REFERAT: MANIPULAREA SOCIALĂ

INTRODUCERE

Manipulare este unul dintre termenii cel mai des folosiți în prezent în mass-media în limba
armeană și pe rețelele de socializare Facebook. În ciuda acestui fapt, termenul nu are o
aplicare universală. În unele cazuri, informațiile false sunt înțelese ca manipulare, în alte
cazuri, este vorba de fabricarea faptelor, sau de o interpretare unilaterală, sau de amenințări
cu acte de violență, etc. Se întâlnesc, de asemenea, cazuri de utilizare contradictorie a
manipulării. De exemplu, unele persoane consideră că pledoaria împotriva drepturilor omului
este o manipulare, în timp ce alții insistă că este vorba de pledoaria lor. Există o lipsă de
certitudine. Cu toate acestea, majoritatea este de acord că manipularea este un fenomen
negativ și ar putea afecta negativ percepțiile și comportamentul oamenilor.
Diferite platforme analitice (de exemplu, Detector, Platforma de investigare a faptelor,
Centrul de verificare a informațiilor etc.) și analiști individuali încearcă să clarifice limitele
manipulării și abordează în mod regulat în publicațiile lor faptele și tehnicile utilizate de
diferiți politicieni și organizații pentru a manipula publicul. Cu toate acestea, de multe ori
aceste analize sunt publicate după ce manipularea a fost utilizată și a avut un impact negativ
asupra publicului. Acest factor important face necesară disponibilitatea unor videoclipuri
preventive, manuale și ghiduri privind tehnicile și indicatorii de manipulare, care vor ajuta fie
la evitarea următoarei manipulări, fie la atenuarea impactului acesteia.
În ultimii ani, experții media și reprezentanții autorităților politice vorbesc destul de des
despre importanța educației mediatice. Cu toate acestea, programele coordonate și regulate de
educație mediatică se desfășoară în cadrul unor cursuri formale și informale organizate în
principal pentru grupuri specializate. Cu alte cuvinte, jurnaliștii și analiștii politici sunt
principalii beneficiari ai acestor programe. Cu toate acestea, este un fapt că, de cele mai multe
ori, victimele manipulării sunt oameni obișnuiți, care nu sunt nici jurnaliști, nici analiști
politici, iar numărul lor este de câteva sute de ori mai mare. Este adevărat că, din când în
când, apar pe internet și în mass-media publică unele videoclipuri și publicații de învățare și
de consiliere privind educația în domeniul mass-media și diverse talk-show-uri de educație
mediatică. Cu toate acestea, ele nu au un caracter coordonat și regulat. Pe de o parte, este
necesar să crească numărul și frecvența unor astfel de programe și publicații, pe de altă parte,

~1~
sunt necesare măsuri suplimentare, cum ar fi acest Ghid pe care îl oferim unui public mai
larg, pentru a spori nivelul de conștientizare a oamenilor.

DE CE SE URMĂREȘTE MANIPULAREA?!

Cunoașterea tehnicilor și indicatorilor de manipulare este necesară, dar nu suficientă pentru a

