Independenta Romaniei

1. Context international
- Cadrul extern favorabil cuceririi independenţei de stat a României a fost reprezentată
de reizbucnirea „problemei orientale” în anii 1875-1876, ca urmare a declanşării revoltelor din
provinciile stăpânite de Imperiul Otoman: Bosnia-Herţegovina, Bulgaria. Serbia a declarat
război Imperiului Otoman, Rusia intervenind pentru „protecţia” ortodocşilor din imperiu.

În timpul guvernului conservator condus de Lascăr Catargiu (1871-1876), România a

făcut demersuri pe lângă guvernul otoman pentru a i se recunoaşte independenţa pe cale
diplomatică, fără succes însă, mai mult, noua Constituţie otomană (1876) considera
România „provincie privilegiată a imperiului”.

2. Apropierea Romaniei de Rusia

- În această situaţie, înlăturarea suzeranităţii otomane nu putea fi obţinută decât pe cale

militară, ceea ce a dus la aproprierea României de Rusia, în perspectiva războiului ruso-
otoman ce urma să izbucnească.

- La 4/16 aprilie 1877), este semnata Conventia ruso-romana: armatei rese i se permitea
trecere pe teritoriul Romaniei, pe cheltuiala statului rus; Rusia se obliga sa respecte drepturile
politice ale statului roman si integritatea teritoriala a Romaniei - - 12/24 aprilie 1877 -
Rusia incepe razboiul cu Turcia
- Turcii bombardeaza localitatile romanesti de pe linia Dunarii

3. Proclamarea independentei
- La 9/21 mai 1877, în Parlamentul României, ministrul de externe, Mihail
Kogălniceanu, a citit declaraţia de independenţă a României.

4. Razboiul din Balcani ( 1877-1878 ). Razboiul pt independenta Romaniei

- Initial Rusia refuza colaborarea militara cu Romania
- Pe frontul din Balcani, rusii au suferit infrangeri grele, inaintarea lor fiind oprita in fata
fortificatiilor de la Plevna
- Marele duce Nicolae, comandantul trupelor rusesti solicita in iulie sprijinul armatei
romane
- August 1877 incepe colaborarea romano-rusa, frontul de la Plevna fiind condus de regele
Carol I
- Au fost cucerite redutele Grivita I, Rahova, Plevna
- Armata rusa s-a indreptata spre Constantinopol iar armata romana a continuat luptele la
Smardan, Vidin, Belogradcik
 5. Tratatele de pace
a. San Stefano ( febr 1878 ) - tratat incheiat intre Rusia si I. Otoman
- Romania nu este admisa la tratative

- s-a stabilit in legatura cu tara noastra: recunoasterea independentei

Romaniei; Rusia ceda Romaniei Dobrogea in schimbul sudului Basarabiei ( judetele Cahul, Ismail,
Bolgrad ).

b. Berlin ( iulie 1878 ) - la presiunea marilor puteri occidentale problemele din Balcani au fost
discutate intr-un nou Congres

-reprezentantii Romaniei ( prim-ministrul I.C. Bratianu, min de

externe Mihail Kogalniceanu ) nu au fost admisi la tratative li s-a permis doar sa prezinte un
memoriu-protest fata de pierderea judetelor din sudul Basarabiei
-s-au stabilit urmatoarele cu privire la Romania:
 Independenta Romaniei
 Cedarea de catre Romania, Rusiei a celor 3 judete din S
Basarabiei
 Pt teritoriile primite, Romania primea Dobrogea, Delta
Dunarii si Insula Șerpiilor
 Independenta Romaniei era conditionata de modificarea art 7
din Constitutia din 1866 , trebuind acordate drepturi politice
si civile fara restrictii religioase
 Rascumpararea actiunilor societatii Strousberg
Rusia incalca astfel Conventia din 4 aprilir 1877, iar relatiile romano-ruse s-au incordat.

Urmari:

Odata cu recunoasterea international a independentei creste prestigiul Romaniei in Europa. Diplomatia

romaneasca
 România în primul război mondial

Odata cu obtinerea independentei, Romania devenea o tara suverana, cu drepturi depline in relatiile
internationale. Alianta cu Rusia nu mai era posibila datorita tendintelor sale de expansiu in Balcani. In
1883, Romania incheie o alianta defensiva cu Tripla Alianta ( Germania, Austro-Ungaria, Italia ).
Romanai iesea din izolarea politica. Implicarea in razboiul balcanic din 1913 incheiat cu pacea de la
Bucuresti, a dus la obtinerea Cadrilaterului ( S Dobrogei ).

