Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ȘI PROTECȚIA MEDIULUI


DOMENIUL: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE
RURALĂ
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

MARKETING ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI TURISM

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC

Conf.dr.ing.ec.psh. Țigan Eugenia

ABSOLVENT:

Bisorca Abrudean Raluca Ioana

ARAD

2024
UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
DOMENIUL: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE
RURALĂ
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

PENSIUNEA TODERICĂ SERGIU

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC

Conf.dr.ing.ec.psh. Țigan Eugenia

ABSOLVENT:

Bisorca Abrudean Raluca Ioana

ARAD

2024

2
Cuprins
INTRODUCERE.............................................................................................................................4
Capitolul 1 Poziționarea fizico-geografică a pensiunii..................................................................5
1.1. Descrierea zonei....................................................................................................................6
Capitolul 2 Descrierea pensiunii....................................................................................................13
2.1 Angajații...............................................................................................................................17
Capitolul 3 Concluzii și recomandări...........................................................................................18
Bibliografie....................................................................................................................................19

3
INTRODUCERE

A alege o pensiune potrivită este dificil, deoarece piața ne oferă multe


oportunități. Însă dacă alegi un sejur la o pensiune ai garanția că vei fi primit într-un loc care
nu este aglomerat de turiști. Proprietarii unei pensiuni oferă oaspeților o primire extrem de
călduroasă și își pun în valoare cele mai bune calități ospitaliere.
Te vor sfătui ce să vizitezi în regiune, unde să iei masa, pe unde poți face drumeții, în
funcție de dorințele fiecăruia deoarece cunosc la perfecție locurile. Știu să recomande cele mai
bune și mai frumoase magazine din apropiere. Sunt veritabili ghizi turistici care își adoră
regiunea în care locuiesc.
Am ales această pensiune deoarece am simțit că aici e acasă, un altfel de acasă în care pe
lângă amintiri, am întânit o doamnă bună, gingășa, ospitalieră, grijulie, atentă la detalii, plină de
haz, dornică de a ne povesti o parte din trudă muncii sale și a soțului, pentru a realiza această
afacere, mândră de localitatea sa și de portul popular, însă tristă pe de o parte, deoarece satul
duce lipsă de oameni tineri, plecați mulți dintre ei peste hotare pentru un trai mai bun, deoarece
în zonă singura sursă de venit mai este turismul.
Tot aici, în localitatea Șieu, am descoperit această clădire, pensiunea doamnei, nu
întâmplător, a doamnei învățătoare Ioana, care păstrează autenticul Maramureșului, poarta din
lemn masiv la intrare, camerele impecabile, mirosul de curat, curte impresionantă, pălincă de
calitate, portul popular și mâncare tradițională.

4
Capitolul 1 Poziționarea fizico-geografică a pensiunii

Pensiunea Toderică Sergiu este amplasată într-un cadru natural de excepție ce te îmbie la
relaxare iar noi îți vom sta la dispoziție pentru a-ți asigura o ședere de neuitat. Este situată în
Comuna Şieu în zona de contact a Dealurilor Lechinţei cu Dealurile Bistriţei, la poalele de nord
ale culmii Şieu, pe cursul mijlociu al râului Şieu, la confluenţa cu râul Dipşa, comuna Șieu, str.
Principală, nr 881, județul Maramureș. Peisajele din imprejurimi sunt superbe. Obiective
turistice minunate.

Fig. 1 Localizare Pensiunea Toderică


Sergiu

Fig. 3 Intrare
Fig. 2 Pensiunea Pensiunea
Toderică Sergiu Toderică Sergiu

1.1. Descrierea zonei

5
Maramureșul este una dintre cele mai frumoase atracții turistice din România. Situat în
nordul țării, la granița cu Ucraina, acest județ a fost cândva alcătuit din Țara Maramureșului,
mărginită de Țara Lăpușului, Țara Chioarului și Țara Codrului.
Deși confuzia există și astăzi, Țara Maramureșului este Maramureșul istoric, și nu întreg
județul. Acesta este încadrat de Munții Gutâi și Munții Țibleș la vest, Munții Rodnei la sud și
Munții Maramureșului la est, aici este situată și pensiunea Toderică Sergiu.