evita manipulările negative. Protecția noastră depinde de cunoașterea și a altor factori.
Aceștia sunt legați de caracteristicile specifice ale mediului informațional, sau de clișeele
noastre culturale, sau de predispozițiile noastre psihologice.
E. Aronson și A. Praktanis remarcă faptul că ,,un destinatar modern al informațiilor este atât
de supraîncărcat de mesaje încât îi este greu să cheltuiască suficientă energie mentală
necesară pentru a înțelege multe dintre problemele actuale importante.”1
Cu toate acestea, nu toți oamenii trebuie să înțeleagă problemele complexe moderne. Mulți
dintre noi caută doar confirmarea abordărilor noastre tendențioase în informațiile disponibile.
Refuzăm să vedem, să auzim sau să citim tot ceea ce nu se potrivește cu abordările sau
predispozițiile noastre tendențioase. Refuzăm să medităm asupra lor.
Această predispoziție de a găsi confirmarea abordărilor noastre în informații contribuie la
astfel de atitudini, care ne fac vulnerabili în fața manipulatorilor. De multe ori suntem înșelați
exact atunci când suntem încrezători că nu ar trebui să fim înșelați.
Antinomia de a fi excesiv de nerăbdător să nu greșești sau de a greși are mai degrabă motive
colective decât individuale. Pentru majoritatea oamenilor este mai important să nu greșească
în ochii celorlalți decât în ochii proprii. În mod similar, a avea dreptate presupune că ceilalți
cred că ai dreptate. Tocmai din acest motiv suntem înclinați să comunicăm și să
interacționăm cu persoane care ne împărtășesc pozițiile. Cei mai mulți dintre prietenii noștri
de pe rețelele de socializare sunt persoane, care ne susțin pozițiile, indiferent de faptele pe
care se bazează pozițiile noastre sau de linia de raționament pe care o urmează. Astfel, nu
suntem la adăpost de manipulări prin fabricarea anumitor fapte chiar de către prietenii noștri
care ne împărtășesc poziția.
O altă țintă vulnerabilă apare atunci când nu se acordă importanța cuvenită faptelor. Facem
presupuneri și presupuneri atunci când situația este neclară sau incertă; în ciuda existenței
anumitor fapte, care, dacă ar fi fost combinate, ar fi putut conduce la o opinie opusă și ar fi

1
Ackerman, Felicia, “The Concept of Manipulativeness”, Philosophical Perspectives, 1995, p.34.

~2~
putut contribui la clarificarea situației. Această predispoziție este, desigur, o țintă minunată
pentru ghicitoarele de stradă și cititoarele de cafea, precum și pentru manipulatorii politici,
pentru a-și asigura un număr maxim de adepți.
P. Lazarsfeld, un sociolog specializat în mass-media, a descoperit că ,,mulți oameni nu sunt
consumatori direcți de informații și că, pentru a se orienta în situații de incertitudine, ei caută
ajutor din partea liderilor de opinie sau a mediatorilor, adică a autorităților.” 2 Lideri
informali, politicieni, reprezentanți ai organizațiilor religioase, ai culturii, ai mediului
academic, ai artelor, oameni de serviciu, sportivi și alții pot acționa ca mediatori în diverse
situații și grupuri sociale. Analizând diseminarea diferitelor comentarii pe rețelele de
socializare, s-a putut observa că în anumite grupuri există utilizatori mai activi care
reacționează adesea la diverse evenimente, iar pozițiile lor găsesc un sprijin larg în rândul
utilizatorilor grupului respectiv. Nu este o coincidență faptul că majoritatea acestor utilizatori
activi și autoritari sunt implicați în diverse manipulări.
Un individ, care caută confirmarea predispoziției sale în informații, este în căutarea a doi
indicatori: similar și diferit. Oricât de diverse ar fi informațiile și comentariile, el/ea le
clasifică în două grupe, și anume, similar și diferit. Asemănătoare sunt comentariile care
confirmă predispozițiile, cele disimilare sunt opuse. Ele nu sunt pur și simplu diferite, ci
opuse. O persoană, care caută confirmarea predispozițiilor, este înclinată să contrasteze
lucruri diferite. Gândirea sa este dihotomică și ierarhică, adică asta este bun - asta este rău,
asta este important - asta este lipsit de importanță. Manipulatorii, în mod firesc, nu pot lăsa
neobservată această gândire distinctă și o folosesc în manipulările lor tehnica de a compara și
de a contrapune lucruri diferite sau de a le subordona unele altora.
O persoană care întâlnește comentarii sau fapte care dezaprobă predispozițiile, le refuză cu
totul, la fel cum refuză persoanele care nu-i plac comportamentul. Persoana, care crede în
infailibilitatea sa, nu va căuta niciodată motivele eșecurilor în ea însăși. Este vina tuturor
celorlalți; cu toate acestea, ei sunt motivul succesului. Psihologii numesc acest fenomen locus
extern de control. Astfel de persoane încearcă să controleze și să schimbe factorii externi în
loc să se schimbe pe ei înșiși. Acest lucru, pe de o parte, duce la dorința de a-i manipula pe
ceilalți și, pe de altă parte, fiind o formă de vanitate, crește riscul de a fi manipulat. Ca o
consecință a acestui fapt, stereotipurile de grup sunt adesea manipulate prin sublinierea
unicității și splendorii lor, pe de o parte, și prin deprecierea adversarului.

