343480176.

doc

Manipularea prin mass-media

343480176.doc

Sumar
introducere
informarea
informaia
efectele comunicrii n mas
tematici majore
caracteristicile efectelor comunicrii de masa
tipologia efectelor
avantajele comunicrii n mas
dezavantajele comunicrii n mas
manipularea
definitie
formele si modurile generale de manipulare
persuasiunea
dezinformarea
definiie
comanditarii
specialitii
controlorii
agenii de influen
dezinformatorul
intele
minciuna
zvonul
definitie
funciile zvonurilor
legile de circulaie ale zvonurilor
condiiile de circulaie ale zvonurilor
brfa
modurile de manipulare specifice televiziunii
1

343480176.doc

tipuri de manipulare
elementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune
moderatorul
compozitia platoului
manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor
scenariul
manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare
forma si caracteristicile mobilierului din studio
modul de asezare a participantilor.
exemple de manipulare prin mass media in modernitate si n contemporaneitate
n loc de concluzii
bibliografie
resurse web
Introducere.
n ultimul timp, ncepand de la instaurarea televiziunii de masa, suntem martorii unei
extraordinare prevalente a practicilor de comunicare n toate domeniile societatii, precum si la
o dezvoltare exuberanta si multivoca a tehnicilor si tehnologiilor de comunicare.
Informaia.
Ca prim pas, e bine s ne oprim asupra cuplului informare-informaie, dezinformarea
putnd fi perceput ca o negare a informrii sau, mai bine spus, ca o asimilare de informaii
false, o intoxicare informaional. n opoziie cu informarea, dezinformarea nu vizeaz
cunoaterea i poate fi nedeliberat, atunci cnd mesajele sunt transmise ctre public de ctre
neprofesioniti (amatorism jurnalistic etc.) sau deliberat, implicnd o strategie care are ca
efect transmiterea unor mesaje parial sau total neadevrate, ndreptate spre anumite inte
relevante. Sub aspect neintenional, sursele de mesaje sunt deservite de neprofesioniti.
Valeitarismul acestora sau diletantismul celor ce transmit aceste mesaje pot servi la colorarea
senzaional a coninuturilor, cu intenia de a strni curiozitatea i interesul unor segmente ct
mai largi de opinie. Bourdieu surprinde, ntr-un mod foarte elegant, tocmai acest aspect de
coborre a senzaionalului n cotidian.
2

343480176.doc

Gradul de pertinen cu care sunt prelucrate insuficient tirile, diversitatea enunurilor, prin
corelarea cu un spaiu (canal de comunicare) limitat de inserare ntr-o situaie informaional,
deci inevitabilitatea unei selecii a mesajelor, practica uzual mass-media (distorsionare a
mesajelor) pot duce la dezinformare. Informatia, ca bun de baza n societatea comunicarii
generalizate, si modul de transmitere a acesteia duc la subsumarea comunicarii categoriei
serviciilor si la o conlucrare a producatorului cu utilizatorul, cu atat mai mult cu cat practica
de folosire a consumatorului devine imperativul dupa care se structureaza productia. sumar

Informarea.
Informarea se poate defini ca procesul de transmitere a coninutului unui mesaj
dinspre un emitor individual sau colectiv nspre un receptor individual sau colectiv prin care
se sporete nivelul acestuia de cunoatere asupra unor obiecte, procese, fenomene sau aciuni
sociale.1 Dup cum am vzut, scopul oricrui act comunicaional este de a transmite
informaie. Umberto Eco spune despre informaie ca este cantitatea de noutate ce poate fi
transmis prin comunicare, fie c e deinut implicit de ctre o surs, fie c e generat de un
sistem de decodificare i reprezint o variabil direct cuantificabil a acestui proces. Se pot
distinge cinci tipuri de informaie (n funcie de localizarea, n cadrul tripletelor semnal-semnmesaj2 sau emitor-mesaj-receptor, a consistenei informaionale ) :

informaia deinut de surs ceea ce emite sursa n plus fa de ceea ce

cunoate receptorul.

informaia generat de sistemul de codificare plusul de informaie datorat

tratarii n cheia proprie emitorului a unor evenimente cunoscute att de
receptor ct i de emitor.

informaia transmis mecanic prezena mesajului ca atare prin prezena

implicit a mesajului.

informaia datorat traducerii n semne a unui semnal (eveniment).

informaia nul redundant

n acest clasificare se pot regsi astfel toate nivelurile invocate de Lassewell i, fr a

intra n detaliile legate de fiecare tip de analiz propus de autor, putem intui faptul ca primele
patru forme pot fi manipulate iar ncrctura informativ poate fi gestionat, n mod
premeditat, de ctre emitor. Codurile pot fi exprimate prin limbaj natural, limbaj non-verbal,
simboluri concrete i simboluri abstracte. Combinarea acestor coduri conduce la crearea unui
nivel metacomunicativ care poate s decontextualizeze mesajul n sensul dorit de sursa de
1
2

Jowett ODonnell, Persuasion: An interactive dependency approach, New York, Random House, 1982, p. 19.
Cf. Saussoure, Tratat de semiotic, Paris.
3

343480176.doc

emisie. De asemenea, codificarea polisemantic a unui mesaj, n sensul unei multitudini de

semnificaii imanente a enunului, poate genera o diversitate de opinii ce se va rsfrnge ntr-o
diversitate de atitudini care poate merge de la adeziune pn la refractarism, ducnd la o
tensionare a relaiilor intrapersonal a celor care primesc mesajul. sumar

Efectele comunicrii n mas.