Pensiunea
Toderică Sergiu

Fig. 4 Harta cu obiectivele turistice din apropierea pensiunii


1. Mănăstirea din Ieud
Mănăstirea Ieud a fost înființată la inițiativa credincioșilor din leud și a preotului
Alexandru Brici, în anul 2003. Complexul monahal din Ieud cuprinde biserica din lemn și o casă
monahală. Biserica de lemn din Ieud, construita în secolul al XVII-lea este monument UNESCO.

6
Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Ieud Deal a fost construită de familia
nobilă locală Balea la începutul secolului al XVII-lea. Biserica datată din a doua decadă a
secolului al XVII-lea, fiind cu un secol mai veche decât biserica de lemn din șes, a doua biserică
de lemn din sat și una dintre cele mai vechi păstrate în Maramureș. În podul bisericii de la Ieud a
fost găsit în anul 1921 Codicele de la Ieud sau Zbornicul de la Ieud, document ce a iscat polemici
fiind considerat de unii istorici prima scriere românească.

În austeritatea ei exterioară, încălzită în interior de cioplitura consolelor și de culorile vii


ale picturii murale, biserica de lemn din Ieud Deal reprezintă un vârf al artei și tehnicii de a
construi biserici de lemn în Maramureș. Valoarea ei este dublată de un ansamblu pictural de cea
mai bună calitate, cea mai reprezentativă operă a cunoscutului zugrav itinerant local Alexandru

Ponehalschi.

Fig.5 Biserica de lemn din Ieud Fig.6 Icoană pictată în sec XVII

7
2. Mănăstirea din Botiza

Mănăstire de maici, mănăstirea Botiza (schitul Bals Botiza) cu hramul “Schimbarea la Faţă”
este o sfântă ctitorie în comuna Botiza care găzduiește o icoana făcătoare de minuni. Construcția
mănăstirii a început în 1991, lucrările fiind coordonate de meșterul din Botiza, Vasile Petrehus, la
dorința credincioșilor și a părintelui.
Mănăstirea este construită din lemn masiv de brad, cu pridvorul împodobit cu arcade
maramureșene, sculptat în stil maramureșean. Initial a fost acoperită cu tablă, iar din 2001, după
ce a venit aici maica Rafaela, a primit binecuvântarea Prea Sfințitului Justin să fie înlocuită tabla,
pentru a respecta tradiția maramureșeana, acoperind-o cu șindrilă.
Pictura este lucrată în frescă, în stil neobizantin de către pictorul Ion Botis din Vișeu de Sus
împreuna cu familia. În bisercĂ sunt pictate scene biblice. Sculptura din biserică a fost executată
de către un grup de sculptori de la Humulești”.
Biserica din complexul monahal a fost sfințită în 2007 de către Prea Sfințitul Justin. De
atunci s-a continuat extinderea complexului. Maica Rafaela spunând că, în prezent, se lucrează la
construcția unei case cu paraclis.

8
Fig. 7 Mănăstirea din Botiza
3. Mănăstirea Bârsana
Mănăstirea Bârsana este situată în Maramureșul istoric, pe valea Izei și are peste 4 secole de
viață. Biserica este una dintre cele mai înalte construcții din lemn la nivel mondial și, datorită felului
în care a fost realizată, probabil și una dintre cele mai frumoase.
Ansamblul mănăstirii Bârsana este format din: Biserica nouă a Mănăstirii („Soborul Sfintilor 12
Apostoli”), Altarul de vară, Aghiasmatarul, stăreția, casa maicilor, casa duhovnicului, turnul
clopotniță și muzeul. Ansamblul monahal a fost construit din lemn, după tradiția locală. Biserica
este construită din bârne asamblate orizontale și are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri
pe vest și absidă a altarului poligonală. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe
console, iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate.
Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera
clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și
acoperiș înalt, piramidal.

