LICEUL TEHNIC ,,ION MINCU”

PROIECT PENTRU OBȚINEREA

CERTIFICATULUI DE COMPETENȚE
PROFESIONALE

NIVEL 5
TEHNICIAN IN TURISM

PROFESOR COORDONATOR ABSOLVENT

BÂRZOI RODICA STOINEANU LUIZA GEORGIANA

SESIUNEA

2022
CUPRINS

Argument

1
Capitolul I. Biserici de lemn din Maramureș
I.1. Biserica de lemn din Barsana

I.2.Biserica de lemn din Plopiș

I.3.Biserici de lemn din Surdești

I.4.Biserica de lemn Ieurd Deal

Capitolul II.Alte atracții turistice

II.1. Mocanița

II.2.Cimitirul Vesel din Săpânța

II.3.Cascada Cailor

II.4.Muzeul satului Maramureșan din Sighetul Marmației

Bibliografie

Argument

2
Printre cele mai vestite zone din România, atât pentru turistul autohton cât şi pentru cel
străin, Maramureşul este unul din locurile care nu conteneşte să ademenească toate soiurile de
călători din lume. După mult timp, am reuşit şi noi să ajungem aici şi să gustăm din plin această
experienţă à la Maramu'! 

Bisericile de lemn din Maramureș (regiunea istorică) se disting între celelalte biserici de lemn

din județul Maramureș și dintre bisericile de lemn din Transilvania, însă aparțin aceleiași mari
familii de biserici de lemn românești.

Acestea se întâlnesc în vechiul Maramureș, o regiune cu o identitate încă puternic definită de

limitele sale geografice naturale. În aceste limite este necesar să fie incluse și un număr de
biserici aflate de cealaltă parte a râului Tisa, din partea de nord, aflată astăzi în Ucraina.

Bisericile de lemn din părțile de sud-vest ale județul Maramureș sunt tratate separat.

Bisericile de lemn ridicate după 1900 până la sfârșitul celui de-al doilea război
mondial corespund unui curent de revenire la ortodoxie a unor colectivități din Maramureș.
Acestea necesită un articol distinct.

Mulți se grăbesc să cuprindă noile biserici de lemn, ridicate dupǎ 1989, în aceași familie cu cele
mai vechi, înmulțindu-le numărul și aria de răspândire. Acestea fac parte însă dintr-un fenomen
nou ce trebuie cuprins într-un alt articol.

Datorită diversității culturale și etnice specifice Maramureșului în veacurile din urmă, în

comunitățile rurale din Maramureș se întâlnesc biserici de lemn cu trăsături variate ce necesită
discuții separate de cea de față, precum: ale rusinilor din Verhovina și ale huțulilor de la
izvoarele Tisei.

Următoarele opt biserici de lemn din județul Maramureș au fost introduse în patrimoniul

mondial al UNESCO în decembrie 1999:

- Biserica de lemn din Bârsana “Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – monument UNESCO
- Biserica de lemn din Poienile Izei “Sfânta Paraschiva” – monument UNESCO

- Biserica de lemn din Plopiș “Sfinţii Arhangheli” – monument UNESCO

- Biserica de lemn Șurdești – monument UNESCO

3
-Biserica de lemn din Desesti, declarata monument UNESCO
- Biserica de lemn din Rogoz  “Sfinții Arhangheli” – monument UNESCO
- Biserica de lemn din Ieud Deal “Naşterea Maicii Domnului” – monument UNESCO

Bisericile de lemn din Budești Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în

Maramureșul istoric, cele de la Șurdești și Plopiș sunt din vechea Țară a Chioarului, iar biserica
Sf. Arhangheli din Rogoz e situată în Țara Lăpușului.

Împreună, aceste 8 biserici de lemn reprezintă un ansamblu de exemple remarcabile de diverse

soluții arhitecturale din diferite perioade și zone. Ele sunt înguste, dar înalte, cu turle suple și
lungi la capătul vestic al clădirii. De aceea ele sunt expresia particularității locale a
peisajului cultural al acestei zone montane din nordul României.

Se remarcă prin tehnica îmbinărilor din lemn și a realizării învelitorilor din șindrilă, prin
motivele ornamentale vizibile pe suprafața portalurilor și ancadramentelor - ce se susțin pe stâlpi
zvelți - simbolizând elemente de natură vegetală, animală și geometrică realizate prin dăltuire,
crestare.