Consecintele comunicarii se datoreaza unor efecte de prag care dau nastere unei
convergente a tehnicilor si tehnologiilor alta data bine delimitate: retelele de cablu TV, retelele
telefonice si retelele de transmitere de date, sustinute de traductibilitatea cvasi-totala a culturii
n informatie digitala, caruia autorul i indexeaza urmatoarele caracteristici: pretul informatiei
poate sa nu aiba nimic de-a face cu valoarea sa de folosire; informatia poate fi multiplicata,
copiata, revanduta; informatia nu este un bun indefinit divizibil (mai multe exemplare diferite
dintr-o revista si acelasi numar de informatii identice nu dau aceeasi cantitate de informatie) si
nu raspunde principiului aditionarii (utilitatea nu creste prin posesia a doua exemplare ale
aceluiasi ziar); informatia este partial substituibila. sumar

Tematici majore privind efectele comunicrii n mas

puterea de influenare asupra anumitor tipuri de publicuri

direciile de influenare

clasificarea variantelor de efecte

mecanismele de funcionare a efectelor

condiiile efective ce se afla la fiecare nivel al procesului de comunicare sumar

Caracteristicile efectelor comunicrii de masa

efectele sunt identice cu consecinele

manifestarea efectelor se raporteaz la orizontul temporal : certitudini i probabiliti

se produc la diferite niveluri ale realitii sociale

efectele acioneaz asupra : opiniei sau convingerii individuale sau de grup,

organizrii instituionale, societii sau culturii

efectele au sens de aciune n vederea modificrii, prevenirii, facilitrii sau ntririi

unei opinii sau convingeri

efectele sunt complexe si relative sumar

343480176.doc

Tipologia efectelor

dup momentul manifestrii

o certitudini sesizabile
o probabiliti - poteniale

dup nivelul manifestrii

o o prima grupare

individuale modificri la nivel personal

de grup modificarea sau alegerea reprezentrilor comune

societale resimite la nivel general

instituionale schimbare n existena sau funcionarea unei instituii

sociale

o a doua grupare

microefecte

mezoefecte la nivelul grupurilor

macroefecte la nivelul societii

dup durata manifestrii

o termen scurt - < 6 zile
o termen mediu 6 30 zile
o termen lung - > o lun

dup modul de aciune

o directe expunere nemijlocit
o indirecte prin intermediul terilor (lideri, membrii grupului de apartenen
etc)

dup orientarea aciunii

o efecte de activare a atitudinilor latente
o efecte de ntrire confirmare a atitudinilor existente
o convertire schimbare de atitudine sau comportament

dup natura aciunii

o de ordin cognitiv schimbarea sistemului de cunotine
5

343480176.doc

o de ordin comportamental influenare, alterarea percepiilor, a coninututrilor

valorice etc. sumar
Avantajele comunicrii n mas

Faciliteaz un schimb de ganduri sau idei

Prin dimensiunea sa, faciliteaz mprtierea informaiei, crete viteza cu care un

mesaj se propag

Este o modalitate de a lega pri discontinue ale vieii sociale

Alimenteaz nevoia de reducere a certitudinii

Diminueaz stressul cotidian

Compenseaz anumite frustrri

Sprijin efortul de autoidentificare

Are rol de supraveghere public

Denun i sacioneaz formele de devian social

Raspunde unor ateptri specifice cu grade diferite de satisfacie

Mesaje complexe, cantitate mare de date

Ofer alternative substaniale

Mediaz raporturi dintre stat i public i dintre individ li mass-media

Repereaz, selecteaz, evalueaz, prezint evenimente etc. sumar

Dezavantajele comunicrii n mas (din perspectiva destinatarului)

Relaionarea ntre surs i receptor este de obicei univoc. Publicul este aflat sub
controlul direct al comunicatorului

Coninuturile comunicrii sunt generate de nevoile publicului, deci informaia va fi

prelucrat ct s satisfac aceste nevoi

Profesionalizarea substanial a specialitilor din mass-media are i efecte negative,

deoarece instituiile furnizoare de mesaje sunt ghidate de criteriul eficinei

Transform cotidianul n senzaional

Deformeaz percepia asupra lumii reale

Creaz (uneori involuntar) modele false, proaste, pentru publicul care se expune,
dar care nu are capacitatea de a selecta i prelucra informaia (copiii, bolnavii etc.)

343480176.doc

Mesajul, orict de obiectiv se vrea, este distorsionat nc de la surs (subiectivitatea

creatorului)

Creaz efecte de dependen de natur cognitiv, afectiv i comportamental

Poate induce uor dezinformarea pentru anumite tipuri de public

Produce modificri, facilitri sau ntriri a unor opinii sau convingeri ce pot fi
greite, periculoase social etc.

Poate manipula publicurile prin modificarea, schimbarea contextualitii unui

evenimet, tire etc. sumar

Manipularea
Conform Dicionarului de Sociologie, manipularea reprezint aciunea de a determina
un actor social (persoan, grup, colectivitate etc.) s gndeasc i s acioneze ntr-un mod
compatibil cu interesele iniiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca
persuasiunea, care distorsioneaz intenionat adevrul, lsnd impresia libertii de gndire i
decizie.
Spre deosebire de influena de tipul convingerii raionale, prin manipulare nu se
urmrete nelegerea mai profund a situaiei, ci inculcarea unei nelegeri convenabile,
recurgndu-se la inducerea n eroare cu argumente falsificate, ct i la apelul palierelor
emoionale sau non-raionale. n cazul manipulrii, inteniile reale ale celui care transmite
mesajul rmn insesizabile celui manipulat.
Din punct de vedere politic, manipularea reprezint o form de impunere a intereselor
unei clase, grup, colectiviti nu prin mijloace coercitive, la ndemn totui puterii, ci prin
inducere n eroare. Din acest motiv, recurgerea la aceast cale n situaii de divergen de
interese devine tot mai frecvent n societatea actual, manipularea fiind un instrument mai
eficient i mai puternic dect utilizarea forei.
Herbert Marcurse (coala de la Frankfurt) este autorul unei ample analize a
manipulrii, considerat a fi un instrument esenial al societii industriale de mas. El
evideniaz formele particulare pe care manipularea le ia n diferite sfere ale vieii sociale,
ncepnd cu cea politic i sfrind cu cea economic.