Fig. 8 Mănăstirea Bârsana


4. Mocănița Vișeul de Sus
Una dintre cele mai importante valori culturale şi tehnice ale țării, Mocănița de la Vişeu de
Sus este ultima cale ferată forestieră cu abur din lume. Construită ca şi soluție tehnică mai
favorabilă pentru transportul materialului lemnos decât cel pe apă, calea ferată forestieră
funcționează şi astăzi, atât pentru rolul inițial, cât şi pentru transportul turiştilor.
Lucrările la linia ferată au încep în anul 1932 și s-au realizat după modelul austro-ungar, cu
ecartament îngust.
Din anul 1932 MOCANIȚA Vişeu de Sus funcţionează aproape fără întrerupere. De luni până
sâmbătă, trenurile de producţie transport buşteni de pe Valea Vaserului la fabricile de prelucrare a
lemnului din Vişeu de Sus. MOCANIȚA Vişeu de Sus este singura din Europa care încă mai este
folosită pentru transportul lemnului. Astăzi circulă din mai până în octombrie, în mod regulat,
trenuri cu abur pentru turişti şi iubitori de căi ferate.
Lucrările la linia ferată au încep în anul 1932 și s-au realizat după modelul austro-ungar, cu
ecartament îngust.

10
Fig. 10 Mocănița din Vișeul de Sus

5. Memorialul durerii
”Cea mai mare victorie a comunismului – o victorie relevată dramatic abia după 1989 – a fost
crearea omului fără memorie, a omului nou cu creierul spălat, care nu trebuie să-şi amintească
nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism.
Realizarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este o formă de contracarare
a acestei victorii, un mijloc de resuscitare a memoriei colective.
Format din Muzeul de la Sighet şi din Centrul Internaţional de Studii asupra
Comunismului, cu sediul în Bucureşti, precum şi organizator al Şcolii de Vară, Memorialul este o
instituţie a Memoriei, unică în felul ei prin faptul că este în acelaşi timp institut de cercetare, de
muzeografie şi de învăţământ.
Fosta închisoare este astăzi decorul-cadru pentru ceea ce s-a întâmplat în
timpul comunismului în România și în celelalte țări din Centrul și Estul Europei. În fiecare celulă
a ei, transformată în sală de muzeu, se găsește un detaliu tematic sau cronologic al malformației
politice care a adus suferință și moarte – în interiorul sau în exteriorul zidurilor de închisoare –
de-a lungul secolului XX european.

11
Fig. 11 Memorialul victimelor comuniste Fig. 12 Camera închisorii

6. Cimitirul vesel Săpânța


Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânța, județul Maramureș, faimos pentru
crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația
persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe
umoristice, persoanele respective.
Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară, care consideră moartea ca
un eveniment trist. S-a făcut ipoteza că Stan Ioan Pătraș (1908-1977) s-ar fi inspirat din cultura
dacilor, despre care, de la Ovid Densușianu încoace, se predă că socoteau moartea ca un
eveniment vesel. Ucenicul său Dumitru Pop-Tincu (1955-2022) a continuat opera lui Stan Ioan
Pătraș din 1977. Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost
populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber
de natură unică și o atracție turistică.
Din anul 2009, cimitirul este obiectivul festivalului anual „Drumul Lung spre Cimitirul
Vesel”.
Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui
îngropat, iar pe cealaltă — o descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu
greșeli de ortografie și variante arhaice de scriere.

12
7.

Fig. 13 Cimitirul Săpânța Fig. 14 Scena din viața unei soacre


Cascada Cailor

Cascada Cailor este situată în apropiere de stațiunea


turistică Borșa, în partea de Nord-Est a Munților Rodnei. Apa adunată într-un circ glaciar se
scurge peste un abrupt calcaros numit ˝Podul Cailor˝, în mai multe trepte, rezultând cea mai mare
cascadă din România. Se află la altitudinea de 1300 m iar căderea de apă este de 90 metri.
Cascada este accesibilă din mai multe direcții, dinspre Borșa-Complex cu telescaunul, sau pe jos,
sau dinspre zonele mai înalte ale Munților Rodnei.