Capitolul I. Biserici de lemn din Maramureș

4
I.1 Biserica de lemn din Bârsana “Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – monument UNESCO

Având hramul ”Intrării Maicii Domnului în Biserică”, impresionează în principal prin robustețea
și măiestria cu care a fost construită ce i-a permis să reziste mutărilor și trecerii timpului. Nu
trebuie confundată însă cu complexul construit recent numit ”Mănăstirea Bârsana”. Sa vă spun
puțin din istoria ei. Preotul Ioan Ștefanca împreună cu fii săi și alți săteni au ridicat mănăstirea
prima dată în 1711 într-un loc numit ”Părul Călugărului”, drept mulțumire Domnului

pentru protecția oferită în timpul ciumei mari. În anul 1739 a fost mutată însă pe Valea Izei pe
locul unui cimitir ce a fost făcut în urma luptei cu tătarii. În 1791 însă este desființată, călugării
alungați și o bună parte din ea devastată.

În 1806 sătenii locului au mutat-o chiar în vatra satului, în locul numit Podurile Jbârului, pentru a
o feri de distrugerea completă. În acel loc o puteți găsi și astăzi. Dacă aveți ocazia să treceți prin
zonă o veți recunoaște după turla înaltă de lemn ce veghează blând împrejurimile.

5
Nu vă opriți însă numai la exterior admirând lemnul ce dăinuie și acum parcă sfidând trecerea
timpului. Îndrăzniți mai mult și intrați. Primăvara un aer rece vă întâmpină de la ușă dând locului
un mister și un aer protector. Parcă cei ce au slujit o viață întreagă această mănăstire vă
întâmpină în umila lor casa. Picturile ce se regăsesc surprind scene din Judecata de Apoi și din
Geneza. Interiorul a fost repictat în 1806 de către Hodor Toader, influențat în principal de
stilurile vremii rococo și baroco. Scenele și icoanele au fost făcute pe lemn, nivelat parțial cu
bucăți textile, urmând după obiceiurile vremii să fie date cu un var preparat după ce au fost fixate
pe perete.

Bolta bisericii se ridică măreț în sus odată cu pridvoarele de afară cu ale lor arcade pe stâlpi
sculptați. Acest loc este dovada vie că sunt lucruri pe care timpul nu le distruge, ci doar le
întărește. Biserica de lemn din Bârsana, un loc în care îngerii încă mai vin uneori în vreme de
sărbătoare să tragă clopotele pentru păcatele ce se fac pe pământ. Și toate se iartă odată cu asta.

Iconostasul se încadrează în acelaşi stil. Zugravul Toader Hodor, originar din Vișeu de Mijloc, a
mai pictat bisericile de lemn din Cornești, Bârsana, Văleni și Nănești (în perioada 1806-1809).
Pridvorul vestic, cu două niveluri, a fost adăugat mai târziu, concomitent lărgindu-se ferestrele.
1929 este anul în care au fost scoase ferestrele care încadraseră ușa dintre pronaos și naos.
Șarpanta prezintă poale duble și un turn–clopotniță.

I .2 .Biserica de lemn din Plopiș “Sfinţii Arhangheli” – monument UNESCO

Biserica de lemn din Plopis, comuna Sisesti, judetul Maramures, dateaza din anul 1798. Are
hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”. Biserica se afla pe lista patrimoniului mondial al
UNESCO.

Biserica este situata în Tara Chioarului, pe valea Cavnicului si a fost construita între 1796-1798,
din bârne asamblate în sistem „Blockbau”, ctitori fiind satenii. Satul Plopis s-a format pe malul
stâng al râului Cavnic, într-o zona colinara de pe versantul sudic al Muntilor Gutâi, pe malul
opus al vaii fiind satul Surdesti.

Este mentionat documentar pentru prima data în 1583, în urbariul Ceta?ii Chioar, ca facând
parte dintre localitatile ce apartin de aceasta. La data construirii bisericii, comunitatea numara

6
doar 200 de suflete. Buni lemnari, cunoscuti fiind pentru frumoasele lazi de zestre cu care au
împânzit tinutul, locuitorii încep în anul 1796 edificarea unei noi biserici care sa înlocuiasca
vechiul lacas de cult.

La 12 noiembrie 1811, spre bucuria celor 49 de familii-ctitor, are loc sfintirea bisericii. Datele
privind sfintirea bisericii sunt extrase dintr-un document întocmit cu ocazia târnosirii acesteia,
document gasit în piciorul prestolului: „Sfintindu-se acesta sfânta biserica în anul Domnului
1811,noiembrie,12.