343480176.doc

Clasificarea manipularilor (cf. Ficeac, 1997) :

Manipulare mic modificari mici, dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex:
Romnia 1992, criza artificial de pine facilitarea importurilor comisioane)

Manipulare medie modificri importante ale situaiilor sociale, cu efecte uneori peste
ateptri (Ex: experimentul lui Milgram; Revoluia din decembrie 1998 disiparea
responsabilitii prin fragmentarea actelor genocide neputina detectrii vinovailor)

Manipularea mare influenarii culturi n care triete individul (Ex: nvmntul

instrument de perpetuare si nrdcinare a conformismului, potrivit ideologiilor
curente).

sumar
Formele si modurile generale de manipulare : persuasiunea, dezinformarea, intoxicarea
(prin minciun, zvon etc.) sumar
Persuasiunea.
Prin persuasiune nelegem aciunea de a convinge intr-un mod sau altul pe cineva sa
fac sau sa aleag un lucru. Este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee,
incercand sa convinga auditoriul. Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor
tipuri de argumente dect cele logice sau cele logico-corecte, fiind convinsa de necesitatea
sau importanta aparenta a aciuni sau lucrului respectiv.
Persuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte ci le
evidentiaza doar pe cele favorabile); ea tine de forta argumentarii, de puterea de convingere
a vorbitorului, de modul in care acesta este capabil sa-si puna intr-o lumina cat mai buna ideea
sustinuta. Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific, care imbina forta
cuvantului cu atuurile artei actoricesti (tonul, mimica, expresivitatea miscarii), televiziunea
are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masa.
Una dintre cele mai simple tehnici este cea a distorsiunii temporale. Cateodata cel mai
bun mod de a influenta persoana-tinta este ca sa te comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii
de la aceasta, s-a si intamplat. Este foarte util ca sa te referi la o decizie pe care respectivul
incearca sa o ia, ca si cum ar fi deja facuta; vorbeste-i ca si cum ti-ar fi acceptat deja
propunerea, si ca i-ar fi facut chiar si placere. De asemeni, asocierea de imagini placute cu
folosirea timpului trecut face ca propunerea sa fie irezistibila.
Este stiut ca oamenii simt nevoia de a rasplati favorurile care le-au fost oferite. Un
favor poate declansa sentimente de indatorire, si ca rezultat, apare la subiect o mare nevoie de
8

343480176.doc

a se elibera de povara psihologica a datoriei. Pentru a realiza aceasta eliberare, oamenii devin
mai doritori sa intoarca favorul, chiar unul mai mare decat cel pe care l-a primit.
Principiul reciprocitatii consta in nevoia de a rasplati un favor, fie el cerut sau nu,
imediat dupa acceptarea acestuia. Aceasta caracteristica umana transcede orice diferente
culturale sau rasiale, indiferent si de natura respectivului favor (care poate fi orice, de la un
simplu zambet pana la munca fizica sau mici atentii). Acest principiu este usor de folosit:
ofera ceva, si asteapta-te (sau da o idee despre cum) sa fii rasplatit. O alta modalitate eficienta
de folosire a acestui principiu este metoda "usii-n nas".
Un alt principiu util este cel al angajamentului si concordantei. Oamenii vor face
aproape orice incercand sa pastreze ideile care sunt in concordanta cu cele pe care le-au avut
anterior. Cand vor lua public o atitudine, toate actiunile ulterioare vor fi in concordanta cu
atitudinea manifestata anterior. Comportamentele neconcordante produc tensiuni psihice, pe
care individul incearca sa le evite cu orice cost; deci va face orice ca sa se arate solidar cu
actiunile sale anterioare. Acest principiu este folosit de metoda "piciorului in prag". Pentru a
obtine realizarea unei cereri, este nevoie doar sa lansezi mai inainte o serie de doua-trei alte
cereri mai mici, de aceeasi natura cu cea reala.
Principiul atribuirii. Oamenii fac frecvent unele lucruri pentru ca ei cred intr-un
anumit adevar despre ei insisi. Un atribut intern al felului lor de a fi cauzeaza anumite tipuri
de comportament. Daca cineva isi atribuie intern o caracteristica, va face tot ceea ce este
specific unui om care are acea caracteristica. Daca seful ii va spune angajatului ca il considera
o persoana competenta si care lucreaza mult, angajatul isi va atribui inconstient caracteristica
de om care lucreaza mult, si se va comporta ca atare. Iata cum pana si o simpla declaratie
poate conduce la surprize!
Metoda sarmantului. Spre deosebire de celelalte metode, nu are mai multe etape si nu
se bazeaza pe acrobatii verbale. Ea functioneaza pentru ca in mod deschis oferi concesii,
manifesti dorinta de a asculta si validezi ideile subiectului-tinta. Acesta are libertatea de a
decide; iar tu nu ii ingreunezi gandirea cu un nor de ceturi verbale. Este cea mai etica dintre
toate tehnicile de persuasiune discutate anterior, dar in acelasi timp si cea care necesita cel
mai mult timp pentru a fi realizata. sumar

Dezinformarea

343480176.doc

Dezinformarea reprezint orice intervenie asupra elementelor de baz ale unui proces
de comunicare, intervenie ce modific deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina
n receptori anumite atitudini, reacii, aciuni dorite de un anumit agent social3.
Uneori este considerat ca fiind echivalent cu propaganda neagr deoarece
vehiculeaz informaii false. Etimologia cuvntului vine i susine aceast legtur.
Desinformation (< rus dezinformatsia numele unei divizii KGB rspunztoare cu
propaganda neagr).
O alt definiie acceptat i destul de influent este cea dat de R. Shultz i R. Godson
(1986, p. 41, apud A. Gavreliuc, 2002, p.280) conceptul descrie ansamblul informaiilor
false, incomplete, eronate, care sunt ndreptate, alimentate, confirmate ctre o int ce
reprezint un individ, un grup sau o ar.
De regul, aciunea de dezinformare presupune existena unei structuri sistemice
alctuit din : unul sau mai muli comanditari, specialiti (planificatori i controlori),
intermediari (agenii de influen) i relee.