Fig. 15 Cascada Cailor

Capitolul 2 Descrierea pensiunii

Pensiunea Toderică Sergiu a foste ridicată pe fonduri proprii.


Pensiunea Toderică Sergiu dispune de 8 camere, televizor în fiecare cameră, cu ecran
plat cu canale prin satelit, baie privată cu uscător de păr și duș, foișor, grătar, loc de joacă pentru
copii și o parcare uriașă, gratuită. WiFi gratuit în toată proprietatea.

13
Oferim turiștilor demipensiune, dar primim și turiști care să-și facă ei de mâncare având o
bucătărie utilată cu de toate.
Oaspeții pot practica diverse activități în Vișeu de Jos și în împrejurimi, printre care
drumetii, schi și ciclism.
Clasificata la categoria de 3 stele, Pensiunea Toderică Sergiu ofera 20 de locuri de cazare
in camere duble, camere triple si suite cu 2 dormitoare.
Turiștii cazați la pensiune pot proba costume populare traditionale pe care gazda le pune
la dispoziție și pot savura preparate tradiționale românești în restaurantul pensiunii.
Dacă vă place grădinăritul avem și gradina unde puteți să lucrați și să vă luați legume specifice
anotimpului.
Camerele sunt decorate cu gust păstrându-se în fiecare cameră câte un element autentic
din Maramureș, draperii noi, fiecare cameră are balcon, articolele de mobilier în mare parte sunt
din lemn masiv, la nevoie se pot cere paturi suplimentare. Toate articolele au o calitate
excepțională.

Fig. 16 Camera dublă Pensiunea Toderică Sergiu


Sala de mese este frumos amenajată, în stil tradițional, dispune de 20 de locuri, are o
baie, și un bar. Ambianță este întreținută de doamna administrator.

14
Fig.17 Sala de mese
Foișorul realizat în totalitate din lemn masiv, cu diferite sculpturi, împodobit cu elemente
tradiționale, te transpune în lumea Maramureșului istoric, în tărâmul de vis al vetrei acestei
comune.

Fig. 18 Foișorul
Mâncarea tradițională
Este una dintre cărțile de vizită ale Maramureșului. Chiar dacă nu este una spectaculoasă,
în ceea ce privește aspectul și varietatea, mâncarea tradițională maramureșeană contribuie la
experiența unică pe care o trăiești aici.
Ceea ce trebuie să știi este că mâncarea pe care o găsești aici nu se diferențează într-o așa
mare măsură față de alte regiuni precum folclorul sau portul popular. Așadar este asemănătoarea
cu mâncarea din regiunile învecinate. De asemenea nu trebuie trecute cu vederea influențele
celorlalte etnii, ucrainene, ungurești și nemțești, care odată cu trecerea timpului au influențat
bucătăria locală. Cu toate acestea, mâncarea maramureșeană impresionează prin gustul autentic,
prin ingredientele naturale folosite și combinațiile care adesea te uimesc.
Mâncarea tradițională autentică este adesea prezentă în bucătăria pensiunilor din
Maramureș, inclusiv pâinea de casă.
Platourile cu mâncare rece servită ca antreu conțin în Maramureș de obicei, preparate din
carne de porc. Printre acestea regăsești vestita slănină afumată, cârnați, jumări, șuncă afumată.
Nelipsite sunt și brânzeturile de la stână cum sunt cașul sau urda. În funcție de sezon poate să fie

15
adăugată vestita zacuscă. În perioada sărbătorilor de iarnă sunt nelipsite caltaboșul, toba sau
piftia.
Nicăieri nu mai găsești o varietate așa de mare de ciorbe și supe, denumite aici „zamă”
Locuitorii acestor meleaguri au dat frâu liber imaginației, limita fiind dată doar de ingredientele
disponibile. Astfel, în funcție de anotimp, poți savura ciorbe cu”buruieni” primăvara, cu ciuperci
sau dovleac vara și toamna și cu cârnați iarna. Fiecare are povestea ei.
Pancove (gogoși) și cozonac găsești diferite tipuri de prăjituri în straturi.

