ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE

„NICOLAE BĂLCESCU”

REFERAT

TEMA: MANIPULAREA ÎN POLITICA ENERGETICĂ A

UNIUNII EUROPENE ȘI CRIZA ENERGETICĂ MONDIALĂ
ACTUALĂ

AUTOR:
Slt.
POP RĂZVAN
INTRODUCERE

Manipularea, ca tip de influență, este una dintre cele mai subtile, dar nemiloase metode de
modificare a comportamentului social. Manipularea, ca și alte forme de presiune, cum ar fi
coerciția, persuasiunea și violența, este direct legată de natura relațiilor umane - în special de
contextele mentale și culturale extrem de complexe în care acestea au loc. Ea poate fi atestată
imediat pe terenul relațiilor personale de zi cu zi, ca un rezultat natural al căutării umane a unor
scopuri superioare. În consecință, manipularea ia multe forme diferite și pătrunde în multe
sectoare diferite ale vieții sociale. Cu toate acestea, există domenii în care acest tip specific de
conștiință de influență a căpătat un nou nivel în ceea ce privește strategia de influență
instituționalizată, structurată și cu multiple fațete.
Tipul de presiune socială indicat anterior a fost utilizat pe scară largă, în special în domeniul
creșterii profesionale a procesului de luare a deciziilor sociale. Bazele pentru răspândirea unor
astfel de proceduri au fost stabilite prin intermediul artelor dialecticii și eristicii, ale căror
concepte au fost aplicate ulterior într-o gamă largă de activități profesionale. Aplicarea schemei
furnizate a prins contur în zona de graniță dintre economie, politică și administrație, unde
tacticile de manipulare au fost perfecționate în cadrul unor noțiuni particulare de marketing,
promovare și management. În concordanță cu fenomenele menționate mai sus, au fost create
mijloace eficiente de stabilire a stării de spirit a publicului și în domeniul comunicării în masă și
al furnizării de informații. Datorită varietății uriașe de opțiuni disponibile în cadrul ideii
sociopolitice de manipulare, acest subiect a atras atenția practic tuturor ramurilor științelor
sociale, care sunt adesea foarte diverse în ceea ce privește metodologiile, conceptele și punctele
de referință acceptate. În consecință, au apărut mai multe interpretări ale fenomenului, care
subliniază diverse caracteristici ale apariției acestuia - inițial distincte pentru sociologie,
psihologie și științe politice. În același timp, mai multe idei teoretice care evoluau concomitent se
străpungeau în mod natural unele pe altele. Motivul a fost ambiguitatea adânc încorporată în
caracterul manipulării și înclinația acesteia de a se dispersa în numeroase elemente de interes în
cadrul regiunii sale de apariție (de exemplu, exercitarea unei influențe politice pentru a obține un
anumit beneficiu economic).
Domeniul de aplicare al interdependenței menționate mai sus a acoperit, de asemenea,
interacțiunile internaționale, unde ideea de manipulare se încadrează cu ușurință în categoriile de
activități diplomatice, comerciale sau legate de ideologie. Faptul că provine din dorințele umane
de bază nu implică faptul că ideea de manipulare în relațiile internaționale reflectă exclusiv
interacțiunile personale (deși rămâne frecvent strâns legată de acestea, ceea ce poate fi observat,
de exemplu, în cadrul esenței relațiilor diplomatice individuale). Natura acestui fenomen a fost
întotdeauna dificil de identificat datorită gamei vaste de modele, precum și datorită naturii
manipulării în sine ca proces enigmatic a cărui eficiență maximă se bazează pe ascunderea
esenței sale obiectiv perceptibile.
Astfel, identificarea adevăratei semnificații a manipulării sociopolitice în relațiile internaționale
necesită nu doar caracterizarea anterioară a cadrului teoretic al fenomenului, ci și explicitarea
explicită a procedurilor adecvate. Într-un astfel de cadru, investigația ar trebui să înceapă prin
definirea caracteristicilor care disting manipularea de alte strategii de exercitare a influenței, cum
ar fi persuasiunea. Trebuie stabilită o distincție între indicii ale caracterului distinctiv al
manipulării în domeniul internațional și diferențierea lor de alte caracteristici ale acestui fenomen
care nu au un caracter global. Conțin și ele strategii de influență socială utilizate la nivel local,
într-un ecumenism restrâns, dar care exprimă un model universal de comportament?
În care dintre grupările menționate ar trebui să fie clasificată heresthetica - demersul de
influențare politică a voinței alegătorilor care se desfășoară la nivel mondial, dar ca o serie de
ediții separate?
Investigarea eficientă a fenomenului respectiv necesită identificarea manifestărilor sale validate
empiric, precum și a procesului istoric al evoluției sale. Cu aceste cuvinte, scopul final al
discursului este de a prevedea modul în care fenomenele studiate vor evolua în contextul situației
mondiale din viitorul apropiat.
Actuala criză energetică a afectat multe țări, inclusiv Republica Moldova, care este puternic
dependentă de importul de combustibili fosili și de energie electrică. Din cauza creșterii bruște a
prețurilor la gaze, nivelurile de sărăcie, facturile la energie și finanțele publice au fost afectate,
60% dintre moldoveni trăind în sărăcie energetică. Pentru a aborda această problemă, Uniunea
Europeană a donat 11,2 milioane de dolari Moldovei pentru a spori securitatea și reziliența
energetică și pentru a promova tranziția energetică. Programul se va concentra pe îmbunătățirea
politicilor energetice, coordonarea capacităților instituționale și creșterea gradului de
conștientizare cu privire la măsurile de economisire a energiei. Printre obiectivele sale se numără
îmbunătățirea legislației și a politicilor, coordonarea capacităților instituționale și atenuarea
riscurilor, creșterea gradului de conștientizare și comunicare, precum și operarea programelor
energetice naționale. Această inițiativă face parte din eforturile Uniunii Europene de a reduce
costurile energetice pentru consumatorii din UE și din lume și de a promova dezvoltarea
economică la nivel global.