Comanditarii formeaz nivelul de decizie. Sunt cei care concep i proiecteaz

coninutul mesajului, stabilesc intele, atitudinile i comportamentele dezirabile
care se caut a se obine. Acetia sunt factori de decizie (guverna, state majore
militare, partide politice, firme influente, organizaii economice etc.) care pot
solicita acest gen de operaiuni defensive (replic la atacurile adversarilor,
mascarea propriilor eecuri etc.) sau ofensive (angajarea ntr-o dezinformare). n
cea mai mare parte cele dou tipuri de operaiuni se ntreptund i se
autoalimenteaz reciproc ntr-o banal logic circular.

Specialitii (experii) nivelul de elaborare strategic. Reprezint planificarea

profesionist a secvenelor tactice ale dezinformrii. n aceast categorie gsim
specialiti n comunicare, n tehnicile de influenare social, sociologi, psihologi
sociali, analiti politici etc.

Controlorii nivelul de legtur. Sunt alei dintre persoanele ce stabilesc o

relaionare eficient ntre comanditari i agenii de influen. Ei sunt binevoitorii
care sugereaz cine i n ce condiii ar fi dispus s participe la dezinformare. Au ca
misiune racolarea subiecilor interesani din perspectiva derulrii operaiunilor de
dezinformare i de a comunica cu regularitate efectele dezinformrii

Agenii de influen nivelul de propagare penetrant, releele. Indivizi care se

bucur de prestigiu n grupul lor i care, datorit statusului de prestigiu, vor
ajunge s propage mesajul cu eficien sporit. Acetia sunt recrutai din rndul

Cf. Ctlin Zamfir (coord.), Dicionar de Sociologie, Editura Babel, Bucureti, 1998, p. 167.
10

343480176.doc

liderilor de opinie, persoane cu prestigiu academic, tiinific, cultural. Tehnicile

uzuale n vederea racolrii lor sunt : antajul (fiecare are ceva de ascuns) sau
cumprarea (fiecare are preul lui) .
Dezinformatorul este cel care dezinformeaz receptorul (inta), dar acesta poate s fie
diferit de individul, structura, grupul, instituia care dorete dezinformarea. Tintele pot fi att
grupuri sau segmente ale societii, ct i indivizi, dar ntotdeauna lideri, oameni ce pot
influena decizional grupul n care se afl. Dezinformarea desfurat prin mass-media are
cele mai eficiente rezultate la nivel social. Efectele dezinformrii depind, pe de o parte, de
caracteristicile tintelor (atitudine critic, personalitate, nivel intelectual, aspiraii etc.), iar pe
de alt parte, de posibilitatea sau imposibilitatea de verificare a informaiilor vehiculate.
Dezinformarea, ca fenomen malign, nedorit, dar totui real n procesele
comunicaionale contemporane de mas, poate fi surprins i din perspectiva analizei tipurilor
de informaie i a mijloacelelor de alterare ale acesteia, respectnd nivelurile de abordare
propus de H. Lassewell : analiza sursei sau a emitorului (control analysis), analiza mesajului
(content analysis), analiza canalelor de comunicare (media analysis), analiza receptorului sau
a destinatarului (audience analysis) i analiza efectelor comunicrii (effect analysis). Acest set
de modele va fi nbuntit de P. Lazarsfeld, L. Berelson i H. Gaudet (1948) care aduc
amendamentul lurii n considerare i a contextului social (nuclee organizatoare de opinii
teoria celor doi pai n comunicare).
Plecnd de la dimensiunile informaiei (sintactic, semantic (intenional sau
realizat) i pragmatic), se pot intui alte ci de dezinformare : manipularea contextelor
receptorului prin modificarea, la nivel sintactic, a coninutului mesajului; distorsionare
semantic, prin apelul la moduri de decodificare neadecvate, dar cladite pe baza unor
convenii sociale acceptate; reglarea efectului coninutului informativ asupra receptorului prin
dozarea, organizarea, modificarea mesajului etc. Nu trebuie ignorat aspectul legat de gradul
de valabilitate a informaiei4, adic verosimilitate (caracterul plauzibil sau absurd) i/sau
autoritatea sursei (prestigiul cunoscut de ctre receptor), aspect ce ine de componenta social
a procesului comunicaional.
Dezinformarea are deci un caracter deliberat (n comparaie cu zvonul) i presupune,
n general, circulaia unor informaii false, create deliberat, construite, manipulate strict de un
grup de specialiti etc. Poate fi o component a propagandei, cum zvonul poate fi o subspecie
a dezinformrii.
Dezinformarea este practicat de toate marile puteri i reflect o realitate a politicii
internaionale pe parcursul istoriei schimbndu-se doar mijloacele, mizele i strategiei
4

Cf. Haine Rosemarie, Comunicarea televizual, Editura Eficient, Bucureti, 2000.

