Războaiele ruso-austro-turce au determinat pierderi teritoriale pentru Țările

Române care au devenit teatru de operațiuni:

Războiul austro-otoman încheiat cu Pacea de la Karlowitz (1699), prin care
Imperiul otoman recunoaşte trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Imperiului
habsburgic (Austria).
● Războiul austro-otoman încheiat cu Pacea de la Passarowitz (1718), prin care
Banatul şi Oltenia trec sub stăpânirea Imperiului habsburgic. Oltenia va fi
stăpânită până în 1739, iar Banatul până în 1918.
● Războiul ruso-austro-otoman încheiat cu Pacea de la Belgrad (1739), prin care
Oltenia este restituită Ţării Româneşti.
● Războiul ruso-otoman încheiat cu Pacea de la Bucureşti (1812), prin care
Basarabia este cedată Rusiei.
Schimbări în statutul internaţional al Principatelor. Războaiele între Marile Puteri au
avut drept consecinţă şi schimbarea statutului internaţional al Ţărilor Române. Astfel:
● în 1774, prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi, în urma unui război ruso-turc, Rusia
obţinea dreptul de a interveni pe lângă otomani în favoarea Principatelor. Acest
lucru echivala cu impunerea unui protectorat.
● Protectoratul rusesc devine oficial în urma Tratatului de la Adrianopol din 1829,
când Rusia se va intitula putere protectoare, până în 1856. Prin acest tratat,
raialele Turnu, Giurgiu şi Brăila revin Ţării Româneşti. În 1856 protectoratul
rusesc va fi înlocuit cu garanţia celor 7 Mari Puteri europene. Vasalitatea
otomană va fi menţinută până în 1877.
Acţiuni ale României în cadrul „crizei orientale” (1877-1913)
Independența. În 1875 se declanşează o nouă etapă a „crizei orientale”: în Peninsula
Balcanică izbucnesc răscoale ale bulgarilor şi bosniacilor şi apoi un război al sârbilor
pentru eliberarea de sub stăpânirea Imperiului Otoman. În 1877 Rusia doreşte să
trimită trupe în ajutorul acestor popoare. Între Rusia şi România se încheie o Convenţie
militară prin care Rusia poate să treacă armata prin România spre Balcani, dar se
angajează să respecte integritatea teritorială a ţării noastre.
Proclamarea independenţei şi desfăşurarea războiului:
● La trecerea armatei ruse pe teritoriu României (aprilie 1877), turcii
bombardează localităţile româneşti de la Dunăre: Calafat, Bechet, Corabia,
Giurgiu. Românii bombardează şi ei localităţile turceşti de la sudul Dunării.
● La 9 mai 1877, Parlamentul României proclamă independenţa  naţională.
● Ruşii, care obţinuseră câteva succese militare în Bulgaria, ajung la Plevna, cea
mai importantă fortificaţie a turcilor, unde sunt pe punctul de a fi înfrânţi. Ei cer
atunci ajutor militar României. Plevna era o fortificaţie otomană alcătuită din 14
redute (forturi), apărată de 50000 de soldaţi.
● Armata română, condusă de domnitorul Carol I, trece la sudul Dunării. După 2
luni de asediu, Plevna este cucerită (noiembrie) de către români şi ruşi. Urmează
şi alte victorii ale armatei române (la Rahova, Smârdan şi Vidin). Războiul se
încheie în februarie 1878, prin înfrângerea turcilor de către trupele ruso-române.
● La încheierea războiului Rusia doreşte să obţină 3 judeţe româneşti din sudul
Basarabiei, de aceea izbucneşte un conflict diplomatic între ea şi România
Tratatele de pace de la San Stefano şi Berlin (1878). În urma războiului, se încheie mai
întâi un tratat de pace la San Stefano, unde doar Rusia şi Imperiul otoman participă la
discuţii. România obține independența. În vara anului 1878 are loc Congresul de pace
de la Berlin prin care este recunoscută independența României, dar Rusia obţine cele
trei judeţe din sudul Basarabiei. Ca recompensă pentru aceste pierderi, România
primeşte Dobrogea, Insula Șerpilor și Delta Dunării.
 Războaiele Balcanice – în 1912 și 1913; România participă la al doilea război
balcanic și obține Cadrilaterul.
România și Primul Război Mondial. România alege neutralitatea în perioada
1914-1916. În august 1916 încheie o Convenție politică și una militară cu Antanta
participând la operațiunile militare din dorința de a obține provinciile istorice locuite de
români – Transilvania și Bucovina.
Participarea la operațiunile militare este un eșec pentru anul 1916 deoarece
capitala este ocupată de germani. În 1917 România obține victoriile de la Mărăști,
Mărășești și Oituz. În aprilie 1918 încheie tratatul de la Buftea București – pace
separată cu Puterile Centrale. În noiembrie 1918 reintră în război de partea Antantei.
Sfârșitul războiului a găsit România în tabăra învingătoare, iar tratatele de pace de la
Versailles au recunoscut unirea provinciilor istorice cu România.
În perioada interbelică România și-a construit un sistem de alianțe care să-i
asigure granitele: Mica Înțelegere(Iugoslavia, Cehoslovacia, România) în 1921 și
Înțelegerea Balcanică(România, Grecia, Turcia, Iugoslavia) în 1934.
În 1939 izbucnește Al doilea Război Mondial, iar România se declară neutră. În
vara anului 1940 suferă grave pierderi teritoriale(Basarabia, Bucovina, Transilvania)
iar în anul 1941 intră în război de partea Germaniei cu scopul de a obține teritoriile
pierdute. Evoluția evenimentelor pe front conduce la modificarea direcției politice în
1944 când la 23 august regele Mihai îl arestează pe mareșalul Ion Antonescu și țara
noastră întoarce armele împotriva Germaniei continuând războiul de partea URSS.
La sfârșitul războiului țara noastră a fost tratată ca stat învins fiind obligată la
plata unor importante despăgubiri de război, iar din punct de vedere politic s-a impus
regimul comunist sub autoritatea URSS.