Aceasta biserica s-au facut noua de popa Damian.” Tot acolo au fost gasite 49 de monede,
depuse câte una de fiecare familie din sat. În anul 1901 biserica este reparata; posibil ca tot
atunci se ridica tribuna (balconul). În anul 1961 a fost restaurata de catre Directia Monumentelor
Istorice. În 1981 peretii sunt spoiti (zugraviti cu var). Ultima restaurare s-a facut între anii 1990-
1991, pe cheltuiala credinciosilor ortodocsi din parohie.

 Având dimensiuni modeste: 17 m lungime, 7 m latime si 47 de m înaltime, biserica din Plopis se

remarca prin proportiile sale bine echilibrate, ce o fac cunoscuta ca una din cele mai închegate si
unitare constructii religioase din Maramures.

Are plan dreptunghiular, cu pridvor pe vest si absida altarului poligonala. La interior, în naos, se
remarca bolta, cu sectiune trilobata, singura de acest tip într-o biserica de lemn. Exteriorul este

7
bogat decorat. Fatadele, cu ferestre în acolada, dispuse pe doua niveluri, au un brâu de sectiune
semicirculara, cornisa este subliniata de o friza de denticuli în coada de rândunica, iar consolele
acoperisului au terminatie în trepte.

Pridvorul este marginit de un parapet traforat si arcade festonate, pe stâlpi de lemn. Acoperisul,
unitar deasupra naosului si pronaosului, are în coama, spre vest, terminatie în jumatate de con.
Turnul-clopotnita se ridica partial deasupra pronaosului si partial deasupra pridvorului si are
camera clopotelor în consola, deschisa, cu parapet traforat, arcade si acoperis înalt, piramidal, cu
turnulete de colt.

Pictura a fost executata în anul 1811 de Stefan Zugravul din ?i?e?ti si se pastreaza fragmentar pe
bolta naosului, unde se remarca imaginea Sfintei Treimi, scene din Apocalips sau din Ciclul
Patimilor, într-o paralela moralizatoare, caracteristica programelor iconografice din bisericile
maramuresene; pictura tâmplei si cafasului sunt opera aceluiasi zugrav.

Aceluiasi pictor îi datoram si pictura unor icoane, între care si cea de pe masa altarului. În
sprijinul acestei afirmatii vine inscriptia aflata pe spatele icoanei de prestol, inscriptie ce atesta
paternitatea acesteia, respectiv ca a fost pictata de Stefan Zugravul.

I .3. Biserica de lemn Șurdești – monument UNESCO

Biserica de lemn din Surdesti, dedicata Sfintilor Arhangheli a fost construita în 1766 de mesterul
tatarman Ion Macarie. Biserica se distinge prin dimensiunile impresionante ale turnului ridicat
peste intrare. Înaltimea totala este aproximata la 54 m, ceea ce o aseaza printre cele mai înalte
constructii sacrale de lemn din Europa si din lume. Biserica este inclusa din anul 1999 în lista
patrimoniului cultural mondial UNESCO

Biserica a fost ridicata în anul 1766 de mesterul constructor Ion Macarie pentru comunitatea
greco-catolica din localitate. Pictura interioara a bisericii dateaza din 1783. Altarul a fost pictat
de catre zugravul Stefan, naosul de catre zugravul Stan, iar pronaosul probabil de catre un ucenic

8
al acestuia din urma.

Acoperisul are doua rânduri de stresini care înconjoara biserica. Bârnele constructiei sunt de
stejar, turnul având o înaltime de 54 m, fiind înconjurat de alte patru astfel de turnuri de
dimensiuni mici. Este una dintre cele mai înalte biserici de lemn din lume. Nota particulara a
ansamblului este data de pridvor, cu doua rânduri de arcade suprapuse, cu deschideri diferite,
identice ca forma si decoratii.

În partea de sus a satului, într-un cimitir, exista o mica biserica de lemn mai veche, adusa în anii
1930 dintr-un sat vecin.cruri de făcut/văzut:
- drumeții spre Plopiș, Lăschia, Măguricea Trestiei, Bulbucul Mare (cu două peșteri în andezite)
și Bulbucul Mic. Piatra Roșie, cu două peșteri, una accesibilă doar tehnic/speoalpinistic cu
pitonare-asigurare, cealaltă numită Peștera lui Pintea Viteazu, facil abordabilă (de fapt o grotă)
- excursii spre Dealul Crucii – Poiana Arșița – vârful Mogoșa sau prin valea/Poiana Secăturii la
Pietrele Șoimilor (cu 4-5 cascade accidentate, modeste, superbe la finele iernii și după averse
abundente);
- ciclism, plimbări etc.