11

343480176.doc

acesteia. Structura sistemului social n societile moderne este puternic influenat de

raportul dintre informare i dezinformare aferent mesajelor care se vehiculeaz n spaiul
social respectiv. Cercetrile de teren au demonstrat c rezultatele cele mai eficiente se
nregistreaz n domeniul mass-mediei, unde se poate atinge, frontal, toate segmentele de
opinie ale spaiului social. sumar
Intoxicarea.
Forma de dezinformare, intoxicarea consta in suprasaturarea surselor cu
informatie falsa, in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase, diversioniste
fie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii, fie pentru a discredita un
mesaj corect asteptat. Instrumentele sale de baza sunt zvonurile, barfele si comunicatele
tendentioase. Intoxicarea este operatia de "anesteziere" a publicului in scopul acceptarii unei
diversiuni majore sau pentru a-l face neincrezator, ostil in fata unui adevar care urmeaza a fi
comunicat.
Prin intermediul televiziunii, intoxicarea poate produce adevarate razboaie
ale imaginii, din care iese invingator cel care a investit cel mai mult in propria sa imagine si
care a sabotat cel mai bine imaginea celuilalt. Exemplul cel mai apropiat in acest sens il
reprezinta modurile in care au fost mediatizate de catre combatanti conflictele etnice si
razboaiele din fosta Iugoslavie. (Televiziunea sarba a produs un clip in care portretele lui Bill
Clinton, Madeleine Albright, Tony Blair, Hitler erau mixate pe fondul zvasticii naziste, peste
care scria Criminali de Razboi. La randul lor, aliatii au prezentat dramele refugiatilor albanezi,
ca efect al epurarii etnice, in paralel cu rememorarea atrocitatilor comise evreilor in lagarele
de concentrare de la Auschwitz.) sumar
Minciuna
O specie mai puin tratat, de mesaj deliberat fals, este minciuna. Deoarece este un
concept cu puternice amprente morale i culturale, subiectul nu a interesat, pn acum civa
ani, dect pe filosofi, teologi, antropologi i pe psihologi (s-au fcut studii cu precdere pe
copii). Este ciudat dei putem spune c ntlnim minciuni pretutindeni, att n public, ct i n
viaa privat, la orice nivel social i n toate socitile trecute sau prezente.Un ziarist britanic
spunea c anii 80 reprezint decada minciunilor (Lott, 1990). n 1991, Bradlee afirma am
impresia c n ultimii ani minciunile au luat proporiile unei epidemii fa de care am devenit
cu toii imuni5. A mini este pentru oameni un obicei care dureaz de milenii i nu o
lamentabil inovaie de ultim or, iar dup cum consider Ruskin (1905, p. 351-352)
5

apud. J.A.Barnes, Sociologia minciunii, Editura Institutului European, Iai, p.101.

12

343480176.doc

inducerea n eroare nu a fost considerat ntotdeauna i oriunde un act condamnabil. La grecii

antici sentimentul de admiraie pentru cei care reueau s pcleasc un strin era uzual.
sumar
Zvonul
Zvonul reprezint o afirmaie prezentat drept adevrat fr a exista posibilitatea s i
se verifice corectitudinea.
Zvonurile care sunt lansate n circulaie au o funcie dubl :
-

funcie explicativ

funcie de atenuare a anumitor tensiuni emoionale.

Circulaia lor este dependent de contextele societale, de trsturile de personalitate

ale indivizilor i de nevoile psihosociologice ale indivizilor, grupurilor sau comunitilor.
Lucrrile lui Allport i Postman (1965) au pus n eviden trei legi de transmisie a zvonurilor:
-

legea srciei (a nivelrii) pe msur ce zvonul circul, el tinde s fie tot mai
scurt, mai uor de neles i de relatat.

legea accenturii anumite detalii se vor ntri, dobndind loc central n

semnificaia acestuia

legea asimilrii informaia se conserv i se reorganizeaz n jurul unor

motive centrale. Asimilarea se poate face la tema central, prin condensare,
anticipare sau prin stereotipuri verbale.

Zvonurile tind s se ajusteze intereselor individului, apartenenei sociale sau rasiale,

prejudecilor personale ale celui care le transmite. Individul care propag zvonul se lovete
de dificultatea de a sesiza i de a reine n obiectivitatea lor elemente ale lumii exterioare.
Pentru a putea s le utilizeze, ei trebuie s le adapteze i s le structureze conform modelului
lor de nelegere i n funcie de interesele personale.
Kapferer (1987) a artat c circulaia zvonurilor se bazeaz pe trei condiii eseniale :
-

credibilitatea zvonului (poate i a sursei etc.)

aparena de adevr (ca un zvon s circule mai mult trebuie s aib totui un
miez important de adevr)

dezirabilitatea coninutului informaional (dac zvonul este indezirabil, exist

posibilitatea blocrii lui)

Pentru public, zvonul evoc ceva misterios, aproape magic. Zvonurile cresc, zboar,
serpuiesc, mocnesc, circul. Circulaia zvonului apare ca un sistem de canalizare a fricii i a
incertitudinilor n faa unei situaii ambigue. Ea este corelat cu forma, cantitatea, calitatea i
credibilitatea informaiei oficiale sau formale. Cu ct cea din urm este mai srac,
13

343480176.doc

incomplet sau puin credibil, cu att se intensific propagarea zvonului. Din acest motiv n
societile totalitare zvonurile au o mare rspndire (informaia oficial este gestionat strict).
Circulaia zvonurilor se restrnge atunci cnd exist posibilitatea verificrii rapide a
adevrului unei informaii. Zvonul nu este neaprat fals, n schimb este mereu neoficial.
Paralel sau uneori n opoziie cu informaia oficial, zvonul o contest, propunnd alte
realiti. Aa se explic faptul c mediile de informare (n.a. mass media) nu l-au desfiinat 6.
El va reprezenta un mijloc de comunicare complementar, dar i o informaie paralel, aadar
necontrolat.
Pentru profesionitii din media lipsa de control a zvonului evoca spectrul unei
defeciuni a fiabilitii informaiei, defeciune ce trebuie eliminat. Pentru cetaean i pentru
omul politic, lipsa controlului denot lipsa cenzurii i accesul la o realitate obscur sau
ascuns.
Autorul amintit determin 6 tipuri de zvonuri (o matrice ce are pe o latur sursa
zvonului un eveniment, un detaliu sau imaginaia pur-, iar pe cealalt latur modul de
apariie a zvonului spontan sau provocat). Din perspectiva analizei noastre ne intereseaz
tipurile de zvonuri provocate cu un anumit scop, a cror apariie este premeditat. n aceste
cazuri nu se poate neglija implicarea unor actori care urmresc sa profite de pe urma unui
eveniment. Astfel se pot obine efecte care se ntind pe o gam larga (panic, furie, frustrare,
modificari nefavorabile de imagine pentru persoanele publice etc.).
n spaiul cultural romnesc trebuie amintit, ca aproape identificndu-se cu zvonul,
brfa. Aceasta are aceleai motivaii psihologice (emoionale, afective, cognitive), putnd fi
perceput ca un laborator de producie a zvonurilor. sumar