MANIPULAREA ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE

Relațiile internaționale sunt interesate doar de o mică parte a subiectului manipulării în

dimensiunea lor sociopolitică. Cu toate acestea, spectrul de fenomene complete abordate pe baza
relațiilor internaționale este atât de extins și de divers încât este necesară o definiție a întregului
fenomen în sensul său larg, universal pentru toate științele sociale. O astfel de necesitate se
bazează pe originile sintetice și multidimensionale ale metodelor de manipulare, care sunt ferm
ancorate în multe domenii de studiu relevante, cum ar fi psihologia, sociologia și științele
politice.
Manipularea apare în mare măsură la nivelul limbii ca fenomen social, demonstrând legăturile
sale strânse cu conținutul retoric. Ca urmare, multe definiții ale acestui tip de influență se referă
la tacticile de comunicare privite negativ, cunoscute sub numele de dialectică și eristică.
Determinantul cheie al unei astfel de noțiuni de manipulare este modelarea atitudinilor și
comportamentelor obiectului, care nu este conștient de obiectivele ascunse din spatele
influențării într-o manieră solicitată de subiect. Relația formată este neechivalentă, iar
subiectivitatea destinatarului este întotdeauna, într-o măsură mai mică sau mai mare, constrânsă
în risc față de obiectivul emițătorului de a obține un feedback corect.
Dependența menționată mai sus este pur și simplu transferabilă la teoria mai largă a influenței
sociale. În științele sociale, manipularea este puternic asociată cu conceptele de putere,
supremație și subordonare a voinței, indiferent dacă evenimentele furnizate au sau nu un caracter
politic. Scopul executării puterii este voința ca o capacitate conștientă, intenționată și neîngrădită
de a face sau de a se abține de la efectuarea unor acte. Astfel, autoritatea poate fi definită ca o
conexiune socială a cărei esență este forțarea voinței unui subiect asupra altuia prin
restricționarea sau reținerea voinței acestuia din urmă.
Problema exercitării influenței, care include, în mod firesc, orice elemente de manipulare, se
întemeiază pe ipoteze similare celor descrise în definiția menționată mai sus a puterii. Din
perspectiva sa, aceasta se referă mai ales la dominația politică și ideologică, unde influența este
cel mai adesea definită ca fiind impunerea propriei voințe. Influența, ca și puterea, se bazează pe
relația dintre superioritate și supunere. Capacitatea de a atrage atenția celorlalți și de a-i interesa
de propriile postulate conduce în puterea de a impune propria imagine a realității. Spectrul de
referințe la manipularea sociopolitică în mișcările teoretice menționate mai sus a luat forme
variate în funcție de gradul de relativism pe care îl reflectă. Abordarea post-structurală (asociată
cu postmodernismul) a prezentat un nivel moderat de relativism, postulând mai ales existența
unor entități structurale recunoscute în mod obiectiv care sunt independente de conștiința umană,
interacționând în același timp cu construcțiile rezultate din emanația viziunilor sociale. Diversele
forme de constructivism social au fost mai extreme în evidențierea naturii relative a
semnificațiilor. Toate au fost de acord că realitatea internațională este rezultatul interacțiunii
dintre identitățile statale, naționale și individuale, precum și a intereselor sociopolitice. Aceste
identități evoluează ca o consecință a distribuției valorilor și ideilor caracteristice unui anumit
sistem socio-politic.