9
 I .4. Biserica de lemn din Ieud Deal “Naşterea Maicii Domnului” – monument
UNESCO

Străvechea vatră de locuire umană, Valea Izei adăposteşte mai multe sate a căror
istorie se pierde în negura vremurilor. Satul Ieud a făcut parte din domeniul lui Bogdan de la
Cuhea, legendarul voievod maramureşean care, prin cucerirea pământurilor de la răsărit de
Carpaţi şi declararea independenţei faţă de Regatul Ungar, a devenit mai târziu principele
întemeietor al Moldovei.
Conform legendelor, Biserica din Ieud Deal, având hramul „Naşterea Maicii Domnului”, a fost
înălţată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, însă cercetările recente au datat-o la începutul
secolului al XVII-lea. 

Construit din lemn de brad, monumentul demonstrează şi peste ani măiestria meşterilor lemnari
de pe aceste meleaguri. Planul bisericii a fost adaptat necesităţilor cultului creştin ortodox, fiind
alcătuit din trei camere: pronaos, naos şi altar.
Accesul în interiorul lăcaşului de cult se face dinspre vest, printr-un portal fără decor, ce se
repetă la intrarea în naos. Lumina naturală pătrunde în interiorul monumentului prin ferestre mici
pentagonale.  
Având doar patru deschideri pentagonale, pronaosul este întunecat. Naosul, însă, se bucură de
mai multă lumină, provenind de la cele douăsprezece ferestre, aşezate câte şase de fiecare parte:
trei la nivelul registrului inferior şi trei la cel superior.
Deasupra pronaosului se înalţă celebra clopotniţă maramureşeană. Soluţie arhitectonică unică în
lume pentru construcţiile de lemn, turla susţine un foişor acoperit de coiful piramidal cu baza
pătrată care, prin uşurinţa cu care sfidează legea gravitaţiei, se îndreaptă către cer, amintind de
formele curajoase ale goticului european.
 
O valoare deosebită este conferită acestui monument de pictura murală şi de icoanele datând din
secolul al XVIII-lea. Biserica a fost pictată, în anul 1782, de Alexandru Ponehalschi, unul dintre
cei mai de seamă reprezentanţi ai curentului post-bizantin din Maramureşul acelei perioade.
10
Un aspect inedit al iconografiei maramureşene e reprezentat de scenele din naosul lăcaşului de
cult, ce surprind temele convertirii şi ale botezului. Este vorba despre botezarea de către diaconul
Filip a unui mare dregător etiopian şi despre convertirea Sfântului Apostol Pavel.

Adevărat templu al credinţei şi culturii strămoşeşti, biserica din Ieud a adăpostit între
bârnele sale unul dintre cele mai vechi manuscrise în limba română, cunoscut sub numele
„Codicele de la Ieud”. Cu paginile lui pline de spiritualitate și istorie, manuscrisul îmbogăţeşte în
prezent colecţia bibliotecii Academiei Române.

11
Capitolul II Alte atractii turistice

II.1 MOCANITA

Una dintre cele mai importante valori culturale şi tehnice ale țării, Mocănița de la Vişeu de Sus
este ultima cale ferată forestieră cu abur din lume.

Construită ca şi soluție tehnică mai favorabilă pentru transportul materialului lemnos decât cel pe
apă, calea ferată forestieră funcționează şi astăzi, atât pentru rolul inițial, cât şi pentru transportul

tturiştilor

Lucrările la linia ferată au încep în anul 1932 și s-au realizat după modelul austro-ungar, cu
ecartament îngust. 
Din anul 1932 CFF Vişeu de Sus funcţionează aproape fără întrerupere. De luni până sâmbătă,
trenurile de producţie transport buşteni de pe Valea Vaserului la fabricile de prelucrare a
lemnului din Vişeu de Sus.

CFF Vişeu de Sus este singura din Europa care încă mai este folosită pentru transportul
lemnului. Astăzi circulă din mai până în octombrie, în mod regulat, trenuri cu abur pentru turişti
şi iubitori de căi ferate.

Trenuri cu abur regulate

12
Din anul 2000 circula regulat pe Valea Vaserului trenuri cu abur pentru turisti. Sezonul începe
primavara si se sfârseste toamna (mai-octombrie). Zilele de functionare, tarife si ora de plecare
sunt prezentate detailat în mersul trenurilor. 