Modurile de manipulare specifice televiziunii.

Micul ecran are o forta manipulatoare cu atat mai mare cu cat se bazeaza pe
credibilitatea conferita de imagine (ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este
considerat a fi veridic).
Tipuri de manipulare televizat

Manipularea prin imagine

Manipularea prin filmare

Manipularea prin montaj

Manipularea prin comentariul din off

Manipularea prin paginatie

Jean Noel Kapferer, Zvonurile, Editura Humanitas, Bucureti, 1993, p.284.

14

343480176.doc

Manipularea prin omisiune

Manipularea prin zvonuri mediatice

Manipularea prin cenzura

Manipularea prin procedeul "a ascunde aratind"

Manipularea prin charisma

Manipularea prin jurnalisti

Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare

Elementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune sumar

Manipularea opiniei publice intr-un talk-show, dezbatere, documentar, ancheta in
scopul partinirii uneia dintre partile implicate se poate face prin darea cuvantului in
majoritatea timpului reprezentantilor acelei parti, acordarea acestora a dreptului de a avea
interventii mai lungi si intr-un spatiu de prezentare mai larg, sublinierea actiunilor lor pozitive
si minimalizarea faptelor benefice ale partii adverse etc.
Exista trei elemente principale care concura la realizarea manipularii in cazul
diverselor productii de televiziune:
a)Moderatorul
b)Compozitia platoului
c)Scenariul (discutiei/emisiunii)
Moderatorul
Primul nivel la care poate incepe manipularea este cel al moderatorului. Interventiile
acestuia

sunt

vazute

ca

fiind

constrangatoare,

deoarece

moderatorul

impune

subiectul/tematica de discutie, da si ia cuvantul invitatilor, le acorda acestora o importanta

diferita ce poate fi observata prin elemente de comunicare non-verbala (tonalitate: ton
respectuos, dispretuitor, politicos, agasat etc). Studii facute de sociologi au demonstrat faptul
ca, de multe ori, moderatorul, auto-definindu-se drept purtatorul de cuvant al publicului, pune
intrebari care sa-i satisfaca doar propria curiozitate sau interesele sale, chestiunile ridicate
nefiind interesante pentru majoritatea telespectatorilor. Moralismul moderatorilor este in
multe cazuri discutabil.
O alta strategie de manipulare care poate fi abordata de moderator este mimarea lipsei
de timp; el se foloseste de ceas pentru a lua cuvantul invitatilor sau pentru a-i intrerupe tocmai
cand se ajunge in miezul problemelor, astfel pierzandu-se esenta si chiar scopul dezbaterii.

15

343480176.doc

Cu cat un moderatori sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare si un statut
social mai ridicat (conturat de nivelul de salarizare, frecventa participarilor la talk-show-uri,
numarul de relatii cu VIP-uri etc), cu atat discrepanta dintre el si un invitat mai putin
cunoscut, chiar daca este expert intr-un domeniu, este mai mare. sumar
Compozitia platoului
Al doilea nivel la care se poate realiza manipularea in cazul productiilor de televiziune
- compozitia platoului - este determinant pentru modul de abordare al problemelor. Exista
indivizi care nu sunt invitati de nimeni, precum si persoane care refuza orice invitatie. Modul
in care este alcatuit cercul de invitati influenteaza inconstient modul de perceptie al
telespectatorilor, absenta unuia sau a altuia dintre reprezentantii vreunei parti aflate la discutii
avand o mare importanta in constructia perceptiei privitorilor. sumar
Manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor
Compozitia platoului ar trebui, teoretic, sa ofere imaginea unui echilibru democratic
intre parti. Uneori insa, dreapta si stanga prezentatorului sunt folosite in scopul de a simboliza
Dreapta si Stanga politica, iar daca aceste doua parti nu sunt egal reprezentate (fie la inceputul
emisiunii, fie pe parcursul ei se aduc mai multi invitati si sustinatori de una dintre parti), se
produce o deformare a perceptiei in favoarea uneia dintre grupari, distorsiune influentata nu
de calitatea ci de numarul invitatilor sustinatori. sumar
Scenariul
Scenariul, pe baza caruia moderatorul conduce dezbaterea/emisiunea si arbitreaza
partile poate sa fie stabilit inaintea inregistrarii (caz in care calitatea discutiei
poate fi afectata, incorsetata de rigiditatea scenariului). Nici cealalta optiune nu este, insa,
lipsita

de

riscuri;

in

cazul

in

care

moderatorul

isi

traseaza

scenariul

in

linii mari in urma discutiilor pregatitoare cu participantii prezumtivi, prin care lasa loc si
improvizatiei sau exprimarii libere in timpul emisiunii, discutia poate sa devieze
intr-un mod periculos. Oricum, nu trebuie uitata una din regulile tacite ale jocului si anume
mentinerea limbajului in limitele politetii sumar
Manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare
Comunicarea non-verbala este un proces complex care include omul, mesajul, starea
sufleteasca, miscarile trupului si cei cu care se intra in relatie. Informatiile legate de aceasta
comunicare foarte complexa au ajuns sa fie studiate si insusite de aproape toate persoanele
16