2
Akerlof, George A. and Robert J. Shiller, Phishing for Phools: The Economics of Manipulation and
Deception, Princeton: Princeton University Press, 2015, p.44.

~3~
Un motiv pentru a fi lipsit de apărare împotriva manipulărilor este căutarea umană a
inspirației. Există o opinie conform căreia oamenii care se inspiră cel mai mult sunt cei care
nu sunt siguri pe ei înșiși, ușor de panicat și foarte sensibili. Potrivit acestei opinii, copiii sunt
mai înclinați să fie inspirați decât adulții, femeile sunt mai sensibile decât bărbații etc. Cu
toate acestea, în funcție de starea de spirit, toți oamenii ar putea fi susceptibili la inspirație.
De exemplu, cu toții suntem sensibili la inspirație în situații de nostalgie, de agitație extremă,
de stres sever sau de pierdere a cunoștințelor. Gândirea noastră critică este în mod evident
blocată în astfel de situații și ne bazăm pe emoțiile și subconștientul nostru, de care ar putea fi
abuzat de către manipulatori experimentați.
Simțul demnității este unul dintre cele mai importante atribute umane. ,,Este una dintre cele
mai importante nevoi umane.”3 Cu toții vrem să fim respectați, nu vrem să fim păcăliți, vrem
ca drepturile noastre să fie recunoscute, indiferent din ce este făcută demnitatea noastră și
cum sunt formulate drepturile noastre. Ar putea fi, de asemenea, un sentiment colectiv, cum
ar fi mândria de națiune, drepturile naționale. Naziștii, de exemplu, credeau că germanii au
dreptul de a domina asupra altor națiuni. Dacă unele persoane sau mass-media repetă în mod
regulat că suntem păcăliți, că drepturile noastre sunt încălcate sau că suntem insultați, acest
lucru ne va face probabil să fim neliniștiți, ne vom simți jigniți și, în consecință, vom fi
deschiși la apeluri pentru a ne ridica și a lupta pentru drepturile noastre și pentru a restabili
respectul față de noi.
Cu toate acestea, nevoile primare ale omului sunt securitatea și hrana. Manipulatorii, care știu
acest lucru, ne amenință adesea că războiul este inevitabil și că va veni foametea. În acest
caz, precum și atunci când demnitatea este manipulată, gândirea critică se închide adesea.
Renunțăm să mai analizăm faptele, în timp ce frica și panica ne fac să ne concentrăm asupra
comentariilor emoționale și a scenariilor care ne sunt prezentate de către manipulatori.
Una dintre țintele cheie ale manipulării este sentimentul de recunoștință. În multe culturi,
scara recunoștinței este luată de cei care și-au pus în pericol viața sau și-au sacrificat-o de
dragul altora. Așadar, eroii, de obicei, joacă un rol cheie în temele de manipulare.
Manipulatorii încurajează adesea să supună faptele de nedreptate și ilegalitate ale inculpaților
sau protejaților lor faptelor lor istorice. Cei care refuză sunt adesea amenințați să fie etichetați
drept nerecunoscători și trădători. Sentimentul datoriei este, de asemenea, una dintre cele mai
des folosite tehnici de manipulare în relațiile internaționale. Un alt sentiment uman universal

3
Arrington, Robert L.,“Advertising and Behavior Control”, Journal of Business Ethics, 1982, p.56.

~4~
este compasiunea sau remușcarea, care ar putea fi o țintă a manipulării în diverse relații. Cu
toții auzim încă din copilărie că nu trebuie să-i bruscăm pe cei mici, că cei flămânzi trebuie
hrăniți, că bătrânilor trebuie să li se ofere asistență și multe alte sfaturi. Atunci când
politicienii sau liderii militari sunt implicați în scandaluri sau litigii, ei folosesc adesea
această tehnică și vorbesc despre bolile lor, subite sau ascunse rudelor, în timp ce armata de
adepți ai acestora asigură manipulările în masă cu sentimentul de compasiune.