Politica dusa de Austro-Ungaria fata de romanii din Transilvania si Bucovina a determinat indepartarea
treptata a Romaniei de alianta cu Puterile Centrale si apropierea de Antanta.

• 1914 – izbucnește Primul Război Mondial.

- 21 iulie 1914 - convocarea Consiliului de Coroană pentru a decide poziția
României – hotărăște starea de neutralitate cu expectativa armată;
• 1914-1916 - perioada neutralității.
- au existat poziții diferite față de război:
a) intrarea în război alături de Puterile Centrale (Carol I și conservatorii
filogermani. P.P. Carp, T. Maiorescu);
b) expectativa armată pentru pregătirea războiului și realizarea unității naționale
(Guvernul Liberal - I.C. Bratianu);
c) intrarea în război alături de Antanta (majoritatea opiniei publice, Nicolae Iorga,
Octavian Goga, Nicolae Filipescu);
d) neutralitate definitivă – mișcarea socialistă.
- Balanța s-a înclinat treptat spre Antanta - 4/17 august 1916 - România semnează
două convenții cu Antanta:
a) convenția politică:
 România se obligă să declare război Austro-Ungariei;
 Antanta garantează integritatea teritorială a României;
 Antanta recunoaște dreptul României asupra teritoriilor din Austro-Ungaria;
 România - drepturi egale de participare la Conferințele de pace.
b) convenția militară:
-Antanta se obliga:
 să deschidă unele operațiuni militare în Galiția și Salonic;
  să asigure aprovizionarea cu armament a României zilnic (garnitură de tren);
 armata rusă să asigure sprijin pe frontul sudic (Dobrogea).
-România se obliga:
 să deschidă operațiuni militare în Transilvania.
Campania din 1916
• 15 aug 1916 - România intră în război prin acțiunile de eliberare a Transilvaniei - succese

DAR
- aliații nu-și țin promisiunile
- ofensiva romaneasca in Transilvania este oprita de trupele austro-ungare si germane
- pe linia Dunarii apărarea româneasă străpunsă de trupele germane și bulgare
- înfrângeri ale armatei romane pe Jiu, pe Olt, la București.

 Guvernul, monarhia, o parte a populației se retrag in Moldova, iar 2/3 din țară, inclusiv
capitala, au intrat sub regimul de ocupație militară germană.

Campania din 1917

• Iarna 1916/1917 - refacerea efectivelor militare și a moralului armatei române.
• Vara 1917 – declanșarea ofensivei române: Mărăști, Mărășești și Oituz (victorii ce ofereau,
șansa eliberării).

DAR -în februarie 1918, Rusia iese din război (Pacea de la Brest-Litovsk)

Anul 1918 - Pacea de la Buftea - Bucuresti, reintrarea Romaniei in razboi

• România iese din război - 7 mai 1918 - Pacea de la Buftea – București ( Romania ceda
crestele Carpatilor A-U, Dobrogea - Bulgariei, resursele economice ii erau exploatate de
Germania timp de 90 de ani, armata romana era demobilizata ).
• Tratatul nu a fost pus in aplicare, el nu a fost ratifiact de Parlament si nici regele nu l-a semnat
• 1918 - reintră în război cu trei zile înainte de sfârșitul războiului, găsindu-se în tabăra
învingătorilor

Urmari:
Harta politica s-a modifiact.Imperiile rus, otoman si austro-ungar se destrama, formandu-se
noi state nationale. Prin Congresul de la Paris ( 1919-1920 ) s-a recunoscut intregirea
teritoriului Romaniei.
Participarea Romaniei la primul razboi mondial a urmarit permanent idealul unirii si a pus din
nou Europa in fata fatului implinit.

Romania și Conferința de Pace de la Paris (1919-1920)

Obiectiv- obținerea recunoașterii internaționale a noilor granițe:
- decembrie 1919 - Tratatul Saint Germaine cu Austria și Tratatul minorităților;
noiembrie 1919 - Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria - frontiera româno-bulgară la nivelul anului
1913 (Dobrogea