343480176.doc

publice sau aflate in functii de conducere (fie manageri de intreprinderi, fie politicieni, vedete
de cinema sau de televiziune). Principalele instrumente ale manipularii in dialoguri si
negocieri sunt vocea, privirea, gesturile, pozitia corpului (postura), distanta si buzele.
Desi pare contradictoriu, vocea este un element principal al comunicarii non-verbale
deoarece poate fi modulata pe o scara foarte larga. Vocea se compune din 3 elemente
esentiale, care pot capata un nivel de variatie diferit in functie de modul in care la folosim:
-ritmul (ce poate alterna de la incet la rapid)
-volumul (care poate varia de la mic la mare)
-tonul (a carui gama oscileaza de la ascutit la grav).
Impactul pe care elementele comunicarii il au in cadrul unui dialog sau al unei
dezbateri este urmatorul: cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control, insa au impact
mai scazut fata de celelalte elemente; tonul vocii are un impact mai mare in cadrul procesului
de comunicare iar posibilitatea de control este medie; simbolurile non-verbale au impactul cel
mai mare in desfasurarea comunicarii interpersonale dar si posibilitatile cele mai reduse de
control.
Atat limbajul trupului cat si metalimbajul (cuvintele si expresiile care pot releva
adevaratele atitudini si ganduri ale unei persoane) pot trezi instinctul, intuitia, "al 7-lea simt",
presimtirea ca vorbitorul nu spune ceea ce gandeste. Metalimbajul permite indivizilor sa ii
manipuleze pe altii fara ca acestia sa-si dea seama. In conversatiile directe, efectul maxim al
cuvintelor nu depaseste 7%. Se spune ca noi auzim jumatate din ceea ce se spune, ascultam cu
atentie jumatate din ce am auzit si ne amintim jumatate din ce am ascultat sumar

Un element de o mare importanta intr-o dezbatere televizata il reprezinta forma si

caracteristicile mobilierului din studio.
Jocul de putere cu scaune dintre moderator-invitati

Caracteristica
1. Inaltimea
spatarului
2. Mobilitatea

Semnificatia
-este proportionala cu rangul si puterea ocupantului
-in cazul in care exista, senzatia de putere este data de libertatea de miscare
intr-un scaun rotitor
-in cazul in care nu exista, ea va fi compensata cu mobilitatea trupului, cu
cresterea numarului de gesturi, fapt ce dezvaluie atitudini si sentimente ale
17

343480176.doc

intervievatului
3. Inaltimea

-este proportionala cu rangul si puterea ocupantului si are un efect psihic

scaunului

deosebit de puternic; amplasarea unui invitat pe un scaun mai jos decat cel
al moderatorului va induce publicului o reactie psihologica inconstienta de
a-l desconsidera pe acel individ, scazandu-i din prestigiul sau

4. Asezarea

-creaza presiune asupra interlocutorului (mai ales asupra celor neobisnuiti

-in pozitia

sa dea interviuri la televiziune)

competitiva fata in -diminueaza mult prestigiul interlocutorului

fata
-mai departe de
masa de dezbateri

Jocul de putere dintre moderator-invitati in functie de forma mesei sumar

Forma

Caracteristici

Ce sugereaza si scopul

Observatii

folosirii ei
patrata

-mijloceste relatii de

-convorbiri scurte, bazate -partea dreapta este mai

competitivitate si defensive pe dovezi (fapte,

cooperanta decat stanga

intre indivizi cu acelasi

exemple)

-opusul este partea

statut social

-scoate in evidenta relatia rezistenta

superior-subordonat

rotunda

-determina o atmosfera

-folosita pentru

-persoana de reng mai mare

relaxanta, fara ceremonii

convingerea

polarizeaza puterea (dreapta

-invitatii sunt persoane de

interlocutorilor

are mai multa putere decat

acelasi rang

-atmosfera de discutie

stanga)

destinsa
dreptun-

-ordoneaza clar influenta

ghiulara

-folosita pentru

-in general, in centrul

influentarea cu maxima

atenteie sunt moderatorul si

eficienta a interlocutorilor invitatul amplasat in pozitie

-tinta reala este invitatul

opusa acestuia

amplasat exact de cealalta

parte a moderatorului
modul de asezare a participantilor.
Jocul de putere dintre moderator-invitati in functie de amplasarea la masa dezbaterilor sumar
18

343480176.doc

Pozitia
"de colt"

Tipul de dialog Caracteristici

Intentiile

sugerat

moderatorului

-conversatie

-coltul biroului este -realizarea unui dialog

(interlocutorul este amplasat prieteneasca,

o bariera potentiala amical

in coltul mesei)

-grad bun de

spontana

colaborare
-impartirea
teritoriala inutila
"de cooperare" (invitatul sta -similitudini in

-atat moderatorul cat -realizarea unui dialog ca

langa moderator)

orientare si in

si invitatul sunt de

de la egal la egal

gandire

aceeasi parte a

-uneori poate fi o violare

barierei

mascata a teritoriului

-grad ridicat de

invitatului

colaborare
"de atragere a unei a treia

-similitudini in

-strategia de "a tine -moderatorul pune

persoane" (moderatorul sta

orientare si

partea adversarului

intrebari persoanei

langa alte persoane in timp ce gandire

", in care adversarul amplasate diferit de

unul dintre interlocutori sta

este invitat

exact de cealalta parte a

ceilalti in interesul unuia

dintre invitati

mesei
"competitiv-defensiva"