CRIZA ENERGETICĂ MONDIALĂ ACTUALĂ

Piețele de energie au început să se restrângă în 2021 din cauza unei serii de factori, inclusiv a
revenirii economice extraordinar de rapide după pandemie. Dar situația a escaladat dramatic într-
o criză energetică globală în toată regula după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. Prețul
gazului natural a atins cote record și, ca urmare, la fel și cel al energiei electrice pe unele piețe.
Prețul petrolului a atins cel mai ridicat nivel din 2008 încoace.
Prețurile mai mari la energie au contribuit la o inflație dureros de mare, au împins familii în
sărăcie, au forțat unele fabrici să reducă producția sau chiar să se închidă și au încetinit creșterea
economică până la punctul în care unele țări se îndreaptă spre o recesiune severă. Europa, a cărei
aprovizionare cu gaz este deosebit de vulnerabilă din cauza dependenței sale istorice de Rusia, s-
ar putea confrunta cu raționalizarea gazului în această iarnă, în timp ce multe economii
emergente înregistrează facturi de import de energie mult mai mari și penurii de combustibil.
În timp ce criza energetică de astăzi are unele paralele cu șocurile petroliere din anii 1970, există
diferențe importante. Criza de astăzi implică toți combustibilii fosili, în timp ce șocurile de preț
din anii '70 s-au limitat în mare parte la petrol, într-o perioadă în care economia mondială era
mult mai dependentă de petrol și mai puțin dependentă de gaz. Întreaga economie mondială este
mult mai interconectată decât era în urmă cu 50 de ani, ceea ce amplifică impactul. De aceea, ne
putem referi la aceasta ca fiind prima criză energetică cu adevărat globală.