PARTICULARITĂȚI DE MANIPULARE PE SOCIAL MEDIA

Potrivit celor care se pricep în acest domeniu, preocupările legate de securitatea națională,
drepturile minorităților sexuale și importanța Bisericii sunt temele care sunt manipulate cel
mai des în aceste două forme de mass-media. Creșterea calității vieții și scăderea ratei de
emigrare sunt alte două lucruri care pot fi adăugate la această listă. Există o mulțime de surse
media convenționale care au propriile profiluri de Facebook, iar pe aceste conturi publică
același conținut pe care îl produc și distribuie prin propriile mijloace media care nu fac parte
din social media. În mod firesc, multe dintre tacticile de manipulare care sunt utilizate în
materialele care sunt elaborate în afara Facebook sunt transferate instantaneu în mediul social
media.
Utilizarea mijloacelor de comunicare socială prezintă șanse de extindere a amplorii
manipulărilor, de utilizare a unui număr mai mare de tactici de manipulare a publicului și de
accelerare a ritmului de diseminare a manipulărilor. Pe Facebook, se folosesc noi tactici de
manipulare care fie nu sunt prezente în mass-media convenționale, fie sunt folosite acolo
aproape nedetectate. Facebook cere ca producătorii de conținut să mențină un comportament
profesional. Fiecare este liber să facă articole folosind limba și gramatica cu care se simte cel
mai bine. ,,Nu mai există o distincție clară între cei care lucrează în jurnalism și cei care nu
lucrează.”4 Toată lumea contribuie la elaborarea materialelor media. Astăzi, mulți utilizatori
care trimit în mod obișnuit postări pe Facebook sunt mai recunoscuți decât scriitorii
profesioniști care scriu eseuri analitice bine fundamentate și extinse pentru mass-media
convenționale. Acest lucru se datorează faptului că Facebook a facilitat distribuirea de către
indivizi a conținutului lor. O altă problemă este aceea că, în anumite circumstanțe, nu este

4
Beauchamp, Tom L., “Manipulative Advertising”, Business and Professional Ethics Journal, 1984, p.89.

~5~
posibil să se examineze și să se verifice substanța materialului, precum și sursa acestuia, și nu
există nici posibilitatea de a face referințe la informații. Acest lucru nu este posibil în cazul
formelor convenționale de mass-media. Un utilizator are posibilitatea de a-și actualiza
postările de pe Facebook de un număr nelimitat de ori sau de a le șterge complet de pe pagina
de Facebook. Efectuarea unei capturi de ecran a postării este singura alternativă disponibilă în
acest tip de situații pentru a corecta problema și a depune apoi o plângere oficială în legătură
cu aceasta; cu toate acestea, acest lucru nu se face întotdeauna.
Unele site-uri web de știri profită de avantajele oferite de această tendință pentru a-și crea
conținutul media pe rețeaua de socializare Facebook, solicitând unei varietăți de utilizatori să
scrie articole, iar apoi transferă acest conținut pe site-urile lor de știri. Acest lucru permite ca
politica de propagandă a organizațiilor de știri să fie mai eficientă.
Pe de o parte, informațiile sunt mai ușor de obținut datorită rețelelor de socializare, dar, pe de
altă parte, este aproape imposibil să eviți să fii expus la informații datorită prevalenței
rețelelor de socializare. Aceasta este o realitate incontestabilă. Atunci când ne conectăm la
profilul nostru de Facebook, descoperim întotdeauna că news feed-ul nostru este plin cu o
varietate de postări, iar acest lucru se întâmplă indiferent dacă dorim sau nu să facem acest
lucru. În plus, unele dintre ele sunt văzute mai des decât altele. În urmă cu aproximativ
douăzeci de ani, singurele surse de informare despre ceea ce se întâmplă în țară erau cele
oficiale (canale de televiziune, ziare tipărite și electronice), iar tu trebuia să aștepți până când
acestea erau publicate înainte de a le căuta domeniile pe internet și de a plăti pentru
informații. În plus, informațiile despre politică, economie, sport și alte subiecte erau adesea
separate fie între site-uri web distincte, fie între ore de difuzare diferite. Newsfeed-ul de pe
Facebook afișează toate informațiile disponibile într-un mod dezorganizat, transformând
fiecare pagină într-un hipertext lung.
Informațiile furnizate pe Facebook de către mass-media tradiționale sunt înlocuite de
numeroasele comentarii postate de utilizatori individuali. Aceste comentarii sunt adesea pur
și simplu preluate sau reproduse (inclusiv pe Facebook lives) pe diverse site-uri de știri
traducătoare, iar apoi sunt postate din nou pe fluxul de știri de pe Facebook cu unele
modificări minore. În ultimii ani, Facebook a evoluat într-o platformă vastă formată din
fluxuri de știri. În acest cadru, este mult mai dificil să recunoști când cineva este manipulat.
Oamenii rareori au timp să aprofundeze aspectele mai profunde ale cunoștințelor pe care le
asimilează. Chiar dacă marea majoritate a site-urilor de știri oficiale și informale au profiluri
pe Facebook și distribuie publicații cu linkuri către reclame, utilizatorii individuali fac o
treabă mult mai bună în a răspândi vestea despre ele. Mulți indivizi își află știrile despre

