Sunteți pe pagina 1din 2

Reorientarea politicii externe a României la sfârşitul secolului al XIX-lea

România nu mai are încredere în Rusia. Aceasta semnase Convenţia din 4 aprilie 1877 de la Bucureşti, prin care garantase
integritatea teritorială a României. Dar ataât la San Stefano cât şi la Berlin, a încălcat integritatea teritorială a României cerând
sudul Basarabiei. Mai mult, a ameninţat cu ocupaţia militară, atunci când România a refuzat cedarea acestui teritoriu. România a
fost obligată să cedeze acest teritoriu.
România trebuie să-şi găsească alţi aliaţi. De aceea, în 1883 a încheiat un tratat secret şi defensiv cu Austro-Ungaria şi
Germania. România devenea astfel membră a Puterilor Centrale.
Acest tratat are urmări:
▪ pozitive –a scos România din izolarea diplomatică, consolidându-i poziția în Europa de sud–est
- i-a asigurat unele avantaje pe piata Europei Centrale
▪ negative – a stânjenit lupta de eliberare a românilor din Austro-Ungaria
Asemănare între acțiuni diplomatice: atât Convenția de la București din 1877 cât și intrarea în Puterile Centrale în 1883,
aveau în vedere păstrarea integrității teritoriale a României ( pentru că trattat defensiv înseamna unul de apărare a integrității
teritoriale)
România şi relaţiile internaţionale la începutul secolului XX
În 1908 Austro-Ungaria a anexat Bosnia şi Herţegovina, fapt care a dus la protestele Serbiei, care dorea formarea unui stat al
slavilor de sud, în care ar fi trebuit să intre şi aceste două provincii.
Politica expansionistă a Austro-Ungariei în sud estul Europei şi politica de discriminare dusă faţă de românii aflaţi sub stăpânirea
ei ( cei din Transilvania, cei din Bucovina, cei din Banat) a determinat îndepărtarea României de Puterile Centrale.
A.Războaile balcanice (1912-1913) –o nouă fază a crizei orientale
A.Primul război balcanic
Serbia, Bulgaria, Muntenegru şi Grecia au luptat împotriva Turciei. România a rămas neutră în timpul acestui conflict. Turcia a
fost învinsă şi a pierdut cea mai mare parte a teritoriilor pe care le stăpânea în Europa. Tratativele de pace au avut loc la Londra.
B. Al doilea război balcanic
Bulgaria era nemulţumită de împărţirea teritoriilor recuperate de la Turcia. Bulgaria, încurajată şi de Austro-Ungaria, şi-a atacat
foştii aliaţi. Turcia a reintrat şi ea în război, pentru a-şi recupera teritoriile pierdute.
România este neliniştită de posibilitatea extinderii conflictului, de aceea a intrat în război împotriva Bulgariei. Bulgaria a fost
învinsă.
Pacea de la Bucureşti (1913)
▪ desfăşurarea tratativelor de pace la Bucureşti demostrează creşterea prestigiului internaţional al României
▪ România a primit partea de sud a Dobrogei, numită Cadrilater ( judeţele Durostorum şi Caliacra)

România în timpul Primului Război Mondial( 1914-1916

Izbucnirea războiului
La 15/28 iunie 1914, la Sarajevo, a fost asasinat moştenitorul tronului Austro-Ungariei, de către un student sârb, Gavrilo Princip.
Austro-Ungaria a impus condiţii foarte grele Serbiei. Aceasta nu le poate îndeplini în totalitate. La 15/28 iulie 1914, Austro-Ungaria
a declarat război Serbiei. Rusia, care sprijinea Serbia, a mobilizat armata. Germania a declarat război Rusiei. Dar Rusia făcea parte
din alianţa numită Antanta, de aceea Franţa şi Anglia i-au venit în ajutor. Aceste două
erau cele mai mari puteri coloniale, având posesiuni pe celelalte continente. Astfel războiul devine mondial.
Alianţele militare:
■ Antanta ◦ formată iniţial din Franţa, Anglia, Rusia
◦ intră ulterior în alianţă: Japonia(1914), Italia (1915), România (1916), Portugalia(1916), SUA (1917),
Grecia(1917),
■ Puterile Centrale ◦formate iniţial din Germania şi Austro-Ungaria
◦ intră ulterior în alianţă: Turcia(1914), Bulgaria (1915)

Poziţia României faţă de război:


▪ neutralitate (1914-1916)
▪ participare la conflict (1916-1918

Neutralitatea României(1914-1916)
Consiliul de Coroană de la Sinaia din 21 iulie/3 august 1914
▪ la acest consiliu participă regele Carol I, prinţul moştenitor Ferdinand, membri ai guvernului, lideri politici
▪ regele Carol I a prezentat tratatul cu Puterile Centrale, din 1883, şi a cerut intararea României în război alaturi de
această alianţă
▪ propunerea regelui este susţinută doar de conservatorul P.P.Carp, care reaminteşte pericolul reprezentat de Rusia
▪ ceilalţi politicieni se pronunţă pentru neutralitatea armată( suntem neutri, dar ne pregătim armata pt a participa mai
târziu la război) a României
▪ regele Carol I s-a supus dorinţei politicienilor români
În perioada neutralităţii au existat dezbateri fereritor la poziţi ape crae trebuia să o aibă România:
▪ intrarea în război alături de Antanta(era dorinţa majorităţii opiniei publice şi alui Nicolae Iorga, Nicolae Filipescu)
▪ neutralitate, cu expectativă armată( liberalii: Ionel Brătianu)
▪ intrarea în război alături de Puterile Centrale ( Carol I şi o parte a conservatorilor: P.P Carp, Titu Maiorescu)
▪ neutralitatea definitivă (mişcarea socialistă)
România a acţionat diplomatic în perioada neutralităţii:
■ Acordul încheiat de România cu Italia, în 1914, prin care cele două state urmau să se anunţe reciproc înainte de a renunţa la
neutralitate
■ Convenţia cu Rusia, din 1914, prin care în schimbul neutralităţii binevoitoare a României, Rusia recunoştea dreptul nostru asupra
teritoriilor locuite de români şi stăpânite de Austro-Ungaria(Transilvania, Bucovina, Banat)
■ Convenţia politică şi cea militară încheiate de România cu Antanta, 1916
▪ Convenţia politică ◦ Antanta garanta integritatea teritorială a României
◦ Antanta recunoştea dreptul nostru asupra teritoriilor locuite de români şi stăpânite de Austro-
Ungaria(Transilvania, Bucovina, Banat)
◦ România urma să participe la conferinţa de pace în condiţii de egalitate cu celelalte state ale
Antantei
◦ România nu avea voie să încheie pace separată cu Puterile Centrale
▪ Convenţia militară ◦ România trebuia să atace Austro-Ungaria în august 1916
◦ armata română trebuia aprovizionată cu armament şi muniţie de către Antanta
◦ simultan cu intrarea României în război, Antanta trebuia să declanşeze ofensiva în Galiţia şi la
Salonic
◦ armata rusă trtebuia să sprijine armata română pe frontul sudic, în Dobrogea
Participarea României la conflict (1916-1918)
▪ Consiliul de Coroană din 1916 a aprobat convenţile încheiate de România în 1916 şi s-a supus la vot intrarea României în război.
Majoritatea participanţilor au fost de acord. S-au opus P.P Carp şi Titu Maiorescu, care ar fi dorit să continue neutralitatea
▪ România a declarat război Austro-Ungariei şi reuşeşte să cucerească sud estul Transilvaniei
▪ românii au fost înfrânţi pe frontul dunărean, la Turtucaia de catre germani, bulgari și turci
▪ înaintarea în Transilvania a fot oprită şi s-au adus forţe suplimentare în zona Dunării
▪ românii ajutaţi de ruşi, ar fi trebuit să atace trupele bulgaro-germane din zona Dunării
▪ dar ofensiva iniţiată de austro-ungari și germani în Transilvania a determinat şi oprirea acţiunii românilor în zona Dunării
▪ Puterile Centrale atacă puternic dinspre:
-Carpaţi reușind să intre în Oltenia și Muntenia dar n-au reusit să intre în Moldova( unde generalul Eremia Grigorescu a aparat
trecătorile dinspre Transilvania sub deviza Pe aici nu se trece
-şi dinspre Dunăre.
Trupele Puterilor Centrale au intrat în Țara Românească; trupele care veneau dinspre Transilvania au facut joncțiunea cu cele venite
dinspre Dunăre în zona Arges-Neajlov Are loc bătălia pentru București a fost pierdută de trupele româno-ruse iar la sfârşitul
anului 1916 Puterile Centrale au ocupat Bucureştiul.
▪ Ţara Românească şi Dobrogea au intrat sub regimul de ocupaţie al Puterilor Centrale
▪ România era redusă la teritoriul Moldovei, capitala devine Iaşiul
▪ armata română este reorganizată şi cu ajutorul unei misiuni militare franceze
▪ luptele din 1917 ◦ lupta de la Mărăşti –generalul Alexandru Averescu iniţiază ofensiva, reuşind să obţină victoria
◦ luptele de la Mărăşeşti şi Oituz – trupele Puterilor Centrale atacă, dar trupele române rezistă, anulând
planul acestora de ocupare a Moldovei şi de pătrundere în sudul Rusiei
Rusia, ca urmare a preluării puterii de către comunişti, a ieşit din război prin pacea de la Brest-Litovsk, din 1918.

Pacea de la Bucureşti, din 24 aprilie/7 mai 1918


▪România, după ieşirea aliatului rus, nu poate rămâne singură în confruntarea cu Puterile Centrale, de aceea a încheiat pacea cu
acestea
▪ prevederi ale păcii
◦ armata română era demobilizată
◦ Dobrogea rămânea sub ocupaţia Puterilor Centrale ( românii aveau acces la Marea Neagră pe un culoar comercial)
◦ Austro-Ungaria îşi mărea teritoriul preluând crestele Carpaţilor
◦ se instituia un control economic german asupra României, vreme de 90 de ani
Pacea de la Bucureşti nu a fost promulgată de regele Ferdinand. Victoriile Antantei fac posibilă reintrarea României în război cu
puţin timp înainte de sfârşitul acestuia, la 28 octombrie/10 noiembrie 1918. Astfel la sfârşitul războiului , la 11
noiembrie 1918, România se afla în tabăra învingătoare, Antanta.
Consecința participării României la Primul Război Mondial: Marea Unire

S-ar putea să vă placă și