircea Geoan. Libertatea" a prut a fi cea mai
dezinvolt publicaie n relatarea vieii prezidentiabililor.
O PRIVIRE RETROSPECTIVA
TRAIAN BSESCU este cel care conduce detaat la capitolul familie. Pe lng cazul EBA care
a inut ani buni primele pagini, "Libertatea" atac problema soiei mereu uitate de preedinte prin
diverse locuri. Titlul a fost unul sugestiv: Base, ce ai de-i uii nevasta?. Ba chiar este invitat un
psiholog care s dezbat problema uitrii soiei (s-a ntmplat de trei ori n faa camerelor de luat
vederi): Dumnealui a fost ani buni marinar i, astfel, nu este obinuit s aib n permanen grij
de soia sa, ceea ce poate l face s uite uneori de ea. Soia preedintelui e n pericol tabloid i
cnd nu e prezent: Traducatoarea preedintelui Traian
Bsescu a fost confundat cu soia sa, Maria. Bsescu a fost prezenta la o ntlnire cu jurnalitii
de la Europa Liber din Cehia.
CRIN ANTONESCU a intrat i el pe primele pagini cu recunoaterea amorului, iar apoi cu
nsurtoarea cu europarlamentarul Adina Vlean, coleg de partid. Cancan" a difuzat ns o tire
n care Vlean se plimb cu barc pe lacul Snagov fr proasptul so, dar nsoit de Dinu
Patriciu. Europarlamentarul Adina Vlean, unul dintre cei mai activi politicieni romni la
Bruxelles, i-a fcut timp, n weekend, pentru o plimbare de relaxare pe lacul Snagov. n mod
ciudat, scrie "Cancan", ea nu a fost nsoit de viitorul su so, liderul liberal Crin Antonescu, ci
de omul de afaceri Dinu Patriciu. Tot n mod ciudat, Crin Antonescu a avut n ultimele dou
luni de dinainte de turul I, o prezen extrem de slab, i asta nu doar n tabloide. GEOAN,
BCLIE N LIBERTATEA", IUBIRE N CANCAN". Mircea Geoan beneficiaza de
tratament critic n Libertatea". Situaiile penibile sunt taxate imediat. O cup a celor mici la
clubul Dinamo a fost perturbata de meciuri politice: Presedintele PSD a bulversat Cupa Dinamo
la tenis, programndu-i un meci ntre politicieni, pe terenul rezervat pentru competiie. Micuii
tenismeni angrenai n Cupa Dinamo au avut de suferit de pe urma tupeului unor politicieni care
i-au stabilit Apartide amicaleA chiar pe terenurile de la baza din tefan cel Mare. O vizit
banal ntr-un sat este i ea taxat n numele religiei: Mircea Geoan a fost, smbta, n vizit
electoral n localitatea Tudora, din judeul Botoani. El a fost primit cu mare alai de ctre
localnici, unul dintre ei pupndu-i mn, gest care se face de obicei numai fa de preoti.
Cancan", n schimb, l iubete pe Geoan, explicaia cea mai plauzibil fiind gradul de rudenie
al acestuia cu Adrian Srbu. tirile ating astfel cote halucinante ale nesemnificativului. O
fotografie este nsoit de urmtoarea fotoexplicatie: Liderul PSD, Mircea Geoan, a fost n
weekend la plaj pe litoralul Mrii Negre, mpreun cu familia, fiind nsoit i de Cozmin Gua.
Ca orice om care se respect i-i respect i pe ceilali, Geoan s-a splat bine pe picioare nainte
de a se ntoarce la hotel, c s nu care nisipul de pe plaj n camera. Tot din Cancan" aflm c
e de-ajuns s mngi un cine ca s fii erou: A mngiat cinele lui Solcanu.
Liderul PSD, Mircea Geoan, a fost surprins de fotoreporterii "Cancan" n timp ce mngia
afectuos cinele vedetei tv Mircea Solcanu.

BIBLIOGRAFIE
1. Burznescu, tefan, Sociologia opiniei publice, Timioara, Ed. De Vest, 2005;
32

2. Coman, Claudiu, Setaru, Vasile, Comunicarea ntre informare i manipulare, Bucureti,


Ed. Beck, 2005;
3. Chelcea, Septimiu, Lucian Radu i Cristian Ciuperc, Manipularea gndirii i
comportamentului.Profeii care se automplinesc, Bucureti, Ed. Sper, 2001;
4. Herbert, Marcuse, Scrieri filosofice, Bucureti, Editura Politic, 1977;
5. Guegun, Nicolas, Roman Marius trad., Psihologia manipulrii i a supunerii, Iai, Ed.
Polirom, 2007;
6. Mucchielli, Alex, Arta de a influena. Analiza tehnicilor de manipulare, Bucureti, Ed.
Polirom, 2002;
7. R.V. Joule, J.L. Beavois, Tratat de manipulare, Bucureti, Editura Antet, 2008;
8. Slama Cazacu, Tatiana, Strategeme comunicaionale i manipularea, Iai, Ed. Polirom,
2000;
9. Stancingelu, Irina, Mtile comunicrii, de la etic la manipulare i napoi, Bucureti,
Ed. Tritonic, 2009;
10. Vlsceanu, Lazr, Zamfir, Ctlin (ed.), Dicionar de sociologie, Bucureti, Ed. Babei,
1998;
11. Constituia Romniei
12. Legea 51/1991 privind sigurana naional.
13. Legea 40/1990 privind organizarea i funcionarea M.I.
14. Instruciunea Nr. II/008073 din 04.10.1999 privind activitatea informativ-operativ a
D.G.I.P.I.
15. Barron, John - K.G.B. Activitatea secret a agenilor secrei sovietici, Hoddler and
Stonghton, London
16. Bitman, Ladislav The Deception Game, Ed. First Ballantine Books, 1981
17. Boncu, tefan Psihologia influenei sociale, Ed. Polirom, Iai, 2002
18. Cathala, Henri-Pierre - Epoca Dezinformrii, Ed. Militar, Bucureti, 1991
19. Crian, Corina; Lucian Danciu Manipularea opiniei publice prin televiziune, Ed.
Dacia, Cluj-Napoca, 2002
20. Dobrescu, Paul; Alina Brgoanu Puterea fr contraputere, Ed. All, Bucureti, 2001
21. Ficeac, Bogdan Tehnici de manipulare, Ed. Nemira, Bucureti, 2001
22. Kapferer, Jean-Noel - Zvonurile, cel mai vechi mijloc de informare din lume, Ed.
Humanitas, Bucureti, 1993
23. Kapferer, Jean-Noel - Cile persuasiunii, Ed. Comunicare.ro, Bucureti, 2001
24. Sven Windahl Modele ale comunicrii pentru studiul comunicrii de mas, Ed.
Comunicare.ro, Bucureti 2001
25. Nord, Pierre Lintoxication, Ed. Livre de Poche, 1971
26. Tzu, Sun - Arta rzboiului, Ed. Antet, Bucureti, f.a.
27. Ureche Marian; Rogojan I. Aurel - Servicii secrete strine. Retrospectiv i actualitate.
Interferene n spaiul romnesc, Editura PACO, Bucureti
28. Volkoff, Vladimir - Tratat de dezinformare , Ed. Antet, Bucureti,
29. Volkoff, Vladimir - Dezinformarea, arm de rzboi , Ed. Antet, Bucureti, 2001
30. Wolton, Thiery - K.G.B. n Frana, Ed. Humanitas, Bucureti, 1992

33