Trenurile turistice urca pâna la statia Paltin (km 21,6), aproximativ doua ore departare de Viseu
de Sus, acolo unde s-a amenajat un loc placut pentru popas.

Pâna la întoarcerea trenului, în Paltin, turistii pot sa îsi petreaca putin timp în natura, sa faca un
picnic sau sa admire panorama de pe platforma amplasata pe stânca din apropiere. În Paltin
exista servicii de catering cu o oferta de mancare diversificata.

Timpul de stationare în Paltin difera în functie de starea vremii, iar în sezonul de vârf este de
aprox. 120 minute.

Cine doreste sa cunoasca Valea Vaserului si din alte perspective, are posibilitatea sa îsi rezerve
un loc în trenurile cu evenimente speciale, planificate la începutul sezonului. Datele pentru
trenurile speciale sunt ilustrate în mersul trenurilor. 

Pentru grupuri exista posibilitatea închirierii unui tren-charter pe parcursul întregului an.

Gara CFF si Biroul de informatii

Gara istorica a Caii Ferate Forestiere sau Gara CFF se afla pe strada Cerbului, nr. 5, pe terenul
întreprinderii de prelucrare a lemnului R.G. Holz Company, în spatele unei porti glinsante, de
culoare galbena. Gara este semnalizata cu indicatoare în centrul orasului, urmati semnul catre
„Mocanita“ (în cel mari rau caz, întrebati trecatorii de „ Mocanita“, „Gara CFF“ sau
„Viseuforest“)

Aici gasiti deschis în fiecare zi un birou de informatii, care va ofera în mai multe limbi, detalii
sau sfaturi personale despre:

● Mersul trenurilor si programul de functionare al Mocanitei

● Trenuri-charter si trenuri cu evenimente speciale
● Posibilitati de cazare
● Trasee turistice

13
 ● Obiective turistice

Pe lânga informatii, în gara gasiti si suveniruri (carti postale, albume foto, calendare, etc) sau
harti pentru drumetii. O parcare pazita, toalete curate, un caffe-bar cu gradina primitoare, un
tren-hotel si posibilitatea de campare pentru rulote completeaza serviciile turistice oferite la gara
de CFF Viseu de Sus. 

Sunteti întotdeauna bine-veniti!

Trenul-Hotel Carpatia-Express

Garnitura de tren Carpatia-Express este stationata permanent in gara Viseu de Sus .

O modalitate originala de cazare pentru cei care îndragesc caile ferate sau cei care doresc sa
traiasca o experienta deosebita. Garnitura este formata dintr-o locomotiva cu abur, un vagon-
restaurant si doua vagoane de dormit produse în DDR pentru caile ferate ale fostei
Cehoslovacii.Pe lânga sarmul autentic al vagoanelor de dormit, „Carpatia-Express“ ofera 20 de
compartimente, fiecare cu câte doua paturi.

14
Numai 50 de metri îi despart pe oaspeti dimineata, de locul de plecare al Mocanitei spre Valea
Vaserului. Trenul-hotel stationar se afla într-o zona îngradita si pazita. Pachetele de servicii la
preturi atractive va vor face sederea în Viseu de Sus de neuitat!

Cu o rezervare prealabila, puteti servi micul-dejun înainte de plecarea pe Valea Vaserului sau
seara, dupa întoarcere, o cina relaxanta la lumina lumânarilor.Vagonul-restaurant din Carpatia-
Express este deschis si pentru persoane care nu se cazeaza în tren. Totusi, trebuie facuta o
rezervare din timp!

Locomotiva

În fruntea trenului se afla o locomotiva cu abur istorica, construita la uzinele Resita., dupa un
model german.

Aceasta “piesa” valoroasa, cu care ne putem în continuare mândri, a fost complet restaurata si
renovata la Viseu de Sus. Ea nu reprezinta doar un monument impozant al trenului-hotel, ci este
o bucata de istorie a cailor ferate.

Doriti sa sarbatoriti un eveniment special pe Valea Vaserului? Acesta poate fi organizat fie sus
pe Valea Vaserului cu un tren-charter, fie jos în vagonul-restaurant al garniturii „Carpatia-
Express”. CFF Viseu de Sus va ofera servicii complete de catering, începând de la aperitive pâna
la o cina bogata în restaurant. Noi va ajutam pâna în cele mai mici detalii sa aveti parte de un
eveniment reusit.