Unele fabrici de producție din Europa, care utilizează intensiv gazele naturale, și-au redus
producția pentru că nu-și permit să continue să funcționeze, în timp ce în China, unora li s-a
întrerupt pur și simplu alimentarea cu energie electrică. În economiile emergente și în curs de
dezvoltare, unde ponderea bugetelor gospodăriilor cheltuite pentru energie și alimente este deja
mare, facturile mai mari la energie au crescut sărăcia extremă și au întârziat progresul în direcția
realizării accesului universal și accesibil la energie. Chiar și în economiile avansate, creșterea
prețurilor a afectat gospodăriile vulnerabile și a provocat tensiuni economice, sociale și politice
semnificative.
În unele medii, politicile climatice au fost acuzate că au contribuit la creșterea recentă a
prețurilor la energie, însă nu există nicio dovadă în acest sens. De fapt, o ofertă mai mare de
surse de energie și de tehnologii nepoluante ar fi protejat consumatorii și ar fi atenuat o parte din
presiunea de creștere a prețurilor la combustibili.
Prețurile la energie au crescut din 2021 din cauza redresării economice rapide, a condițiilor
meteorologice din diferite părți ale lumii, a lucrărilor de întreținere care au fost amânate de
pandemie și a deciziilor anterioare ale companiilor de petrol și gaze și ale țărilor exportatoare de
a reduce investițiile. Rusia a început să rețină livrările de gaze către Europa în 2021, cu câteva
luni înainte de invazia sa în Ucraina. Toate acestea au dus la o aprovizionare deja redusă.
Atacul Rusiei asupra Ucrainei a agravat foarte mult situația. Statele Unite și UE au impus o serie
de sancțiuni împotriva Rusiei, iar multe țări europene și-au declarat intenția de a renunța complet
la importurile de gaze rusești. Între timp, Rusia și-a restrâns din ce în ce mai mult sau chiar și-a
închis conductele de export. Rusia este de departe cel mai mare exportator de combustibili fosili
din lume și un furnizor deosebit de important pentru Europa. În 2021, un sfert din toată energia
consumată în UE provenea din Rusia.
În timp ce Europa a încercat să înlocuiască gazul rusesc, a licitat prețurile la gazele naturale
lichefiate (GNL) transportate pe nave din SUA, Australia și Qatar, crescând prețurile și
deturnând aprovizionarea de la clienții tradiționali de GNL din Asia. Deoarece gazele naturale
stabilesc frecvent prețul la care se vinde energia electrică, prețurile energiei electrice au crescut
și ele. Atât producătorii, cât și importatorii de GNL se grăbesc să construiască noi infrastructuri
pentru a crește cantitatea de GNL care poate fi comercializată la nivel internațional, însă aceste
proiecte costisitoare au nevoie de ani de zile pentru a fi puse în funcțiune.
De asemenea, prețurile petrolului au crescut inițial, deoarece rutele comerciale internaționale au
fost reconfigurate după ce Statele Unite, multe țări europene și unii dintre aliații lor asiatici au
declarat că nu vor mai cumpăra petrol rusesc. Unii transportatori au refuzat să transporte petrol
rusesc din cauza sancțiunilor și a riscului de asigurare. Mulți mari producători de petrol nu au
reușit să stimuleze oferta pentru a satisface cererea în creștere - chiar și cu stimulentul unor
prețuri foarte mari - din cauza lipsei de investiții din ultimii ani. Deși prețurile au scăzut de la
vârfurile lor, perspectivele sunt incerte, având în vedere că noile runde de sancțiuni europene
împotriva Rusiei vor intra în vigoare în cursul acestui an.