16
Fig, 19 Aperitive Fig. 20 Aperitive tradiționale

Pălinca/Horinca

Este o bautură spirtoasă făcută din fructe, în general din prune sau mere. Are peste 50 de
grade, fiind fiartă de două ori.

Fig.21 Sticle maramureșene cu horincă

Costumele tradiționale
Portul maramureșean se remarcă prin eleganță sobră, reținută, este unitar și are „un
caracter cu totul original, cu elemente specifice pe care nu le găsim în alte zone” .
Costumul femeiesc este compus dintr-o basma înflorată (neagră la femeile mai în
vârstă), cămașă cu decolteu dreptunghiular, cu mâneci trei sferturi, poale peste care se îmbracă
două zadii, un pieptar din pănură sură sau un „lecric” (jachetă), guba din lână albă cu mițe lungi,
iar ca accesoriu „zgarda scumpă” (mărgele de corali) sau zgărdanele (țesături de mărgele mici în
jurul gâtului).
Portul bărbătesc are ca element de bază cămașa albă, scurtă, cu mâneci largi, vara gatii
(izmene) lungi până la mijlocul gambei, iarna cioareci din lână albă, chimir lat la brâu; lecric și
gubă. Din gama accesoriilor notăm clopul și straița țesută în
culori vii .

17
Fig. 23 Costume tradiționale
Fig. 22 Costume tradiționale

2.1 Angajații

Conducerea pensiunii este reprezentate de doamna Toderică Ioana. Doamna administrează conturile
pensiunii si are acces la orice tip dedocumentatie. De asemenea orice decizie la nivelul pensiunii se va lua numai
dupa informarea si acceptul acestuia.Administratorul firmei, în persoana lui Toderică Ioana, se ocupă de
funcționarea pensiunii, de primirea și cazarea turiștilor. Deasemenea se va asigura de organizarea personalului si de
orice situatie ce implica pensiunea, personalul sau turiștii în mod direct. De asemenea are și un un contabil
autorizat, cu studii în domeniu si o experiență considerabilă, care se va ocupa de tot ceea cepriveste partea
economică firmei. Pensiunea are și angajați în domeniul curățeniei, o singură doamnă, acesta este angajată
sezonier.

Capitolul 3 Concluzii și recomandări

Turismul rural maramureşean grupează în principal serviciile de cazare şi masă, şi într-o


pondere redusă, în mod organizat, alte tipuri de servicii, de genul plimbări cu căruţa, cu sania,
plimbări ecvestre etc., însă cei ce aleg mediul rural maramureşean pentru petrecerea vacanţei au
posibilitatea de a cunoaşte îndeaproape activităţile tradiţionale din gospodărie, obiceiurile şi
tradiţiile desfăşurate cu ocazia diferitelor evenimente şi momente marcante în viaţa ţăranului
maramureşean, fără ca acestea să fie organizate intenţionat în scop turistic.
Serviciile oferite turiştilor cazaţi în mediul rural sunt reduse, în majoritatea cazurilor
limitându-se doar la serviciile de bază, cazare şi masă, serviciile auxiliare, oferta secundară,
lipsind sau sunt prezente într-un număr foarte redus.

18
Recomand cu drag această pensiune, este locul ideal pentru oamenii dornici de a cunoaște
maramureșenii, tradițiile, mâncarea și portul. Ospitalitate, curățenie, povești la ceas de seară,
liniște și o ambiață plăcută în compania doamnei Ioana vă așteaptă la Pensiunea Toderică Sergiu
din localitatea Șieu.

Bibliografie

1.https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/geografie/

2. https://www.google.com/search?q=pensiunea+todorica+sergiu+sieu

3. https://www.google.com/search?q=mancarea+traditionala+din+maramures

4. https://instatravel.ro/maramures-top-obiective-turistice/

19

S-ar putea să vă placă și