II.2 Cimitirul vesel de la Sapanta

Arta lemnului pe teritoriul Romaniei a atins conotatii creative de cea mai inalta calitatea, in zona
Maramuresului

In acest spatiu inchis, inconjurat de Muntii Carapati, s-a dezvoltat o adevarata civilizatie e
lemnului care a incercat nu doar sa dea o functiune obiectelor create, ci si o estetica aparte.

15
Probabil acelasi lucru s-a intamplat si cu unul din mesterii maramureseni, care a lasat
mostenire o adevarata comoara – Ioan Stan Patras.

Sculptor de cruci si artist, acesta a hotarat sa treaca peste abordarea traditionala in realizarea unei
cruci de lemn. Om simplu, religios si cu frica de Dumnezeu, a inteles ca moartea face parte din
viata. Acest lucru l-a determinat sa nu mai privesca moartea cu rigiditatea cu care suntem
obisnuiti.

Se presupune ca atitudinea vesela in fata mortii era un obicei al Dacilor. Acestia credeau in viata
vesnica, moartea fiind pentru ei doar o trecere intr-o alta lume. Nu vedeau moartea ca un sfarsit
tragic ci ca pe o sansa de a se intalni cu zeul Zamolxe.

In multe zone ale  Romaniei, dupa datina traditionala , despartirea de cel mort se face prin voie
buna. Priveghiul este considerat ca fiind ultima petrecere la care participa atat mortul ca si cei pe
care ii lasa in urma. Privind lucrurile din aceasta perspectiva, Ioan Stan Patras aincercat sa
transpuna in lucrarile sale, esenta vietii decedatului, intr-un mod mai vesel, care sa-l faca pe om
sa priveasca moartea cu mai multa usurinta.

Artistul Ioan Stan Patras s-a nascut in anul 1908 intr-o familie de maramureseni din Sapanta,
care se ocupau cu prelucrarea artistica a lemnului. La 14 ani incepe sa sculptezecruci dar abia la
26 de ani incepe sa dea o nota distinctiva acestora, scriind un epitaf pe cruce.

Erau enumerate initial numele, varsta si ocupatia. Ulterior, compune epitafuri care ajung de la 2-
3 versuri pana la 11 versuri. Doi ani mai tarziu apar imaginile realizate in basorelief. In aceeasi
perioada subtiaza crucile, facandu-le mai zvelte.

Epitafurile scrise pe cruci, lauda sau dojenesc caracterele si viata celor morti. De cele mai multe
ori, textele au o nota ironica, mai ales cand se scot in evidenta viciile mortului din timpul vietii.
Combinatia coloristica a crucilor, precum si textul usor ironic si din cand in cand hazliu, au adus
faima Cimitirului de la Sapanta, atribuindu-se numele de Cimitul Vesel.

16
 Motivele decorative folosite la Cimitirul Vesel sunt de obicei abstracte. Sunt inspirate din
decoratiile portilor de lemn sau a tesaturilor textile folosite in regiune.

Cimitirul de la Sapanta  este o carte a vietii si a mortii săpânțenilor. Mesterul sculptor a devenit
naratorul care scrie cronica satului.

Localizare: Cimitirul Vesel se gaseste in partea de nord a Romaniei la granita cu Ucraina, in

inima Maramuresului, in satul Sapanta. Acest sat a fost atestat documentar pentru prima data in
anul 1373.

II.3 Cascada Cailor

Legenda spune ca numele cascadei provine de la o intamplare petrecuta aici cu mult timp in
urma. O turma de cai a fost incoltita in timpul unei furtuni de catre un urs pe marginea platoului
de unde se formeaza cascada iar din cauza spaimei si in lipsa vizibilitatii, caii au sarit in gol pe
langa cascada si au murit.

Cascada se afla la altitudinea de 1300 m, in apropierea Complexului Turistic Borsa (3 km), in

cadrul Rezervatiei Piatra Rea. Cascada s-a format pe cursul raului Fantana iar caderea de apa
incepe de pe podisul 'Podul Cailor'.

Accesul turistilor la Cascada Cailor se poate face dinspre Complexul Turistic Borsa sau de pe
creasta muntilor Rodnei. Cei care urca dinspre Complex o pot face pe jos, pe traseu marcat cu
triunghi rosu (2 - 3h) sau urcand cu telescaunul si apoi continuand pe jos 1 km. Cea de-a doua
optiune permite vizitarea cascadei inclusiv iarna, cand intreaga cadere de apa este inghetata.