~6~
mass-media din postările de pe paginile prietenilor lor, în special de la acei prieteni care lasă
comentarii ample la lucrurile pe care prietenii lor le împărtășesc. S-ar părea că aceste
persoane lucrează într-o capacitate similară cu cea a cenzorilor pentru aceste publicații.
Aderând la ele, unii utilizatori sunt capabili să determine dacă publicațiile produse de o
anumită sursă includ informații utile și care nu, precum și ce merită sau nu să citească. Unii
dintre adepți pur și simplu nu citesc informațiile care sunt postate și, în schimb, se
concentrează doar pe comentariile făcute de amicul lor, care este un utilizator mai activ.
Folosind celebra definiție a sociologului american P. Lazarsfeld, acești utilizatori sunt ,,lideri
de opinie care pur și simplu s-au mutat în mediile sociale virtuale și au devenit ușor de
accesat de către persoanele care nu sunt interesate sau nu au timp să obțină informații de
primă mână sau au dificultăți în a face acest lucru.”5
Acești "lideri de opinie" au o influență mai mare asupra mediilor sociale virtuale nu numai
pentru că sunt mai bine informați și pot posta comentarii convingătoare, ci și pentru că pot
profita de oportunitățile tehnice oferite de Facebook, cum ar fi opțiunea de a da like și de a
distribui postările și materialele postate. Mulți utilizatori care folosesc Facebook în limba
armeană consideră că numărul de like-uri și share-uri care sunt afișate sub o postare este un
semnal cheie pentru a determina dacă ar trebui sau nu să aibă încredere în conținut și să
respecte autorul. Acest lucru, la rândul său, întărește încrederea care poate fi acordată în
substanța comentariului. În plus față de ceea ce s-a spus, utilizarea acestor strategii ajută la
creșterea numărului de urmăritori. Următoarele strategii sunt oferite de specialiști pentru a
reduce probabilitatea de a fi manipulat: De la extinderea rolului de reglementare a instituțiilor
de stat în sectorul media, la îmbunătățirea calității predării anumitor materii în școli
(raționament, limba armeană, biologie și fizică) și dezvoltarea gândirii critice, pentru ca, în
final, să se extindă cursurile de educație generală și materialele video care îmbunătățesc
educația mediatică a cetățenilor. Consolidarea supravegherii la diferite niveluri instituționale
(autorități de stat, conducerea Facebook, organizații partenere), precum și îmbunătățirea
rolului mass-media tradiționale, ar putea avea, de fapt, un anumit efect pozitiv în ceea ce
privește limitarea răspândirii diferitelor tehnici de manipulare pe Facebook și atenuarea
influenței acestora. [Este posibil ca organizarea de cursuri de educație mediatică și de cursuri
suplimentare (cum ar fi cele de limbă, logică, biologie, fizică și psihologie) la diferite niveluri
(învățământ general, cursuri informale, programe de televiziune și radio) să aibă, de