CONCLUZIE

Unele guverne încearcă să amortizeze impactul pentru clienți și întreprinderi, fie prin asistență
directă, fie prin limitarea prețurilor pentru consumatori și apoi prin plata furnizorilor de energie
pentru diferența. Însă, în condițiile în care inflația în multe țări depășește cu mult ținta și
deficitele bugetare sunt deja mari din cauza cheltuielilor de urgență în timpul pandemiei Covid-
19, marja de manevră pentru atenuarea impactului este mai limitată decât la începutul anului
2020. Creșterea inflației a declanșat majorări ale ratelor dobânzilor pe termen scurt în multe țări,
încetinind creșterea economică.
Europenii s-au grăbit să crească importurile de gaze de la producători alternativi, precum
Algeria, Norvegia și Azerbaidjan. Mai multe țări au reluat sau extins utilizarea cărbunelui pentru
producerea de energie electrică, iar unele prelungesc durata de viață a centralelor nucleare
programate pentru scoaterea din funcțiune. De asemenea, membrii UE au introdus obligații de
stocare a gazelor și au convenit asupra unor obiective voluntare de reducere a cererii de gaze și
de electricitate cu 15% în această iarnă, prin măsuri de eficiență, o mai mare utilizare a surselor
regenerabile de energie și sprijin pentru îmbunătățirea eficienței.
Pentru a asigura aprovizionarea adecvată cu petrol, AIE și membrii săi au reacționat cu cele mai
mari două eliberări de stocuri de petrol de urgență din istorie. Prin două decizii - la 1 martie 2022
și la 1 aprilie - AIE a coordonat eliberarea a aproximativ 182 de milioane de barili de petrol de
urgență din stocurile publice sau din stocurile obligatorii deținute de industrie. Unele țări
membre ale AIE au eliberat în mod independent stocuri publice suplimentare, rezultând un total
de peste 240 de milioane de barili care au fost eliberate între martie și noiembrie 2022.
AIE a publicat, de asemenea, planuri de acțiune pentru reducerea consumului de petrol cu impact
imediat, precum și planuri privind modul în care Europa își poate reduce dependența de gazul
rusesc și modul în care cetățenii obișnuiți își pot reduce consumul de energie.
Invazia a declanșat o reevaluare a politicilor și priorităților energetice, punând sub semnul
întrebării viabilitatea unor decenii de decizii privind infrastructura și investițiile și reorientând
profund comerțul internațional cu energie. Se aștepta ca gazul să joace un rol-cheie în multe țări
ca "punte" mai puțin poluantă între combustibilii fosili mai murdari și energiile regenerabile.
Însă criza actuală a pus sub semnul întrebării fiabilitatea gazelor naturale.
Criza actuală ar putea accelera dezvoltarea unor energii regenerabile mai puțin poluante și
durabile, cum ar fi energia eoliană și solară, așa cum șocurile petroliere din anii 1970 au stimulat
progrese majore în domeniul eficienței energetice, precum și în domeniul energiei nucleare,
solare și eoliene. Criza a subliniat, de asemenea, importanța investițiilor în infrastructura robustă
a rețelelor de gaze și de energie electrică pentru o mai bună integrare a piețelor regionale.
Aspirațiile recente de eliminare a tacticilor de manipulare din fondul de influență diplomatică și
de masă s-au bazat pe prăbușirea ordinii globale bipolare, precum și pe prăbușirea multor
guverne totalitare care au făcut din manipulare o componentă naturală a sistemului lor de
inginerie socială. Aceste guverne au fost autorii unor cazuri clasice de iubire înșelătoare și de
manipulare internațională. Diplomația de propagandă a folosit cele mai spectaculoase forme de
exprimare. Ascensiunea democrațiilor liberale nu a dus la un declin al acestor "trucuri".
Dimpotrivă, manipularea prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă și al
transmisiunilor instrumentale în sistemele democratice devine din ce în ce mai sofisticată și mai
greu de detectat. Regulile și principiile alegerii libere și fără constrângeri au fost adesea în
contradicție cu planul de conduită care se încadrează în cadrele strânse ale corectitudinii politice
și ale relativizării sensurilor. Provocarea de a furniza cerințele și așteptările privind informarea a
apărut ca urmare a angajamentului civil în procesul politic. Cu toate acestea, deoarece
participarea societății la sistemul de luare a deciziilor politice a căpătat mai degrabă o
componentă de legitimare decât una creativă, reglementarea și gestionarea abilă a fluxului de
date au devenit factori critici în definirea atitudinii sociale. Victoria democrației, declarată la
sfârșitul secolului al XX-lea și puternic legată de expansiunea globalizării, a conferit
circumstanțelor menționate mai sus un caracter comun. Atributele acestor evoluții, cum ar fi
liberalizarea social-economică și fuziunea diverselor sisteme social-culturale, nu numai că au
facilitat "copierea" modelului conturat, dar au extins semnificativ influența subiecților individuali
în relațiile internaționale. Procesele de globalizare au devenit greu de gestionat din cauza naturii
lor impulsive și incontrolabile.  Cu o astfel de ipoteză, toate situațiile favorabile diseminării
influenței pe scară largă și generării unei supraîncărcări informaționale vor continua să fie un
factor care să faciliteze utilizarea unor metode eficiente de manipulare în dimensiunea
examinată.

BIBLIOGRAFIE
1. Abramowitz, Michael J., Stop the Manipulation of Democracy Online, New York Times,
December 11, 2017.
2. Arabie, P., and Y. Wind, Marketing and Social Networks, in Advances in Social
Networks Analysis, S. Wasserman and J. Galackiewicz, eds., London: Sage Publications,
1994.
3. Bernays, Edward, Propaganda, New York: IG Publishing, 2005.
4. Bi Lifu, Innovating Foreign Propaganda, Theory Construction, 2009.
5. Crain, M., The Limits of Transparency: Data Brokers and Commodification, New Media
& Society, Vol. 20, No. 1, 2016.