17
Statiunea turistica Borsa este foarte aproape de Parcul National Muntii Rodnei, o zona in care nu
ai cum sa te plictisesti niciodata. Localitatea se afla la doar 130 de kilometri de Baia Mare, 167
km fata de Cluj-Napoca, 170 km de Suceava si 184 km fata de Targu Mures. Distantele nu sunt
atat de mari daca tii cont de minunatiile care te asteapta la destinatie.

Cascada Cailor este unul dintre aceste locuri pitoresti. Poate ai sa spui ca ai vazut multe cascade
in timpul calatoriilor tale, si inca una nu te mai poate fermeca; si totusi, Cascada Cailor este
speciala.

Se formeaza din apa care se aduna pe Muntele Cailor in urma topirii zapezilor de pe masiv si a
ploilor frecvente de pe munte. Acestea se strang intr-un circ glaciar, aluneca pe versantul cel mai
abrupt al muntelui Piatra Rea si se revarsa peste Podul Cailor. Ei, aici este partea spectaculoasa,
felul in care se revarsa! Suvoaiele de apa argintie cad peste stancile golase de la o inaltime de
aproximativ 97 de metri. Nu trebuie ratata!

Cum ajungem la Cascada Cailor

Din statiunea Borsa, poti urma unul din cele doua trasee: fie pe jos, urcand prin padure un traseu

montan care dureaza o ora si jumatate, fie cu telescaunul. Acesta functioneaza atat vara, cat si

18
iarna; prima cursa pleaca la ora 09:00, iar ultima – la ora 17:00. Tariful unei curse este de 10 lei

pentru adulti si 5 lei pentru copii.

Ajuns in varful partiei, vei cobori apoi pana la Cascada Cailor, tot prin padure. Drumul este de

poveste, pentru ca de la statia de telescaun intri in Rezervatia Naturala a Muntilor Rodnei.

Ca sa ajungi in Borsa, trebuie sa treci prin Pasul Prislop indiferent din ce directie vii:

– Baia Mare – Sighetu Marmatiei – Viseu de Sus – Moisei – Borsa (DN 18)

Campulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Bistrita sau pe DN 17C, pe drumul care face legatura

cu Bistrita, Nasaud si Dej.

Fiind vorba de multe drumuri forestiere in interiorul acestor rezervatii naturale, sunt mult mai

accesibile pentru cei ce vor sa le strabata la pas.

Unde ne cazam Hotel Cerbul**

Pensiunea de doua stele Cerbul este situata la poalele Muntilor Rodnei, chiar in statiunea

19
turistica Borsa, fiind una dintre cele mai vechi amenajari de acest fel din tara. Locatia dispune de

62 de locuri de cazare repartizate in 26 de camere duble, 2 camere duble cu un pat suplimentar si

un apartament. Toate au baie proprie, telefon, TV programe prin cablu, balcon. Pensiunea pune

la dispozitia oaspetilor parcare gratuita, Wi-Fi gratuit si un restaurant cu preparate culinare

traditionale din zona Maramuresului.

Tarif: 40 de lei de persoana/noapta (fara masa)

II.4 Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei

Muzeul Maramuresului sau Muzeul Satului Maramuresan din Sighetu Marmatiei este unul din

cele mai frumoase muzee din tara si este pe langa Muzeul satului din Baia Mare este muzeul

reprezentativ al Maramuresului Istoric. O plimbare prin acest muzeu, in orice anotimp , veti avea

impresia ca sunteti proiectati in trecut pe ulitele satelor maramuresene de acum cateva secole.

Muzeul este un obiectiv ce nu trebuie ratat in vacanta d-voastra prin Maramuresul Istoric

Scurta descriere

Muzeul Maramuresului din Sighetu-Marmatiei este un muzeu zonal având ca arie de

reprezentare provincia istorica Maramuresul. Structura actuala a muzeului îl încadreaza ca tip în

rândul complexelor muzeale care sunt reprezentative la nivel national pentru fiecare provincie

istorica a Tarii

Muzeul functioneaza ca un complex muzeal cu dominanta etnologica (muzeu cu expunere

pavilionara si muzeul în aer liber) dar si cu sectii de istorie-arheologie, istoria culturii si

20
memorialistica, stiintele naturii, galerie de arta si mai multe conservari “in situ” ca puncte

muzeale în principalele subzone ale Maramuresului.