-competitie

-masa este o bariera -competitie de orice

-defensiva

solida intre oameni

-autoritate

-punctele de vedere -conflict deschis de idei

natura

manifestata non- ar putea ramane

-admonestare

verbal

-relationare superioara

neclintite

fata de invitat
"independenta"

-in care nu se

-indiferenta

-nu se doreste nici un fel

doreste stabilirea -posibil ostilitate

de dialog real

nici unui tip de

-granitele nu sunt

-nu se doresc discutii

raport

incalcate

sincere

Exemple de manipulare prin mass media n modernitate i n contemporaneitate sumar

19

343480176.doc

Remodelarea gndirii n sistemele totalitare

(Revoluia Francez, regimurile

comuniste, regimul nazist) ci de a controla minile oamenilor:

o Controlul comunicaiilor umane att a informaiilor primite din exterior, ct
si a intracomunicrii (situaii disonante cognitiv)
o Manipularea mistic crearea unei aure mistice n jurul grupului conductor,
cultul personalitii
o Cerina de puritate delimitarea strict ntre pur i impur, ntre bine i ru
o Cultul confesiunii confesiunea purific sufletul
o tiina sacr aur de sacralitate n jurul dogmelor de baz ale ideologiei
totalitariste
o Remodelarea limbajului condensarea ntregii complexiti a problematicii
umane ntr-un nr redus de categorii, strict delimitate, curate de nuane
limba de lemn
o Doctrina mai presus de oameni ideologia ca adevr absolut
o Delimitarea social mprirea indivizilor in dou categorii distincte : cei al
cror drept de a exista este recunoscut i cei care nu au nici un drept

Remodelarea individului se realizeaz prin:

o Remodelarea comportamentului
o Restructurarea gndirii
o Redefinirea structurii emoionale

Splarea creierului
o Dezghearea distrugerea total a vechiului element de identitate prin
hipnoz, confuzie etc.
o Schimbarea inocularea nouii identiti ritualizare, dorine de a fi
asemntor etc.
o Renghearea fixarea noii personaliti

Programarea neuro-lingvistic prin mesaje subliminale, manipulri subtile

Strategii de influen cu grad mare de sofisticare ale mass-mediei

Exemple actuale de manipulare prin mass media n Romnia

Greva profesorilor din noiembrie 2005 unele posturi TV i o anumit parte a

presei

Semnarea acordului de amplasare de baze americane pe teritoriul RO

20

343480176.doc

n loc de concluzii
Un amplu sondaj international realizat de Gallup in 1986 a relevar urmatoarele fapte:

doar 1 din 4 subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen BBC sau NBC) sunt
credibile;

79% dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si ca se
preocupa sa-si faca cat mai bine treaba.

Un sondaj similar, realizat cu 3 ani mai tarziu (1989), a indicat anumite modificari in
perceptia publicului asupra modului in care televiziunea informeaza:

doar 54% dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod
obiectiv;

44% considerau ca presa este frecvent neobiectiva;

peste doua treimi dintre ei (68%) au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze

intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict;

doar 33% erau de parere ca presa este independenta, majoritatea considerand ca ea

este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice;

77% blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea. sumar

21

343480176.doc

Bibliografie
1. Aries, Philippe & Duby, Georges (coord.), Istoria vieii private, Ed. Meridiane,
Bucureti, 1997.
2. Barnes, J.A., Sociologia minciunii, Editura Institutului European, Iai, 1998.
3. Bourdieu, Pierre, Despre televiziune, Ed. Meridiane, Bucureti, 1998.
4. Bruner, Roland, Psihanaliz i societate postmodern, Ed. Amarcord, Timioara,
2000.
5. Buzrnescu, tefan, Sociologia Opiniei Publice, Ed. Didactic i pedagogic,
Bucureti, 2000.
6. Ferreol, Gilles (coord.), Dicionar de sociologie, Editura Polirom, Iai, 1998.
7. Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare, Ed. Nemira, Bucureti, 1997.
8. Haine, Rosemarie, Comunicarea televizual, Editura Eficient, Bucureti, 2000.
9. Joule, K.V. & Beauvois, J.L.,Mic tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1997.
10. Kapferer, Jean Noel, Zvonurile, Editura Humanitas, Bucureti, 1993.
11. Lorenz, Konrad, Cele opt pcate capitale ale omenirii civilizate, ED. Humanitas,
Bucureti, 1996.
12. Mige, Bernard, Societatea cucerita de comunicare, Ed. Polirom, Iasi, 2004
13. Moscovici, Serge, Psihologia social sau maina de fabricat zei, Ed. Polirom, Iai,
1997.
14. Muchelli, Alex, Tehnici de manipulare, Ed. Polirom, Iai, 2002.
15. ODonnell, Jowett, Persuasion: An interactive dependency approach, New York,
Random House, 1982..
16. Peretti, Andre de (coord.), Tehnici de comunicare, Ed. Polirom, Iai, 2001
17. Roth, Andrei, Modernitate i modernizare social, Ed. Polirom, Iai, 2002.
18. Zamfir, Ctlin (coord.), Dicionar de Sociologie, Editura Babel, Bucureti, 1998.

Resurse web
1. http://www.leadercommunications.com/modules.php?
name=Content&pa=showpage&pid=33 legile manipularii
2. http://www.stopcalomnia.ro/product.php/Formele_si_modurile_de_manipulare_prin_t
eleviziune_-_partea_5/14/

22

343480176.doc

3. http://www.aber.ac.uk/media/index.php - The media and Communications Studies Site

4. Joshua Meyrowitz (1986) : No Sense of Place : The Impact of Electronic Media on
Social Behavior. Oxford: Oxford University Press
5. http://www.aber.ac.uk/media/sections/go.php?
url=http://www.aber.ac.uk/media/Students/rtf0401.doc&f=1 - Fowler, Rhys (2004)
'Electronic Media: Changing Social Behaviour?'

sumar

23