5
Belohrad, Radim, “The Nature and Moral Status of Manipulation”, Acta Analytica, 2019, p.97.

~7~
asemenea, o importanță critică. Cu toate acestea, importanța crescândă a mediilor sociale
virtuale în viața de zi cu zi a oamenilor care trăiesc în societățile moderne, pe de o parte, și
capacitățile tehnice îmbunătățite ale acestor societăți, pe de altă parte, susțin utilizarea de noi
tehnici de manipulare și inventarea unor modalități viclene de răspândire a informațiilor
despre acestea. Aceste tipare, care au fost observate pentru o perioadă de timp considerabilă,
necesită acțiuni imediate, pe care organizațiile lente sunt uneori incapabile să le realizeze. În
scopul de a ține la curent utilizatorii rețelelor de socializare cu privire la dezvoltarea de noi
strategii de manipulare și de noi manipulatori, este necesar să se emită buletine periodice și să
se efectueze analize periodice care să prezinte indicatorii nou descoperiți pentru identificarea
manipulărilor, a noilor ținte și a efectelor așteptate.

CONCLUZIE
Vinovăția, furia, înșelăciunea, intimidarea, controlul și puterea vor intra în joc la un moment
dat. De asemenea, vor fi ambigui, evazivi și indisponibili din punct de vedere emoțional. Nu
există dragoste, ci doar poftă. Este trist să spun, dar mulți oameni confundă pofta cu
dragostea și cad în capcana acestei tactici. Ultimul lucru de care trebuie să ai grijă este să știi
că partea cea mai rea este că, dacă stai în preajma lor suficient de mult timp, vei deveni ca ei.
Așa este, devii asemenea celor pe care îi ai în preajmă. Cum ripostezi sau supraviețuiești dacă
nu folosești tu însuți tactici de manipulare emoțională? La urma urmei, manipulatorii nu joacă
corect! Se numește adaptare naturală.
De multe ori se termină în tristețe și violență; un bagaj emoțional pe care îl vei purta toată
viața, dacă nu se apelează la consiliere. Dacă nu vrei să cazi în plasa acestor manipulatori
emoționali, construiește-ți stima de sine și încrederea în tine însuți, astfel încât să ți se pară
inacceptabile comportamentele lor. Oamenii stau într-o stare neutră, fiind balansați înainte și
înapoi cu privire la ce și pe cine să creadă. Ei nu știu că manipularea poate fi foarte
periculoasă și poate fi folosită în totalitarism, mai ales dacă sunt manipulați de gândirea
dublă. Un exemplu de dublă gândire, puterea de a păstra simultan în mintea cuiva două
convingeri contradictorii și de a le accepta pe amândouă, ca tehnică de manipulare a unei
populații mari (de exemplu, populația unei țări) se găsește în romanul 1984 de George
Orwell. În care cetățenii britanici sunt manipulați psihologic pentru a crede ceea ce declară
guvernul și mass-media. Nu toată lumea din această lume știe despre manipularea
psihologică. Tehnicile de manipulare psihologică pot fi împrăștiate peste tot în viața ta; dar
asta nu înseamnă că trebuie să cedezi în fața lor. Cu această lucrare, sunteți acum mai bine

~8~
echipat pentru a face față diferitelor tehnici de manipulare. De asemenea, recomand
oamenilor să își pregătească copiii pentru a depăși manipularea.

BIBLIOGRAFIE

1. Ackerman, Felicia, “The Concept of Manipulativeness”, Philosophical Perspectives,

1995.
2. Akerlof, George A. and Robert J. Shiller, Phishing for Phools: The Economics of
Manipulation and Deception, Princeton: Princeton University Press, 2015.
3. Arrington, Robert L.,“Advertising and Behavior Control”, Journal of Business Ethics,
1982.
4. Beauchamp, Tom L., “Manipulative Advertising”, Business and Professional Ethics
Journal, 1984.
5. Belohrad, Radim, “The Nature and Moral Status of Manipulation”, Acta Analytica,
2019.

~9~