IstoricDupa deschiderea expozitiei pavilionare, Francisc Nistor împreuna cu Mihai Dancus au

început actiunea de identificare si achizitionare a celor mai reprezentative monumente de

arhitectura populara si instalatii tehnice taranesti pentru Muzeul Satului Maramuresean, Mihai

Dancua elaborând, în 1972, tematica de organizare a acestuia, iar Lucacs Elisabeta realizeaza

proiectul de amplasare si organizare a muzeului.

La 30 mai 1981, cu ocazia sarbatoririi Zilei Internationale a Muzeelor, sub egida Consiliului

National Român ICOM, s-a inaugurat Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei, în

prezenta a peste 70 directori de muzee din tara, a zeci de muzeografi de specialitate si a unui

numeros public.

Acest ansamblu de arhitectura si tehnica populara, inaugurat la 30 mai 1981, a fost rodul unei

munci asidue de elaborare si colectionare a exponatelor, inceputa in 1972 prin formularea

tematicii de organizare (care continua pana in ziua de azi prin achizitionarea de noi

21
obiective),  este cel mai important obiectiv al complexului muzeal Muzeul Maramuresului,

marturie fiind si inscrierea acestuia pe Lista Monumentelor Istorice, Ministerul Clturii si Cultelor

– 2004, la nr. crt. 399, si avand codul LMI-2004 MM-II-a-B-04668.

In ansamblul sau, muzeul se constitue ca o rezervatie de monumente de arhitectura taraneasca,

care recreeaza un sat cu specific zonal, care a evoluat de la unul de tip rasfirat si risipit (prin

“roirea” nucleelor initiale), la un de tip “aduant”. Selectionarea exponatelor s-a facut dupa criterii

stiintifice, avand ca baza tipologia constructiilor, evolutia planului arhitectural si a sistemului

constructiv.

In privinta ultimului criteriu trebuie mentionat, ca in majoritate, constructiile sunt realizate

exclusiv din lemn, predominand stejarul sau gorunul si bradul sau molidul, iar fundatiile sunt din

piatra de cariera sau de rau.

Toate ulitele si potecile muzeului, fie ele drepte (principale) sau intortocheate, converg spre

centrul emotional al asezarii: biserica. Aceasta este aseazata pe un promontoriu, care ii permite

sa se ridice deasupara asezarii si sa o protejeze.

Aceasta biserica de lemn este cea mai veche constructie din muzeu,  edificata in anul 1621 in

satul Oncesti (ridicata din material lemnos, datat dendrocronologic intre anii 1572 si

1614, refolosit de la o biserica mai veche). 

In acelasi an 1621 este datata si pictura usilor imparatesti, iar pictura parietala de interior, ce

reprezinta Ciuma calare cosind oamneii pentru a-si hrani calul, este datatain anul 1802.

Muzeul cuprinde peste 30 de gospodarii, dintre care unele mobilate complet cu piesele originale.

Cele mai importante obiective sunt: Casa Bud, Casa Tivadar, Casa Cupcea, Casa Barcan, Casa

Iura, toate datand din sec. XVI-XVII. Pe langa case reconstruite in cadrul muzeului, aici au mai

22
fost relocate si anexele gospodaresti, impreuna cu instalatiile aferente acestora (grajduri, garduri,

fantani, piue, razboaie de tesut, prese de ulei, carute), toate realizate din material lemnos.

Pentru a reconstitui fidel viata satului maramuresean, colectiile existente au fost completate in

ultimii ani si cu  gospodarii ale minoritatilor. Asfel in muzeu au mai fost reconstruite: o locuinta

ucraineana, una maghiara si doua case evreiesti (in interiorul uneia fiind amenajata o sinagoga

sateasca).

Casele si gospodariile conservate, sunt grupate pe principalele subzone ale Maramuresului

istoric: Cosau-Mara si Iza Inferioara pana la Stramtura, Iza Mijlocie, Viseu-Borsa, subzona Tisei

si bazinul Ruscova.

23
Bibliografie

Mihaela Dinu, Ioana Petan,-“Geografia turismului in Romania”, Editura Universala, Bucuresti

2005

Andreea Baltaretu, Nicolae Neacsu- “Economia turismului”, Editura Uranus, Bucuresti 2005

Ardelean I., Matei B.,- Elemente de biometeorologie medicală, Editura Medicală,

Bucureşti.1972

Internet

-www.preferatele.com

http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL-IN-ROMANIA13222.php

24